52013DC0279

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Plan de acțiune pentru o strategie maritimă în zona Oceanului Atlantic Realizarea unei creșteri inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii /* COM/2013/0279 final */


COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Plan de acțiune pentru o strategie maritimă în zona Oceanului Atlantic

Realizarea unei creșteri inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii

(Text cu relevanță pentru SEE)

1.           Introducere

Sectoarele marin și maritim care alcătuiesc „economia albastră” au potențialul de a asigura 7 milioane de locuri de muncă în Europa, până în 2020. Aceste locuri de muncă vor fi create nu numai în sectoarele emergente, cum ar fi energia regenerabilă offshore, ci și prin revitalizarea industriilor maritime tradiționale. Zona Oceanului Atlantic poate aduce o contribuție importantă la „creșterea albastră”. În același timp, trebuie garantată, pentru generațiile viitoare, stabilitatea ecologică și de mediu a celui mai mare și mai important ecosistem al Europei.

Prin urmare, prezentul plan de acțiune stabilește prioritățile în materie de cercetare și investiții pentru a impulsiona dezvoltarea „economiei albastre” în zona Oceanului Atlantic. Cele cinci state membre din zona Atlanticului[1] și regiunile lor pot lua planul de acțiune ca punct de plecare pentru a contribui la generarea unei creșteri sustenabile și favorabile incluziunii în zonele de coastă. Planul de acțiune se bazează pe strategia Comisiei pentru zona Oceanului Atlantic[2] și este rezultatul consultărilor realizate prin intermediul forumului pentru Atlantic. Grație forumului, statele membre, Parlamentul European, autoritățile regionale și locale, societatea civilă și industria au avut posibilitatea să contribuie la elaborarea planului de acțiune și să analizeze soluțiile care pot fi adoptate în fața mai multor provocări, cum ar fi: impulsionarea creșterii, reducerea amprentei de carbon în zona Oceanului Atlantic, garantarea utilizării sustenabile a resurselor naturale ale mării, adoptarea unor reacții eficace în situații riscante și urgente și implementarea, în activitățile de administrare a apelor Oceanului Atlantic, a unei abordări bazate pe ecosisteme. Discuțiile din cadrul forumului s-au bazat și pe contribuțiile furnizate de părțile interesate prin intermediul unor ateliere și al unei consultări online, precum și de statele membre și autoritățile regionale.

Calendarul planului de acțiune corespunde perfect dezvoltării cadrului strategic comun pentru fondurile structurale și de investiții europene (ESIF)[3]. Obiectivele tematice ale cadrului strategic comun sunt deosebit de relevante pentru strategia referitoare la Oceanul Atlantic, prin faptul că vizează:

– sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon;

– creșterea capacității de cercetare și inovare prin educație și formare profesională și apropierea industriei de sectorul cercetării; și

– îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), de exemplu a celor care activează în domeniul turismului, pescuitului și acvaculturii din UE.

Scopul planului de acțiune este să constituie un semnal puternic pentru regiuni și sectorul privat. Acestea ar trebui să înceapă să studieze în ce privințe se poate coopera, inclusiv la nivel transfrontalier, în vederea implementării priorităților convenite. Procesul de elaborare a planului de acțiune, desfășurat în parteneriat cu cele cinci state membre din zona Atlanticului, a încurajat părțile interesate, inclusiv regiunile, orașele port și sectorul privat, să analizeze în ce mod ar putea acționa pentru a dezvolta economia albastră și a contribui la o dezvoltare sustenabilă în zona Oceanului Atlantic. În acest fel s-ar putea atrage investiții și s-ar putea orienta activitățile sectorului privat către economia albastră, ceea ce ar contribui la revitalizarea zonelor de coastă din regiunea Oceanului Atlantic.

Pentru a permite economiei albastre să-și valorifice potențialul în zona Oceanului Atlantic, implementarea eficientă a planului de acțiune trebuie să fie susținută de combinarea eforturilor în trei domenii: investiții cu obiective precise, creșterea capacității de cercetare și dezvoltarea unor competențe înalte.

– Investiții: Investițiile vor trebui să fie orientate spre inovare, capacități tehnologice și strategii de specializare inteligentă, IMM-urile fiind deosebit de importante în acest proces. Utilizarea eficace a fondurilor structurale și de investiții europene (ESIF) în aceste domenii este esențială pentru atingerea obiectivelor generale referitoare la creștere, competitivitate și ocuparea forței de muncă. Este posibil să fie necesare și investiții în infrastructură. De exemplu, tehnologia specifică navelor și infrastructura marină, cum ar fi porturile și porturile de agrement, au un rol important de jucat în susținerea economiei albastre. Forumul pentru Atlantic a identificat potențialul acestora de a furniza noi servicii, de exemplu pentru piața în creștere a turismului de croazieră și de a oferi stații de asamblare și întreținere destinate noilor instalații offshore. UE a acordat deja un important sprijin financiar acestui proces, inclusiv finanțare complementară prin împrumuturi din partea Băncii Europene de Investiții. În viitor, ESIF vor permite o mai mare coerență între mecanismele de finanțare ale UE, cu toate că finanțarea destinată infrastructurii sau turismului va trebui să provină în continuare în principal din sectorul privat.

– Cercetare: guvernanța oceanelor, exploatarea și administrarea sustenabilă a resurselor marine, siguranța maritimă și protecția mediului marin (inclusiv desemnarea zonelor marine protejate de coastă și din marea liberă ) necesită nu doar date și înțelegerea modului în care funcționează și interacționează ecosistemele, ci și capacitatea de a crea modele, de a face previziuni și de a anticipa. Această abordare facilitează evaluarea și diminuarea riscurilor, încurajând investițiile și reducând costurile operaționale. Observarea oceanelor, cartografierea și elaborarea de previziuni sunt așadar esențiale pentru creșterea sustenabilă a activității economice în zona Oceanului Atlantic și pentru o înțelegere aprofundată a proceselor oceanice care au loc în Atlantic și care joacă un rol important în determinarea climei. Punerea acestor informații la dispoziția publicului larg este esențială. Există din ce în ce mai multe date care demonstrează că îmbunătățirea accesului la informațiile din sectorul public poate da un impuls semnificativ inovării.

– Înalte competențe: dacă se dorește valorificarea potențialului economiei albastre, trebuie abordată problema penuriei de forță de muncă dotată cu înalte calificări cu care se confruntă anumite sectoare ale industriei marine și maritime; acest lucru se poate face atât prin specializarea forței de muncă existente, cât și prin atragerea tinerilor în acest sector. Acesta este, în special, cazul noilor domenii precum energia regenerabilă, însă situația este valabilă și în sectoarele tradiționale, de exemplu construcții navale, pescuit, acvacultură și prelucrarea produselor de origine marină, în care inovarea, specializarea și adaptarea la noile tehnologii sunt necesare pentru a concura pe piața mondială.

2.           Planul de acțiune

Discuțiile cu statele membre și reacțiile primite din partea forumului pentru Atlantic au dus la elaborarea planului de acțiune prezentat în continuare, care ar trebui să fie implementat până în 2020. Aceste domenii de acțiune au fost stabilite pentru a răspunde provocărilor legate de strategia pentru Atlantic și pentru a atinge obiectivul legat de creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii sociale și crearea de locuri de muncă. Prezentul plan de acțiune nu se dorește a fi exhaustiv. El cuprinde o serie de domenii de acțiune orientative pentru cercetare și investiții, cu scopul de a răspunde provocărilor comune. Statele membre în cauză întreprind deja multe acțiuni, atât individual, cât și colectiv, pentru a-și dezvolta economia marină și maritimă. Prin urmare, prezentul plan de acțiune identifică zonele în care există posibilitatea de a se lansa noi acțiuni colective. Abordarea acestor priorități poate să stimuleze inovarea, să contribuie la protejarea și îmbunătățirea mediului marin și de coastă din zona Atlanticului, să amelioreze conectivitatea și să creeze sinergii pentru un model de dezvoltare regională sustenabil și favorabil incluziunii sociale.

Prezentul plan de acțiune reprezintă pentru sectorul privat, cercetători, organismele publice naționale și regionale și alți actori o invitație de a începe să elaboreze proiecte care să răspundă priorităților.

Prioritatea 1: încurajarea spiritului antreprenorial și a inovării

Printre obiectivele specifice ale acestei priorități se numără:

– Schimbul de cunoștințe între instituții de învățământ superior, întreprinderi și centre de cercetare

Creșterea capacității zonei Oceanului Atlantic de a inova prin cercetare și tehnologie, încurajând:

(a) crearea de rețele și cooperarea dintre centrele de cercetare, instituțiile de învățământ superior și întreprinderile din statele membre;

(b) transferul de cunoștințe, idei și competențe între instituțiile din învățământul superior, întreprinderi și instituții de cercetare, inclusiv prin intermediul clusterelor maritime regionale, naționale și transfrontaliere și al platformelor tehnologice.

– Îmbunătățirea competitivității și a capacității de inovare în cadrul economiei maritime din zona Oceanului Atlantic

Îmbunătățirea competențelor în sectoarele tradiționale din zona Atlanticului, cum ar fi industria construcțiilor navale, acvacultura și pescuitul, precum și în sectoarele emergente ale economiei albastre prin:

(a) punerea în practică a unor măsuri educaționale și de formare profesională, inclusiv programe transfrontaliere, și recunoașterea reciprocă a programelor naționale de educație și formare profesională;

(b) informarea publicului cu privire la carierele din domeniul maritim, stimularea interesului tinerilor în această direcție și înlăturarea altor obstacole care îi descurajează pe aceștia de la alegerea unei astfel de cariere[4], de exemplu prin cursuri de navigație, cursuri de familiarizare cu tehnologiile avansate și alte inițiative comune legate de zona Atlanticului.

– Încurajarea adaptării și diversificării activităților economice, promovând potențialul zonei Oceanului Atlantic

Sprijinirea reformei politicii comune în domeniul pescuitului și revitalizarea sectorului acvaculturii din UE prin:

(a) conceperea unor modele bazate pe mai multe specii, a unor unelte de pescuit și tehnici și tehnologii asociate îmbunătățite, care să permită reducerea la minimum a amprentei de carbon, a daunelor aduse fundului mării, a capturilor aruncate înapoi în mare și a capturilor accidentale;

(b) schimbul de informații cu privire la instrumentele care contribuie la o mai bună înțelegere din partea administratorilor din domeniul pescuitului a efectelor socio-economice și ecosistemice ale măsurilor de gestionare;

(c) desfășurarea unor activități de cercetare pentru a ameliora creșterea, productivitatea, competitivitatea și sustenabilitatea ecologică a acvaculturii (inclusiv în ceea ce privește acvacultura offshore), precum și capacitatea sectorului de a răspunde nevoilor pieței;

(d) ameliorarea poziției pe piață a produselor pescărești și de acvacultură provenind din UE prin îmbunătățirea prelucrării, etichetării, trasabilității și certificării.

Prioritatea 2: protejarea, garantarea și dezvoltarea potențialului pe care îl are mediul marin și costier din zona Atlanticului

Printre obiectivele specifice ale acestei priorități se numără:

– Îmbunătățirea siguranței și securității maritime

Creșterea siguranței și securității navigatorilor, populațiilor din zonele de coastă, bunurilor și ecosistemelor prin:

(a) evaluarea și extinderea, dacă este cazul, a mecanismelor de avertizare, raportare și reacție pentru speciile marine invazive și dăunătoare și încurajarea schimbului de bune practici privind modalitățile în care se poate face față acestor amenințări;

(b) sprijinirea inițiativelor întreprinse de statele membre în Atlantic, care includ evaluări ale riscului, mecanisme de reacție coordonată și investiții în echipamente de ultimă generație, care contribuie în mod adecvat la îmbunătățirea coordonării pregătirii și a reacției la amenințările din mediul marin, dezastrele naturale, accidentele maritime, deversările de petrol și materiale periculoase sau trafic ilegal[5];

(c) dezvoltarea, testarea și implementarea de noi tehnologii menite să amelioreze inspecțiile navelor și să mărească siguranța și securitatea porturilor și a transporturilor maritime printr-o mai bună integrare a datelor provenite de la sateliți și de la instalațiile de supraveghere aeriană, maritimă sau terestră, precum și instrumente inovatoare in situ în vederea îmbunătățirii gradului de cunoaștere a situației din domeniul maritim;

(d) sprijinirea dezvoltării unor servicii de informații legate de bazinul maritim regional în cadrul mediului comun pentru schimbul de informații (CISE), pe baza unor standarde convenite la nivelul UE și a experienței acumulate de statele membre în proiectele pilot.

– Explorarea și protejarea apelor marine și a zonelor de coastă

Dezvoltarea unei capacități europene de observare și previziune pentru Oceanul Atlantic, pe baza structurilor, platformelor și mecanismelor existente, cu scopul de a sprijini punerea în aplicare a politicilor UE, de a reduce costurile suportate de industrie, autoritățile publice și instituțiile de cercetare, de a stimula inovarea și a reduce nesiguranța cu privire la comportamentul Oceanului Atlantic și la impactul schimbărilor climatice prin:

(a) utilizarea sistemelor și a mecanismelor existente pentru a elabora și a menține un program integrat sustenabil pentru topografierea și observarea zonelor de coastă, a fundurilor marine și a coloanei de apă, în apele statelor membre ale UE, regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări, de la zonele de coastă până la zonele marine de mare adâncime;

(b) dezvoltarea de noi instrumente și platforme de observare a oceanului și de monitorizare a ecosistemului (inclusiv cartografierea fundului mării) care să mărească numărul parametrilor care pot fi măsurați în mod automat, să conducă la reducerea costurilor de observare și să accelereze difuzarea datelor către utilizatori;

(c) contribuția la creșterea eficacității gestionării, a catalogării și a distribuției de date interoperabile privind mediul marin și la realizarea unei hărți multi-rezoluție a fundului mării prin participarea la o rețea europeană de observare și date privind mediul marin;

(d) dezvoltarea unei rețele de sisteme de prognoză oceanografică costieră (inclusiv evaluări ale riscurilor), care să aibă la bază componenta legată de mediul marin a programului Copernic.

Contribuția adusă la dezvoltarea unor instrumente și strategii pentru abordarea problemelor legate de schimbările climatice la nivel global, inclusiv a strategiilor de atenuare și adaptare prin:

(a) susținerea unei evaluări a amprentei de carbon a economiei albastre în zona Oceanului Atlantic;

(b) dezvoltarea unei platforme pentru schimbul de bune practici cu privire la reducerea emisiilor și la eficiența energetică;

(c) dezvoltarea unor parteneriate de cooperare pentru a identifica și monitoriza efectele schimbărilor climatice globale aspra activităților maritime, a ecosistemelor și comunităților costiere din zona Oceanului Atlantic, inclusiv dezvoltarea unor capacități superioare de previzionare și evaluare a riscurilor.

Sprijinirea protecției mediului marin și acțiuni în vederea atingerii unei „stări ecologice bune” în apele Oceanului Atlantic, până în 2020[6], prin:

(a) continuarea acțiunilor bazate pe planurile naționale, convenția OSPAR și siturile Natura 2000, pentru a contribui la dezvoltarea unei rețele coerente de zone marine protejate pentru coasta atlantică a Europei, prin adoptarea de comun acord a unor bune practici și a unor proceduri comune de evaluare de care ar putea beneficia în egală măsură Macaronezia și regiunile ultraperiferice din Caraibe;

(b) încurajarea continuării cooperării între statele membre, inclusiv prin OSPAR, de exemplu cu privire la programele de monitorizare coordonate și integrate și la acțiunile comune de refacere a ecosistemelor.

Evaluarea valorii economice și sociale și a funcționării ecosistemelor și biodiversității Atlanticului, pentru a sprijini procesul decizional.

Contribuția adusă la procesele de amenajare a spațiului maritim și de gestionare integrată a zonelor de coastă ale statelor membre, de exemplu prin schimbul de bune practici și facilitarea coordonării transfrontaliere.

– Gestionarea sustenabilă a resurselor marine

Dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a fezabilității tehnice, a viabilității economice și a impactului pe care îl are asupra mediului extracția de minerale în Oceanul Atlantic, precum și dezvoltarea și testarea unor tehnologii miniere inovatoare.

Punerea bazelor unei industrii europene a biotehnologiei marine sustenabile și cu o valoare adăugată ridicată prin:

(a) explorarea fundului mării și evaluarea alcătuirii sale genetice, a biodiversității și a potențialului de a furniza materiale pentru industria biotehnologică, ținând cont de legislația internațională aplicabilă și de necesitatea protecției mediului marin;

(b) consolidarea legăturilor dintre cercetare și industrie în zona Oceanului Atlantic în vederea dezvoltării de bănci biologice și a identificării unor piețe de desfacere a bioproduselor marine inovatoare (biomedicina, ingineria tisulară, produse farmaceutice, enzime industriale) și concentrarea cercetării pe dezvoltarea de procese industriale pentru fabricarea acestora.

– Exploatarea potențialului energiilor regenerabile ale mediului marin și costier din zona Oceanului Atlantic

Examinarea modalităților de a accelera implementarea producției sustenabile de energii regenerabile offshore prin:

(a) încurajarea evaluării și cartografierii potențialului resurselor energetice din zona europeană a Oceanului Atlantic și determinarea modului de atenuare a impactului pe care îl pot avea asupra mediului și al navigației construcția, exploatarea și dezafectarea instalațiilor, în cadrul strategiilor regionale de specializare inteligentă pentru energia regenerabilă offshore;

(b) contribuția adusă în cadrul unui sistem european de transport de energie electrică care permite echilibrarea sarcinilor între sistemele naționale și oferă legături mai bune între producția de energie pe uscat și cea offshore;

(c) promovarea cercetării, dezvoltării și demonstrării de tehnologii pentru construcția și întreținerea instalațiilor de producție a energiilor regenerabile pentru energie eoliană offshore, energia valurilor, maremotrică și de biomasă, inclusiv integrarea cu uzinele de desalinizare și platformele offshore multifuncționale;

(d) încurajarea valorificării condițiilor geologice, oceanografice și meteorologice din regiunile ultraperiferice ale Atlanticului cu scopul de a le ajuta să obțină autonomie energetică și să îndeplinească obiectivele de reducere a emisiilor de carbon.

Prioritatea 3: Îmbunătățirea accesibilității și conectivității

Printre obiectivele specifice ale acestei priorități se numără:

– Promovarea cooperării între porturi

Facilitarea dezvoltării porturilor ca nuclee ale economiei albastre prin:

(a) facilitarea modernizării infrastructurii pentru a ameliora conexiunile cu hinterlandul, dezvoltarea intermodalității și promovarea rotației rapide a navelor prin intermediul unor măsuri ca furnizarea de electricitate produsă pe uscat, echiparea porturilor cu capacități de realimentare cu gaz natural lichefiat și îndepărtarea blocajelor administrative;

(b) dezvoltarea capacității porturilor de a desfășura activități comerciale noi, precum întreținerea instalațiilor de producție a energiei regenerabile offshore sau turism;

(c) analizarea și promovarea rețelelor portuare și a serviciilor de transport maritim pe distanțe scurte între porturile europene, între arhipelaguri și către coasta Africii prin inițiative ca autostrăzile maritime, pentru a intensifica traficul maritim.

Prioritatea 4: Crearea unui model de dezvoltare regională sustenabil și favorabil incluziunii

Printre obiectivele specifice ale acestei priorități se numără:

– Încurajarea unei mai bune cunoașteri a problemelor sociale din zona Oceanului Atlantic

Schimbul de bune practici cu privire la ameliorarea sănătății, incluziunii sociale și a bunăstării populațiilor din zonele de coastă și dezvoltarea unor indicatori socio-economici marini adecvați și utilizabili pentru a măsura, compara și urmări tendințele în dezvoltarea economiei albastre;

– Conservarea și promovarea patrimoniului cultural al Atlanticului

Combaterea caracterului sezonier și ameliorarea perspectivelor IMM-urilor prin diversificarea produselor de turism maritim și costier și dezvoltarea piețelor de nișă, prin investiții în:

(a) sporturile marine, porturile de agrement și activitățile nautice recreative;

(b) serviciile portuare, inclusiv cele pentru pasagerii navelor de croazieră;

(c) identificarea și promovarea atracțiilor culturale și naturale de pe litoralul atlantic, cum ar fi pescuitul artizanal, bucătăria locală și patrimoniul maritim;

(d) protejarea și restaurarea atracțiilor turistice, inclusiv a atracțiilor culturale costiere și subacvatice și a siturilor maritime de patrimoniu, cu valoare istorică, arheologică sau ecologică[7].

3.           IMPLEMENTARE

3.1.        Canale de finanțare

Calendarul prezentului plan de acțiune le va permite statelor membre să țină cont de prioritățile identificate în acordurile de parteneriat cu Comisia care urmează să fie negociate înainte de sfârșitul anului 2013.

– Acordurile de parteneriat aferente perioadei 2014-2020 pentru ESIF reprezintă un important canal de finanțare pe care statele membre îl pot utiliza, dacă este cazul, pentru a pune în aplicare prioritățile planului de acțiune. Aceste acorduri ar trebui să ia în considerare strategiile relevante pentru bazinele maritime, cum ar fi Strategia pentru zona Oceanului Atlantic, atunci când identifică domeniile prioritare pentru cooperare. Ele oferă posibilitatea de a identifica principalele necesități în materie de dezvoltare și potențialul de dezvoltare a economiei albastre în statele membre din zona Atlanticului și în regiunile lor de coastă. De asemenea, acordurile permit statelor membre să pună în aplicare mecanisme care asigură coordonarea între ESIF și alte surse de finanțare. Autoritățile naționale din statele membre responsabile de negocierea acordurilor de parteneriat și autoritățile responsabile de elaborarea programelor operaționale au așadar un rol important de jucat în procesul de implementare a planului de acțiune în următoarele luni. Planul de acțiune poate fi, în același timp, o sursă de inspirație pentru cei care elaborează programe operaționale la nivel național și regional, în funcție de necesitățile zonei vizate de program.

– De asemenea, planul de acțiune va avea rolul de a ghida Comisia însăși în implementarea fondurilor gestionate direct, inclusiv a programelor „Orizont 2020”, LIFE +, Cosme și a elementelor gestionate direct ale Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime. De altfel, Orizont 2020 va reprezenta un sprijin important pentru implementarea planului de acțiune și consideră „creșterea albastră” ca fiind unul din domeniile prioritare pentru cercetare în următorii ani. El poate să susțină agenda creșterii albastre pentru a explora și valorifica la maximum potențialul diversității vieții marine, pentru a recolta resursele din adâncul mărilor într-un mod sustenabil și pentru a dezvolta noi tehnologii de observare a oceanelor. Acest lucru va contribui la stimularea economiei marine și maritime și a mediului marin prin accelerarea transferului rezultatelor cercetării și inovării în economie.

– Investițiile publice bine direcționate pot și ar trebui să declanșeze investiții private și inițiative antreprenoriale. Statele membre mai pot opta pentru abordarea sectorului privat, cu scopul de a studia posibilitățile de implicare și finanțare complementare.

– În plus, Grupul Băncii Europene de Investiții (Grupul BEI[8]) este pregătit să-și mobilizeze instrumentele și expertiza în materie de finanțare în sprijinul proiectelor adecvate, cu scopul de a impulsiona prioritățile planului de acțiune. BEI poate acorda sprijin atât activităților sectorului public, cât și celor ale sectorului privat, sub formă de împrumuturi, finanțări mixte[9] și consultanță tehnică. Ea oferă o gamă largă de instrumente de finanțare, care variază de la împrumuturile de investiții pentru finanțare directă sau indirectă la fondurile de capital privat prin intermediul FEI, cu scopul de a sprijini inițiative a căror anvergură diferă.

În contextul constrângerilor bugetare și al priorităților de dezvoltare de care trebuie să țină cont autoritățile din zona Oceanului Atlantic, este de subliniat faptul că procesul de implementare a planului de acțiune rămâne voluntar, dar ar trebui să fie în conformitate cu prioritățile de punere în aplicare stabilite în acordurile de parteneriat din cele cinci state membre în cauză. Toate proiectele care au fost transmise autorităților relevante ca răspuns la planul de acțiune vor trebui să respecte criteriile stabilite în regulile de finanțare relevante. În cadrul gestiunii partajate a fondurilor UE, decizia privind finanțarea sau nu a unui anumit proiect va fi luată de autoritatea de gestionare competentă.

3.2.        Colaborarea inteligentă

Planul de acțiune identifică oportunități pentru ca statele membre, autoritățile regionale și locale și instituțiile UE să lucreze împreună în cazul în care este necesar să facă față provocărilor legate de creșterea sustenabilă. Însă aceste eforturi colective nu reprezintă singurul mod în care planul de acțiune poate fi pus în aplicare. Acțiunile și proiectele specifice la nivel național, regional și local pot juca, de asemenea, un rol important în realizarea planului de acțiune. După caz, ar trebui stimulată cooperarea între diferitele programe specifice pentru fiecare țară.

Colaborarea bine orientată poate aduce o serie de avantaje suplimentare, nu în ultimul rând în ceea ce privește schimbul de informații, partajarea costurilor, difuzarea rezultatelor și schimbul de bune practici, precum și generarea de idei legate de alte domenii în care se poate colabora. Mai exact, statele membre și regiunile pot colabora cu sprijinul diverselor surse de finanțare pentru a dezvolta proiecte comune sau alte demersuri.

Programul Orizont 2020 și alte programe și instrumente de finanțare ale UE pot sprijini cooperarea în domeniul cercetării prin facilitarea proiectelor propuse de consorții de instituții publice și private. De exemplu, aceste proiecte pot testa diferite soluții la probleme comune sau pot compara performanțele diferitelor tehnologii. Franța, Irlanda, Portugalia, Spania și Regatul Unit participă deja la o serie de proiecte comune, rețele de cercetare și platforme tehnologice, precum și la o inițiativă de programare comună pe tema mări și oceane sănătoase. Aceste mecanisme oferă statelor membre o ocazie de a lucra împreună în moduri care pot fi dezvoltate prin programul Orizont 2020. Instituirea unei coordonări și cooperări intra-europene ar putea constitui, de asemenea, fundamentul unei cooperări transatlantice consolidate în materie de cercetare.

Proiectele și acțiunile comune nu se limitează la cercetare. Cooperarea teritorială europeană (de exemplu prin programul pentru zona Atlanticului), care va fi finanțată prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), oferă un mecanism grație căruia regiunile și orașele învecinate din diferite state membre ale UE pot să colaboreze și să învețe unele de la altele prin proiecte care explorează opțiuni de cooperare pentru a face față provocărilor comune. Programul Erasmus pentru toți va oferi oportunități de parteneriate în domeniul educației și formării profesionale

Colaborarea mai poate implica acțiuni de schimb de informații și bune practici. Inițiative precum Copernic[10] sau „Cunoștințe privind mediul marin 2020”[11] pot oferi un cadru în acest sens. De exemplu, înțelegerea modului în care țările sau regiunile vecine care dispun de condiții oceanografice sau meteorologice similare combat eroziunea costieră poate contribui la eficiența operațională. A ști ce a funcționat și ce nu a funcționat în altă parte poate ajuta la prevenirea comiterii aceleiași erori de mai multe ori. Se poate face schimb de bune practici prin intermediul unor ateliere specializate, schimburi de personal sau forumuri pe internet.

3.3.        Sprijin

În vederea implementării cu succes a planului de acțiune la nivel național și regional, un mecanism adecvat de implementare ar consolida angajamentul actorilor naționali, regionali și locali și ar permite monitorizarea progreselor realizate. Forumul pentru Atlantic a oferit lecții utile pentru organizarea dialogului și a coordonării. Pentru a se avansa cu implementarea, va fi important să se continue dialogul cu statele membre și regiunile, inclusiv cu sectorul privat. Implementarea planului de acțiune nu va depinde numai de sectorul public, ci și de măsura în care se implică sectorul privat.

Orice mecanism de implementare ar trebui să fie simplu, foarte bine orientat și bazat pe bune practici care au avut succes în alte strategii pentru bazinele maritime:

– asigurarea angajamentului și a supravegherii politice;

– informare cu privire la planul de acțiune și la obiectivele sale;

– încurajarea adeziunii sectorului privat;

– realizarea unei evaluări și a unui bilanț al progreselor înregistrate.

De asemenea, mecanismul ar putea:

– să ofere asistență părților interesate și potențialilor promotori ai proiectelor;

– să permită cooperarea în zona Oceanului Atlantic;

– să asigure legătura cu autoritățile care gestionează programele de finanțare ale UE;

– să reunească posibilii parteneri de proiect pentru a dezvolta activități care să răspundă priorităților stabilite în planul de acțiune;

– să identifice surse de finanțare potențiale pentru proiecte atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

Mecanismul de implementare pentru planul de acțiune ar trebui să fie definit în consultare cu statele membre și cu părțile interesate înainte de sfârșitul anului 2013. Pentru a încuraja în continuare crearea de rețele și schimburile de bune practici în materie de dezvoltare și implementare a proiectelor, Comisia poate organiza conferințe ale părților interesate din zona Oceanului Atlantic.

4.           Analizarea progreselor înregistrate

Pentru a se menține dinamica în perioada 2014-2020, va fi important să se înțeleagă modul în care implementarea planului de acțiune contribuie la atingerea obiectivelor mai generale ale UE legate de crearea locurilor de muncă, creșterea economică și sustenabilitate. De exemplu, vom dori să înțelegem dacă am fost în măsură să furnizăm o capacitate reală de estimare a riscurilor majore și a schimbărilor care afectează dinamica sistemului de circulație al Atlanticului de Nord, măsura în care au fost cartografiate zonele critice de pe fundul Oceanului Atlantic, dacă planul de acțiune a sprijinit sau nu dezvoltarea unei game de produse și servicii noi și inovatoare și dacă a ameliorat mediul operațional și de gestionare a riscurilor pentru industriile offshore. De asemenea, vom dori să înțelegem în ce măsură s-a realizat o creștere favorabilă incluziunii sociale, dacă s-a răspuns nevoii de competențe și dacă s-a implementat în zona Atlanticului o gestionare bazată pe ecosisteme. Vom mai dori să avem posibilitatea de a trage concluzii utile, care să poată fi aplicate și în alte bazine maritime.

Monitorizarea progreselor nu ar trebui să genereze noi cerințe în materie de raportare. Se vor utiliza în schimb informațiile de referință existente pentru a avea o imagine clară a modului în care se schimbă zona Atlanticului ca urmare a implementării planului de acțiune, dar și a intervenției altor factori. Comisia va începe curând să lucreze cu cele cinci statele membre de pe coasta Atlanticului, pentru a defini o metodologie pentru pregătirea acestui bilanț.

Odată cu progresele care se realizează în materie de inovare și tehnologie, ar putea fi necesar ca planul de acțiune să fie adaptat și dezvoltat în continuare. Comisia va monitoriza îndeaproape implementarea planului de acțiune, va trage concluzii și va evalua progresele înregistrate. Ea va pregăti o analiză intermediară a implementării planului de acțiune până la sfârșitul anului 2017. La bilanț va contribui o evaluare independentă a unui eșantion de proiecte finalizate, care va fi discutată cu statele membre și cu alte părți interesate.

5.           Internaționalizarea strategiei pentru atlantic

Oceanul Atlantic nu se limitează la Europa. El este o resursă comună și un sistem unificat de legătură între continentul european, Africa și America. Toate statele de coastă au responsabilitatea și interesul comun de a asigura o bună guvernanță a oceanelor, inclusiv prin UNCLOS[12], OMI[13] și Autoritatea Internațională pentru Fundul Mărilor și Oceanelor.

Valoarea economică a Oceanului Atlantic este enormă pentru țările situate pe coastele sale. Comisia consideră că, în timp, planul de acțiune ar putea crea o bază solidă de cooperare cu alte națiuni din zona Atlanticului. Există un potențial clar pentru activități de colaborare, de exemplu în domeniul cercetărilor și observațiilor oceanografice. Există deja perspectiva unui angajament real din partea SUA și a Canadei în sensul creării unei alianțe transatlantice în domeniul cercetării, cu scopul de a aprofunda înțelegerea comună a ecosistemului Oceanului Atlantic și a potențialului său de a sprijini economia albastră. Dezvoltarea acestei alianțe transatlantice în domeniul cercetării ar avea loc pas cu pas, în urma unui exercițiu de inventariere și convenindu-se asupra celor mai promițătoare domenii de cooperare. Este posibil ca și alte națiuni din zona Oceanului Atlantic să fie dispuse să abordeze chestiunea unui angajament fie în domeniul cercetării, fie cu privire la alte aspecte. Comisia și statele membre ar trebui să analizeze în comun măsurile care pot fi luate pentru a implica partenerii internaționali în dezvoltarea treptată a strategiei pentru zona Oceanului Atlantic.

6.           Concluzie

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe planul de acțiune și orientările propuse în prezenta comunicare.

[1]               Franța, Irlanda, Portugalia, Spania și Regatul Unit.

[2]               COM(782) 2011 din 21 noiembrie 2011.

[3]               Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul European pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF).

[4]               O serie de recomandări privind acest aspect au fost prezentate Comisiei la 9 iunie 2011 de către Grupul operativ privind ocuparea forței de muncă și competitivitatea în domeniul maritim.

[5]               Printre inițiativele existente se numără Centrul de Analiză și Operațiuni Maritime – Stupefiante (MAOC-N) și Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) coordonate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (FRONTEX).

[6]               După cum se prevede în Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin (2008/56/CE)

[7]               Respectând în mod corespunzător principiile Convenției UNESCO din 2001 privind protecția patrimoniului cultural subacvatic.

[8]               Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții (FEI)

[9]               Finanțare mixtă: împrumut BEI în completarea sprijinului sub formă de grant din partea UE sau din alte surse publice.

[10]             Copernic, fostul program de monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES), este un sistem satelitar european de monitorizare a Pământului (http://copernicus.eu)

[11]             Cunoașterea mediului marin 2020 este un proiect european care reunește date privind mediul marin din diferite surse, al cărui scop este să sprijine industria, autoritățile publice și cercetătorii să găsească datele de care au nevoie și să le utilizeze într-un mod mai eficace pentru a dezvolta noi produse și servicii, precum și să favorizeze o mai bună cunoaștere a comportamentului mediului marin (http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/marine_knowledge_2020/index_en.htm)

[12]             Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării.

[13]             Organizația Maritimă Internațională.