[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 11.3.2008

COM(2008) 133 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN

Către o contribuție sporită a standardizării la inovare în Europa

INTRODUCERE

În strategia UE pentru creștere și locuri de muncă, Comisia și Consiliul Uniunii Europene au identificat standardizarea drept un instrument-cheie de promovare a inovării. Consiliul Competitivitate din 4 decembrie 2006, care a abordat în concluziile[1] sale subiectul inovării, a atras atenția asupra necesității de a consolida sistemul european de standardizare și a invitat Comisia să prezinte propuneri de acțiuni care trebuie întreprinse de părțile interesate relevante pentru reformarea și raționalizarea sistemului. Parlamentul European, în rezoluția sa privind strategia de inovare[2], a subliniat, de asemenea, contribuția standardelor la politica de inovare.

Prezenta comunicare, ca răspuns la invitația Consiliului, are în vedere o mai mare contribuție a standardizării la inovare și competitivitate. Aceasta identifică cele mai importante provocări întâmpinate, prezintă obiectivele concrete ale standardizării și utilizarea standardelor și face sinteza eforturilor continue și a măsurilor propuse pentru a fi aplicate atât de părțile interesate relevante, cât și de Comisie.

OBIECTIVE şI PROVOCăRI POLITICE

Astfel cum s-a arătat în documentele strategice anterioare, în special în comunicările privind strategia extinsă de inovare[3] și evaluarea intermediară a politicii industriale[4], inovarea este esențială în abordarea principalelor provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Un rol mai accentuat al standardizării în susținerea inovării este important pentru efortul european de a aborda provocări economice, sociale și de mediu. În timp ce lipsa standardelor, înțelegerea limitată a noilor elemente de standardizare sau actualizarea lentă a standardelor existente împiedică înțelegerea inovării, o standardizare care este activă și puternică poate accelera accesul inovării atât pe piețele interne, cât și pe cele mondiale.

Actualele modele de standardizare din Europa, precum și cele internaționale sunt puse la încercare de provocări precum ciclurile economice accelerate, convergența tehnologiilor și tendința către globalizarea piețelor. Aceasta se petrece în contextul competiției internaționale în creștere în domeniul standardizării din partea puterilor emergente, care consideră standardizarea ca fiind un avantaj strategic important. De aici rezultă că standardizarea trebuie să se adapteze acestui cadru schimbat, consolidându-și rolul în susținerea inovării și a competitivității.

CONTRIBUţIA STANDARDIZăRII LA INOVARE şI COMPETITIVITATE

Standardizarea reprezintă o cooperare voluntară între industrie, consumatori, autoritățile publice și alte părți interesate pentru elaborarea specificațiilor tehnice pe baza unui consens. Standardizarea completează concurența pe piață, de obicei pentru a atinge obiective precum interoperabilitatea produselor/serviciilor complementare și pentru a conveni asupra unor metode de testare și cerințe privind performanța în materie de securitate, sănătate, de organizare și de mediu. De asemenea, standardizarea are o dimensiune de interes public, în special atunci când sunt în joc chestiuni privind siguranța, sănătatea, securitatea și mediul. De asemenea, procesul de standardizare trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile europene privind concurența.

Standardizarea, care aduce de obicei predictibilitate și condiții de egalitate, poate fi percepută în mod intuitiv ca fiind în conflict cu inovarea, care are drept scop schimbarea și exclusivitatea. Cu toate acestea, astfel cum a confirmat consultarea părților interesate, standardizarea dinamică este un stimulent important al inovării, care acționează în diferite moduri:

(a) Standarde care reflectă starea actuală a tehnologiilor oferă inovatorilor condiții de egalitate, facilitând interoperabilitatea și competiția între produsele, serviciile și procedeele noi și cele deja existente. Standardele oferă consumatorilor încredere în siguranța și performanța noilor produse și permit diferențierea produselor prin referire la metode standardizate;

(b) Elaborarea de noi standarde este necesară, de asemenea, pentru a însoți apariția de piețe noi și introducerea sistemelor complexe, precum expansiunea internetului;

(c) Utilizarea standardelor contribuie la difuzarea cunoașterii și la facilitarea aplicării tehnologiei; în consecință, aceasta poate impulsiona inovarea, în special inovarea netehnologică în sectorul serviciilor.

Un rol semnificativ al Europei în standardizarea internațională reprezintă, de asemenea, un mijloc de a valorifica poziția de lider european pe piețele noi și de a beneficia de avantajele rezervate promotorilor pe piețele mondiale.

Majoritatea avantajelor pe care le oferă standardele pentru inovare se materializează doar atunci când acestea sunt puse în aplicare în mod concret și devin relevante pentru piață. Utilizarea efectivă a standardelor rămâne facultativă, în funcție de modul în care diferiții operatori de piață percep propriile lor interesele și de capacitatea lor de a le utiliza. Este posibil ca standardele să nu devină relevante din cauza planificării necorespunzătoare a elaborării lor sau a lipsei de transparență a acestora, sau din cauza existenței de standarde concurente care produc incertitudine.

Părțile interesate europene participă la standardizare atât la nivel oficial, cât și neoficial. Standardizarea oficială are o structură bazată pe trei niveluri, care cuprinde organismele naționale de standardizare (ONS), cele trei Organizații Europene de Standardizare (OES[5]) și organizațiile internaționale[6]. OES au fost recunoscute oficial de UE prin Directiva 98/34/CE[7]. Industria participă, de asemenea, la standardizare prin sute de foruri și consorții prezentând diferite caracteristici în ceea ce privește longevitatea, acoperirea sectorială și domeniul de aplicare teritorială, care este deseori mondial, și putând astfel să intre în conflict cu structura pe trei niveluri a standardizării oficiale.

Uniunea Europeană desfășoară o politică activă de standardizare care promovează standardizarea pentru susținerea unei mai bune legiferări[8] și ca instrument pentru competitivitatea europeană. Standardizarea europeană oficială a avut un rol important în special în susținerea legislației privind noua abordare a pieței unice a mărfurilor. Această tehnică legislativă a contribuit la elaborarea de reglementări favorabile inovării, în care specificațiile tehnice care permit conformitatea cu cerințele legale sunt elaborate chiar de părțile interesate și actualizate în funcție de starea actuală a tehnologiilor. Recurgerea la standarde facultative pentru susținerea legislației din alte sectoare va ajuta la continuarea procesului de eliminare a barierelor de reglementare din calea inovării.

În sectorul serviciilor mai există încă un număr limitat de standarde care provin în special din natura eterogenă și intangibilă a serviciilor, precum și din dificultățile de acces pentru IMM-uri, care sunt actorii predominanți. În consecință, este necesară o analiză suplimentară a modului în care standardele pot contribui la inovare și la dezvoltarea piețelor serviciilor.

ROLUL STANDARDELOR ÎN ACţIUNILE PRIORITARE PENTRU INOVARE

Deși cea mai mare parte a procesului de standardizare se desfășoară la inițiativa actorilor pieței, UE se așteaptă ca standardizarea să aibă o contribuție importantă la următoarele acțiuni prioritare pentru inovare:

(1) Politica industrială durabilă : aceasta are ca scop îmbunătățirea eficienței în ceea ce privește energia și resursele produselor, procedeelor și serviciilor și competitivitatea industriei europene. Standardizarea este importantă pentru a permite înțelegerea eco-inovării și a tehnologiilor de mediu și pentru a facilita difuzarea acestora pe piața unică și accesul pe piețele mondiale[9]. De asemenea, vor fi necesare indicatoare de performanță avansate și o utilizare mai largă a etichetării pentru a informa consumatorii cu privire la performanța produsului și pentru a-i recompensa pe lideri.

Comisia va publica cereri de elaborare a standardelor în vederea susținerii Directivei 2005/32/CE referitoare la cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie (EuP), măsurarea emisiilor de gaz cu efect de seră, introducerea energiilor regenerabile, îmbunătățirea gestionării energiei și alte obiective legate de viitoarea politică industrială durabilă și de inițiativele privind producția și consumul durabil.

(2) Piețele pilot: inițiativa piețelor pilot[10] are ca scop accelerarea apariției segmentelor inovatoare de piață[11] prin strânsa coordonare a instrumentelor politicii de inovare. Standardizarea reprezintă unul dintre elementele-cheie ale succesului acestei inițiative: o inițiativă europeană pentru elaborarea unor standarde acceptate la nivel mondial și un demers anticipativ ar facilita creșterea acestor piețe atât în Europa, cât și în străinătate. Pentru a ține seama de dimensiunea temporală esențială a acestor piețe, ar trebui depus un efort țintit destinat să accelereze standardizarea pentru a permite acceptarea la nivel internațional a acesteia.

Comisia va publica cereri de elaborare a standardelor în vederea susținerii piețelor pilot și va decide împreună cu părțile interesate ce tip de standard răspunde cel mai bine necesităților în materie de planificare și de perspective internaționale.

(3) Achiziții publice: utilizarea adecvată a standardelor în achizițiile publice poate încuraja inovarea, furnizând administrațiilor instrumentele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. În locul prescrierii unor soluții tehnice speciale, folosirea standardelor neutre din punct de vedere tehnologic permite autorităților contractante să solicite performanță ridicată și cerințe funcționale (de exemplu, cu privire la aspecte de mediu sau la accesibilitatea pentru toți), stimulând astfel căutarea de tehnologii inovatoare care să asigure cel mai bun raport cost/eficiență pe termen lung, oferind totodată siguranță și interoperabilitate.

Un exemplu tipic este cel al apărării, în care agențiile naționale se bazează mult prea frecvent pe standarde naționale divergente care limitează extinderea pieței pentru inovare și împiedică difuzarea acesteia. Punerea în comun a resurselor civile și militare, făcând referire la standardele cu utilizare multiplă, și armonizarea standardelor pentru achiziții publice în domeniul apărării pot spori eficiența și pot furniza mai multe stimulente pentru inovare.

- Comisia va promova utilizarea de orientări și bune practici[12] în rândul autorităților europene la toate nivelurile pentru a stimula inovarea prin achiziții publice.

- Completând inițiativa privind piața europeană a echipamentelor de apărare, Comisia a solicitat CEN să întocmească un manual european privind achizițiile publice în domeniul apărării și va încuraja utilizarea acestuia de către statele membre.

(4) Integrarea TIC în industrie și administrație : potențialul de îmbunătățire a poziției competitive a economiei europene printr-o utilizare mai eficientă și efectivă a instrumentelor TIC este important, iar standardele sunt esențiale în exploatarea acestui potențial. De asemenea, standardele sunt elemente-cheie pentru aplicațiile societale ale TIC, precum e-identitatea, e-sănătatea și RFID[13].

Luând în considerare „Studiul privind nevoile politice specifice pentru standardizarea TIC”[14] publicat recent, principalele aspecte ale revizuirii politicii de standardizare din domeniul TIC sunt:

(a) O mai bună integrare a organismelor neoficiale de elaborare a standardelor TIC în sistemul de standardizare al UE, pentru a permite politicilor UE privind TIC să beneficieze de expertiza respectivelor foruri și consorții

(b) Crearea unei platforme de dialog economic pentru toate părțile interesate de standardizarea TIC

(c) Necesitatea de a aborda alte aspecte precum testarea interoperabilității, accesul la standarde și chestiuni legate de drepturile de proprietate intelectuală pentru a permite aplicarea rapidă a standardelor în soluțiile de piață

În 2008, în urma consultării cu părțile interesate, Comisia va căuta un acord global cu privire la modul în care va fi revizuită politica de standardizare TIC, care va fi urmat de propuneri politice, în special în ceea ce privește posibila revizuire a Deciziei 87/95/CE a Consiliului privind standardizarea în domeniul tehnologiei informației și telecomunicațiilor.

De asemenea, standardele ar trebui să permită inovarea în multe domenii care nu au fost menționate mai sus, în special acolo unde nevoile de standardizare au fost identificate în contextul Platformelor Tehnologice Europene (PET) și al Inițiativelor Tehnologice Comune (ITC). Exemple relevante sunt Space, Galileo, Fuel Cells and Hydrogen (pile de combustie și hidrogen) și nanotehnologii.

CUM POATE FI CONSOLIDATă CONTRIBUţIA STANDARDIZăRII LA INOVARE şI COMPETITIVITATE

Dacă standardizarea ar trebui să își pună în aplicare în totalitate potențialul de sprijin al inovării, aceasta trebuie să se adapteze necesităților de inovare și să răspundă provocărilor determinate de globalizare, apariția noilor puteri economice și evoluția tehnologiei. Responsabilitatea îmbunătățirii continue a standardizării europene aparține mai ales părților interesate private, dar, datorită dimensiunii sale importante de interes general, Comisia și statele membre au, de asemenea, un rol de jucat în acest proces.

Comisia a identificat următoarele nouă elemente-cheie pentru concentrarea politicii UE de standardizare asupra inovării :

(1) Reafirmarea angajamentului pentru o standardizare orientată spre piață și pentru utilizarea pe bază voluntară a standardelor. Valoarea adăugată specifică a standardizării în ceea ce privește stabilirea specificațiilor tehnice se găsește, într-adevăr, în cooperarea pe bază voluntară a actorilor privați și publici.

Comisia încurajează industria să inițieze sau să accelereze cooperarea în elaborarea, punerea în aplicare și utilizarea standardelor în sprijinul inovării și al competitivității.

(2) Recunoașterea importanței atât a standardelor oficiale, cât și a celor neoficiale pentru inovare. Este necesar un proces de standardizare oficială care să respecte pe deplin principiile deschiderii, incluziunii, transparenței și coerenței și să permită stabilirea unui consens între toate pozițiile naționale și părțile interesate. În același timp, alte standarde elaborate atât în cadrul organizațiilor de standardizare recunoscute, cât și în alte organizații, sunt adesea mai receptive la tehnologiile inovatoare și joacă astfel un rol important în acceptarea mai rapidă a acestor standarde de către piață. Pentru a profita de avantajele ambelor tipuri de standarde, pentru a păstra coerența sistemului european de standardizare și pentru a optimiza rolul experților disponibili, este importantă facilitarea unei bune coordonări a activităților între organismele de standardizare oficiale și neoficiale. Pentru aceasta, practica ETSI la nivel european și cea a ISO și IEC la nivel internațional de implicare în colaborarea cu numeroase foruri de standardizare neoficiale trebuie considerată a fi o bună practică.

- Comisia invită OES să elaboreze produse de standardizare mai puțin formale atunci când este oportun pentru industrie și pentru necesitățile utilizatorului.

- Comisia invită organizațiile de standardizare atât oficiale, cât și neoficiale, să găsească modalități de cooperare în timpul planificării activităților și de transfer de standarde către nivelul cel mai potrivit, internațional sau european, în funcție de piața în cauză.

(3) Concentrarea asupra elaborării de standarde pentru piața mondială. Industria europeană necesită standarde care să permită accesul la piețe cu un caracter din ce în ce mai global. În consecință, elaborarea standardelor se deplasează către nivelul internațional, unde mizele standardizării în cooperare cu alți parteneri comerciali sunt mai mari ca niciodată. Aceasta este o provocare strategică pe care trebuie s-o înfrunte industria. Este important faptul că industria europeană se implică de la început în stabilirea standardelor pentru piețele mondiale. În acest context, OES și Organismele Naționale de Standardizare (ONS) ar trebui să se concentreze asupra facilitării contribuțiilor europene la activitatea internațională de standardizare. Mecanismele de coordonare între organizațiile europene și internaționale de standardizare există deja, permițând părților interesate să decidă dacă elaborarea standardelor internaționale ar trebui să se facă la nivel european sau internațional. Cu toate acestea, apariția noilor puteri economice, care își pot afirma treptat rolul în stabilirea standardelor internaționale, și insuficiența din ce în ce mai mare a experților europeni în anumite sectoare industriale necesită o îmbunătățire continuă a eficacității și eficienței contribuțiilor europene la nivel internațional.

Standardele internaționale fac parte dintr-un regim de reglementare internațional emergent bazat pe cooperarea de reglementare, convergența standardelor și echivalența regulilor. Această abordare, rezultată în urma discuției sectoriale bilaterale cu țări terțe[15], ar trebui continuată în interesul reciproc al UE și al partenerilor săi, inclusiv țări în curs de dezvoltare, evitând astfel riscul ca standardele și regulile divergente să devină piedici în calea promovării inovării, a competiției și a comerțului.

- Comisia își va consolida eforturile prin acorduri multilaterale și prin dialoguri comerciale bilaterale și de reglementare pentru a promova modele de reglementare bazate pe recurgerea la standarde pe bază voluntară și pentru a spori angajamentul partenerilor noștri comerciali față de dezvoltarea și utilizarea standardelor internaționale.

- Comisia încurajează părțile interesate din domeniul standardizării europene să își consolideze implicarea în standardizarea internațională, să coopereze la abordarea activităților și politicilor de standardizare ale regiunilor relevante și, în special, să consolideze rolul OES în creșterea impactului contribuției europene la standardizarea internațională.

- Profitând de experiența favorabilă a expertului în standardizare europeană din China, Comisia încurajează OES să facă propuneri cu privire la îmbunătățirea vizibilității standardizării europene pe alte piețe strategice și să coopereze cu regiuni relevante pentru a stabili proceduri de schimburi proactive de informații cu privire la standardizare .

(4) Facilitarea includerii de noi cunoștințe în standarde, în special din partea programelor cu finanțare publică pentru cercetare și inovare, inclusiv programul-cadru comunitar pentru CDT[16] și programul-cadru pentru competitivitate și inovare. În timp ce doar un număr limitat de proiecte C&D oferă rezultate de interes pentru standardizare, identificarea sistematică a acestora și facilitarea schimburilor cu organismele de standardizare corespunzătoare pot grăbi aplicarea noilor cunoștințe într-un mediu industrial și comercial.

Centrul Comun de Cercetare (CCC) coordonează deja cercetarea conormativă și prenormativă în mai multe domenii, inclusiv construcțiile, științele naturii, biotehnologiile și ecotehnologiile. Aceste activități au permis dezvoltarea de standarde relevante, inclusiv standarde de măsurare, și de produse și servicii inovatoare. Este importantă menținerea și consolidarea acestui efort.

Stabilirea unei metrologii europene puternice, cu standarde comune de măsurare și testare, reprezintă un domeniu în care este necesară cooperarea statelor membre și a Comunității. În această privință, instituirea în 2007 a asociației institutelor naționale de metrologie (Euramet e.V.) și a Programului European de Cercetare Metrologică, drept o inițiativă posibilă în temeiul articolului 169 din Tratatul CE, în cadrul celui de-al șaptelea Program-cadru pentru cercetare, reprezintă elemente esențiale.

Măsurile care trebuie evaluate de autoritățile în materie de cercetare publică și inovare cuprind: introducerea stimulentelor concrete pentru abordarea problemelor de standardizare în planurile de activitate ale instituțiilor de cercetare publică și ale proiectelor de CDT și de inovare cofinanțate dispoziția formării în domeniul standardizării a evaluatorilor și administratorilor programelor de CDT și de inovare acțiunea sistematică de corelare a proiectelor de cercetare relevante privind standardizarea cu comunitatea de standardizare, în special în domeniile prioritare identificate pentru piețele pilot, Inițiativele Tehnologice Comune (ICT) și Platforma Tehnologică (PT) Organizațiile de standardizare sunt încurajate să faciliteze accesul comunității de cercetare la standardele publicate. OES sunt invitate să elaboreze o propunere comună pentru stabilirea activităților de supraveghere tehnologică și a serviciilor de asistență (helpdesk) orientate către facilitarea transferului rezultatelor programelor-cadru pentru CDT și pentru competitivitate și inovare către standardizare. Comisia este pregătită să ia în considerare posibilitatea unui sprijin financiar pentru o astfel de propunere. |

- (5) Facilitarea accesului la standardizare al tuturor părților interesate, în special IMM-urile, dar și al utilizatorilor/consumatorilor și al cercetătorilor. Standardizarea este un instrument puternic pentru difuzarea informațiilor privind starea actuală a tehnologiilor către IMM-uri și, prin participarea consumatorilor, pentru facilitarea înțelegerii inovării de către piață. Cu toate acestea, de multe ori acest potențial nu este exploatat din cauza unor bariere precum complexitatea limbajului standardelor, timpul necesar participării la elaborarea standardelor și costurile produselor finale.

UE sprijină reprezentarea IMM-urilor în stabilirea standardelor la nivel european. De asemenea, sistemele de finanțare „Cercetare pentru IMM-uri” și „Cercetare pentru asociațiile de IMM-uri” din cadrul celui de-al șaptelea Program-cadru comunitar pentru CDT (2007-2013), precum și o serie de mecanisme elaborate în cadrul politicii UE de coeziune permit IMM-urilor și asociațiilor acestora să asigure o contribuție la procesul de standardizare și, de asemenea, sprijină IMM-urile să se conformeze noilor standarde. Se propun următoarele măsuri:

- Comisia va spori substanțial sprijinul financiar pentru coordonarea europeană a reprezentării IMM-urilor în standardizare. Comisia va introduce în propunerea de lege privind întreprinderile mici dispoziții pentru reafirmarea angajamentului statelor membre de a include IMM-urile în standardizarea la nivel național, acesta fiind cel mai accesibil cadru pentru majoritatea IMM-urilor.

- Comisia invită organismele de standardizare să recunoască pe deplin implicațiile principiului „să gândim mai întâi la scară mică”, în special în ceea ce privește modul în care procesul de standardizare poate fi revizuit pentru a îmbunătăți transparența activităților de standardizare și raportul costuri-beneficii al participării IMM-urilor și a utilizatorilor. Comisia încurajează OES să caute o reprezentare adecvată și echilibrată a tuturor părților interesate din domeniul standardizării.

- IMM-urile trebuie să se organizeze mai bine, pe baza asociațiilor de IMM-uri și a organismelor naționale existente, pentru a-și apăra interesele în procesul de standardizare, cu sprijinul instituțional și financiar al autorităților publice.

În ceea ce privește accesul la standarde, costul achiziționării standardelor este recunoscut din ce în ce mai mult de IMM-uri și de alte părți interesate ca fiind o problemă. Unele organizații de standardizare, precum ETSI și ITU pentru toate produsele acestora, și CEN și CENELEC pentru unele dintre ele, au decis publicarea gratuită a standardelor lor și se pare că această decizie le-a extins difuzarea. Alte probleme sunt legate de lipsa standardelor în limbile naționale, numărul prea mare de referințe încrucișate între standarde și dificultatea de a identifica grupul de standarde relevante pentru un produs sau un procedeu.

- Comisia invită organizațiile de standardizare să publice sistematic rezumate ale standardelor europene fără restricție de acces.

- În prezent, Comisia desfășoară un studiu privind accesul la standardizarea europeană. Organismele europene și naționale de standardizare sunt invitate să abordeze drept o chestiune prioritară condițiile de acces la standardizare și să reexamineze, în strânsă colaborare cu statele membre și cu Comisia, modelul lor economic pentru a reduce costul accesului la standarde, în scopul final de a asigura accesul gratuit la standardele elaborate în sprijinul legislației și politicii UE.

(6) Politica UE trebuie să depună eforturi mai mari pentru a elimina acele bariere care împiedică punerea în aplicare și utilizarea eficientă a standardelor, precum lipsa de vizibilitate a acestora, complexitatea lor, nesiguranța în ceea ce privește conformitatea cu standardul sau existența unor standarde concurente.

Comisia își va consolida sprijinul în favoarea coordonării integrării standardelor în produse inovatoare și în practici economice prin rețelele de standardizare Europe Innova.

(7) Atât drepturile de proprietate intelectuală (DPI), cât și standardizarea încurajează inovarea și facilitează difuzarea tehnologiei. Cu toate acestea, întrucât acestea contribuie la obiective comune prin diferite mijloace, trebuie acordată atenția necesară relației dintre DPI și standardizare.

Comisia consideră că standardele ar trebui să fie accesibile tuturor și să poată fi puse în aplicare de oricine, ținându-se seama, în procesul de standardizare, de DPI relevante pentru standardul respectiv, pentru a stabili un echilibru între interesele utilizatorilor de standarde și drepturile deținătorilor de proprietate intelectuală. În orientările privind cooperarea[17] între CE și EFTA și OES, OES și-au asumat obligația de a garanta ca standardele, inclusiv toate DPI pe care acestea le-ar putea conține, să poată fi utilizate de către operatorii de piață în condiții corecte, rezonabile și nediscriminatorii. Cu toate acestea, părțile interesate din domeniul standardizării, inclusiv autoritățile publice, s-au confruntat cu probleme cauzate de interacțiunea dintre DPI și standarde, în special în domeniul TIC.

- Comisia încurajează OES să își continue eforturile de a eficientiza politica privind condițiile corecte, rezonabile și nediscriminatorii și de a elabora mecanisme de prevenire a abuzurilor în procesul de standardizare.

- Comisia va iniția un studiu de colectare de date pentru a analiza interacțiunea dintre DPI și standarde.

(8) Un sistem european de standardizare puternic reprezintă un element-cheie pentru industria , autoritățile și cetățenii europeni. OES reprezintă baza standardizării în Europa, iar procesele curente de reformă a acestora necesită o atenție specială. ETSI continuă să pună în aplicare recomandările Grupului său de evaluare la nivel înalt din 2004, iar CEN și CENELEC încep acum să pună în aplicare primele recomandări ale exercițiului FLES ( Future Landscape of European Standardisation – viitorul cadru al standardizării europene). Aceste inițiative sunt oportune. Bineînțeles că OES și membrii acestora sunt responsabile de abordarea majorității aspectelor dintre cele menționate mai sus în procesele lor de reformă.

Comisia încurajează OES să continue și să persevereze în eforturile lor de reformă, abordând, în special, următoarele puncte: (a) Acolo unde este cazul, ar trebui îmbunătățită implicarea părților interesate în gestionarea standardizării oficiale la nivel european (b) Trebuie revizuite procedurile actuale de elaborare a standardelor pentru a accelera procesul de standardizare, pentru a asigura o stabilire proactivă a priorităților în cazul problemelor care vor fi abordate având la bază necesitățile industriei și ale utilizatorilor și pentru a identifica tipul de produse care vor fi dezvoltate. Comisia invită OES și ONS să acorde prioritate în mod sistematic noilor activități de standardizare la nivel european, evitând posibilele întârzieri cauzate de activitățile de pregătire la nivel național. (c) Convergența tehnologiilor și aplicarea TIC în multe alte domenii tehnice fac necesară cooperarea dintre organismele de standardizare ale căror competențe au fost repartizate în mod tradițional în electrotehnice, telecomunicații și alte tehnologii. Comisia invită OES să stabilească structuri operaționale comune, precum organisme tehnice comune, pentru standardizare în acele domenii în care tehnologiile converg (d) Trebuie consolidate identitatea europeană și vizibilitatea standardizării europene, atât în Europa, cât și în lume (e) Comisia, împreună cu statele membre, va continua și va încuraja procesul de reformă al OES în cadrul dialogului său continuu cu OES și părțile interesate ale acestora. |

(9) Standardizarea europeană trebuie să-și modifice prioritățile în conformitate cu evoluția necesităților economice și sociale europene și cu schimbările majore din sfera politică și economică internațională. În timp ce Comisia invită toate părțile interesate din standardizare să coopereze în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor propuse în prezenta comunicare, provocările actuale și cele viitoare solicită o analiză profundă a domeniului de aplicare și a rolului standardizării europene în contextul global emergent, inclusiv o posibilă necesitate de actualizare a bazei sale juridice actuale.

Comisia va institui un grup de experți la nivel înalt pentru a identifica viitorul domeniu de aplicare și rolul standardizării europene și pentru a elabora recomandările strategice pentru următorul deceniu.

CONCLUZIE şI URMăRI.

Comisia așteaptă ca organismele europene de standardizare, industria și toate părțile interesate din standardizare să examineze măsurile prezentate în prezenta comunicare. În contextul inițiativelor și dialogurilor relevante ale UE, Comisia va discuta cu statele membre, industria, organismele de standardizare și alte părți interesate relevante despre modalitatea în care pot fi atinse cel mai bine obiectivele expuse în prezenta comunicare. Pe baza acestor discuții, va fi actualizat planul flexibil de acțiune pentru standardizare europeană[18].

FIȘĂ FINANCIARĂ

1. DENUMIREA PROPUNERII:

Comunicare din partea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European „Către o contribuție crescută a standardizării la inovare în Europa”

2. CADRUL GBA/SBA

2.1 Piața internă a bunurilor și politicile sectoriale2.2 Competitivitate, politică industrială, inovație și antreprenoriat

3. LINII BUGETARE:

3.1. Linii bugetare [linii opera ționale și linii de asistență tehnică și administrativă aferente (foste linii B..A)], inclusiv rubricile:

a) 02.03.04 Standardizare 02.01.04.02 Standardizare, cheltuieli cu gestionarea administrativăb) 02.02.01 PIC (ENTR)

3.2. Durata ac țiunii și a impactului financiar:

Permanent / fără impact financiar (creșterea resurselor bugetare nu este necesară)

3.3. Caracteristici bugetare:

Linie bugetară | Tipul cheltuielilor | Noi | Contribuție AELS | Contribuția țărilor solicitante | Rubrica din perspectiva financiară |

020304 | CNO | Dif[19]/[20] | NU | NU | NU | Nr. 1a |

020201 | CNO | Dif/ | NU | DA | DA | Nr. 1a |

02010402 | CNO | CND | NU | NU | NU | Nr. 1a |

4. SINTEZA RESURSELOR

4.1. Resurse financiare

4.1.1. Sinteza creditelor de angajament (CA) și a creditelor de plată (CP)

( Acțiunile prevăzute de comunicarea Comisiei vor fi acoperite de programele existente; nu este preconizată nicio variație a necesităților bugetare datorată introducerii măsurilor propuse )

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Tip de cheltuieli | Secțiunea nr. | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 și ulterior | Total |

Cheltuieli operaționale (020304 și 020201) |

CA 020201 Credite de angajament (CA) 020304 | 8.1. | a | 1,0 18,5 | 2,65 20,5 | 2,65 23,00 | 2,65 24,00 | 2,65 24,5 | 2,65 24,5 |

PA 020201 Credite de plată (CP) 020304 | b | 1,0 20,4 | 2,65 20,5 | 2,65 23,00 | 2,65 24,00 | 2,65 24,5 | 2,65 24,5 |

Cheltuieli administrative incluse în suma de referință[21] (02010402) |

Asistență tehnică și administrativă (CND) 020304 | 8.2.4. | c | 0,3 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 |

SUMA TOTALĂ DE REFERINȚĂ |

Credite de angajament | a+c | 19,8 | 23,65 | 26,15 | 27,15 | 27,65 | 27,65 |

Credite de plată | b+c | 21,7 | 23,65 | 26,15 | 27,15 | 27,65 | 27,65 |

Cheltuieli administrative care nu sunt incluse în suma de referință[22] |

Resurse umane și cheltuielile aferente (CND) | 8.2.5. | d | n.a. |

Cheltuieli administrative, altele decât resursele umane și cheltuielile aferente, care nu sunt incluse în suma de referință (CND) | 8.2.6. | e | n.a. |

Costul financiar orientativ total al intervenției |

TOTAL CA, inclusiv costul privind resursele umane | a+c+d+e | 19,8 | 23,65 | 26,15 | 27,15 | 27,65 | 27,65 |

TOTAL PA, inclusiv costul privind resursele umane | b+c+d+e | 21,7 | 23,65 | 26,15 | 27,15 | 27,65 | 27,65 |

4.1.2. Compatibilitatea cu programarea financiară

( Propunerea este compatibilă cu programarea financiară existentă.

4.1.3. Impactul financiar asupra veniturilor

( Propunerea nu are impact financiar asupra veniturilor

4.2. Resursele umane în ENI (inclusiv func ționari, agenți temporari și personal extern) – a se vedea detaliile la punctul 8.2.1.

Necesar anual | Anul n | n + 1 | n + 2 | n + 3 | n + 4 | n + 5 și ulterior |

Totalul efectivelor de resurse umane | n.a. |

Propunerea nu are implicații asupra resurselor umane

5. CARACTERISTICI ȘI OBIECTIVE

5.1. Necesită a fi îndeplinite pe termen scurt sau lung

Comunicarea anunță un număr de acțiuni pentru care va fi necesară finanțarea de la bugetul comunitar:

a) acțiunile de finanțat prin intermediul liniilor bugetare 020304 "Standardizare" și 02010402 "Standardizare, Cheltuieli cu gestionarea administrativă" :

* crearea și punerea în aplicare a programelor de standardizare care să vină în sprijinul politicii industriale durabile și în sprijinul piețelor principale (programe durabile de construcții, e-sănătate, textile protectoare, produse bazate pe materiale biologice, reciclare, surse regenerabile de energie, etc. …)

* întărirea vizibilității standardizării europene, în special pe piețele importante din punct de vedere strategic

* inițierea de către organizațiile de standardizare europene a unor activități de supraveghere tehnologică și asistență

b) acțiune de finanțat prin intermediul liniei bugetare 020201 - PIC (ENTR ): creșterea sprijinului financiar pentru coordonarea europeană a reprezentanților IMM-urilor în standardizare. O sumă de 1 milion EUR a fost alocată prin Decizia Comisiei din 10 decembrie 2007 de constituire a Programului de lucru pentru 2008 referitor la antreprenoriat și inovare. Pentru anii următori va fi necesar ca această sumă să fie crescută suplimentar până la valoarea de 2,65 milioane p.a. (sumă orientativă).

Acțiunile menționate anterior [a) și b)] vor fi finanțate pe baza realocării creditului în cadrul liniilor bugetare anterior menționate fără a se face vreo modificare a programului financiar multianual existent.

5.2. Valoarea adăugată prin implicarea comunitară, compatibilitatea propunerii cu alte instrumente financiare și eventuala sinergie

Cofinanțarea comunitară va permite organismelor de standardizare să stabilească standardele europene necesare în intervalul de timp cerut.

Cofinanțarea unor activități de supraveghere tehnologică și asistență va permite constituirea și menținerea unei infrastructuri europene de supraveghere tehnologică disponibilă pentru standardizare și va stimula asimilarea rezultatelor cercetării în standardizare.

Sprijinul financiar crescut pentru reprezentarea IMM-urilor va ameliora accesul IMM-urilor europene la activitățile de standardizare europene și internaționale și, prin urmare, vor exista sinergii datorate implicării intermediarilor IMM la nivel național.

5.3. Obiectivele, rezultatele estimate și indicatorii aferenți propunerii în contextul cadrului GBA

Acțiunile menționate anterior vor avea ca scop promovarea constituirii și utilizării de către părțile interesate a standardelor europene și internaționale în domenii cruciale pentru inovare. Implicarea și exprimarea la momentul oportun a opiniilor părților europene interesate, inclusiv a IMM-urilor, va ameliora competitivitatea industriei Uniunii Europene. Indicatori : punerea în aplicare a programelor de standardizare relevante; publicarea de standarde; asimilarea de noi subiecte în procesul de standardizare ținând cont de rezultatul cercetărilor.

5.4. Modalită ți de punere în aplicare (cu titlu orientativ)

( Gestionare centralizată

( direct de către Comisie

6. MONITORIZARE ȘI EVALUARE

6.1. Sistem de monitorizare

6.2. Evaluare

6.2.1. Evaluare ex-ante

Evaluările ex-ante ale activităților finanțate vor fi efectuate în conformitate cu normele financiare pentru fiecare acțiune.

6.2.2. Măsuri luate ca urmare a unei evaluări intermediare/ex-post (învă țăminte rezultate din experiențe similare anterioare)

Nu se aplică.

6.2.3. Condi țiile și frecvența evaluărilor viitoare

La fiecare 5 ani, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia 1673/2006/CE a Parlamentului european și a Consiliului din 24.10.2006.

7. Măsuri antifraudă

Aplicarea articolului 7 din Decizia 1673/2006/CE.

8. DETALII PRIVIND RESURSELE

8.1. Obiectivele propunerii din perspectiva costurilor financiare

n.a.

8.2. Cheltuieli administrative

8.2.1. Numărul și tipul de resurse umane

Tipuri de posturi | Personalul care urmează să fie alocat pentru gestionarea acțiunii prin utilizarea resurselor existente și/sau suplimentare (număr de posturi/ENI) |

Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | Anul n+4 | Anul n+5 |

Funcționari sau agenți temporari[23] (XX 01 01) | A*/AD | n.a. |

B*, C*/AST | n.a. |

Personal finanțat[24] în temeiul articolului XX 01 02 | n.a. |

Alte tipuri de personal[25] finanțat în temeiul articolului XX 01 04/05 | n.a. |

TOTAL |

8.2.2. Descrierea sarcinilor care decurg din acțiune

n.a.

8.2.3. Originea resurselor umane (statutare)

8.2.4. Alte cheltuieli administrative incluse în suma de referință ( XX 01 04/05 – Cheltuieli de gestionare administrativă )

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linie bugetară (numărul și rubrica) | Anul 2008 | Anul 2009 | Anul 2010 | Anul 2011 | Anul 2012 | Anul 2013 și ulterior | TOTAL |

Altă asistență tehnică și administrativă | 0,3 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 |

- intra muros |

- extra muros |

Total asistență tehnică și administrativă |

8.2.5. Costul resurselor umane și costuri aferente care nu sunt incluse în suma de referință

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Tipul de resurse umane | Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | Anul n+4 | Anul n+5 și ulterior |

Funcționari și agenți temporari (XX 01 01) | n.a. |

Personal finanțat în temeiul articolului XX 01 02 (personal auxiliar, END, agenți contractuali etc.) (a se specifica linia bugetară) | n.a. |

Costul total al resurselor umane și costurile aferente (care NU sunt incluse în suma de referință) | n.a. |

Calcul – Funcționari și agenți temporari

n.a.

Calcul – Personal finanțat în temeiul articolului XX 01 02

n.a.

8.2.6. Alte cheltuieli administrative care nu sunt incluse în suma de referință milioane EUR (cu 3 zecimale) |

Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | Anul n+4 | Anul n+5 și ulterior | TOTAL |

XX 01 02 11 01 – Misiuni | n.a. |

XX 01 02 11 02 – Reuniuni și conferințe | n.a. |

XX 01 02 11 03 - Comitete[27] | n.a. |

XX 01 02 11 04 – Studii și consultări | n.a. |

XX 01 02 11 05 – Sisteme informatice | n.a. |

2 Total alte cheltuieli de gestionare (XX 01 02 11) | n.a. |

3 Alte cheltuieli de natură administrativă (a se specifica prin includerea referinței la linia bugetară) | n.a. |

Total cheltuieli administrative, altele decât cele cu resursele umane și costurile aferente (care NU sunt incluse în suma de referință) | n.a. |

Calcul - Alte cheltuieli administrative care nu sunt incluse în suma de referință .

[1] http://www.eu2006.fi/news_and_documents/conclusions/vko50/en_GB/1165932111543/

[2] Rezoluția Parlamentului European din 24 mai 2007 privind punerea în practică a cunoștințelor: o strategie de inovare extinsă pentru Europa

[3] COM(2006)502 final „Punerea în practică a cunoștințelor: o strategie de inovare extinsă pentru Europa”

[4] COM(2007)374 „Evaluarea intermediară a politicii industriale. O contribuție la strategia UE pentru creștere și locuri de muncă”

[5] CEN pentru majoritatea sectoarelor, CENELEC pentru domeniul electrotehnic, ETSI în telecomunicații

[6] IEC în domeniul electrotehnic, ITU în telecomunicații și ISO în majoritatea celorlalte domenii, dar și Organizația Internațională a Aviației Civile, Codex Alimentarius, UN-CEFACT etc.

[7] JO L 204, 21.7.1998, p.37

[8] COM(2004)674 privind rolul standardizării europene în cadrul politicilor și legislației europene

[9] COM(2004)38 de introducere a ETAP, un Plan de acțiune al Uniunii Europene pentru tehnologiile ecologice

[10] COM (2007) 860 „O inițiativă privind piețele-pilot pentru Europa”

[11] Precum e-sănătatea, construcția durabilă, reciclarea și energiile regenerabile

[12] Deosebit de relevante sunt SEC 2007 (280) Guide on dealing with innovative solutions in public procurement (Ghidul privind abordarea soluțiilor inovatoare în domeniul achizițiilor publice), precum și rețelele Europe Innova http://www.europe-innova.org

[13] Identificarea prin frecvență radio

[14] http://ec.europa.eu/enterprise/ict/policy/standards/piper/full_report.pdf

[15] COM (2007)581 „Interesul european: succesul în epoca globalizării”

[16] DCT: Cercetare și dezvoltare tehnologică

[17] Orientări generale privind cooperarea dintre CEN, CENELEC și ETSI și Comisia Europeană și Asociația Europeană a Liberului Schimb, semnate la 28 martie 2003. JOUE C 91 , 16.4.2003 p. 7

[18] http://ec.europa.eu/enterprise/standards_policy/action_plan/index.htm

[19] Credite diferențiate

[20] Credite nediferențiate, denumite în continuare CND.

[21] Cheltuieli care intră sub incidența articolului xx 01 04 din titlul xx.

[22] Cheltuieli care intră sub incidența capitolului xx 01, cu excepția articolelor xx 01 04 sau xx 01 05.

[23] Pentru care costurile NU sunt acoperite de suma de referință.

[24] Pentru care costurile NU sunt acoperite de suma de referință.

[25] Pentru care costurile sunt incluse în suma de referință.

[26] Este necesar să se facă referire la fișa financiară legislativă specifică agenției/agențiilor executive în cauză.

[27] A se specifica tipul de comitet și grupul din care face parte.