Bruxelles, 17.2.2011

COM(2011) 66 final

COMUNICARE A COMISIEI

Educația și îngrijirea copiilor preșcolari: să oferim tuturor copiilor noștri cea mai bună pregătire pentru lumea de mâine

COMUNICARE A COMISIEI

Educația și îngrijirea copiilor preșcolari: să oferim tuturor copiilor noștri cea mai bună pregătire pentru lumea de mâine

1. INTRODUCERE

Viitorul Europei se va baza pe creșterea inteligentă, durabilă și inclusivă: ameliorarea calității și eficacității sistemelor educative din întreaga UE este esențială pentru toți acești trei parametri de creștere. În acest context, Educația și îngrijirea copiilor preșcolari (EICP) constituie soclul principal al succesului învățării de-a lungul vieții, al integrării sociale, al dezvoltării personale și, mai târziu, al capacității de inserție profesională. Venind în completarea rolului primordial al familiei, EICP au un impact important și durabil, imposibil de realizat prin măsuri ulterioare. Primele experiențe ale copiilor stau la baza întregii lor formări ulterioare. Dacă se constituie baze solide în primii ani, formarea ulterioară este mai eficace și mai susceptibilă de a se desfășura pe tot parcursul vieții, reducând riscul abandonării timpurii a studiilor, sporind echitatea școlarității și reducând costurile suportate de societate din motive de risipă de talente și cheltuielile publice în domeniul social, al sănătății și chiar judiciar[1].

Inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare”, ca parte a strategiei primordiale a UE Europa 2020, pune în lumină importanța rolului creativității și inovării pentru competitivitatea noastră și pentru păstrarea standardelor noastre de viață pe termen lung. Pe acest fundal, aceasta subliniază faptul că trebuie să oferim tuturor tinerilor noștri posibilitatea de a-și dezvolta talentele la maximum. Serviciile de EICP au capacitatea de a oferi tuturor tinerilor un bun debut în lumea de mâine și întreruperea ciclului care transmite dezavantaje de la o generație la alta.

Avantajele unor servicii de EICP de înaltă calitate sunt foarte diverse: sociale, economice și educaționale. Serviciile de EICP joacă un rol crucial în punerea bazelor unor competențe îmbunătățite pentru viitorii cetățeni ai UE, permițându-ne să răspundem la provocarea pe termen mediu și la cea pe termen lung și să creăm o forță de muncă mai calificată, capabilă să contribuie și să se adapteze la schimbările tehnologice, în conformitate cu inițiativa emblematică „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă”[2]. Există dovezi clare că accesul la structuri de EICP de înaltă calitate duce la rezultate cu mult mai bune la testele internaționale privind competențele de bază, precum PISA și PIRLS, rezultate echivalente cu progresele obținute într-un an școlar sau doi[3].

Existența unor servicii de EICP de înaltă calitate permite părinților să împace cu mai mult succes responsabilitățile familiale cu cele profesionale, ameliorând, astfel, capacitatea lor de inserție profesională. Acestea sprijină copiii, nu numai pe planul educației lor viitoare ci și la integrarea lor în societate, generând bunăstare și contribuind la inserția lor profesională atunci când devin adulți[4].

Serviciile de EICP sunt de asemenea, deosebit de utile pentru copiii din categoriile sociale defavorizate, inclusiv cei provenind din familii de migranți sau familii cu venituri reduse. Acestea pot ajuta la scoaterea copiilor din sărăcie și din medii familiale dificile și contribui, pe această cale, la realizarea obiectivelor inițiativei emblematice „Platforma europeană de combatere a sărăciei”[5] a strategiei Europa 2020.

Permițând tuturor copiilor să-și exploateze potențialul și oferindu-le mijloacele de a reuși acest lucru, serviciile de înaltă calitate de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari pot contribui în mare măsură la realizarea a două dintre obiectivele primordiale ale strategiei Europa 2020, și anume: reducerea sub 10% a ratei de abandon timpuriu al studiilor și înlăturarea riscului de sărăcie și de excluziune socială pentru cel puțin 20 de milioane de persoane.

Situația actuală și rolul Uniunii Europene

Până în prezent, esențialul acțiunilor UE în domeniu viza în mod esențial creșterea capacităților serviciilor de îngrijire și de educare a copiilor preșcolari pentru a permite unui număr mai mare de părinți, în special mamelor, să intra pe piața muncii. Cu ocazia Consiliului European de la Barcelona din 2002, statele membre au convenit ca, pentru anul 2010, serviciile oficiale de îngrijire a copiilor să furnizeze locuri cu orare complete pentru cel puțin 90% din copiii cu vârste între 3 ani și vârsta de școlarizare obligatorie și pentru cel puțin 33% din copiii cu vârste sub 3 ani. Progresele au fost inegale. Pentru copiii între 0 și 3 ani, cinci țări au depășit obiectivul de 33% și alte cinci se apropie de acesta, dar majoritatea este în urmă, opt dintre ele atingând abia 10 % din obiectiv sau mai puțin[6]. Pentru cei cu vârste mai mari de 3 ani, opt țări au depășit obiectivul de 90% și alte trei se apropie de acesta, dar aproape o treime dintre statele membre acoperă mai puțin de 70% din el. În 2009, miniștrii educației au ridicat ștacheta fixând un nou nivel de referință european de cel puțin 95% dintre copiii cu vârste între 4 ani și vârsta de școlarizarea obligatorie care să fie integrați în structuri de EICP până în 2020. Conform graficului de mai jos, media actuală din Uniune este de 92,3%, multe țări fiind departe de acest rezultat.

[pic]Sursa: DG EAC – Sursa de date: Eurostat - UOE[7]

În consecință, rămân multe de făcut pentru extinderea măsurilor de acoperire a structurilor pentru preșcolari. Dar și calitatea serviciilor de EICP trebuie să fie înaltă. Prin urmare, în ultimii ani, statele membre și-au exprimat dorința de a coopera mai îndeaproape la nivelul UE în domenii legate de ameliorarea calității serviciilor de EICP. În 2006, miniștrii au declarat că serviciile de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari pot obține cele mai bune rezultate în cadrul procesului de învățare de-a lungul vieții, în special pentru persoanele defavorizate[8]. În 2008, aceștia au convenit asupra unei serii de priorități de cooperare la nivelul UE în materie de politică școlară, inclusiv cu privire la garantarea unui învățământ preșcolar accesibil și de înaltă calitate[9] iar în 2009, aceștia au adoptat un cadru strategic de cooperare în domeniul educației și al formării profesionale până în 2020, care a inclus printre prioritățile pentru perioada 2009-2011 „promovarea unui acces echitabil generalizat și ameliorarea calității serviciilor și a sprijinului oferit cadrelor didactice” în cadrul învățământului preșcolar[10].

Ținând seama de rolul lor în combaterea abandonului timpuriu al studiilor și promovarea integrării sociale în educație, EICP vor face parte din strategiile statelor membre de abordare a priorităților programului Europa 2020. Numeroase state membre își intensifică eforturile de a examina și a reforma integral sistemele lor de EICP, începând cu poziții foarte diferite cu privire la ratele de frecventare, oferta, calitatea, resursele, configurația și guvernanța acestora.

Dacă acesta este un domeniu care se află, în mod esențial, sub responsabilitatea statelor membre, UE dispune de un câmp de acțiune considerabil pentru a adăuga valoare acestui proces, facilitând identificarea și schimburile de bune practici, încurajând dezvoltarea infrastructurilor și a capacităților serviciilor de EICP și sprijinind lucrările de cercetare pe planul UE cu privire la aspecte legate de calitatea și de impactul serviciilor de EICP.

Prezenta comunicare răspunde cererilor statelor membre de a lansa un proces de cooperare care să le ajute să abordeze dubla provocare descrisă în cele de mai sus: de a garanta tuturor copiilor accesul la serviciile de educație și de îngrijire dar și de a ameliora calitatea acestora prin servicii bine integrate, fondate pe o concepție comună a rolului serviciilor de EICP, prin programele școlare-cadru cele mai eficace, prin competențele personalului și prin modalitățile de guvernanță necesare.

Câteva exemple de cele mai bune practici mondiale în domeniul EICP sunt deja disponibile în unele state membre ale UE. Comisia intenționează să recurgă la metoda deschisă de coordonare pentru a sprijini statele membre să identifice, să examineze și să difuzeze abordările strategice eficace din domeniul EICP și să le transpună în contextele lor naționale. Ea va utiliza instrumentele existente pentru sprijinirea inovării, a dezvoltării personale și a infrastructurilor în domeniul EICP, precum programul de învățare de-a lungul vieții și fondurile structurale. Ea va utiliza, de asemenea, cel de-Al 7-lea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare, pentru a sprijini cercetarea, studiul și promovarea elementelor de probă referitoare la cele mai eficace abordări ale EICP în UE și în alte părți ale lumii.

2 ACCESUL LA SERVICIILE DE EICP

2.1 Servicii de EICP universale și accesibile tuturor

Accesul la servicii de EICP inclusive, de înaltă calitate și universal accesibile este salutar pentru toată lumea. Acestea ajută nu numai copiii să-și exploateze propriul potențial dar pot sprijini, de asemenea, părinții și pe alți membri ai familiei, prin participarea la măsuri conexe de ameliorare a ocupării forței de muncă, de formare profesională, de educație parentală și de activități recreative.

Perioada preșcolară este etapa în care educația poate influența cu cea mai mare eficiență dezvoltarea copiilor și poate anihila efectele unor condiții sociale defavorabile. Cercetările indică faptul că sărăcia și mediul familial defavorizat sunt cel mai strâns legate de rezultatele școlare proaste. Există deja diferențe importante de dezvoltare cognitivă, socială și afectivă între copiii care provin din medii sociale bogate și sărace la vârsta de 3 ani, diferențe care, dacă nu sunt remediate, tind să se mărească până la vârsta de 5 ani. Studii realizate în SUA arată că impactul favorabil al serviciilor de EICP asupra copiilor provenind din familii sărace este de două ori mai important decât asupra copiilor provenind din medii sociale mai înstărite[11]. Serviciile de EICP sunt, deci, deosebit de avantajoase pentru copiii din medii sociale defavorizate și pentru familiile acestora, inclusiv din rândurile migranților și ale minorităților[12]. Dar, avantajele serviciilor de EICP se extind în înălțime pe scara socială, dincolo de mediile sărace, și pot contribui, în toate categoriile sociale, la soluționarea unui număr de probleme educaționale în mod mai durabil și mai puțin costisitor decât intervențiile ulterioare[13].

EICP constituie un mijloc important de diminuare a incidenței abandonului timpuriu al studiilor, fenomen strâns legat de mediile socio-economice defavorizate. Serviciile de EICP de înaltă calitate universal accesibile pot suprima diferențele de dezvoltare socială și de aptitudini de calcul, citire și scriere dintre copiii din medii sociale favorizate și defavorizate, întrerupând astfel ciclul proastelor rezultate școlare și al descurajării care duce, deseori la abandonul școlar și astfel, la transmiterea sărăciei de la o generație la următoarea[14].

Datele indică faptul că, în ansamblu, rezultatele școlare ale copiilor provenind din familii de migranți sunt foarte diferite de cele ale copiilor autohtoni, că a doua generație obține rezultate mai proaste decât prima generație în numeroase state membre și că rata de abandon școlar a acestor copii este, în medie, de două ori mai mare decât cea a copiilor autohtoni[15]. Deseori, familiile de migranți nu cunosc bine limba și sistemul de învățământ al țării gazde, astfel încât aceștia pot întâmpina dificultăți deosebite pentru sprijinirea educației copiilor lor. Există dovezi clare că accesul la programele de EICP poate constitui un mare avantaj pentru dezvoltarea cognitivă și lingvistică a copiilor de migranți. În Statele Unite, programe-tip au avut efecte deosebit de pozitive asupra reușitei școlare ulterioare și a veniturilor, dar și în termeni de comportament criminal[16]. Este important să se ofere asistență lingvistică precoce copiilor cu o limbă maternă diferită pentru a le ameliora maturitatea școlară și a le permite să pornească pe picior de egalitate cu colegii lor.

Situația minorității rome, de exemplu, este deseori mai dificilă, și majoritatea statelor membre se confruntă cu o dificultate sistemică de a oferi posibilități de școlarizare adecvate pentru copiii romi. Deși nevoile de sprijin ale acestora sunt mai mari, ratele lor de participare la serviciile de EICP sunt, în general cu mult inferioare celor ale populației autohtone și ameliorarea acestor rate constituie o provocare strategică cheie în întreaga UE. Serviciile de EICP pot juca un rol determinant în eliminarea lacunelor școlare ale copiilor romi, așa cum demonstrează proiectele pilot privind integrarea romilor, în curs de desfășurare în anumite state membre, cu contribuție financiară din bugetul UE[17].

În ceea ce privește copiii cu nevoi speciale, statele membre s-au angajat, prin adeziunea la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, să acționeze pentru integrarea școlară a tuturor[18]. Cu toate acestea, circa 2% din populația școlară europeană frecventează încă instituții diferite. Serviciile de EICP oferă posibilitate de a ameliora integrarea copiilor cu nevoi educative speciale, preparând terenul pentru integrarea lor ulterioară în școlile obișnuite.

Capacitatea serviciilor de EICP de a soluționa provocările de integrare expuse mai sus depinde de concepția și finanțarea corespunzătoare a sistemului de EICP. Există dovezi clare că accesul universal la servicii de EICP de calitate este mai util decât intervențiile care vizează în mod exclusiv grupurile vulnerabile. Serviciile de EICP „pe măsură” pun probleme deoarece, în practică, este dificil să se determine cu siguranță grupul căruia îi sunt destinate, din cauza riscului de stigmatizare a beneficiarilor acestora și chiar de discriminare în etapele ulterioare ale școlarizării. Serviciile „pe măsură” sunt, de asemenea, mai susceptibile de a fi anulate decât cele universale.

Este important să ținem minte că serviciile de EICP, oricâte de înalte ar fi calitățile lor, pot compensa doar parțial sărăcia familială și dificultățile socio-economice. Pentru a spori eficiența pe termen lung a serviciilor de EICP de înaltă calitate pentru copiii provenind din medii defavorizate, aceste servicii trebuie să fie legate de inițiative din alte domenii de acțiune în contextul unei strategii comprehensive (ocuparea forței de muncă, locuințe, sănătate, etc.).

2.2 Finanțarea eficace și echitabilă

Conform graficului de mai jos, randamentul investițiilor în educația copiilor preșcolari este cel mai mare, în special pentru copiii provenind din medii defavorizate, în timp ce investițiile la nivelul învățământului superior tind să fie disproporționat de avantajoase pentru copiii din medii socio-economice înstărite.

[pic]

Sursa: COM (2006) 481, p.4.

În cadrul serviciilor de EICP, costul unitar per copil poate fi cel puțin de două ori mai mare decât cel din învățământul școlar, mai ales dacă serviciile sunt de înaltă calitate, dar cercetările arată că acestea se pot dovedi a fi mai rentabile pe termen lung. Cu alte cuvinte, o investiție mai mare în educația copiilor preșcolari poate duce la economii ulterioare[19]. Totuși, în majoritatea statelor membre, cheltuielile publice pentru educația unui copil în perioada preșcolară sunt mai mici decât în orice altă perioadă[20].

Modelele de finanțare a EICP în statele membre, bazate pe surse publice și private, sunt foarte variate . Toate țările europene finanțează sau cofinanțează educația și îngrijirea copiilor preșcolari cu vârste de peste 3 ani din surse publice; mai puțin de jumătate din statele membre acoperă majoritatea costurilor fără a solicita contribuția familiilor. Pentru copiii sub 3 ani, finanțările tind să fie, în general, din surse private. Unele state membre oferă asistență financiară suplimentară, efective suplimentare și stimulente financiare pentru fidelizarea personalului în cadrul serviciilor furnizate grupurilor cu risc.

Ținând seama de atenția politică sporită acordată de către statele membre educației și îngrijirii copiilor preșcolari și de consecințele restricțiilor bugetare, este imperios necesar ca fondurile să fie utilizate în modul cel mai eficace cu putință.

Serviciile private permit limitarea cheltuielilor publice și oferă părinților o gamă de opțiuni mai vastă și un control sporit; cu toate acestea, ele nu trebuie să restrângă accesul tuturor la servicii de înaltă calitate. Familiile cu venituri mici sunt, în general, cele care au cel mai mult nevoie de îngrijirea copiilor preșcolari și la prețurile cele mai joase posibile, dar multe dintre ele nu își pot permite financiar să-și încredințeze copiii unor structuri private de EICP.

3. CALITATEA SERVICIILOR DE EICP

3.1 Programele școlare

Serviciile de EICP ar trebui să fie concepute și furnizate pentru a satisface pe deplin nevoile cognitive, afective, sociale și fizice ale tuturor copiilor. Aceste nevoi sunt foarte diferite de cele ale copiilor mai mari, de vârstă școlară. Cercetările au arătat că primii ani de viață ai copiilor sunt cei mai formatori. Acesta este stadiul la care se deprind principalele obiceiuri și moduri de viață care îi vor caracteriza pentru toată viața.

Dobândirea unor aptitudini altele decât cele cognitive (precum perseverența, motivația, capacitatea de a interacționa cu ceilalți) în perioada preșcolară este indispensabilă pentru capacitatea viitoare de a învăța și pentru buna integrare socială, prin urmare, programele școlare ale serviciilor de EICP trebuie să se extindă dincolo de învățarea cognitivă și să înglobeze socializarea și o serie de aspecte altele decât cognitive. Trebuie, deci, să existe o interacțiune între îngrijire și educație, indiferent dacă sistemul este sau nu împărțit între (a) structuri de îngrijire de la naștere până la 3 ani și (b) învățământ preșcolar de la 3 ani până la vârsta școlară, sau dacă se bazează pe un model unitar care acoperă toate vârstele de la naștere până la vârsta de școlarizare obligatorie[21].

Ținând cont de gama largă de abordări care există în prezent în UE, este important să ne preocupăm cu prioritate de aspectul calitativ și adecvat al programelor școlare și să examinăm și să învățăm din experiențele reușite ale statelor membre pentru a asigura un impact optim al EICP.

3.2 Personalul

Competențele personalului sunt esențiale pentru serviciile de EICP de înaltă calitate. Atragerea, formarea și fidelizarea unui personal calificat în mod corespunzător constituie o provocare majoră. Tendințele de integrare a îngrijirii și a educației copiilor accentuează profesionalizarea personalului serviciilor de EICP, incluzând o gamă mai largă și mai înaltă de niveluri de studii necesare, remunerații superioare, condiții de lucru mai bune, dar profilul general al personalului rămâne foarte variat. Există încă tendința de a atribui activitatea „educativă” personalului calificat iar „îngrijirea” personalului mai puțin calificat, ceea ce duce, deseori, la o lipsă de continuitate în îngrijirea și educația copilului.

Mai mult, multiplicitatea sarcinilor personalului de EICP și diversitatea copiilor de care se ocupă acesta necesită o reflecție permanentă asupra practicii pedagogice precum și o abordare sistemică a profesionalizării. În multe țări, formarea persoanelor care lucrează cu copiii cu risc face parte integrantă din formarea inițială, dar multe alte aspecte legate de diversitate nu sunt suficient luate în considerație. În plus, personalul structurilor de EICP beneficiază rareori de aceleași posibilități de formare pentru adaptarea la locul de muncă și de formare profesională continuă ca și cadrele didactice.

Astfel, deși profesionalizarea și specializarea acestui personal au progresat în numeroase state membre, aceasta pornește de la un nivel foarte scăzut în multe țări iar ameliorarea acestei situații va forma o parte importantă din dezvoltarea serviciilor de EICP.

În rândul personalului serviciilor de EICP există o problemă de egalitate între sexe. Personalul este în majoritate feminin. Acesta a fost un subiect de îngrijorare pentru mult timp. Câteva țări au stabilit obiective de recrutare de personal masculin în cadrul serviciilor de EICP sau au căutat să redefinească profesiunea pentru a reduce inegalitatea dintre sexe[22]. Există o nevoie presantă de a ameliora atractivitatea sectorului de EICP pentru bărbați în toate țările din UE.

3.3 Guvernanța serviciilor de EICP

Serviciile de EICP de calitate dau rezultate pe termen lung, ceea ce înseamnă că acestea trebuie să servească de bază pentru nivelurile superioare ale sistemului de învățământ astfel încât copiii să nu piardă avantajele dobândite.

O abordare sistemică a serviciilor de EICP înseamnă o colaborare strânsă între diferitele domenii de acțiune, precum educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea, politica socială. Astfel de abordări permit guvernelor să organizeze și să gestioneze politicile în mod mai simplu și mai eficace și să combine resursele în favoarea copiilor și a familiilor acestora. Aceasta necesită o viziune coerentă, împărtășită de către toate părțile interesate, inclusiv de părinți, un cadru de acțiune comun pentru ansamblul sistemului, cu aceleași obiective și funcții și cu responsabilități definite în mod clar la nivel central și local. Această abordare permite, de asemenea, serviciilor de EICP să răspundă mai bine nevoilor locale. Schimburile de strategii și cooperarea la nivelul UE pot ajuta țările să tragă învățăminte din bunele practici reciproce în cadrul acestei provocări importante .

Trecerea lină de la o instituție la alta (de exemplu, de la învățământul preșcolar la școala primară) necesită o comunicare eficace între niveluri precum și o continuitate în materie de conținut și de standarde. În plus, diversitatea socială crescândă din UE și dificultatea de a concilia contexte socio-culturale din ce în ce mai diferite, sporesc importanța tranziției de la familie la serviciile de EICP și între diferitele grupuri de vârstă din cadrul aceleiași instituții.

Mecanismele de asigurare a calității serviciilor de EICP trebui să fie, în mod normal, bazate pe un cadru pedagogic convenit, acoperind întreaga perioada dintre naștere și vârsta de școlarizare obligatorie. Un astfel de cadru este mai larg decât un program școlar clasic. El poate defini cerințele în materie de competențe ale personalului, orientările și standardele pedagogice și cadrul reglementar care trebuie respectat de către serviciile în cauză. El poate fixa, de asemenea, obiectivele vizate, ceea ce poate sprijini monitorizarea dezvoltării copilului pe baza colaborării dintre părinți și personalul de EICP, facilitând evoluția acestuia către nivelurile superioare de învățământ. Cadrele pot fixa standarde coerente în întregul sistem, cu ajutorul cărora va fi posibil să se măsoare rezultatele și să se pună în aplicare modalitățile de asigurare a calității

4. CONCLUZIE

Prezenta comunicare subliniază necesitatea ameliorării serviciilor de EICP în toată UE prin suplimentarea obiectivelor cantitative existente cu măsuri de ameliorare a accesului și de asigurare a calității acestora. Ca răspuns la concluziile Consiliului din 2008 și 2009 care solicitau consolidarea cooperării în domeniul EICP și ținând seama de provocarea reprezentată de noua rată europeană de referință de participare la EICP, comunicarea propune un program de lucru destinat statelor membre în materie de acces și de calitate, cu sprijinul acțiunilor Comisiei. Acest program de lucru este rezumat în rubricile de mai jos. Aceste activități care ar urma să fie organizate conform metodei deschise de coordonare, ar consta, cu prioritate din identificarea și examinarea provocărilor comune, a modelelor de bune practici și a mijloacelor de transpunere cu succes a soluțiilor la alte sisteme.

Serviciile de EICP deține un rol important de jucat în reducerea abandonului școlar timpuriu, astfel încât principalele provocări precum și soluțiile posibile în acest domeniu ar trebui să fie puse în lumină în programele de reformă naționale întreprinse de către statele membre pentru abordarea priorităților strategiei Europa 2020. Nevoia de a învăța din bunele practici și experiențe din întreaga UE pentru a ameliora astfel calitatea politicii de EICP, este presantă.

Proiect de program de cooperare strategică între statele membre

Accesul la serviciile de EICP

- Utilizarea serviciilor de EICP pentru sprijinirea eficace a integrării și combaterea abandonului școlar timpuriu

- Ameliorarea accesului copiilor din medii defavorizate, din familii de migranți, din comunitatea romă la servicii de EICP de calitate (prin încurajarea familiilor defavorizate să își înscrie copiii, prin adaptarea măsurilor la nevoile familiilor și prin măsuri de sporire a accesibilității și abordabilității serviciilor)

- Colectarea de dovezi cu privire la avantajele și la incidența unui sistem universal față de unul „pe măsură”

- Conceperea unor modele de finanțare eficace și echilibrarea corespunzătoare a investițiilor publice și private

Calitatea serviciilor de EICP

- Atingerea echilibrului adecvat în programa școlară între elemente cognitive și elemente altele decât cognitive

- Promovarea profesionalizării personalului de EICP: adaptarea calificărilor la funcții

- Elaborarea de măsuri pentru atragerea, formarea și fidelizarea personalului calificat în mod corespunzător în cadrul serviciilor de EICP

- Ameliorarea egalității între sexe în rândurile personalului de EICP

- Dirijarea către sisteme de EICP care integrează îngrijirea și educația și ameliorează calitatea, echitatea și eficacitatea sistemului

- Facilitarea tranziției copiilor preșcolari de la mediul familial la serviciile de educație și îngrijire și între diferitele niveluri ale sistemului educativ

- Garantarea asigurării calității: elaborarea unor cadre pedagogice coerente și bine coordonate, asociind principalele părți interesate

.

Pentru a le sprijini, Comisia:

- va promova identificarea și schimburile de politici și de practici exemplare cu statele membre, printr-o metodă deschisă de coordonare în domeniul educației și formării („Educație și formare” 2020)

- va sprijini elaborarea de soluții inovatoare prin elaborarea de proiecte și rețele transnaționale în cadrul programului de învățare de-a lungul vieții

- va oferi asistență pentru cercetare în aceste domenii în temeiul celui de-Al 7-lea program-cadru de cercetare și dezvoltare

- va încuraja statele membre să investească în aceste domenii prin intermediul fondurilor structurale, în special sprijinind formarea personalului și dezvoltarea de infrastructuri accesibile.

-

[1] Comunicare a Comisiei „Eficacitatea și echitatea în cadrul sistemelor europene de educație și formare” [COM (2006)481]

[2] Comunicarea Comisiei „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă” [COM(2010)682]

[3] OCDE, PISA 2009 results Vol.2: Overcoming Social Background (2010) pp 97-8; IEA, PIRLS 2006 International Report , (2007) p. 158

[4] Concluziile Consiliului din 26.11.2009 privind educația copiilor proveniți din familii de migranți (JO 2009/C 301/07)

[5] Concluziile Consiliului din 11.5.2010 privind dimensiunea socială a educației și formării profesionale (JO 2010/C 135/02)

[6] Document de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Punerea în aplicare a obiectivelor de la Barcelona privind structurile de îngrijire a copiilor de vârstă preșcolară” [SEC(2008) 2524]

[7] În ceea ce privește Regatul Unit, seriile prezintă o întrerupere între 2003 și 2003 (cifrele anterioare sunt supraestimate). În ceea ce privește Grecia, datele din 2008 sunt înlocuite cu cele din 2007.

[8] Concluziile Consiliului asupra eficacității și echității în procesul de educație și formare profesională (JO C 298 din 8.12.2006)

[9] Concluziile Consiliului privind pregătirea tinerilor pentru secolul 21: un program de cooperare europeană pe plan școlar (JO C 319 din 13.12.2008)

[10] Concluziile Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ Educație și formare 2020”) (JO C 119 din 28.5.2009 p.2)

[11] S.W. Barnett, „ Maximising returns from prekindergarten education ”, (2004) p. 10.

[12] J. Bennett, „ Benchmarks for early childhood services in OECD countries ”, Innocenti Working Paper (2008), p. 23; Joseph Rowntree Foundation, „ Poorer children’s educational attainment ” (2010).

[13] S.W. Barnett, „ Benefits and costs of quality per-school education: evidence based-policy to improve returns ”. Document prezentat la A 7-a reuniune a rețelei OCDE pe tema EICP (2010), p. 11.

[14] Documentul de lucru al serviciilor Comisiei , „ Reducing early school leaving ” [SEC(2011)96], p.15.

[15] Concluziile Consiliului privind educația copiilor proveniți din familii de migranți (JO C 301 din 31.12.2009)

[16] D. Nusche, „ What works in migrant education? ”, OECD Education Working Paper nr.22 (2009) p.27

[17] Informații suplimentare: http://ec.europa.eu/regional_policy/themes/roma/about_en.cfm?nmenu=2

[18] Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (2006) a fost semnată de toate statele membre și ratificată de majoritatea acestora.

[19] M.E. Lamb, „ Nonparental child care: context, quality, correlates and consequences ”, in W. Damon et al, Handbook of Child Psychology (1998)

[20] OCDE, „ Doing better for children” (2009), p.15.

[21] Raportul Eurydice „ Early Childhood Education and Care in Europe: Tackling Social and Cultural Inequalities ” (2009), p. 29.

[22] OCDE, „ Starting strong II” (2006), pp. 170-1.