21.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 125/74

Raportor unic:

domnul Mihai MANOLIU

1.1.

CESE consideră ca oportună susținerea obiectivelor CE de implementare a primelor rețele 5G (până în 2018) și de lansare a serviciilor comerciale în Europa (până la sfârșitul anului 2020).

1.2.

În opinia CESE, factorii determinanți vor fi succesul proiectelor derulate în cadrul PPP-5G în timpul fazei de cercetare și integrarea rețelelor fronthaul cu rețelele backhaul în transportul de date prin realizarea de switch-uri de capacitate mare, prin legături heterogene de transmisie și prin unități de procesare localizate în cloud utilizând mai mulți furnizori de internet.

1.3.

CESE recomandă Comisiei Europene să colaboreze cu statele membre și cu organismele de nivel internațional pentru rezolvarea problemelor de natură tehnică referitoare la frecvențele de lucru și lățimea de bandă, precum și pentru dezvoltarea de standarde (fără standarde specifice nu se poate vorbi despre dezvoltare în masă, iar fără dezvoltare nu se poate vorbi despre o piață a echipamentelor accesibile la un preț corect).

1.4.

CESE are în vedere riscurile (o serie de factori pot crea bariere în atingerea țelului) posibile pentru toate zonele urbane și principalele căi de transport, care, pe viitor, vor beneficia de acoperire 5G. Măsurile de stimulare a cererii nu și-au dovedit eficiența pentru furnizarea de servicii în aceste zone.

1.5.

Comitetul susține compensarea prin investiții publice sau prin alte soluții de finanțare a lipsei investițiilor private în regiunile îndepărtate și în cele cu populație redusă din unele state membre. În același timp, CESE consideră că, la fundamentarea deciziilor de finanțare din fonduri publice, trebuie să se aibă în vedere efectele asupra economiei locale, muncii la distanță, ofertei de servicii medicale și noilor oportunități educaționale (efecte spill-over).

1.6.

CESE recomandă standardizarea procedurilor și definirea specificațiilor în cadrul tuturor fazelor proiectului 5G ca premisă pentru relații de muncă echitabile, partenerii sociali putând evalua obiectiv atât disfuncționalitățile, cât și stadiul îndeplinirii obiectivelor.

1.7.

CESE consideră că rețelele 5G, prin caracteristicile specifice precum interoperabilitatea, transparența și siguranța datelor, pot contribui semnificativ la modernizarea administrațiilor publice din statele membre și la reducerea birocrației.

1.8.

CESE subliniază rolul pe care pot să-l joace IMM-urile în domeniul digital. Ele sunt acelea care pot aduce pe piață noi modele de inovare, iar finanțarea din surse publice a unor clustere virtuale dedicate acestora poate reprezenta o soluție de sprijin pentru start-upuri și o oportunitate ce nu trebuie neglijată, alături de alte modele inovatoare si personalizate de finanțare.

1.9.

În viziunea CESE, dezvoltarea competențelor digitale (e-Competences) ale cetățenilor, și, în particular, ale lucrătorilor, trebuie să fie o prioritate pentru UE. Acțiunile UE privind strategia e-Skills și Marea coaliție pentru locuri de muncă în sectorul digital reprezintă legătura dintre partenerii sociali, furnizorii de educație și alți actori sociali relevanți din domeniu. CESE își exprimă preocuparea legată de acordarea unei atenții speciale persoanelor cu dizabilități, pentru care trebuie create condițiile unui acces facil la noile tehnologii generate de 5G.

1.10.

CESE militează pentru ca investițiile bazate pe fondurile structurale să creeze condiții egale pentru toate statele membre și acces echilibrat și nediscriminatoriu pentru toți agenții economici.

1.11.

Atât sectoarelor agricol și forestier, cât și unui număr mare de întreprinderi din zonele rurale și îndepărtate ale Europei li s-au promis în mod repetat bandă largă mai rapidă și rețele de comunicații mobile 3G/4G, însă aceste promisiuni nu au fost ținute. Dacă se dorește ca regiunile rurale, îndepărtate, montane și insulare ale Europei să aibă un viitor, atunci acestea au cu siguranță dreptul de a solicita acces la bandă largă de cel puțin 5 Mb/s și la comunicații mobile 3G/4G.

2.1.

CESE a susținut în toate avizele sale inițiativele Comisiei Europene în domeniul TIC, ca premisă pentru realizarea pieței unice digitale ca motor pentru dezvoltarea economico-socială a UE. CESE apreciază implicarea Comisiei în realizarea rețelelor din generația 5 [tehnologia circuitelor integrate (IC) pentru rețele mobile] și susține demersurile realizate de Comisie încă din faza de cercetare. Ca în cazul oricărui produs sau serviciu nou, introducerea pe piață și dezvoltarea acestora presupune o serie de riscuri și oportunități care trebuie evaluate obiectiv, astfel încât să poată fi puse în aplicare cele mai bune politici pentru atingerea rezultatelor preconizate.

2.2.

Deși se bazează pe actuala tehnologie, generația 5G nu se confundă cu 4G, în care se pot include mai multe tehnologii avansate globale precum: LTE și LTE – tehnologii avansate (TD-LTE, AXGP, LTE-A, TD-LTE-A, LTE cu VoLTE), WiMax, WiMAx2, Network Function Virtualization/Software Defined Network (NFV/SDN), HetNets (Heterogeneous Networks) și LPLT (Low Power Low Throughput network).

2.3.

Principala calitate a tehnologiei 5G în comparație cu 4G este viteza mult mai mare (Samsung a anunțat o viteză de 7,5 Gbps, Nokia de 10 Gbps, în timp ce Universitatea Surrey din Regatul Unit a anunțat anul trecut că a obținut un uimitor 1 Tbps, la fel ca în tehnologia pe fibra optică, toate acestea fiind obținute în condiții de laborator). Pe lângă viteză, latența mică (asigurarea unei latențe sub 1 ms în rețelele mari) și capacitatea mare reprezintă alte beneficii importante. Dacă un nivel al latenței inferior valorii de 1 ms nu va fi atins în condiții reale, o parte din serviciile identificate pentru 5G (realitatea augmentată, realitatea virtuală, automobilele fără șofer, internetul tactil) nu vor fi posibile la caracteristicile necesare.

2.4.

În aceeași direcție, reacțiile de pe piață ale tuturor părților interesate vor depinde de aceste caracteristici tehnice așteptate. Este important să reamintim că, prin trecerea de la rețelele 2G la 3G, așteptările privind accesul utilizatorilor de telefoane mobile la internet nu s-au concretizat. Această facilitate a fost posibilă doar atunci când capacitățile tehnice specifice tehnologiei 3,5G au putut fi puse în practică, astfel încât combinația de telefoane mobile inteligente și rețele mobile în bandă largă a permis accesul la internet de pe aceste dispozitive.

2.5.

Rețelele 5G și cele de fibră optică sunt complementare. Pe distanțe scurte și în zone foarte aglomerate din punctul de vedere al numărului de conexiuni, 5G reprezintă o soluție mai bună. Pentru transportul informației pe distanțe lungi, rețelele de fibră optică (de tip backhaul și backbone) au avantaje imbatabile: viteza de transmisie de până la 1 Tb, lipsa riscurilor de interferență cu alte semnale de natură electromagnetică care poluează mediul și care afectează tehnologiile wireless și lipsa atenuării semnalului în mediul de transmisie.

2.6.

Standardizarea specificațiilor tehnice necesare atât pentru echipamente și aparatură, cât și pentru rețele reprezintă un factor dominant în cadrul preocupărilor companiilor implicate și asociațiilor internaționale care lucrează în domeniu. Specificațiile oferă instrucțiuni pentru testarea și validarea componentelor tehnice importante pentru 5G, iar dezvoltarea specificațiilor oferă partenerilor din industrie, furnizorilor de componente și rețele și operatorilor posibilitatea de a dezvolta soluții interoperabile și contribuie la procesul de prestandardizare. În timp ce ITU, 3GPP și alte organisme de standardizare au decis ca 2020 să fie termenul până la care standardele 5G să fie definite, furnizorii de telefonie celulară acționează în ritm accelerat pentru o ofertă de servicii 5G cât mai competitivă.

2.7.

CESE este de părere că planurile de acțiune pentru dezvoltarea tehnologiei 5G și implementarea ei pe scară largă trebuie susținute prin inițiative de sprijin (inițiative pentru încurajarea cererii de internet în bandă largă la prețuri accesibile pentru utilizatori) și operaționale, astfel încât termenele optimiste să poată fi respectate.

2.8.

CESE se teme că această evoluție (dezvoltarea rețelelor 5G) poate face ca implementarea actuală a rețelelor 3G și 4G în zonele rurale, îndepărtate și montane să fie oprită, pentru simplul fapt că există promisiunea ca în următorii 20 de ani să apară ceva mai bun.

2.9.

În numeroase regiuni ale Europei, nu există niciun fel de semnal de rețea, nici de 2G, nici de 3G și nici de 4G. Această situație se datorează faptului că, ori de câte ori o nouă tehnologie devine disponibilă, implementarea versiunilor anterioare se întrerupe, ceea ce înseamnă că numeroase regiuni rurale, îndepărtate și montane din Europa dispun de servicii de comunicații care sunt depășite de 20 de ani.

2.10.

Utilizarea benzii largi ultrarapide va face parte integrantă din rețeaua 5G, însă ce se întâmplă dacă întreprinderile nu dispun de bandă largă ultrarapidă de fibră optică, iar viteza rețelei lor cu fir este mai mică de 1 Mb/s? Atât sectoarelor agricol și forestier, cât și unui număr mare de întreprinderi din zonele rurale și îndepărtate ale Europei li s-au promis în mod repetat bandă largă mai rapidă și rețele de comunicații mobile 3G/4G, însă aceste promisiuni nu au fost ținute.

2.11.

Situațiile în care un număr mic de persoane sunt răspândite pe o suprafață extinsă reprezintă o problemă comună în întreaga Europă, invocată de furnizori ca motiv pentru a nu presta servicii în astfel de zone. Dacă se dorește ca regiunile rurale, îndepărtate, montane și insulare ale Europei să aibă un viitor, atunci acestea au cu siguranță dreptul de a solicita acces la bandă largă de cel puțin 5 Mb/s și la comunicații mobile 3G/4G.

3.1.

CESE subliniază faptul că, în condițiile în care costurile pentru introducerea noii tehnologii sunt uriașe, necesarul de investiții în UE depășește cu mult valoarea investițiilor asumate (4,2 miliarde EUR) în parteneriatul public-privat în care Comisia Europeană este angajată. CESE este de părere că acțiunile propuse de Comisia Europeană pot contribui la susținerea eforturilor financiare, umane și tehnice dacă vor exista o preocupare continuă, un cadru stimulativ pentru investiții private și o coordonare perfectă a eforturilor Comisiei Europene cu cele ale statelor membre.

Acțiunea 1. Comisia va lucra împreună cu statele membre și cu părțile interesate din cadrul industriei pentru a stabili, pe bază de voluntariat, un program de lucru pentru lansarea cât mai rapidă a rețelelor 5G.

3.2.

Obiectivele Comisiei Europene de lansare a primelor rețele 5G până la sfârșitul anului 2018, urmată de lansarea serviciilor comerciale în Europa până la sfârșitul anului 2020, sunt dependente în principal de rezultatele proiectelor derulate în cadrul PPP-5G în faza de cercetare. Între acestea, proiectul 5GXCrosshaul, care vizează integrarea rețelelor fronthaul (rețele wireless 5G) cu rețelele backhaul (rețele realizate, în cea mai mare parte, pe fibră optică) în transportul de date, este vital. Este necesară realizarea unor switch-uri de înaltă capacitate, a unor legături heterogene de transmisie, a unor unități de procesare localizate în cloud (minicentre de date) și a unor puncte de prezență ale rețelelor de bază ale unuia sau mai multor furnizori de servicii internet.

Acțiunile 2 si 3. Comisia va colabora cu statele membre pentru a identifica o listă provizorie de benzi de spectru inițiale pentru lansarea primelor servicii 5G (sfârșitul anului 2016). Stabilirea unui set complet de benzi de spectru care să fie armonizate pentru implementarea inițială a rețelelor 5G comerciale în Europa (sfârșitul anului 2017).

3.3.

Frecvențele radio în care lucrează tehnologiile 3G si 4G sunt supraaglomerate, de aceea rezolvarea problemelor de natură tehnică referitoare la frecvențele de lucru și la lățimea de bandă pentru 5G reprezintă un deziderat la nivel global. Pe lângă colaborarea cu statele membre, CE trebuie să aibă în vedere și pașii deja făcuți la nivel internațional de către organismele din domeniu. Pentru tehnologia 5G, ITU și 3GPP, care reunesc organizații pentru dezvoltarea de standarde precum ARIB, ATIS, ETSI, TSDSI, TTA, TTC și CCSA, au agreat un plan în două etape, prima etapă fiind specifică activității de cercetare, iar cea de a doua – activității pentru dezvoltarea în masă.

Acțiunea 4. În cadrul elaborării foilor de parcurs naționale privind 5G, Comisia va colabora cu sectorul de profil, cu statele membre, precum și cu alte părți interesate (acoperire 5G neîntreruptă până în anul 2025).

3.4.

Ținta Comisiei ca, până în 2025, în fiecare stat membru, toate zonele urbane și principalele căi de transport să aibă acoperire 5G nu este ușor de atins. CESE atrage atenția că promovarea unui calendar cu termene scurte de realizare a unor obiective îndrăznețe implică riscuri majore. Analiza implementării rețelelor de tip Next Generation Network și politicile pentru reducerea divizării digitale au arătat că zonele albe și zonele gri, așa cum sunt definite în Orientările pentru rețelele în bandă largă, sunt încă extinse. Nici reglementările ex ante și nici măsurile de stimulare a cererii nu s-au dovedit suficiente pentru furnizarea de servicii broadband în aceste zone.

3.5.

CESE subliniază faptul că promovarea și finanțarea proiectelor pentru implementarea rețelelor 5G prin reducerea finanțărilor pentru rețelele de fibră optică (NGA si NGN) ar putea conduce la adâncirea divizării digitale între regiunile din unele state membre. Lipsa investițiilor private în rețelele 5G și în rețelele de fibră optică în regiunile îndepărtate și în cele cu populație redusă și dispersată, cauzată de randamentul redus al capitalului investit, trebuie compensată prin investiții publice sau prin alte soluții de finanțare identificate la nivelul statelor membre. În susținerea unor decizii de finanțare din surse publice trebuie avute în vedere efectele de tip spill-over asupra economiei locale, a muncii la distanță, a serviciilor de sănătate și a oportunităților educaționale.

Acțiunea 5. Comisia invită statele membre și sectorul vizat să își fixeze obiective referitoare la abordarea în materie de standardizare (standarde inițiale până la sfârșitul anului 2019).

3.6.

Planurile 5G în sine nu pot proteja rețeaua și utilizatorii. În vederea asigurării unui nivel corespunzător de protecție, standardizarea rețelelor 5G și a procedurilor devine o necesitate. Monitorizarea infrastructurii rețelelor 5G, separarea rețelelor de management de rețeaua de servicii, pregătirea unor proceduri bine definite privind managementul incidentelor, alături de alte procese, pot conduce la asigurarea unui nivel optim de securitate, atât pentru utilizatori, cât și pentru infrastructura de rețea. Testarea securității joacă un rol crucial. Toate protocoalele de interacțiune trebuie să funcționeze corect, chiar și atunci când sunt sub atac (hackerii încearcă permanent să descopere și să profite de vulnerabilitățile produselor).

3.7.

CESE crede că standardizarea procedurilor în procesele industriale și existența specificațiilor tehnice ale echipamentelor sunt premise pentru asigurarea unor relații de muncă echitabile în cadrul companiilor din domeniu, partenerii sociali putând evalua obiectiv cauzele eventualelor disfuncționalități apărute și colaborând pentru corectarea lor și pentru îndeplinirea obiectivelor asumate. CESE a atras atenția în avize precedente că standardizarea exagerată poate deveni o piedică în calea progresului în acest domeniu.

Acțiunea 6. Pentru a favoriza crearea ecosistemelor digitale bazate pe conectivitatea 5G, vor trebui planificate realizarea unor experimente tehnologice majore și testarea unor aplicații prin intermediul PPP-5G (anul 2017) și vor trebui definite foi de parcurs detaliate privind realizarea unor teste avansate preliminare etapei comerciale (martie 2017) (2018: Europa – lider mondial privind introducerea 5G).

3.8.

Testarea cât mai timpurie a unor terminale și aplicații la nivel european poate constitui un avantaj față de marii jucători în cursa globală. Din punct de vedere comercial, dezvoltarea la scară largă a 5G presupune o serie de condiții ce trebuie îndeplinite. Astfel, CESE este de părere că, până nu vor fi adoptate standardele specifice, nu va exista dezvoltare în masă, iar fără dezvoltare nu vor apărea pe piață echipamente accesibile din punctul de vedere al prețului, lipsa echipamentelor generând lipsa componentelor esențiale care definesc 5G.

3.9.

CESE își exprimă punctul de vedere privind una dintre provocările majore ale 5G: atragerea investițiilor pentru dezvoltare și implementare pe scară largă, în condițiile în care tehnologia 4G, care, pentru majoritatea utilizatorilor, se confundă cu LTE, va avea în continuare un potențial considerabil pe viitor, existând o mare oportunitate pentru operatori să genereze venituri din investițiile efectuate în rețelele LTE.

3.10.

În Europa, migrarea de la rețelele 3G la 4G este încă la un nivel redus, comparativ cu Coreea de Sud, SUA și Japonia. Este posibil ca operatorii, și chiar utilizatorii, să prefere rețelele de tip 4G, cu atât mai mult cu cât dezvoltarea în curs a rețelelor 4G va continua independent de 5G, pentru că fiecare dintre tehnologiile care alcătuiesc 4G are potențialul de a aduce beneficii cuantificabile operatorilor în următorii ani, cu costuri mult mai mici decât o tehnologie nouă.

Acțiunea 7. Comisia încurajează statele membre să examineze posibilitatea de a utiliza viitoarea infrastructură 5G pentru a îmbunătăți performanțele serviciilor de comunicații utilizate pentru garantarea siguranței și a securității publice, protecția civilă și intervenția în caz de catastrofe (foile naționale de parcurs privind 5G).

3.11.

CESE are convingerea că rețelele 5G pot contribui semnificativ la modernizarea administrațiilor publice, utilizarea datelor și asigurarea interoperabilității. Încurajarea statelor membre să sprijine utilizarea viitoarei infrastructuri 5G de către instituțiile publice reprezintă un instrument de promovare a noilor rețele. CESE recomandă Comisiei Europene să aibă în vedere și asumarea unor investiții periodice în înlocuirea echipamentelor utilizate în activitatea curentă de către salariații din instituțiile europene, ca dovadă și a rolului de consumator pe care înțelege să îl joace în promovarea 5G. De asemenea, aceeași recomandare ar trebui făcută și statelor membre în ceea ce privește investițiile publice.

3.12.

CESE are în vedere faptul că atragerea investițiilor private este vitală pentru UE, de aceea trebuie luate în considerare mixuri de politici care să stimuleze nu numai activitatea de cercetare, ci și activități de inovare. Consiliul pentru inovare stabilit la nivelul UE poate avea o contribuție importantă în promovarea activității de inovare, alături de multe alte instrumente.

3.13.

Stimularea cercetării, inovării și dezvoltării pe teritoriul UE, atragerea companiilor europene în creșterea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare (R&D) în cadrul UE și atragerea altor investitori din afara UE trebuie să fie o preocupare de primă însemnătate pentru Comisia Europeană. În perioada 2007-2015, companiile europene șau crescut exporturile de fonduri destinate R&D. Această creștere a exporturilor în afara Europei (China a devenit principala destinație a cheltuielilor corporațiilor în R&D), dublată de un declin al importurilor de fonduri destinate R&D, a contribuit la o pierdere de investiții în Europa în domeniul R&D.

Acțiunea 8. Comisia va colabora cu sectorul în cauză și cu grupul BEI/FEI (finanțarea IMM-urilor) pentru a identifica obiectivele, configurația și modalitățile de a implementa un mecanism de finanțare prin capital de risc (fezabilitate evaluată până în martie 2017, finanțare privată și diferite surse de finanțare publică).

3.14.

CESE salută inițiativele Comisiei Europene în vederea încurajării întreprinzătorilor în domeniul digital. Forumul strategic de politici privind antreprenoriatul digital, înființat în 2014, a făcut publice rezultatele activității în acest domeniu. CESE are convingerea că IMM-urile pot juca un rol important în promovarea unor noi modele de inovare. Stabilirea și implementarea unor soluții de finanțare pentru crearea și dezvoltarea de clustere virtuale inovatoare, dedicate IMM-urilor, reprezintă una dintre soluțiile de sprijinire a start-upurilor inovatoare europene, folosind fonduri publice pentru dezvoltarea de servicii și aplicații, o oportunitate ce nu trebuie neglijată.

3.15.

CESE consideră că dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor în general și ale lucrătorilor în special trebuie să rămână o prioritate pentru UE, în contextul introducerii generației de rețele 5G. Acțiunile UE privind strategia e-skills și cadrul european pentru competențe în domeniul digital (e-Competences) își păstrează actualitatea.

3.16.

CESE are în vedere Marea coaliție pentru locuri de muncă în sectorul digital (The Grand Coalition for Digital Jobs), care poate reprezenta o legătură între partenerii sociali, furnizorii de educație și alți actori publici și privați cu scopul de a atrage cât mai mulți tineri în domeniul TIC.

Accesul dificil al persoanelor aparținând grupurilor defavorizate la serviciile rețelelor 5G și la aplicațiile specifice, cauzat de puterea de cumpărare scăzută, va reprezenta o provocare pentru politicile viitoare ale UE. O atenție specială trebuie acordată persoanelor cu dizabilități, care trebuie să poată avea acces facil la noile echipamente și tehnologii ce vor fi dezvoltate de producători.

3.17.

CESE consideră că planurile de investiții bazate pe fondurile structurale trebuie să creeze condiții egale pentru toate statele membre. Criteriile prevăzute în caietele de sarcini pentru aprobarea proiectelor trebuie să permită accesul echilibrat și nediscriminatoriu al statelor membre și al agenților economici din toate statele membre. Pentru evitarea adâncirii decalajelor în domeniul digital între statele membre, cu efecte negative asupra obiectivului de realizare a unei piețe unice digitale în UE, CESE recomandă analiza modului în care este implementat Planul Juncker. Corijarea disfuncțiilor constatate trebuie sa devină o adevarată lecție, astfel încât decizia politică privind finanțarea rețelelor 5G să se constituie în pilon de susținere a coeziunii în interiorul UE.

3.18.

Pe lângă riscurile provenite din performanțele de natură tehnică ale noilor rețele și din politicile și deciziile de alocare a resurselor financiare din bani publici și riscurile datorate unor rațiuni de ordin comercial privind investițiile în tehnologii noi sau continuarea investițiilor în îmbunătățirea celor existente (4G se estimează că va ajunge la saturație în 2030), există și alte riscuri foarte atent analizate de investitori înainte de a decide dacă investesc sau nu.

3.19.

Monitorizarea continuă a progreselor înregistrate în implementarea rețelelor 5G va permite corectarea derapajelor care apar în mod inerent între evaluările ex ante și cele ex post, astfel încât să poată fi realizate cele două obiective publicate în comunicare – cel privind brevetele esențiale pentru standarde (SEP) (20 % dintre acestea să fie deținute de organizații europene) și cel referitor la cota de piață de minimum 35 % care ar urma să fie deținută de furnizorii europeni de infrastructură de rețea 5G.