19.8.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 303/28

Raportor:

doamna Ariane RODERT

Coraportor:

domnul Oliver RÖPKE

1.1

Europa se confruntă cu provocări complexe care necesită modele sociale și economice reînnoite. Pentru a asigura progresul, creșterea economică și bunăstarea în Europa este necesară tranziția către o economie bazată pe inovare.

1.2

În acest context, apar concepte și modele economice inovatoare care indică o tranziție de la inovarea tradițională la inovarea care valorifică perspectivele tehnice, de mediu și sociale, concentrându-se asupra vieților și bunăstării oamenilor.

1.3

Prin urmare, CESE solicită Comisiei Europene să elaboreze un cadru de politică pentru sprijinirea apariției acestor noi modele economice. Modalitățile prin care poate face acest lucru sunt recunoașterea, conectarea și promovarea unor concepte centrale pentru aceste modele de afaceri, pornind de la teorii precum valoarea comună, impactul colectiv, măsurarea impactului, parteneriatul multipartit și inovarea socială.

1.4

Cadrul respectiv include un mediu favorabil care să elimine barierele și să extindă conceptele de antreprenoriat tradiționale. Printre chestiunile care trebuie explorate se numără achizițiile publice, reglementarea favorabilă inovării, instrumentele financiare concepute pe măsură, un sprijin mai bine țintit din partea fondurilor structurale, eventuale stimulente fiscale, formarea, sprijinirea și actualizarea competențelor, aceasta din urmă ținând îndeosebi seama de digitalizare și robotizare.

1.5

Este esențial ca statele membre și instituțiile europene să recunoască pe deplin și să promoveze modele economice „mai echitabile”, axate pe generarea de inovare pentru dezvoltarea socială, prin integrarea măsurării impactului social în paralel cu raportarea progresului economic.

1.6

CESE solicită Comisiei să integreze pe deplin principiile pachetului privind investițiile sociale și relația acestuia cu inovarea socială în dezvoltarea pilonului european al drepturilor sociale, întrucât multe dintre noile modele economice în discuție constituie o expresie concretă a acestuia.

1.7

Statele membre și Comisia trebuie să se asigure că inovarea socială este integrată pe deplin în programele de inovare. Trebuie folosit pe deplin sprijinul UE pentru inovarea socială, ca de exemplu prin Orizont 2020, iar acesta ar trebui evaluat pe baza valorificării tehnice (de către fiecare parte interesată) și a impactului politic.

1.8

Statele membre și instituțiile UE trebuie să integreze principiile inovării în politica privind întreprinderile pentru a stimula o cultură favorabilă care să promoveze, să întâmpine cu satisfacție, să recompenseze și să disemineze inovația. Această cultură cuprinde elemente precum experimentarea, noi forme de parteneriat și o viziune extinsă asupra creării de valoare în societate.

1.9

UE trebuie să pună un accent mai mare pe sprijinirea și protejarea IMM-urilor, în special a întreprinderilor economiei sociale, a microîntreprinderilor și întreprinderilor familiale, precum și a tuturor tipurilor de întreprinderi nou-create, în contextul unor inițiative în materie de politică de inovare, spre îmbunătățirea condițiilor de durabilitate și de replicare/dezvoltare.

1.10

Trebuie avute în vedere cu adevărat noile modele economice inovatoare în contextul inițiativelor politice vizând Revoluția industrială 4.0 și politicile aferente, precum economia circulară, economia bazată pe partajare și economia funcțională, încurajându-se adaptarea tuturor întreprinderilor și modelelor existente, sprijinindu-se apariția unor forme noi și neconvenționale de întreprindere, crearea unor noi relații și apariția unor modele de cooperare adaptate.

1.11

CESE solicită Comisiei să integreze în totalitate aceste noi modele economice în viitoarea revizuire a strategiei privind piața unică, prevăzută să aibă loc în 2017, și să sugereze noi măsuri în această direcție.

1.12

La fel ca în cazul tuturor activităților economice, este esențial ca în contextul noilor modele economice să se respecte pe deplin principiile muncii decente, drepturile sociale ale angajaților și rolul partenerilor sociali.

2.1

În prezent, în Europa se dezvoltă cu rapiditate un peisaj societal nou, care presupun noi modele sociale și economice în vederea remodelării acesteia ca economie modernă și competitivă la nivel global.

2.2

Pentru a genera creștere în vederea progresului, coeziune socială și bunăstare, este nevoie de o mentalitate nouă în ceea ce privește inovarea. Această mentalitate a fost adoptată la nivel mondial în domeniul inovării și al cercetării, precum și de multe dintre întreprinderi, care depun în prezent eforturi pentru a crește și a avea un impact social și ecologic, pe lângă creșterea și impactul economic. În plus, așteptările și cererea consumatorilor indică sprijinul existent pentru acest tip de abordare. Acest lucru este demonstrat în mod clar prin apariția unor inițiative precum economia colaborativă, circulară și bazată pe partajare. Elementul comun al acestor inițiative este faptul că se bazează pe un set nou de valori și urmăresc o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii menită să ducă la progres, care combină inovarea tehnică, ecologică și socială.

2.3

Scopul acestui aviz este explorarea unor concepte noi, esențiale pentru inovarea care duce la crearea de modele economice noi. Avizul va utiliza în special întreprinderile economiei sociale ca exemplu ilustrativ. Avizul se bazează pe experiența acumulată de CESE în acest domeniu și în special pe activitatea desfășurată în cadrul proiectului CESE privind întreprinderile sociale (1). Avizul nu abordează concepte precum economia circulară, colaborativă, funcțională sau bazată pe partajare, ori politica în materie de inovare și IMM-uri, care sunt explorate în alte avize conexe ale CESE.

3.1.1

În prezent, Europa se confruntă cu provocări societale complexe pe care sistemele existente nu le abordează. Acest lucru indică o schimbare de paradigmă care necesită mentalități noi și soluții inovatoare. Respectivele inovări sunt deseori concepute drept inovări sociale sau societale. „Inovarea este socială în ce privește atât scopurile, cât și mijloacele de care dispune. Definiția poate fi rezumată după cum urmează: practic vorbind, inovările sociale constau în idei noi (produse, servicii și modele) care satisfac nevoile sociale (într-un mod mai eficient decât alte abordări), creând în același timp noi relații sociale sau colaborări. Cu alte cuvinte, inovările nu numai că sunt benefice pentru societate, ci sporesc de asemenea capacitatea de acțiune a acesteia” (2). Inovații sociale apar în toate sectoarele, fără să fie un fenomen nou, dar caracteristica comună este că, în cele din urmă, ele conduc la schimbări sistemice.

3.1.2

În lumea academică de astăzi, inovarea nu se rezumă doar la dezvoltare tehnică. În prezent, cercetătorii sunt de acord că inovarea și cercetarea trebuie să țină cont de perspectivele tehnice, de mediu și sociale. Există o interdependență între inovarea socială, digitală și tehnică. Rolul tehnologiei digitale în acest context este de instrument care încurajează schimbul și care îi abilitează pe indivizi să ia măsuri, având ca principal obiectiv inovarea socială.

3.1.3

Inovarea socială se manifestă în mod diferit de inovarea tehnică. Aceasta este determinată de nevoi, de multe ori având scopul de a răspunde la o provocare din societate sau de a se concentra asupra unui grup specific de utilizatori, ținând, în același timp, cont de perspectivele sociale, economice și de mediu. Cele mai reușite inovări sociale implică o gândire holistică, care în cele din urmă conduce mai degrabă la schimbări sistemice decât la abordarea unei singure chestiuni sau a unui singur subiect.

3.1.4

La baza inovării sociale se află un punct de vedere etic, ideologic sau de interes general. Acest lucru este demonstrat de rolul pe care societatea civilă îl are acum și de cel pe care l-a avut în trecut în modelarea sistemelor de protecție socială. Inovarea socială poate fi considerată un concept nou, însă ea există de foarte mult timp.

3.1.5

Aceasta se bazează pe o comunicare deschisă și pe rezolvarea problemelor în colaborare, implicând diverse părți interesate și practici pentru catalizarea de noi soluții. Inovarea socială distruge zidurile care separă sectoarele și piețele, înlocuind logica concurenței cu soluții de colaborare și de parteneriat pe termen lung. Este vorba despre partajare, legată de mișcarea open source, și despre aplicarea unor abordări necompetitive.

3.1.6

Inovarea socială asigură o frontieră fundamentală pentru Europa și va promova „economia socială reală de piață”, astfel cum este prevăzut la articolul 2 din Tratatul de la Lisabona. Totuși, acest lucru se poate realiza numai dacă inovarea vizează în mod clar obiective precum integrarea și egalitatea. Acest lucru, la rândul său, va continua să accelereze inovarea societală.

3.2.1

Se conștientizează tot mai mult faptul că o viziune mai cuprinzătoare a generării de valoare adăugată – din punct de vedere economic, social și ecologic – se află în centrul unei activități economice atractive. Faptul că profitul economic este generat sau sporit prin asigurarea unei valori sociale și ecologice crescute demonstrează în mod clar că dezvoltarea economică este legată de progresul social și ecologic. Acest lucru este ceea ce se numește generare de valoare comună, un concept explorat de mai mulți cercetători (3).

3.2.2

Esențială pentru această strategie este trecerea de la norma de optimizare a performanței financiare pe termen scurt la generarea de valoare economică într-un mod care produce deopotrivă progres social și valoare pentru societate. Valoarea comună poate chiar determina următorul val de inovare și de creștere a productivității în economia globală.

3.2.3

Sprijinirea unei economii sociale reale de piață necesită forme încurajatoare de investiții special concepute pentru a susține apariția unei economii mai participative, democratice și favorabile incluziunii. În acest sens, este nevoie de un ecosistem financiar complet, fiind deosebit de interesant de avut în vedere formele de capital hibrid și mixt, subiect explorat de CESE în activitatea sa anterioară (4).

3.2.4

Aplicarea logicii valorii comune înseamnă că generarea de valoare nu mai reprezintă un transfer al valorii existente, ci mai degrabă o creștere a valorii sociale, de mediu și economice în ansamblu. În plus, aceasta evidențiază faptul că piața nu este definită numai din punct de vedere economic, ci include și aspecte sociale și de mediu. O componentă-cheie este faptul că valoarea comună se clădește pe punctele forte și pe diferențele dintre sectorul privat și cel al societății civile, aplicând un model de creare în comun care în cele din urmă creează piețe noi, dar și piețe în curs de dezvoltare.

3.3.1

Confruntarea cu provocări societale complexe necesită adesea o colaborare strânsă între guvern, piață și societatea civilă în scopul identificării unor soluții eficiente. Acest parteneriat se bazează pe înțelegerea profundă a perspectivelor fiecărei părți interesate, pe un proces decizional rapid și pe abordări empatice.

3.3.2

Cooperarea, crearea în comun și inovarea transsectorială au avantaje enorme în fața modului în care societatea a abordat problemele sociale în trecut. Elementul central în acest sens este reunirea părților implicate într-un stadiu incipient, pentru a defini în comun un obiectiv social partajat și calea de urmat.

3.3.3

Merită observat că, având în vedere că inovarea se naște adesea în context local, aproape de nevoile reale, trebuie acordată atenție și sprijin întregii societăți. Există un mare potențial de a aduna și partaja aceste experiențe locale, din care multe pot fi replicate și extinse în regiuni și țări întregi.

3.4.1

După cum s-a menționat, schimbările sociale pe scară largă necesită o coordonare, o aliniere și un parteneriat intersectoriale de amploare. Mai mult, unul dintre rezultate trebuie să fie impactul colectiv.

3.4.2

Impactul colectiv se bazează pe angajamentul unui grup de părți interesate centrale din toate sectoarele, care să se concentreze asupra unei agende comune pentru a soluționa o problemă socială sau societală specifică. În plus, acest lucru implică o infrastructură centralizată, un personal dedicat, un proces structurat, măsurarea în comun, comunicarea continuă și activități consolidate reciproc între toți participanții. Schimbările sociale pe scară largă vor apărea ca urmare a unei mai bune coordonări transsectoriale, mai degrabă decât din partea organizațiilor individuale.

3.5.1

În cazul în care conceptul de inovare include nu numai perspective tehnice, ci și sociale și de mediu, progresul trebuie să fie măsurat în mod diferit. În trecut, CESE a explorat teme [Măsurarea impactului social (5) și Economia pentru binele comun (6)] în cadrul cărora a fost demonstrată în mod clar necesitatea unei viziuni extinse asupra rezultatelor și raportării.

3.5.2

Pentru o perioadă îndelungată, indicatorii economici au constituit norma pentru măsurarea rezultatelor. Dar apariția unui număr tot mai mare de structuri hibride care generează inovare necesită un set de indicatori noi și globali care măsoară impactul social, economic și de mediu.

3.5.3

Aplicarea principiilor de măsurare a impactului social presupune o abordare bazată pe participarea părților interesate, o înțelegere comună și definirea rezultatelor-cheie, precum și stabilirea în comun a indicatorilor. Acest lucru va contribui la surprinderea valorii reale create. Accentul este pus pe tranziția de la raportarea economică la măsurarea unor factori cum ar fi implicarea societății, randamentul social, rezultatul și impactul din punct de vedere social. Este important ca părțile interesate să aibă aceeași înțelegere a conceptelor respective, având în vedere faptul că acestea se aplică atât în contextele deinovare, cât și în cele economice.

3.6.1

Inovarea socială și tehnică pot avea un impact enorm asupra organizării muncii și a condițiilor de lucru ale angajaților. O individualizare tot mai mare și o mai mare autonomie și flexibilitate în relațiile de muncă nu ar trebui să ducă la deteriorarea protecției sociale. Pentru ca modelele inovatoare să aibă succes, principiile muncii decente trebuie să fie în continuare garantate, chiar și într-un mediu schimbat (7).

3.6.2

Inovarea va fi însoțită de progres social general numai dacă toate părțile interesate sunt implicate în proces și profită de pe urma lui, dacă valoarea adăugată este distribuită în mod echitabil și dacă nu există nicio deteriorare a drepturilor sociale. Protecția socială a lucrătorilor trebuie să fie în continuare garantată chiar și în condiții modificate.

3.6.3

Același lucru este valabil și pentru drepturile sociale individuale ale angajaților, în special condițiile de muncă și salariile. Modelele inovatoare și digitalizarea, în special, conduc de multe ori la un grad mai ridicat de individualizare la locul de muncă și pun în pericol standardele sociale. Modelele inovatoare durabile trebuie să respecte drepturile angajaților și condițiile lor de muncă, chiar și într-o lume a muncii aflată în schimbare.

3.6.4

Noile modele economice inovatoare trebuie să promoveze drepturile colective ale angajaților, punerea în practică a acestora și rolul partenerilor sociali. Partenerii sociali, acordurile colective și participarea lucrătorilor reprezintă deseori o sursă de inovare, întrucât creează condițiile-cadru necesare.

3.6.5

Dialogul social și acordurile colective cuprinzătoare ar trebui să fie promovate în continuare, deoarece ele pot totodată contribui la îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru trecerea la modele economice inovatoare. În trecut, „regulile sociale ale jocului” au trebuit să fie adaptate în mod regulat la noile evoluții tehnice și sociale, iar acest lucru va continua să fie necesar în viitor. Un exemplu în acest sens ar putea fi redistribuirea muncii (de exemplu reducerea timpului de lucru).

4.1

CESE sprijină necesitatea de a se recunoaște și a se promova deplina diversitate a modelelor economice și antreprenoriale care alcătuiesc împreună piața unică (8). Un domeniu în care CESE are competențe specifice este cel al întreprinderilor economiei sociale (SEE). SEE și întreprinzătorii sociali încorporează mai multe din conceptele discutate mai sus și sunt o bună ilustrare a acestor modele hibride de întreprindere care apar în Europa.

4.2

În Europa există peste 2 milioane de întreprinderi sociale, contribuind la cca 10 % din PIB. Totuși, în multe state membre, acesta este un sector nou și subdezvoltat, ceea ce sugerează o oportunitate semnificativă de dezvoltare. Societatea civilă și economia socială sunt strâns conectate și, prin inovare, au condus la schimbări sistemice semnificative în societate, care au afectat domenii precum îngrijirea copiilor, spitalele, promovarea autonomiei personale și a traiului independent al persoanelor în vârstă și al persoanelor cu handicap, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, integrarea la locul de muncă și locuințele (sociale), precum și la numeroase descoperiri științifice sau invenții.

4.3

Centrate pe un grup specific de utilizatori, pe o necesitate nesatisfăcută în societate sau pe eliminarea unei lacune, întreprinderile economiei sociale experimentează și găsesc soluții inovatoare în timp ce își desfășoară activitatea economică. Întreprinderile sociale reinvestesc profituri pentru a realiza o misiune și un impact social. SEE au fost evidențiate recent în mod special, deoarece ele oferă o soluție interesantă prin generarea de dublă valoare: din punct de vedere social, prin activitățile lor (coeziune socială sau incluziune) și din punct de vedere economic (prin comercializare, înființarea de întreprinderi și crearea de locuri de muncă).

4.3.1

Stimularea inovării și a creativității depinde de fiecare parte interesată, precum și de comportamente și de atitudini. Prin urmare, este esențial nu numai să se consolideze sectorul SEE, ci și să se asigure o atitudine deschisă în ce privește apariția unor modele diferite. Trebuie să fie stimulată o cultură a cooperării și a valorilor comune, un principiu care a fost integrat, de exemplu, în economia socială încă de la început. Înțelegând că, prin inovare, întreprinderile sociale creează noi oportunități de piață, trebuie să se acorde o atenție specială protecției acestor entități pentru ca ele să continue să se dezvolte.

4.3.2

Merită observat în special că cercetările arată că femeile sunt reprezentate în mai mare măsură în cadrul antreprenoriatului social decât în întreprinderile tradiționale. În plus, studiile care au colectat date defalcate în funcție de sex pe această temă au arătat că întreprinzătorii sociali femei sunt chiar mai numeroase decât omologii lor bărbați în unele țări europene. Aceste studii par să indice, totodată, că întreprinzătorii sociali femei sunt mai inovatori decât omologii lor bărbați, deși cheltuiesc mai puțin pentru inovare (9). Această cercetare scoate în evidență un amplu domeniu cu potențial de dezvoltare, axat în mod special pe sprijinirea antreprenoriatului social feminin.

5.1

Modelele economice noi și inovatoare, precum SEE, sunt o parte a economiei obișnuite și nu sunt în conflict cu alte modele economice. Având în vedere peisajul societal european aflat în schimbare, trebuie să se pună accent pe captarea tuturor formelor de inovare care generează noi modele economice. În timp ce aceste noi modele pornesc de la multe din conceptele discutate la capitolul 3, cea mai mare parte a sprijinului existent pentru întreprinderi, a programelor de dezvoltare și pentru întreprinderi nou-înființate, precum și celelalte condiții necesare, precum legislația și instrumentele financiare, sunt adesea incapabile să sprijine aceste modele economice diverse; motivul este că sprijinul și politicile actuale, în proporție covârșitoare, sunt concepute pentru modele de întreprinderi tradiționale și pentru logica conform cărora funcționează acestea. Prin urmare, pentru a obține sprijin pentru întreaga diversitate a spectrului de modele de întreprindere care apar în Europa, ar trebui luate în considerare următoarele elemente.

5.1.1

În cazul întreprinderilor sociale, CESE promovează în mod activ un ecosistem integral, adaptat în mod specific la caracteristicile unice ale acestui model economic anume (10). În mod similar, trebuie elaborate ecosisteme și pentru alte concepte antreprenoriale noi și hibride. De asemenea, sprijinul existent trebuie actualizat și ajustat pentru a cuprinde aceste noi modele și a sprijini întreprinderile existente să se adapteze și să aplice aceste noi tendințe. Ecosistemul ideal cuprinde elemente precum un ecosistem financiar adaptat cu soluții de capital hibrid, forme mai bune de achiziții publice, sprijin adaptat pentru dezvoltarea întreprinderilor și aplicarea măsurării impactului social. Aceste etape sunt esențiale pentru a sprijini apariția și durabilitatea fiecărui model de afaceri.

5.1.2

Inovarea nu mai este liniară. Combinația dintre perspectivele tehnice, sociale și de mediu ale inovării este esențială în identificarea soluțiilor viitoare. Integrarea completă a acestor concepte necesită o nouă viziune asupra progresului în materie de raportare, una care să se bazeze pe rezultate sau pe impact. Două elemente, în special, sunt importante în acest caz: crearea de valoare în comun și obiectivul final triplu (asigurarea faptului că progresul social, ecologic și economic dețin o pondere egală). Recunoscând valoarea totală prin impactul colectiv al aspectelor economice, sociale și ecologice, noi tipuri de întreprinderi hibride vor apărea rapid. Valoarea comună este încă în fază incipientă. Prin urmare, este nevoie de manageri care să-și însușească noi competențe și cunoștințe, și de guverne care să învețe cum să reglementeze într-un mod care să permită și să nu împiedice crearea în comun a valorii.

5.1.3

Piețele financiare au o funcție-cheie în alocarea corectă a resurselor în cadrul societății. Dar concentrarea lor tot mai mare pe termenul scurt intră în conflict direct cu cerința de a răspunde nevoilor pe termen lung ale societății, aspect care este abordat în diverse rapoarte (11). Întreprinderile trebuie să aibă posibilitatea de a investi pentru viitor, în scopul de a genera valoare pentru investitori și pentru societate în general. Acest lucru necesită sisteme noi care să recompenseze comportamentul investitorilor pe termen lung. În acest context, importanța finanțării publice, de multe ori, în cadrul unor soluții de capital mixt, reprezintă un element important care deseori subliniază dezvoltarea întreprinderii.

5.1.4

Pentru ca inovarea să fie motorul unor noi modele economice, trebuie să fie promovată constant o cultură favorabilă inovării. Încurajarea schemelor de experimentare, care pot fi atât un succes, cât și un eșec (ca etape de învățare), este esențială pentru promovarea unei culturi a inovării în Europa. Fără a se permite principiului precauției să fie o barieră în calea inovației, „principiul inovației” ar trebui aplicat în manieră complementară acestuia; „principiul inovației” presupune să se țină seama de impactul legislației și al reglementărilor asupra inovației. Proiectarea proceselor și a sistemelor în jurul conceptului de parteneriat prin implicarea principalelor părți interesate (facilitarea forumurilor deschise, a spațiilor de dialog și a reuniunilor de cooperare) constituie un punct de plecare. Acest lucru se întâmplă deja în Europa și ar putea fi extins, partajat și diseminat cu ușurință (12).

5.2

Voința politică și asumarea politică sunt esențiale pentru a stimula crearea de noi activități economice în Europa. Dezvoltarea, la nivelul UE și la nivelul statelor membre, a unor agende politice coerente adaptate pentru susținerea diverselor modele economice este esențială. Este clar faptul că, pentru a asigura creșterea și bunăstarea în Europa, este necesară trecerea la o economie și o societate bazată pe inovare. Legislația și politicile privind piața internă ar trebui să fie exploatate în mod corespunzător în acest sens. Revizuirea strategiei privind piața unică, prevăzută să aibă loc în 2017, este o oportunitate pentru a lua în considerare noi măsuri în această direcție.

5.2.1

Un sprijin adecvat și susținut pentru cercetarea fundamentală și aplicată, ca germene al inovării viitoare, este crucial, având în vedere accentul pus pe valoarea comună și pe triplul obiectiv final. În plus, trebuie să se realizeze statistici privind activitățile acestor noi modele antreprenoriale, astfel încât să poată fi furnizat cel mai adecvat sprijin politic.

5.2.2

Este importantă sensibilizarea cu privire la diferitele forme de inovare și inovatori. De multe ori, întreprinderile sociale și societatea civilă nu reușesc să capete recunoaștere ca inovatori. Creșterea vizibilității inovării sociale și asigurarea recunoașterii acesteia, prin valorificarea explicită a contribuției sale largi la societate, vor încuraja creșterea inovării în toate sectoarele.

5.2.3

UE continuă să joace un rol central în colectarea și partajarea noilor inițiative, facilitând un mediu favorabil și garantând că inițiativele politice esențiale cuprind într-adevăr aceste noi tendințe. Comisia se află în poziția potrivită pentru a facilita acest schimb de bune practici și de modele de reprodus.