[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |

Bruxelles, 13.5.2008

COM(2008) 241 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

Solu ționarea problemei eficienței energetice prin tehnologiile informației și comunicațiilor

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

Solu ționarea problemei eficienței energetice prin tehnologiile informației și comunicațiilor (Text cu relevanță pentru SEE)

În cadrul Consiliului European de primăvară din anul 2007, șefii de stat și de guvern au subliniat prioritatea dezvoltării unei politici integrate durabile în domeniul schimbărilor climatice și al energiei și au adoptat un pachet de măsuri privind energia și schimbările climatice care vizează orientarea UE spre o economie energetică competitivă și sigură, promovând în același timp economisirea energiei și utilizarea de resurse energetice ecologice[1]. Europa se confruntă cu trei probleme principale în acest domeniu — abordarea problematicii schimbărilor climatice, garantarea unei energii sigure, durabile și competitive, precum și transformarea economiei Europene într-un model de dezvoltare durabilă în secolul XXI.

Având în vedere obiectivul Consiliului European de a transforma Europa într-o economie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și cu o înaltă eficiență energetică, creșterea continuă a economiei europene, esențială pentru atingerea obiectivelor de ocupare integrală a forței de muncă și de incluziune, trebuie să fie disociată de consumul energetic. Tendințele actuale nu sunt viabile. Într-adevăr, dacă nu s-ar schimba nimic, se preconizează o creștere cu 25% a consumului final de energie al UE până în 2012, însoțită de o creștere substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC)[2] joacă un rol important în reducerea intensității energetice[3] și în creșterea eficienței energetice[4] a economiei, cu alte cuvinte, în reducerea emisiilor și în promovarea unei dezvoltări durabile. Pentru realizarea acestor obiective ambițioase stabilite și pentru a face față problemelor din viitor, Europa trebuie să se asigure că soluțiile oferite de TIC sunt disponibile și utilizate pe scară largă.

Evoluțiile recente oferă posibilitatea modernizării economiei europene spre un viitor în care tehnologia și societatea se vor adapta noilor nevoi, iar inovarea va crea noi posibilități. Tehnologiile TIC nu numai că vor îmbunătăți eficiența energetică și vor combate schimbările climatice, dar vor stimula, de asemenea, dezvoltarea unei largi piețe lider în domeniul tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic bazate pe TIC, care vor susține competitivitatea industriei europene și vor crea noi posibilități de afaceri.

Având în vedere cele menționate mai sus, această comunicare își propune să sublinieze importanța impactului actual și potențial al tehnologiilor TIC ca factor de stimulare a eficienței energetice și să încurajeze o dezbatere deschisă între părțile interesate din diverse domenii de activitate. Soluționarea problemei „Eficienței energetice prin tehnologiile TIC” va debuta prin facilitarea întâlnirii părților interesate din domeniul tehnologiilor TIC și din domeniul energetic pentru a crea sinergii. Întreprinderile, autoritățile guvernamentale și societatea civilă vor fi invitate să se lanseze în noi forme de colaborare și să joace un rol conducător în stimularea inovării.

PREZENTAREA CONTEXTULUI

În cursul anului 2007, s-a ajuns la un consens în ceea ce privește necesitatea plasării politicii climatice și energetice integrate în inima programului politic al UE; această politică ocupă o importanță centrală atât în cadrul strategiei de la Lisabona, cât și în cadrul noilor strategii de dezvoltare durabilă, și este de o deosebită importanță geo-politică, având în vedere rezervele de petrol și prețurile acestei surse de energie. Consiliul European a stabilit obiective precise și obligatorii din punct de vedere juridic ca simbol al angajamentului hotărât al Europei.

Ulterior, la 23 ianuarie 2008, Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri concrete cu bătaie largă[5], demonstrând astfel că obiectivele stabilite în ceea ce privește modificările climatice sunt fezabile din punct de vedere tehnologic și economic și că acestea oferă oportunități unice de afaceri pentru mii de întreprinderi europene.

Comunicarea prezentă completează și susține Planul strategic european privind tehnologiile energetice și alte numeroase acțiuni lansate de către Comisia Europeană în diferite domenii, toate având ca obiectiv soluționarea problemelor puse de schimbările climatice.

În acest context, este limpede că, dacă Europa dorește să reușească să atingă obiectivele ambițioase pe care și le propune, rolul tehnologiilor TIC ca factor de stimulare a eficienței energetice în toate sectoarele economice, inclusiv în ceea ce privește schimbarea comportamentului cetățenilor, precum și îmbunătățirea eficienței în utilizarea resurselor naturale, reducând în același timp poluarea și producerea de reziduuri periculoase, trebuie să fie explorat și exploatat în profunzime.

Pentru a plasa tehnologiile TIC în centrul eforturilor în materie de eficiență energetică și pentru a le permite acestora să își atingă potențialul maxim de dezvoltare, sunt necesare următoarele măsuri.

- Mai întâi, este necesară susținerea cercetărilor în domeniul soluțiilor inovatoare care au la bază tehnologii TIC și favorizarea adoptării ulterioare a acestora, în scopul reducerii suplimentare a intensității energetice a economiei , grație unor componente, echipamente și servicii mai inteligente;

- În al doilea rând, ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru ca tehnologiile TIC să constituie un exemplu în reducerea cantității de energie pe care o utilizează — industria TIC reprezintă aproximativ 2% din emisiile de CO2[6] la nivel mondial, dar aceste tehnologii sunt omniprezente în diverse activități economice și sociale, iar creșterea utilizării acestora va duce la economii energetice în alte domenii;

- În al treilea rând și în principal, este crucială încurajarea schimbărilor structurale care au ca obiectiv atingerea potențialului tehnologiilor TIC pentru a stimula eficiența energetică în toate sectoarele economice, de exemplu în activitățile comerciale prin utilizarea tehnologiilor TIC în diverse domenii, cum ar fi, de exemplu, substituirea produselor fizice prin servicii on-line („dematerializare”), desfășurarea pe internet a anumitor activități (precum activități bancare sau imobiliare) și prin adoptarea unor noi metode de lucru (videoconferințe, teleconferințe).

Secțiunile următoare ale acestei comunicări prezintă elementele principale care trebuie avute în vedere în cadrul celor trei domenii prioritare menționate mai sus.

ABORDAREA PROVOCăRII: ORIENTăRI STRATEGICE PENTRU O AC Ț IUNE VIITOARE

În urma unor ample consultații cu părțile interesate[7], organizate în vederea prezentei comunicări, a rezultat că maniera cea mai potrivită de îmbunătățire a eficienței energetice prin intermediul tehnologiilor TIC ar fi aceea de a propune un număr restrâns de acțiuni în acele domenii în care impactul poate fi semnificativ.

Prezenta Comunicare se concentrează pe două domenii principale:

- Tehnologiile TIC în sine, un mic consumator de energie foarte vizibil, prin cercetare și dezvoltare tehnologică și prin adoptarea soluțiilor propuse în scopul îmbunătățirii eficienței energetice la nivelul componentelor, al sistemelor și al aplicațiilor, precum și prin adoptarea unor metode ecologice de achiziții publice și a unor tehnologii de înlocuire.

- TIC ca factor de îmbunătățire a eficienței energetice în toate sectoarele economiei prin stimularea apariției unor noi modele de întreprinderi și prin îmbunătățirea monitorizării și controlului mai precis al unor diverse procese și activități. Toate sectoarele economice, din ce în ce mai dependente de TIC, vor beneficia în măsură mai mare sau mai mică de acest aspect , deși se va pune inițial accentul pe rețeaua electrică, pe locuințe și clădiri economice din punct de vedere energetic precum și pe un iluminat inteligent.

În scopul validării și testării ideilor în aceste două domenii, cooperarea cu comunitățile urbane și contribuția lor este considerată prioritară. Orașele găzduiesc aproape jumătate din populația lumii, consumă peste 75% din energia globală și produc 80% din emisiile de gaze cu efect de seră. Mai multe inițiative axate pe orașe au fost deja lansate în Europa[8],[9] și în întreaga lume[10]; se intenționează inițierea unor cooperări cu aceste rețele existente și. în măsura posibilităților, dezvoltarea unor inițiative bazate pe TIC cu orașele și în interiorul acestora.

În scopul ghidării și structurării dialogului în cele două domenii, se va lansa un proces de consultare și de parteneriat[11] consacrat TIC în vederea îmbunătățirii eficienței energetice. Obiectivul acestei activități orizontale va fi acela de a încuraja cooperarea și înțelegerea reciprocă între toate părțile implicate în domeniul energiei și al TIC, inclusiv regiunile, orașele și autoritățile publice.

Reducerea amprentei carbonice a TIC

„Amprenta carbonică” a unei organizații reprezintă volumul emisiilor de gaze cu efect de seră pe care aceasta îl generează. Acesta se calculează pe baza evaluării consumului de energie, a călătoriilor de afaceri și a tuturor componentelor operațiunilor organizației prin care se consumă energie sau se generează reziduuri și subproduse. O organizație este „neutră din punct de vedere carbonic” atunci când există un echilibru între cantitatea de emisii carbonice produsă și cea captată (de exemplu, prin plantarea de arbori).

Industria TIC ocupă o poziție unică de lider în reducerea amprentei sale, prin schimbări structurale și prin inovare, precum și datorită rolului său conducător în identificarea și crearea de soluții eficiente pentru a fi urmate și de alte sectoare economice.

Transformarea sectorului TIC într-un factor principal al schimbării structurale

Problema:

„Schimbare structurală” înseamnă reorganizarea modului de funcționare a unei organizații. Acest lucru se poate realiza, de exemplu, prin înlocuirea unor produse cu servicii pe internet (de ex. buletine informative ale întreprinderii), prin efectuarea anumitor activități pe internet (de ex. serviciile de relații cu clienții), prin adoptarea unor noi metode de lucru (lucru la distanță și un program de lucru flexibil, suplimentate de instrumente precum vidoeconferințele sau teleprezența) și prin utilizarea de furnizori ecologici și de energie din surse regenerabile.

Acțiune preconizată:

- Examinarea alături de sectorul TIC, ca experiență pilot, a posibilității de lansare a unor acorduri voluntare cu privire la:

- achizițiile publice ecologice în cadrul sectorului TIC, cu scopul de a transforma această industrie într-una neutră din punct de vedere carbonic

- încurajarea schimburilor celor mai bune practici în vederea înțelegerii adecvate a proceselor implicate și a cauzelor care stau la baza reușitei sau nereușitei unora dintre soluțiile adoptate.

Exemple de bună practică:

British Telecom ocupă prima poziție în clasamentul companiilor de telecomunicații din lume al indicelui de durabilitate Dow Jones[12] pentru al șaptelea an consecutiv și a redus emisiile de gaze cu efect de seră în Regatul Unit cu 60% față de nivelul din 1996. Compania și-a stabilit un nou obiectiv de reducere a emisiilor cu 80% față de nivelul din 1996 până în 2016.

Transformarea sectorului TIC într-un factor principal de inovare

Problema:

În diverse lucrări de cercetare s-a pus un accent deosebit pe reducerea intensității energetice a componentelor, subsistemelor și sistemelor terminale ale TIC. Progresul în materie de microelectronică și nanoelectronică poate fi încă modelizat prin legea Moore[13], dar tehnologiile recente, de exemplu cele cuantice și fotonice, promit o mărire considerabilă a puterii de calcul pentru numai o fracțiune din consumul de energie de astăzi.

S-au înregistrat progrese spectaculoase în domeniul dispozitivelor de afișaj. Înlocuirea vechilor ecrane cu tuburi catodice (CRT) cu ecrane cu cristale lichide (LCD) reprezintă un câștig semnificativ în materie de eficiență energetică[14], iar OLED-urile (diode electroluminiscente organice) cu durată de funcționare îndelungată vor permite noi îmbunătățiri în această direcție.

Nevoile energetice ale centrelor de date sunt în creștere: în prezent, 15-20% din cheltuielile de funcționare a centrelor de date reprezintă cheltuieli cu energia electrică și răcirea. Comercializarea serverelor de 60W (care consumă aproximativ aceeași cantitate de energie ca și un bec cu incandescență de mărime medie), împreună cu alte tehnici informatice, permit o economie totală de energie de aproximativ 20-70%, în funcție de aplicație[15]. Deoarece toate echipamentele TIC, precum și cele electronice și electrocasnice necesită o conversie a energiei, electronica de putere reprezintă un aspect crucial.

Acțiune preconizată[16]:

- Susținerea cercetării și dezvoltării tehnologice (CDT) în domeniul tehnologiilor și aplicațiilor TIC cu potențial ridicat de eficiență energetică. Tema TIC va juca un rol important în cel de-al șaptelea Program-cadru UE, alături de programele de cercetare naționale și regionale:

- CDT în materie de tehnologii și componente pentru îmbunătățirea eficienței energetice, inclusiv: informatică, dispozitive de afișaj și electronică de putere;

- CDT în materie de aplicații și servicii eficiente din punct de vedere energetic .

- Susținerea difuzării rezultatelor cercetării în materie de tehnologii TIC eficiente energetic către programele naționale și regionale, către Programul UE privind competitivitatea și inovarea și către programele operaționale relevante din cadrul politicii de coeziune:

- programe pilot pe scară largă pentru monitorizarea amprentei carbonice a TIC.

Exemple de bună practică:

În trecut, îmbunătățirea performanțelor calculatoarelor se obținea prin construirea unor procesoare mai rapide care necesitau mai multă energie. HiPEAC și alte proiecte de cercetare făcând parte din al șaselea Program-cadru au dovedit că performanțele pot fi îmbunătățite prin montarea mai multor procesoare „lente” în paralel în același circuit integrat, ceea ce permite disocierea performanțelor de consumul de energie.

2.2. TIC ca factor de îmbunătățire a eficienței energetice în întreaga economie

Potențialul tehnologiilor TIC de reducere a consumului de energie va reprezenta o contribuție majoră la îmbunătățirea eficienței energetice în toate sectoarele economice. Componentele integrate în rețele vor face sistemele mai inteligente (de ex. vehicule, uzine de producție), oferind posibilitatea optimizării operațiunilor în medii diverse.

Se propune inițial să se pună accentul pe rețeaua electrică, locuințe și clădiri economice din punct de vedere energetic precum și pe un iluminat inteligent (datorită importanței lor relative și a potențialului lor de îmbunătățire) . Alte sectoare cu un potențial considerabil de economisire a energiei sunt industria de prelucrare și transporturile[17] (estimată la 25% și 26% din consumul total de energie primară până în 2020).

2.2.1. Îmbunătă țirea rețelei electrice: de la producție la distribuție.

Problema:

Nevoia îmbunătățirii rețelei electrice este foarte bine specificată în Planul de acțiune privind eficiența energetică. Sectorul de conversie a energiei, dominat de producția de energie electrică, utilizează aproximativ o treime din totalul energiei primare. Dat fiind potențialul de îmbunătățire a producției de energie electrică (estimat la 30-40%) și pierderile considerabile în timpul transportului (2%) și distribuției (8%), îmbunătățirea eficienței conversiei energiei, remedierea pierderilor și identificarea oricăror probleme posibile înainte de a compromite aprovizionarea[18] au o importanță crucială.

Tehnologiile TIC joacă un rol major nu numai în reducerea pierderilor și creșterea eficienței, dar și în gestionarea și controlul rețelei electrice, din ce în ce mai descentralizate, în scopul asigurării stabilității și siguranței, precum și pentru a contribui la buna funcționare a pieței de vânzare cu amănuntul a energiei electrice. De fapt, rețeaua electrică se află într-un proces de reformă radicală. Liberalizarea pieței europene a energiei, multiplicarea rețelelor locale de energie, integrarea surselor de energie regenerabile (SER), răspândirea producției combinate și a producției pe scară mică (micro-rețele, centrale electrice virtuale), precum și noile exigențe ale consumatorilor impun utilizarea celor mai avansate tehnologii de monitorizare și control, precum și de comerț electronic cu energie electrică.

Acțiune preconizată:

- Susținerea promovării și a schimbului de informații și bune practici în domeniul noilor modele de activitate bazate pe TIC în materie de generare distribuită.

- Susținerea cercetării și dezvoltării tehnologice multidisciplinare în ceea ce privește TIC pentru rețelele de energie electrică, care să implice atât cercetători din domeniul TIC, cât și din domeniul energetic. Cel de-al șaptelea program-cadru UE va juca un rol important , alături de programele de cercetare naționale și regionale:

- susținerea activităților de cercetare și dezvoltare tehnologică care să acopere mai multe discipline și teme cu privire la eficiența energetică, Subiectele avute în vedere sunt: componente fizice, monitorizare și control, gestionarea sistemelor complexe de energie electrică, contorizare inteligentă și generare distribuită.

- Promovarea utilizării programelor naționale și regionale, a programelor operaționale relevante din cadrul politicii de coeziune și al programului UE privind competitivitatea și inovarea, în vederea punerii în aplicare a rezultatelor cercetării în materie de monitorizare și control pe baza tehnologiilor TIC în domeniul generării distribuite de energie electrică.

- programe pilor pe scară largă cu privire la sistemele de generare distribuită pe bază de tehnologii TIC cu integrarea tehnicilor de cogenerare/centralelor electrice virtuale.

Exemple de bună practică:

Danemarca produce astăzi jumătate din cantitatea de energie electrică prin intermediul rețelelor descentralizate; producția combinată de energie termică și electrică acoperă 80% din necesarul local de energie termică, iar aproximativ 20% din totalul energiei electrice este produs pe bază de energie eoliană Drept rezultat, emisiile sale de dioxid de carbon s-au redus substanțial, de la 937 de grame pe kilowatt oră în 1990 la 517 grame pe kilowatt oră în 2005.

2.2.2. Către locuin țe și clădiri mai economice din punct de vedere energetic

Problema:

Mai mult de 40% din consumul de energie în Europa este legat de clădiri (rezidențiale, publice, comerciale și industriale)[19]. Planul de acțiune privind eficiența energetică estimează că cele mai mari economii potențiale de energie, eficiente din punct de vedere economic, provin din sectorul clădirilor rezidențiale (aproximativ 27%) și al celor comerciale (aproximativ 30%)[20].

Sistemele avansate, flexibile și integrate de gestionare a energiei bazate pe tehnologii TIC destinate atât clădirilor noi cât și celor vechi, asociate unui control generalizat al iluminatului și ventilației naturale, precum și o mai bună izolare (a ferestrelor, podelelor și tavanelor), vor contribui la reducerea consumului de energie, la sporirea siguranței și a securității, la promovarea bunăstării și la facilitarea asistenței pentru autonomie la domiciliu.

Aceste sisteme – inclusiv contorizarea inteligentă și vizualizarea avansată – pot să adune continuu date referitoare la ce se întâmplă în clădire și la modul în care funcționează echipamentele, pe care să le introducă într-un sistem de control (cognitiv) pentru optimizarea performanțelor energetice. În același timp, se presupune că o mai bună conștientizare a consumului de energie va stimula modificarea comportamentului, atât la nivel familial cât și la nivel de întreprindere.

Acțiune preconizată:

- Susținerea cercetării și dezvoltării tehnologice multidisciplinare care să implice atât cercetători din domeniul TIC, cât și din domeniul construcțiilor. Cel de-al șaptelea program-cadru UE va juca un rol important, alături de programele de cercetare naționale și regionale:

- susținerea activităților de cercetare și dezvoltare tehnologică care să acopere mai multe discipline și teme. Subiectele avute în vedere sunt: Sisteme de vizualizare și sisteme de gestionare a energiei pentru clădiri și cartiere

- Promovarea utilizării programelor naționale și regionale, a programelor operaționale relevante din cadrul politicii de coeziune și al programului UE privind competitivitatea și inovarea, în vederea punerii în aplicare a rezultatelor cercetării pe baza tehnologiilor TIC:

- programe pilot pe scară largă pentru sistemele de gestionare a energiei destinate clădirilor publice și comerciale

- Susținerea promovării și a schimbului de informații și bune practici în domeniul contorizării electronice a consumului [21]

Exemple de bună practică:

În Finlanda, s-au observat economii de 7% în sectorul rezidențial datorate informării consumatorilor în timp real cu privire la consumul acestora. Primele teste sugerează că economiile pot fi atinge 10% în sectorul economic.

2.2.3. Către un iluminat inteligent – iluminat interior, exterior și stradal

Problema:

Conform Planului de acțiune privind eficiența energetică, aproximativ o cincime din consumul de energie electrică al lumii este reprezentat de iluminat. În acest sector economiile potențiale sunt considerabile. Adoptarea tehnologiei diodelor electroluminiscente de mare eficiență (LED), deja disponibilă pe piață, ar putea duce la economii de până la 30% din consumul de astăzi până în 2015 și la economii de până la 50% până în 2025. Sunt posibile îmbunătățiri suplimentare prin dotarea becurilor eficiente energetic cu capacități de detectare și de declanșare, astfel încât acestea să se poată adapta mediului (de ex. iluminat natural, prezența oamenilor) – ceea ce numim iluminat inteligent.

Diodele electroluminiscente organice (OLED) constituie o tehnologie promițătoare în dezvoltare. OLED-urile prezintă avantajul unei suprafețe uniform difuze de emitere a luminii, rămânând în același timp foarte eficiente din punct de vedere energetic și ecologice. În plus, OLED-urile nu au o formă definită, prin urmare pot fi compuse din materiale flexibile, deschizând astfel numeroase noi posibilități.

Acțiune preconizată:

- Încurajarea, alături de industria de iluminat și de municipalități, a acordurilor voluntare având ca scop:

- adoptarea unor metode de iluminat din ce în ce mai inteligente și mai eficiente din punct de vedere energetic pentru toate spațiile publice exterioare și interioare[22].

- Susținerea cercetării și dezvoltării tehnologice în domeniul noilor tehnologii și aplicații de iluminat. Tema TIC va juca un rol important în cel de-al șaptelea Program-cadru UE, alături de programele de cercetare naționale/regionale:

- cercetare și dezvoltate tehnologică în domeniul tehnologiilor de iluminat și al aplicațiilor de iluminat inteligente (atât pentru sistemele de interior cât și pentru cele de exterior).

- Încurajarea, prin intermediul Programului privind competitivitatea și inovarea și prin intermediul autorităților de gestionare a programelor operaționale relevante, a adoptării sistemelor de iluminat inteligente.

Exemple de bună practică:

În mai 2007, în cadrul proiectului IST OLLA (Organic LED technology for Lighting Applications) din cel de-al șaselea program cadru (FP6) s-au obținut OLED-uri cu o eficiență de 25 lm/W, ceea ce înseamnă o eficiență de două ori mai mare față de lămpile incandescente standard.

2.3. Sporirea vizibilită ții tehnologiilor TIC și promovarea înțelegerii rolului acestora în domeniul eficienței energetice

Problema:

În scopul sporirii vizibilității tehnologiilor TIC și al promovării înțelegerii rolului prezent și potențial al acestora ca factor de îmbunătățire a eficienței energetice, este necesar ca diferite comunități formate din părți interesate (sectorul privat, universități și institute de cercetare, consumatori, autorități publice etc.) să se implice și să lucreze împreună. Pentru acest lucru, este necesară promovarea cooperării dintre toate părțile interesate la nivel local, regional, național și european. În acest caz particular, reunirea unor sectoare atât de diferite, cum sunt cel al tehnologiilor TIC și cel energetic, nu este un lucru ușor de realizat, deoarece abordările și chiar calendarul investițiilor acestora contrastează (pe termen scurt în sectorul TIC și pe termen foarte lung în sectorul energetic).

Acțiune preconizată:

- Lansarea unui proces de consultare și parteneriat pe tema TIC în favoarea eficienței energetice în scopul creării unui moment propice și al concentrării eforturilor către dezvoltarea și punerea în aplicare a soluțiilor ușor de utilizat care au la bază tehnologii TIC pentru susținerea altor politici din domenii care abordează problematica eficienței energetice. Partenerii comerciali implicați și activi (de la micile până la cele marile întreprinderi) vor fi angrenați în acest proces, alături de părțile implicate din domeniul cercetării și din domeniul academic; autoritățile naționale, regionale și locale și grupuri specifice de consumatori. Procesul va pune accentul pe:

- promovarea interoperabilității soluțiilor și a activităților de standardizare

- coordonarea acțiunilor de sensibilizare și de schimb al bunelor practici

- consultanță privind detaliile operaționale, efectele reglementării și impactul liberalizării pieței de energie

- încurajarea elaborării de foi de parcurs și a identificării priorităților în cercetarea și dezvoltarea tehnologică

- crearea de sinergii cu alte politici și inițiative relevante precum URBACT și forumul de la Amsterdam[23]

- formularea de recomandări privind acțiunile care vor fie întreprinse ca urmare a prezentei comunicări.

- Lansarea unui exercițiu de colectare și analiză a informațiilor referitoare la impactul tehnologiilor TIC asupra eficienței energetice.

3. Concluzii

Politica climatică și energetică integrată se află în centrul programului politic al UE. Aceasta va antrena schimbări în modul nostru de viață cotidian, în așa fel încât Europa să poată continua să se dezvolte și să asigure locuri de muncă, fiind, în același timp, vârful de lance în lupta globală împotriva schimbărilor climatice și în ameliorarea eficienței energetice.

Comunicarea prezentă pune în evidență potențialul tehnologiilor TIC în privința îmbunătățirii eficienței energetice (ceea ce înseamnă stimularea creșteri productivității energetice) și lansează o dezbatere privind domeniile prioritare. Comunicarea propune, de asemenea, să se pună accentul pe cele mai promițătoare domenii – și anume rețeaua electrică, iluminatul inteligent și tehnologiile TIC în sine – pentru stimularea acțiunilor de sensibilizare și de schimb al bunelor practici, pentru susținerea cercetării și dezvoltării tehnologice, pentru promovarea adoptării soluțiilor și pentru stimularea inovării pe baza cererii Comunicarea prezentă subliniază, de asemenea, faptul că este necesar să se acorde atenție zonelor urbane, care constituie o provocare specială în acest context și care asigură mediul ideal pentru testarea, validarea și aplicarea soluțiilor pe bază de TIC.

Prezenta comunicare lansează un proces de consultare și parteneriat, alături de un exercițiu de colectare și analiză a informațiilor care vor sta la baza elaborării unei a doua comunicări în care ar trebuie identificate principalele domenii de acțiune.

Prezenta comunicare are în vedere facilitarea unei mai strânse colaborări între părțile interesate în scopul utilizării potențialului tehnologiilor TIC în îmbunătățirea eficienței energetice, ceea ce va promova competitivitatea economiei europene, va crea numeroase oportunități, locuri de muncă și servicii și va constitui un imbold propice atât industriei, cât și consumatorilor și societății în ansamblul său.

Statele membre sunt invitate să ia inițiative, să susțină activ și, acolo unde este posibil, să coordoneze inițiativele naționale și regionale complementare, inclusiv pe cele din cadrul politicii de coeziune. Parlamentul European este invitat să își prezinte avizul în ceea ce privește TIC ca factor cheie în îmbunătățirea eficienței energetice și a implicațiilor mai largi în domeniul asigurării aprovizionării cu energie accesibilă și durabilă în Europa. În egală măsură, se așteaptă o cooperare strânsă a Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social European.

[1] http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/07/st07/st07224-re01.en07.pdf Obiectivele pentru 2020 sunt: o reducere cu 20% a emisiilor în comparație cu nivelurile din 1990, atingerea unei proporții de 20% a energiei regenerabile în consumul total de energie al UE și o economie de 20% din consumul de energie al UE în comparație cu valorile prevăzute.

[2] TIC se referă la sisteme și componente microelectronice și nanoelectronice, dar cuprind, de asemenea, tehnologii viitoare precum fotonica, ce promit atât o putere de calcul mai mare pentru numai o fracțiune din consumul energetic de astăzi, cât și dispozitive de iluminat de înaltă luminozitate, ușor controlabile și eficiente din punct de vedere energetic.

[3] Cantitatea de energie necesară pentru a produce o unitate din produsul intern brut (PIB).

[4] Pentru evaluarea eficienței energetice a unui produs, trebuie avută în vedere energia consumată pentru producerea, distribuirea, utilizarea și tratarea finală la scoaterea din uz a acestuia.

[5] http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2008:0030:FIN:EN:PDF.

[6] Studiul Gartner din aprilie 2007 http://www.gartner.com/it/page.jsp?id=503867

[7] Rapoartele se găsesc la http://cordis.europa.eu/ist/environment/workshop-210306.htm, http://ec.europa.eu/information_society/activities/sustainable_growth/docs/ee_report_draft.pdf. și la http://cordis.europa.eu/fp7/ict/sustainable-growth/event-20080131-eusew_en.html .

[8] De exemplu, Pactul primarilor (http://europa.eu/rapid/pressReleaseAction.do?reference=IP/08/103) și rețeaua URBACT (a se vedea http://urbact.eu)

[9] De exemplu studiul „Megacity Challenges” comandat de Siemens la GlobeScan și MRC McLean Hazel.

[10] De exemplu, inițiativa cu privire la mediu a Fundației Clinton, cunoscută sub denumirea de C40-Cities Climate Leadership Group, www.c40cities.org.

[11] Conform concluziilor Consiliului asupra noii strategii de dezvoltare durabilă (DOC 10917/06 al Consiliului Europei din 26 iunie 2006) și în contextul grupului la nivel înalt i2010: http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/high_level_group/index_en.htm

[12] http://www.sustainability-index.com/.

[13] Legea lui Moore prevede că puterea de procesare se dublează la fiecare doi ani. Consumul energetic al unui circuit integrat cu o capacitate dată se reduce la aproape jumătate la fiecare 18 luni.

[14] Un ecran LCD consumă aproximativ 1/3 din energia necesară unui ecran CRT.

[15] Proiectul Efficient Servers (http://efficient-servers.eu/), inițiativa Green Grid (http://www.thegreengrid.org), inițiativa Climate-Savers Computing (http://www.climatesaverscomputing.org) și Codul european de conduită pentru centrele de date.

[16] Aceste activități sunt complementare politicilor comunitare privind eficiența energetică a produselor, în special proiectarea ecologică (Directiva nr. 2005/32/CE), etichetarea privind consumul de energie (Directiva nr. 92/75/CEE), Energy Star (Regulamentul nr. 106/2008)

[17] În ceea ce privește sectorul transporturilor, există deja mai multe inițiative europene: a) Mobilitatea persoanelor și a produselor http://ec.europa.eu/information_society/activities/esafety/index_en.htm, b) Cartea verde privind mobilitatea urbană http://ec.europa.eu/transport/clean/green_paper_urban_transport/followup_en.htm, c) inițiativa CIVITAS http://www.civitas-initiative.org/

[18] A se vedea, de asemenea, platforma tehnologică europeană SmartGrids www.smartgrids.eu, pentru tehnologii precum HVDC (sistem de transport al energiei electrice de înaltă tensiune în curent continuu) și FACTS (sistem flexibil transport al energiei electrice în curent alternativ).

[19] Considerentul 6 din Directiva nr. 2002/91/CE privind performanța energetică a clădirilor.

[20] A se vedea, de asemenea, platforma tehnologică europeană pentru construcții - www.ectp.org

[21] Conform Directivei nr. 2006/32/CE

[22] Pentru a completa măsurile adoptate în cadrul politicii comunitare de proiectare ecologică.

[23] http://www.senternovem.nl/amsterdamforum/index.asp