COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 4.3.2016
COM(2016) 105 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Al optulea raport cu privire la punerea în aplicare şi programele de punere în aplicare prevăzute de (articolul 17 din) Directiva 91/271/CEE a Consiliului privind tratarea apelor urbane reziduale
{SWD(2016) 45 final}
Al optulea raport cu privire la punerea în aplicare și programele de punere în aplicare prevăzute de (articolul 17 din) Directiva 91/271/CEE a Consiliului privind tratarea apelor urbane reziduale
1. Contextul politic
2. Evaluarea globală a conformității
2.1. Sisteme de colectare și sisteme individuale sau alte sisteme corespunzătoare (articolul 3)
2.2. Tratarea biologică sau secundară (articolul 4)
2.3. Tratarea mai riguroasă sau terțiară și zonele sensibile (articolul 5)
2.4. Orașele mari/deversori mari
2.5. Tendințele în materie de conformitate
2.6. Informații privind conformitate a la nivel regional
2.7. Provocările viitoare
3. Măsuri de promovare a conformității
3.1 Programe de finanțare
3.2 Programe de punere în aplicare (articolul 17)
3.3 Îmbunătățirea gestionării și a difuzării datelor
3.4 Aplicare juridică
4. Crearea de locuri de muncă și promovarea creșterii economice prin investiții în infrastructura pentru serviciile legate de apă
5. Inovarea: un element esențial pentru sprijinirea utilizării eficiente a resurselor și a creșterii economice
6. Concluzii
1. Contextul politic
Apele reziduale necolectate și netratate generate de 500 de milioane de locuitori ai UE constituie o sursă importantă de poluare care afectează calitatea apelor dulci 1 și a apelor marine 2 și prezintă un risc pentru sănătatea umană și biodiversitate.
Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale 3 stabilește cerințele minime de colectare și de tratare a apelor reziduale urbane și constituie unul dintre principalele instrumente de politică în cadrul acquis-ului UE în domeniul apei. Punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, de la adoptarea acesteia în 1991, a contribuit, în special, la reducerea în mod semnificativ 4 a deversărilor de poluanți majori precum încărcarea organică și substanțele nutritive, principalii factori de eutrofizare în ape. Cu toate acestea, punerea în aplicare este departe de a fi finalizată. Unele dintre statele membre care au aderat la UE în 2004 sau ulterior se confruntă cu importante deficiențe în materie de conformitate.
Punerea în aplicare este dificilă din cauza aspectelor de finanțare și de planificare legate de construirea infrastructurii pentru ape reziduale. Pentru a răspunde acestor provocări, UE a alocat un nivel important de finanțare în cadrul fondurilor de coeziune ale UE (17,8 miliarde EUR în perioada de programare 2007-2013, care fac în continuare obiectul unor modificări). Investițiile în infrastructură conduc, în mod direct și indirect, la creștere economică și ocuparea forței de muncă și, prin urmare, contribuie la una dintre prioritățile-cheie ale actualei Comisii de a stimula crearea de locuri de muncă, creșterea economică și investițiile 5 .
Prezentul raport combină pentru prima oară datele raportate de statele membre privind colectarea și tratarea apelor urbane reziduale 6 , precum și cu privire la programele de punere în aplicare 7 . Acesta oferă o imagine clară cu privire la deficiențele în materie de conformitate și măsurile avute în vedere de statele membre pentru a elimina deficiențele respective, precum și la valoarea estimată a investițiilor necesare și termenele de realizare a acestora.
Continuarea eforturilor în vederea îmbunătățirii și a menținerii conformității cu Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale este esențială, astfel cum este recunoscut, de asemenea, în cel de al 7-lea program de acțiune pentru mediu 8 , care prevede că, pentru a proteja, a conserva și a spori capitalul natural al UE până în 2020, impactul presiunilor asupra apelor de tranziție, costiere și dulci trebuie redus în mod semnificativ, în conformitate cu cerințele Directivei-cadru privind apa.
De asemenea, serviciile sanitare de înaltă calitate reprezintă o preocupare importantă pentru cetățenii UE, astfel cum se arată în inițiativa cetățenească europeană (ICE) „Right2Water”. Comisia a recunoscut acest fapt 9 și s-a angajat să ia măsuri pentru a răspunde preocupărilor exprimate. Printre măsuri se numără consolidarea punerii în aplicare, acțiunile de îmbunătățire a transparenței în gestionarea datelor privind apa și un dialog mai structurat între părțile interesate 10 .
2. Evaluarea globală a conformității
Evaluarea conformității este realizată pe baza metodologiei de evaluare a datelor, disponibilă în infrastructura Reportnet a Agenției Europene de Mediu 11 .
Toate cele 28 de state membre ale UE au transmis seturi de date în cadrul prezentului exercițiu de raportare. Acestea sunt, în principal, datele pentru anul 2012 și, în cazuri excepționale și justificate, pentru 2011 (CY, HU și LT).
Au fost evaluate doar datele transmise de 25 de state membre. Datele raportate de IT și PL au fost de o calitate insuficientă. Pentru HR, obligația de conformitate nu a fost aplicabilă până în 2012.
Cel de al 8-lea raport privind punerea în aplicare vizează peste 19 000 de orașe („aglomerări”) cu o populație de peste 2 000 de locuitori, generând o poluare care corespunde la 495 de milioane de așa-numitul echivalent-locuitor (EL) 12 . În comparație cu raportul anterior, s-a observat o scădere de aproximativ 100 de milioane EL, în principal datorită recalculării dimensiunii aglomerărilor pe baza unor noi date de recensământ și privind turiștii și industria în CZ, ES, HU și RO, precum și neincluderii datelor privind populația din IT și PL.
Aproape 15 000 de orașe (86 % din încărcarea cu poluanți în UE) se află în cele 15 state membre care formau UE până în 2004. Restul sunt situate în cele 13 state membre care au aderat la UE în 2004, 2007 și 2013 13 . Numeroase aglomerări urbane din mai multe dintre statele membre respective (BG, CY, LV, HU, RO, SI și SK) trebuie să respecte termene limită după 2011/2012 și, prin urmare, nu au fost evaluate în prezentul raport.
Ratele de conformitate la nivelul UE-15 s-au dovedit a fi, în general, foarte ridicate. La nivelul individual al statelor membre, sunt destul de frecvente cote de 95-100 %. Rezultatele sunt mult mai scăzute în UE-13, în special în zonele sensibile. Cu toate acestea, au fost înregistrate progrese semnificative de la ultimul raport [SWD (2013) 298 final].
Cu toate acestea, rezultatele pentru UE-28 în ansamblu sunt în continuare foarte ridicate, ca urmare a contribuției anuale relativ scăzute a sarcinii poluante a UE-13 (14 %).
|
Introducerea unei noi abordări: distanța până la conformitate Pentru a avea o imagine mai cuprinzătoare asupra situației din statele membre cu privire la obiectivul de a colecta și a trata apele reziduale, prezentul raport include, pentru prima oară, o evaluare a deficiențelor în ceea ce privește apele reziduale efectiv colectate, conectate și tratate corect. Această abordare este suplimentară evaluării oficiale a conformității utilizate pentru a evalua respectarea obligațiilor legale care decurg din Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale. Metodologia și rezultatele sunt prezentate în anexă 14 și pot fi rezumate după cum urmează 15 : Deși mai sunt încă multe lucruri de făcut în vederea asigurării conformității depline cu Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale, au fost realizate progrese semnificative și o mare parte din apele reziduale urbane ale Europei este supusă efectiv unui tratament adecvat înainte de a fi deversată în mediul înconjurător. În vederea realizării deplinei conformități, este necesar să se ia măsuri pentru a putea elimina deficiențele actuale: • 11 milioane EL (2 %) trebuie să fie conectate și tratate sau abordate pe baza IAS; • 48 de milioane EL (9 %) din apele reziduale urbane deja conectate trebuie să îndeplinească performanțele unui tratament secundar; și • 39 de milioane EL (12 %) din apele reziduale urbane deja conectate trebuie să îndeplinească performanțele unei tratări mai riguroase. |
2.1. Sisteme de colectare și sisteme individuale sau alte sisteme corespunzătoare (articolul 3)
Majoritatea statelor membre colectează o parte considerabilă din apele lor reziduale, cu o rată medie de conformitate de 98 % (în creștere față de 94 % în raportul precedent). 20 de state membre ajung la rate de conformitate de 100 %. Toate statele membre și-au menținut nivelul de conformare sau și-au îmbunătățit rezultatele anterioare, cu excepția BG. Numai două state membre au înregistrat în continuare niveluri de respectare sub 60 % (BG și SI). Încă există țări în care se realizează doar o colectare parțială a apelor reziduale, aplicând sisteme individuale sau alte sisteme adecvate (IAS) 16 într-o rată relativ mare (peste 20 %). Acesta este cazul EL, HU, LV, LT și SK.
2.2. Tratarea biologică sau secundară (articolul 4)
92 % din apele reziduale din UE au fost supuse unei tratări secundare în conformitate cu dispozițiile Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, cu 10 puncte procentuale în creștere față de raportul anterior. 16 state membre au atins o rată de conformitate de 90100 %, alte 5 au înregistrat niveluri de conformitate în intervalul 50-90 % (CY, CZ, ES, FR și PT) și 3 (BG, MT, SI) au ajuns la niveluri mai scăzute. Deși ratele de conformitate din statele membre ale UE-13 sunt încă deficitare, cu o rată globală de 68 %, s-a înregistrat o îmbunătățire semnificativă în comparație cu raportul precedent, conform căruia doar 39 % din apele reziduale au beneficiat de o tratare secundară corespunzătoare.
2.3. Tratarea mai riguroasă sau terțiară și zonele sensibile (articolul 5)
Aproape 75 % din teritoriul UE este desemnat în prezent ca zonă sensibilă. 15 state membre și-au desemnat întreg teritoriul ca atare, în timp ce 13 state membre și-au desemnat doar anumite corpuri de apă ca fiind „sensibile”. HU și SI s-au angajat să aplice în viitor o tratare mai riguroasă în acea parte din teritoriul lor care este situată în bazinul Dunării și nu a fost luată în considerare pentru astfel de obligații de tratament în temeiul tratatelor lor de aderare respective. Detalii privind zonele sensibile sunt disponibile în vizualizatorul de date AEM 17 .
Cu o rată generală de conformitate de 88 %, s-a înregistrat o îmbunătățire substanțială de la raportul precedent, cu 11 puncte procentuale. Cu toate acestea, din cauza unor întârzieri în introducerea unei tratări mai riguroase în statele membre UE-13, respectivele state membre prezintă o rată medie de conformitate de 32 %. În total, 9 state membre au atins niveluri sub 50 %, alte 4 state membre au prezentat niveluri în intervalul de 50-90 % și, ca un aspect pozitiv, 12 țări prezintă rate de conformitate de 90-100 %. Dificultățile în ceea ce privește atingerea conformității depline includ nevoi mari de investiții, mobilizarea fondurilor necesare, proceduri lungi și complexe pentru crearea de noi infrastructuri și în vederea îmbunătățirii celor existente.
Figura 1: Rezultatele de conformitate la nivelul UE-28, UE-15 și UE-13 în ceea ce privește articolul 3 (colectarea), articolul 4 (tratarea secundară) și articolul 5 (tratarea mai riguroasă). Sunt ilustrate valorile medii, ponderate cu încărcarea cu poluanți generată de statele membre individuale.
Figura 2: Rezultatele privind conformitatea pentru fiecare stat membru în ceea ce privește articolul 3 (colectarea), articolul 4 (tratarea secundară) și articolul 5 (tratarea mai riguroasă) din Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale. Statele membre sunt clasificate în ordinea crescătoare a gradului de respectare a articolului 5, iar ulterior în ordinea crescătoare a ratei de conformitate. În LV, pentru articolul 5, rezultatele privind conformitatea au fost egale cu 0 % deoarece LV a raportat că niciuna dintre instalațiile de epurare nu aplică o tratare mai riguroasă, chiar dacă performanța N și P este conformă cu cerințele din Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale. Este posibil să se înregistreze rate mai mici de conformitate în temeiul articolului 4 față de cele în temeiul articolului 5, întrucât articolul 5 se referă doar la zone sensibile. Ratele de conformitate în RO au fost calculate pe baza procentului din sarcina totală constatată a fi în conformitate cu articolele 3, 4 și, respectiv, 5, în temeiul cerințelor din Tratatul de aderare, mai degrabă decât pe baza procentului din sarcina asociată cu aglomerările care sunt în deplină conformitate (nu au fost disponibile date privind lista aglomerărilor asociate cu ratele de conformitate prevăzute în Tratatul de aderare).
2.4. Orașele mari/deversori mari
Prezentul raport vizează 463 de orașe mari (>150 000 de locuitori). Cifra este cu peste 100 mai mică decât în raportul precedent, în principal din cauza neincluderii datelor aferente Italiei și Poloniei. Încărcarea cu poluanți produsă de orașele mari reprezintă 46 % din totalul sarcinii generate. Aproximativ 89 % din această sarcină este supusă unei tratări mai riguroase decât cea care ar fi impusă de Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale. Procentul de sarcină necolectată sau colectată și netratată a scăzut de la 5 % la 2,2 % de la ultimul raport. Cu toate acestea, gradul de conformitate variază semnificativ în rândul orașelor mari. De exemplu, numai 14 dintre cele 28 de capitale 18 ale statelor membre ale UE pot fi considerate a fi în deplină conformitate în 2011/2012, însă aceasta înseamnă cu 3 capitale mai mult decât la momentul elaborării raportului precedent.
2.5. Tendințele în materie de conformitate
Rezultatele privind conformitatea de-a lungul anilor au arătat o tendință pozitivă, cu excepția scăderii dintre anii 2005/2006-2007/2008 din cauza faptului că unele țări cu rezultate mai slabe nu au raportat date în 2005/2006. Tendințele pe termen lung ar trebui analizate cu prudență, dat fiind că datele raportate nu au acoperit întotdeauna aceleași state membre/aglomerări din mai multe motive precum: sisteme informatice sub nivelul optim în primele exerciții, expirarea treptată a termenelor de tranziție la nivelul UE-13 sau raportarea defectuoasă de către unele state membre.
Prezentul raport include date noi pentru CY, EE, LV, HU, SI, SK și RO, întrucât au expirat noi termene care implică noi obligații de conformitate. În același timp, datele pentru IT, PL, HR nu au putut fi luate în considerare la calcularea rezultatelor UE.
Figura 3: Evoluția ratelor de conformitate începând cu anul de referință 1998 (pe baza seturilor de date incomplete disponibile).
2.6. Informații privind conformitatea la nivel regional
În prezentul raport, pentru prima dată, Comisia a prelucrat și a inclus rezultate la nivel regional. Acest lucru permite furnizarea unei imagini de ansamblu mai precise și mai nuanțate asupra punerii în aplicare în statele membre, unde cifrele globale nu sunt întotdeauna utile.
Statele membre cu rate ridicate de conformitate la nivel național prezintă, de regulă, aceeași tendință în toate regiunile lor. Cu toate acestea, ratele mai scăzute de conformitate la nivel național se datorează deseori performanței slabe a unora dintre regiunile acestora (de exemplu în BG, SI, PT, ES, IE).
Regiunile au fost clasificate ca fiind „rurale”, „urbane” sau „echilibrate” în funcție de distribuția populației acestora, și anume în aglomerări preponderent „mici”, aglomerări preponderent „mari” sau, respectiv, într-un număr echilibrat de ambele dimensiuni.
Ponderea regiunilor cu rate ridicate de conformitate (90-100 %) pentru articolele 3, 4 și 5 (dacă este cazul) arată că așa-numitele regiuni „urbane” obțin rezultate mai bune, urmate îndeaproape de regiunile „echilibrate”, regiunile „rurale” prezentând rate mai scăzute. Acest lucru poate fi explicat prin termenele de conformitate ulterioare pentru aglomerările mai mici.
Figura 4: Procentajul regiunilor (urbane, rurale sau echilibrate) în care sunt atinse rate de conformitate între 90 % și 100 % pentru articolele 3, 4 și 5.
2.7. Provocările viitoare
În pofida îmbunătățirii conformității cu Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale, există în continuare unele provocări viitoare:
- furnizarea în timp util a unor seturi de date complete și de bună calitate de către toate statele membre, permițând o mai mare fiabilitate a rezultatelor privind conformitatea. Dezvoltarea cadrelor de informare și implementare structurate (denumite în continuare „CIIS”) ar putea fi o modalitate de a facilita o metodă mai eficace și mai simplă de a furniza informațiile solicitate în temeiul Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale.
- unele state membre UE-13 continuă să rămână în urmă în privința îndeplinirii obligațiilor actuale de asigurare a conformității, în special în ceea ce privește tratarea apelor reziduale și, în special, în ceea ce privește tratarea mai riguroasă. Statele membre ale UE-13 cu termenele limită încă neexpirate trebuie să se asigure că se iau măsuri adecvate în vederea conformității înainte de data expirării perioadelor de tranziție. Este esențială o planificare adecvată privind prioritățile de infrastructură și garantarea investițiilor necesare.
- ratele scăzute de conformitate în anumite regiuni și state membre ale UE-15, în care termenele de conformitate au expirat cu ani în urmă, fac o prioritate din îmbunătățirea acestora.
- conformitate în marile orașe s-a îmbunătățit, însă un număr important dintre orașele care deversează în zone sensibile încă nu aplică o tratare mai riguroasă. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, având în vedere presiunea plasată asupra mediului acvatic.
3. Măsuri de promovare a conformității
Pentru a sprijini statele membre să realizeze obiectivele Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, sunt în curs de desfășurare o serie de acțiuni, cum ar fi dialogurile bilaterale, dezvoltarea de programe de punere în aplicare, asigurarea investițiilor în infrastructură prin fondurile structurale și de investiții europene, precum și îmbunătățirea gestionării și a difuzării datelor privind punerea în aplicare. În cazul în care neconformitatea persistă, Comisia inițiază acțiuni formale privind încălcarea legislației UE.
3.1 Programe de finanțare
Construirea de infrastructuri de colectare și tratare a apelor reziduale necesită investiții importante, pentru care UE oferă oportunități de finanțare în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene. Pe parcursul perioadelor de programare anterioare, fondurile menționate au jucat un rol crucial în a permite statelor membre să efectueze investiții pentru a respecta dispozițiile Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale. În perioada de programare 2007-2013, au fost alocate până în prezent aproximativ 17,8 miliarde EUR din fondurile politicii de coeziune pentru astfel de infrastructuri în 22 de state membre. Negocierile privind programele operaționale pentru perioada 2014-2020 se află în prezent în faza de finalizare. Pentru această perioadă, trebuie să fie îndeplinite anumite condiții ex ante, care includ, pentru investițiile în serviciile legate de apă, o politică de stabilire a prețului apei. Acest mecanism oferă stimulente corespunzătoare pentru utilizarea eficientă a resurselor de apă și o contribuție adecvată a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de apă la o rată care este stabilită în planurile de gestionare a bazinelor hidrografice elaborate în temeiul Directivei-cadru privind apa. De asemenea, aceasta asigură faptul că investițiile sunt realizate într-un cadru strategic și că finanțarea contribuie la punerea în aplicare a acquis-ului UE în domeniul mediului.
3.2 Programe de punere în aplicare (articolul 17)
În 2014, statele membre au raportat informații privind programele lor de punere în aplicare, în conformitate cu articolul 17 din Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale 19 . Acțiunea în continuarea acestui articol a fost „reactivată” prin „Planul privind apa” 20 ca o măsură pentru îmbunătățirea nivelurilor de conformitate. Combinarea informațiilor privind conformitatea cu informații privind programele de punere în aplicare planificate și în curs permite evaluarea faptului dacă măsurile avute în vedere vor fi suficiente pentru a ajunge la conformitate într-un termen rezonabil și cu prioritățile corecte. De asemenea, programele de punere în aplicare conțin informații valoroase cu privire la planificarea financiară și resursele necesare.
Statele membre 21 au transmis rapoarte cu privire la 8 600 de proiecte 22 legate de infrastructura pentru colectarea și tratarea apelor reziduale, precum și pentru sisteme individuale sau alte sisteme corespunzătoare, care urmează să se desfășoare între 2014 și 2027; majoritatea proiectelor raportate vor fi finalizate până în 2018. Cea mai mare parte a proiectelor (70 %) au scopul de a reduce sau de a anula nivelul de neconformitate cu cerințele deja aplicabile, în timp ce o parte mai mică (30 %) va contribui la asigurarea conformității până la momentul în care vor expira termenele. 37 % din proiecte vizează investiții în sistemele de colectare și 63 % se referă la stațiile de epurare.
Majoritatea proiectelor sunt planificate în UE-13. Restul vizează state membre în care distanța până la atingerea obiectivelor este mai lungă (de exemplu, IT și ES), state membre cu termene neexpirate privind zonele desemnate recent ca fiind zone sensibile (de exemplu, FR) sau cu infrastructură care este conformă reglementărilor în vigoare, dar care trebuie să fie reînnoită. Infrastructura planificată pentru tratare acoperă 7 % (43 de milioane EL) din totalul încărcării cu poluanți generate în UE.
Figura 5: Numărul de lucrări planificate pentru sistemele de colectare a apelor urbane reziduale și stațiile de epurare.
Suma totală preconizată a investițiilor necesare pentru construcția de noi proiecte necesare în vederea realizării deplinei conformități cu Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale este estimată la 22 de miliarde EUR 23 , distribuită uniform între infrastructuri de colectare și de tratare. Cofinanțarea planificată aferentă a UE reprezintă 25 % din necesarul total de investiții.
Planurile de investiții 24 depășesc acest nivel și includ, de asemenea, estimările necesare pentru extinderea și reînnoirea sistemelor existente. Acestea arată că ratele anuale de investiții vor continua să crească cu 14 % comparativ cu situația actuală 25 , ajungând la o medie de aproape 25 de miliarde EUR pe an: în perioada 2015-2018, aproximativ 100 de miliarde EUR vor fi investiți în infrastructura de tratare a apelor reziduale.
Figura 6: Investiții curente versus investiții preconizate în sistemele de colectare a apelor urbane reziduale și stațiile de epurare.
Valoarea investițiilor reprezintă 50 EUR pe cap de locuitor pentru anii următori.
Figura 7: Investițiile per capita în sisteme de colectare a apelor urbane reziduale și instalații de epurare
Tendințele variază totuși între statele membre: în timp ce, în unele țări, investițiile vor crește sau vor rămâne stabile, în alte țări investițiile vor scădea, astfel cum se arată în figura de mai jos.
Figura 8: Investiții anuale curente versus investiții anuale preconizate în sistemele de colectare a apelor urbane reziduale și stațiile de epurare
3.3 Îmbunătățirea gestionării și a difuzării datelor
Începând cu anul 2012, Comisia Europeană desfășoară un program-pilot în temeiul Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale pentru a sprijini statele membre să îmbunătățească procesele de raportare și difuzarea datelor către public, prin dezvoltarea unui cadru de implementare și informare structurată (CIIS). Acest concept a fost introdus pentru prima dată în comunicarea 26 „Optimizarea avantajelor obținute de pe urma măsurilor UE în domeniul mediului”. Mai buna gestionare a datelor va contribui la o mai bună punere în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale și la reducerea sarcinii administrative, permițând, de asemenea, un mod eficient de îndeplinire a cerințelor prevăzute în Directiva 2007/2/CE INSPIRE 27 și Directiva 2003/4/CE 28 privind accesul publicului la informațiile despre mediu. Până în prezent, patru state membre (CY, LT, SI și IE) au fost implicate în dezvoltarea de CIIS naționale, inclusiv îmbunătățirea sistemelor informatice și a site-urilor internet 29 cu date privind apele reziduale 30 . În etapa următoare, se vor alătura alte trei state membre (HR, PL și RO). De asemenea, Comisia colaborează îndeaproape cu Agenția Europeană de Mediu (AEM), pentru a îmbunătăți organizarea și difuzarea de informații la nivelul UE 31 . Rezultatul programului pilot CIIS va fi utilizat pentru elaborarea de CIIS operaționale pentru alte state membre ale UE și partenerii interesați.
3.4 Aplicare juridică
Comisia s-a asigurat că statele membre respectă Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale în principal printr-un dialog continuu cu statele membre și prin acțiuni de promovare a conformității, dar și, atunci când este necesar, printr-un dialog bilateral și lansarea de proceduri privind încălcarea dreptului Uniunii împotriva statelor membre care nu respectă legislația. De regulă, acest lucru a fost realizat prin cazuri „orizontale”, acoperind o serie de aglomerări care fac obiectul acelorași obligații de conformitate 32 , pentru „vechile” state membre de la data expirării termenelor pertinente prevăzute în Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale, precum și pentru „noile” state membre, treptat, pe măsură ce expiră termenele de conformitate.
În ceea ce privește primul grup, Curtea de Justiție a UE a emis șapte hotărâri de la începutul anului 2013, dintre care trei se bazează pe articolul 260 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că Curtea de Justiție a impus o sumă forfetară și penalități asupra a trei state membre (BE 33 , LU 34 și EL 35 ) pentru nerespectarea hotărârilor precedente din 2004, 2006 și 2007. Acestea sunt primele cauze în care Curtea a aplicat amenzi pentru nerespectarea Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale. Cinci cauze sunt pendinte în fața Curții.
Comisia a lansat, de asemenea, începând cu 2012, o serie de cazuri orizontale, care acoperă până la câteva sute de aglomerări într-un singur stat membru.
În cele din urmă, pentru „noile” state membre, termene specifice, intermediare au fost stabilite în tratatele de aderare ale acestora și au început deja să expire. Comisia verifică respectarea de către statele membre a respectivelor termene intermediare, în special prin intermediul raportărilor periodice.
Pe baza celui de al 7-lea raport (2009-2010), Comisia a inițiat dialoguri bilaterale cu 10 state membre. Presupusele încălcări variază între statele membre, întrucât nu toate termenele intermediare sunt aceleași.
4. Crearea de locuri de muncă și promovarea creșterii economice prin investiții în infrastructura pentru serviciile legate de apă
Construcția de infrastructuri pentru a oferi servicii de calitate legate de apele reziduale necesită un număr mare de investiții și operațiuni, care contribuie într-o măsură importantă la crearea de locuri de muncă și creștere economică în sectorul apei.
Dacă se ia în considerare numai sectorul industrial 36 , acesta reprezintă o valoare adăugată de aproximativ 15 miliarde EUR pe an.
Figura 9: Evoluția valorii adăugate a sectorului apelor uzate din UE28 în perioada 2008-2012
În ceea ce privește contextul mai larg, trebuie remarcat faptul că gestionarea apelor reziduale în sectorul bunurilor și serviciilor 37 reprezintă peste 600 000 de locuri de muncă, o producție anuală de peste 100 de miliarde EUR și o valoare adăugată anuală de aproximativ 42 de miliarde EUR (investiții, întreținere, funcționare, exportul de tehnologie și de cunoștințe).
Figura 10: Evoluția ocupării forței de muncă în echivalent normă întreagă și a valorii producției în gestionarea apelor reziduale în UE-28 în perioada 2003-2012
Astfel cum s-a menționat anterior, sectorul apelor reziduale va continua să se dezvolte.
Prin urmare, punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale contribuie nu numai la atingerea obiectivelor de mediu, ci contribuie în mod semnificativ, de asemenea, la stimularea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor 38 . În conformitate cu planul de investiții al Comisiei 39 , mai multe proiecte selectate pentru sprijin se referă la investiții în infrastructuri pentru apă potabilă și ape reziduale.
5. Inovarea: un element esențial pentru sprijinirea utilizării eficiente a resurselor și a creșterii economice
Pentru a asigura o înaltă calitate a serviciilor din sectorul apei pentru cetățeni în modul cel mai rentabil, este esențial să se investească în dezvoltarea și implementarea la scară largă a soluțiilor inovatoare pentru a spori eficiența utilizării resurselor, cum ar fi soluții pentru valorificarea energetică, recuperarea substanțelor nutritive și prelucrarea în produse comercializabile și reutilizarea apei. Inovarea constituie, de asemenea, un factor important pentru sporirea competitivității, crearea de locuri de muncă și creștere economică.
Parteneriatul european pentru inovare (PEI) în domeniul apei 40 urmărește să faciliteze dezvoltarea de soluții inovatoare și să creeze oportunități de piață, atât în interiorul, cât și în afara UE. Au fost identificate 8 domenii prioritare, și anume reutilizarea și reciclarea apei, tratarea apelor și a apelor reziduale, inclusiv refacerea resurselor, legătura esențială dintre energie și apă, gestionarea riscului de inundații și de secetă, serviciile ecosistemice, guvernanța în domeniul apei, sistemele de sprijinire a procesului decizional și monitorizare, tehnologiile inteligente și finanțarea pentru inovare. Elementul central al PEI în domeniul apei sunt 29 de grupuri de acțiune voluntare la care participă mai multe părți interesate. Partenerii acestora concep, testează, dezvoltă pe scară largă, promovează și stimulează adoptarea inovațiilor de piață și de către societate pentru marile provocări legate de apă. Mai multe proiecte au fost deja lansate. Acestea reprezintă elementul central al fazei de punere în aplicare a PEI în domeniul apei. De asemenea, soluțiile inovatoare sunt esențiale pentru reducerea impactului negativ asupra mediului în zonele cu o densitate ridicată a populației și pentru a le transforma în „orașe inteligente”.
De asemenea, importanța cercetării și inovării în domeniul apei a fost recunoscută în cadrul inițiativei „Orizont 2020”, programul de finanțare al UE pentru perioada 2014-2020 pentru cercetare și inovare. În cadrul programului de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2014-2015, apa a fost identificată drept un domeniu de interes cu scopul de a aduce pe piață soluții inovatoare privind apa și de a sprijini punerea în aplicare a PEI, precum și a inițiativei de programare în comun în domeniul apei de către statele membre. S-a acordat o atenție deosebită, printre altele, proiectelor de demonstrație și de replicare pe piață, pentru a reduce decalajul dintre soluțiile inovatoare privind apa și replicarea pe piață. În plus, în programul de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2016-2017, aspectele legate de apă sunt abordate în cadrul întregii structuri a programului Orizont 2020 în vederea continuării eforturilor întreprinse în perioada 2014-2015. Măsurile pentru stimularea inovării în domeniul apei în Europa și dincolo de granițele acesteia sunt abordate, în special, în domeniile economiei circulare, orașe durabile, servicii climatice, reziliență teritorială etc. În special, provocarea societală „Combaterea schimbărilor climatice, mediu, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime” din cadrul Orizont 2020 promovează conceptul de abordare sistemică, prin intermediul unor proiecte pilot/demonstrative pe scară largă, cu un nivel suficient de noutate și progrese înregistrate cu privire la stadiul actual al tehnicii și menite să pună în aplicare și să testeze noi soluții tehnologice și netehnologice. Astfel de proiecte ar trebui să acționeze ca o modalitate de a atrage cel mai mare interes din partea inovatorilor și a utilizatorilor de inovații (de exemplu, industrii, actorii financiari, mediul academic, mediul de cercetare, entitățile private sau publice, regiunile, municipalitățile, cetățenii și organizațiile acestora etc.), contribuind astfel la deblocarea investițiilor publice/private suplimentare în sectorul apei și la consolidarea sinergiilor cu alte mecanisme relevante de finanțare ale UE, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), în special în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR).
Deosebit de relevante pentru sectorul apelor reziduale sunt soluțiile inovatoare pentru reutilizarea apei și potențiala contribuție semnificativă a acesteia la utilizarea eficientă a resurselor. Ca urmare a Planului de acțiune privind apa 41 , Comisia analizează în prezent posibila creare a unui instrument la nivelul UE pentru a încuraja reutilizarea apei, care este o cerință în temeiul articolului 12 din Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale.
6. Concluzii
Punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale a redus în mod semnificativ evacuările sarcinilor de poluanți organici și cu nutrienți în UE și, prin urmare, joacă un rol esențial pentru realizarea unei stări ecologice bune a apelor marine și dulci.
În pofida unor dificultăți precum nevoile substanțiale în materie de investiții și planificarea pe termen lung, în UE-15 sunt atinse rate ridicate de conformitate. În UE13 există încă deficiențe în materie de conformitate semnificative, în special cu privire la tratare. Sunt necesare măsuri consolidate și investiții pentru a asigura deplina conformitate într-un interval de timp rezonabil.
Programele de punere în aplicare arată că statele membre planifică investiții semnificative pentru a elimina deficiențele în materie de conformitate prin construirea de infrastructuri pentru ape reziduale. Statele membre trebuie să continue să colecteze informațiile necesare pentru a identifica la timp nevoile de investiții viitoare și costurile operaționale și pentru a îmbunătăți sau a menține performanța sistemelor existente ale acestora.
Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți calitatea și actualitatea datelor raportate cu privire la punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale. În acest scop, Comisia, în colaborare cu SEE și statele membre, revizuiește și elaborează procese și instrumente.
Sectorul apei contribuie în mod semnificativ la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. Investițiile în vederea realizării deplinei conformități cu legislația UE au un potențial semnificativ de creare de noi locuri de muncă și de creștere economică.
Investițiile în tehnologii inovatoare sunt esențiale pentru a spori eficiența industriei apei din punct de vedere al utilizării resurselor și contribuie, de asemenea, la crearea de locuri de muncă și la creștere economică.
„Echivalent-locuitor” sau EL, termenul utilizat în Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale, se referă la poluarea organică generată de către locuitorii unui sat/oraș și de alte surse, cum ar fi populația non-rezidentă și industriile agroalimentare.
Sisteme individuale sau alte sisteme corespunzătoare care asigură un nivel identic de protecție a mediului ca sistemele de colectare.
Eurostat (NACE Rev. 2, B-E) http://ec.europa.eu/eurostat/data/database .
Eurostat http://ec.europa.eu/eurostat/web/environment/environmental-goods-and-services-sector/database .