21.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 125/51

Raportor unic:

Ulrich SAMM

1.1.

CESE dorește să sublinieze faptul că tehnologia digitală joacă un rol tot mai important în economie și în viața noastră socială. Realizarea unor investiții semnificative în infrastructura digitală trebuie să fie o prioritate majoră pentru a rămâne competitivi și pentru a permite crearea de noi întreprinderi și noi locuri de muncă, în special având în vedere investițiile efectuate de principalii concurenți ai Europei: SUA și Asia.

1.2.

CESE salută comunicarea și inițiativele conexe ale UE referitoare la Codul european al comunicațiilor electronice, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC), planul de acțiune privind conectivitatea 5G și la schema de sprijin pentru autoritățile publice care doresc să ofere acces gratuit la conexiunea Wi-Fi (WiFi4EU).

1.3.

Dată fiind fragmentarea furnizorilor de rețea din Europa, este nevoie de elaborarea unor orientări ale UE în vederea realizării unei modernizări coerente și paneuropene care să sprijine piața unică digitală.

1.4.

CESE observă că obiectivele strategice pentru 2025 sunt ambițioase, însă totodată realiste, chiar dacă depind în mare parte de finanțarea la nivel național (din surse private și publice), iar finanțarea UE servește numai la impulsionarea și la coordonarea proiectelor. În acest context, CESE salută crearea și sprijinirea rețelei UE de birouri cu competențe în materie de bandă largă la nivel regional/național, care va ajuta administrațiile locale să pună în aplicare și să utilizeze fondurile structurale.

1.5.

CESE salută, de asemenea, introducerea unui sistem de bonuri valorice, menite să reducă sarcina și costurile administrative, în special pentru comunitățile mici și IMM-uri.

1.6.

CESE ia notă cu satisfacție de faptul că fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru rețelele în bandă largă de mare viteză. Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) joacă, de asemenea, un rol important. CESE recomandă ca acest rol să fie consolidat prin sprijinirea proiectelor europene pe scară mare pentru rețelele în bandă largă de mare viteză, inclusiv de-a lungul rețelei transeuropene de transport centrale, precum și prin definirea unui cadru financiar și de reglementare adecvat.

1.7.

Avantajele economice și sociale ale acestei tranziții la conectivitatea în gigabiți se vor concretiza pe deplin numai dacă Europa va reuși să ofere rețele de mare capacitate în zonele urbane și rurale și la nivelul întregii societăți. Este nevoie de investiții publice, dat fiind că piața nu va acoperi de una singură toate zonele îndepărtate și nu va garanta accesul digital minim pentru membrii vulnerabili ai societății noastre.

1.8.

CESE recunoaște dinamica favorabilă din statele membre în ce privește obiectivele în materie de bandă largă stabilite de Agenda digitală pentru Europa din 2010, care servesc drept referință pentru elaborarea de politici și de planuri naționale sau regionale privind banda largă.

1.9.

CESE ia notă cu satisfacție de inițiativa „WiFi4EU” destinată tuturor cetățenilor europeni aflați în locuri publice, administrații publice, biblioteci, spitale, precum și în spațiile în aer liber. Această inițiativă ar trebui să ofere tuturor posibilitatea de a utiliza o conexiune gratuită la internet, beneficiind de aceeași identitate digitală pe întreg teritoriul UE. În special, CESE recomandă să se urmeze regulamentul eIDAS (1) privind identitatea digitală, care oferă garanții de protecție a datelor și securitate publică împotriva utilizării necorespunzătoare a serviciului (de exemplu în scopuri teroriste).

2.1.

Conectivitatea de foarte mare capacitate este o infrastructură-cheie pentru transportul datelor, în același mod în care drumurile, căile ferate, porturile și aeroporturile sunt esențiale pentru transportul de bunuri și de persoane. Întrucât transportul datelor este din ce în ce mai important în economie și în viața noastră socială, este esențial pentru societatea în care trăim să se investească în această infrastructură, pentru a rămâne competitivi și pentru a permite crearea de noi întreprinderi și noi locuri de muncă.

2.2.

Conectivitatea la internet este importantă pentru piața unică digitală. Strategia Comisiei privind piața unică digitală, adoptată în mai 2015, a creat mediul și condițiile propice pentru instalarea unor rețele digitale avansate. CESE a abordat importanța acestor chestiuni în cadrul mai multor avize (2)  (3).

2.3.

Așteptările referitoare la îmbunătățirea calității serviciului în ce privește conectivitatea la internet până în 2025 sunt bine documentate (de exemplu prin consultarea publică organizată de Comisia Europeană).

2.4.

Banda largă de bază la care poate avea acces în prezent aproape orice persoană din Europa nu mai este suficient de bună. În următorii 10 ani, va fi nevoie de rețele în bandă largă de foarte mare capacitate (la nivel de Gigabit) pentru o gamă largă de aplicații, cum ar fi internetul obiectelor (majoritar fără fir), cloud computing, calculul de înaltă performanță și volumele mari de date, televiziunea de generație următoare sau realitatea virtuală și augmentată.

2.5.

Calitatea transferurilor de date nu este definită numai de viteză, ci și de timpul de așteptare și de fiabilitate. Timpii de așteptare mult mai mici decât este posibil în prezent și o mai mare fiabilitate vor deschide calea pentru noi aplicații care necesită un control retroactiv rapid, precum conducerea automatizată și conectată a vehiculelor, chirurgia de la distanță, internetul tactil sau navigația cu precizie.

2.6.

Comunicarea COM(2016) 587, însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2016) 300, prezintă o viziune pentru o societate europeană a gigabiților, cu trei obiective strategice pentru 2025:

Toate cele trei obiective sunt fundamentale pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă, competitivitatea și coeziunea din Europa.

3.1.

Europa trebuie să facă față procesului continuu de modernizare a infrastructurii digitale a principalilor săi concurenți din SUA și Asia. Europa are avantajul unor prețuri mai mici pentru consumatori la serviciile de internet, ca urmare a creșterii concurenței pe piața sa internă, însă prezintă și dezavantajul unei fragmentări mult mai mari a furnizorilor de rețele. Prin urmare, este în mod cert nevoie de orientări ale UE în vederea realizării unei modernizări coerente și paneuropene care să sprijine piața unică digitală.

3.2.

În acest context, CESE salută comunicarea și inițiativele conexe ale UE, pe care CESE le-a abordat în avize specifice (4)  (5), (6), (7):

O schemă de sprijin pentru autoritățile publice care doresc să furnizeze acces gratuit la Wi-Fi.

3.3.

CESE recunoaște că, până în prezent, obiectivele în materie de bandă largă stabilite în Agenda digitală pentru Europa în 2010 au fost acceptate în statele membre și servesc drept referință pentru politicile din statele respective. Multe state membre și-au aliniat de facto propriile planuri naționale sau regionale la obiectivele în materie de bandă largă.

3.4.

De asemenea, CESE observă cu satisfacție că obiectivele au fost preluate ca puncte de referință în normele și orientările privind atât fondurile structurale și de investiții europene, cât și Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE, Bandă largă), precum și în cadrul orientărilor privind ajutoarele de stat în domeniul serviciilor în bandă largă.

3.5.

Obiectivele strategice pentru 2025, așa cum sunt prezentate în comunicare, stabilesc un calendar pentru dezvoltarea infrastructurii europene de bandă largă de mare capacitate. Elaborarea lor s-a bazat pe presupunerea că rata de investiții se va accelera, atingând niveluri mai ambițioase, dar totuși realiste:

până la 1 iulie 2018, evaluarea impactului asupra costului proiectelor în bandă largă finanțate din fonduri UE și publicarea unor orientări privind promovarea celor mai bune practici.

3.6.

Toate avantajele economice și sociale oferite de această transformare digitală vor fi valorificate doar dacă Europa poate asigura instalarea și adoptarea pe scară largă a rețelelor de foarte mare capacitate, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane și la nivelul întregii societăți. Cu toate acestea, piața nu va rezolva toate problemele. Mai precis, piața:

Prin urmare, trebuie puse în aplicare programe de sprijin public pentru a atinge aceste obiective pentru întreaga UE și pentru toți europenii.

4.1.

CESE salută înființarea și sprijinirea rețelei UE de birouri cu competențe în materie de bandă largă la nivel regional/național. Această rețea va fi esențială pentru zona rurală sau comunitățile mici. Ea va ajuta administrațiile locale să aplice și să utilizeze fondurile structurale, prin furnizarea de bune practici și de consiliere. Rețeaua va fi un important pas înainte pentru dezvoltarea zonelor rurale.

4.2.

Strategiile și instrumentele UE sunt neutre din punct de vedere tehnologic. Cu toate acestea, este bine cunoscut faptul că, în cele din urmă, numai fibra optică poate oferi o performanță optimă. Vechile monopoluri (cum ar fi Telekom Germania) nu ar trebui să împiedice instalarea de fibră optică, continuând, în același timp, să investească în propria infrastructură prin cablu de cupru.

4.3.

Numai câteva țări, cum ar fi Malta, Lituania, Belgia și Țările de Jos, dispun deja de o acoperire aproape completă prin rețele cu acces de generație următoare (NGA). În alte locuri, acoperirea cu NGA a avansat mai puțin. Unele state membre cu infrastructură mai puțin dezvoltată au reușit chiar să sară peste anumite etape tehnologice. Instalarea de fibră optică le conferă un avantaj.

4.4.

„EDUROAM”, dezvoltat în UE și destinat lumii academice, este cel mai mare sistem de roaming Wi-Fi gratuit din întreaga lume și sistemul cu cel mai succes. El oferă acces gratuit la Wi-Fi multor milioane de studenți și altor cadre universitare. CESE observă cu satisfacție că această poveste de succes ar putea fi o sursă de inspirație pentru inițiativa „WiFi4EU” destinată tuturor cetățenilor europeni aflați în locuri publice, administrații publice, biblioteci, spitale, precum și în spațiile în aer liber accesibile publicului larg. Această inițiativă ar trebui să ofere tuturor posibilitatea de a utiliza o conexiune gratuită la internet, beneficiind de aceeași identitate digitală pe întreg teritoriul UE. În special, CESE recomandă să se urmeze regulamentul eIDAS privind identitatea digitală, care oferă garanții de protecție a datelor și securitate publică împotriva utilizării necorespunzătoare a serviciului (de exemplu în scopuri teroriste).

4.5.

Concepute cu scopul de a sprijini IMM-urile, bonurile valorice vor fi utilizate de autoritățile locale pentru a achita costurile instalațiilor (cabluri, antene etc.). Întreprinderile care instalează materialul vor trimite bonurile valorice către UE pentru a-și primi plata. Pe lângă reducerea costurilor și poverii administrative, sistemul va permite o monitorizare ușoară și stabilirea unor obiective de bună calitate.

4.6.

CESE salută obiectivul simetriei la încărcare/descărcare pentru toți factorii socioeconomici importanți, întrucât el se va dovedi esențial pentru numeroase aplicații viitoare.

4.7.

CESE solicită un sistem care să garanteze că utilizatorii finali vulnerabili au acces la o conectivitate adecvată și rezonabilă, care să le permită să participe la societatea modernă din punct de vedere social și economic. WiFi4EU ar putea fi un element în acest sens.

4.8.

Stimulentele de reglementare pentru furnizorii de rețele prin care se vizează sprijinirea obiectivelor Comunicării COM(2016) 587 nu ar trebui să contravină altor obiective importante, cum ar fi neutralitatea rețelei.

4.9.

Pe termen lung, persoanele din zonele rurale ar trebui să fie și ele în măsură să beneficieze de o concurență sănătoasă și de libertatea de a-și alege furnizorul de acces la internet. Prin urmare, măsurile de reglementare ar trebui să ofere stimulente pentru o astfel de concurență.

4.10.

Tehnologia 5G nu numai că va permite funcționarea unor noi aplicații mobile, ci va reprezenta totodată și o tehnologie de tranziție, aducând mai rapid conectivitatea de mare viteză în zonele rurale. Cu toate acestea, numai o infrastructură pe bază de fibră optică va oferi stabilitatea și banda largă fiabilă absolut necesare pentru multe noi aplicații.

5.1.

CESE este mulțumit să constate o creștere puternică a finanțării din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) pentru rețele în bandă largă de mare viteză, de la 2,7 miliarde EUR în 2007-2013 la aproximativ 6 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020. Cea mai mare parte a acestor investiții este de așteptat să se realizeze sub formă de granturi. Dacă se ia în calcul efectul de pârghie al cofinanțării naționale și/sau regionale și al celei private, se estimează că 9-10 miliarde EUR vor fi investite în rețelele de bandă largă, în cursul perioadei de programare 2014-2020. Acest efort va fi esențial pentru ca investițiile comerciale să poată furniza conectivitate de mare viteză pentru populația rurală.

5.2.

Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) joacă, de asemenea, un rol important. Acest rol ar putea fi consolidat prin sprijinirea proiectelor europene pe scară mare pentru rețelele în bandă largă de mare viteză, inclusiv de-a lungul rețelei transeuropene de transport și pentru Gigabiții în industrie și Industria 4.0, precum și prin reprezentarea DG Connect în comitetul director al FEIS. De asemenea, Comisia ar trebui să fie proactivă în definirea unui cadru financiar și de reglementare adecvat.

5.3.

Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) în domeniul digital dispune de un buget de 150 de milioane EUR pentru a sprijini implementarea infrastructurilor de bandă largă de ultimă generație, bazat pe furnizarea de instrumente financiare prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI). Conform estimărilor, componenta de bandă largă a MIE va mobiliza cel puțin 1 miliard EUR de investiții suplimentare prin intermediul unui fond special pentru infrastructura de rețele în bandă largă, care ar putea fi în continuare suplimentat prin FEIS.