[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE | Bruxelles, 5.3.2008 COM(2008) 127 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Balcanii de Vest: consolidarea perspectivei europene {SEC(2008) 288} COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Balcanii de Vest: consolidarea perspectivei europene I. INTRODUCERE În ultimii doi ani, ţările din Balcanii de Vest[1] s-au apropiat din ce în ce mai mult de UE. Aceasta apropiere reflectă progresele, chiar dacă au fost inegale, înregistrate în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor şi condiţiilor stabilite[2]. De asemenea, au fost făcuţi paşi importanţi în domeniul cooperării regionale. Cu toate acestea, ţările noastre partenere se confruntă în 2008 cu o serie de provocări care ar putea avea implicaţii majore asupra securităţii, stabilităţii şi prosperităţii acestora. Nevoia soluţionării statutului Kosovo-ului a dus la concentrarea atenţiei asupra regiunii şi a legăturilor acesteia cu Uniunea Europeană. În contextul actual, menţinerea păcii şi stabilităţii în regiune reprezintă un aspect important. O mai mare consolidare a perspectivei UE şi o mare vizibilitate şi tangibilitate a acesteia pentru toate popoarele din regiune pot realiza cel mai bine acest lucru. Aceasta presupune de asemenea implicarea constructivă a liderilor politici din întreaga regiune. Opinia publică din Balcanii de Vest este, într-o foarte mare măsură, favorabilă integrării în UE. Toate guvernele s-au angajat în vederea atingerii acestui obiectiv şi sunt în faza punerii în aplicare de reforme. Cu toate acestea, societăţile rămân divizate în ceea ce priveşte o serie de probleme - cheie legate de coexistenţa cu diverse comunităţi şi integrarea acestora şi, în unele cazuri, în ceea ce priveşte reformele constituţionale. Sunt necesare în continuare eforturi în vederea obţinerii consensului asupra unor astfel de chestiuni, pentru a se evita manifestările dăunătoare de naţionalism şi a se continua reformele politice şi economice necesare. Este în interesul Uniunii Europene şi al întregii Europe ca regiunea să avanseze cât mai rapid pe calea reformelor politice şi economice, a reconcilierii între popoare şi a apropierii de UE. Prin urmare, UE îşi mobilizează toate instrumentele de politică de care dispune în vederea sprijinirii atingerii acestor obiective. Comisia acordă o prioritate specială sprijinirii consolidării statului de drept, bunei guvernanţe, reformei administrative şi judiciare şi dezvoltării societăţii civile. În decembrie 2007, Consiliul European a reafirmat că „viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană”. Acesta şi-a făcut cunoscută voinţa de a continua procesul de preaderare şi chiar de a-l accelera, acolo unde eforturile unei anumite ţări partenere ar justifica o asemenea decizie. În februarie 2008, Consiliul şi-a reafirmat angajamentul de a sprijini pe deplin şi efectiv perspectiva europeană pentru Balcanii de Vest. Acesta a cerut Comisiei să utilizeze instrumente comunitare în vederea promovării dezvoltării economice şi politice şi să propună măsuri concrete pentru întreaga regiune, pentru a se avansa în această direcţie. UE va continua să acţioneze astfel încât perspectiva aderării să fie vizibilă şi concretă pentru cetăţenii ţărilor din Balcanii de Vest. În acest scop, UE ar trebui să fie gata să accelereze pregătirile de preaderare cu toate ţările din regiune dacă acestea îndeplinesc condiţiile necesare. Progresul fiecărei ţări în vederea aderării la UE depinde de performanţele, acesteia, de meritele individuale şi succesul acesteia în a reuşi să întocmească un palmares al realizărilor înregistrate în ceea ce priveşte abordarea priorităţilor reformei. 2008 este anul în care responsabilitatea principală pentru promovarea cooperării regionale este asumată de partenerii din Balcanii de Vest, îndeosebi prin noul Consiliu Regional de Cooperare. Este important ca această cooperare regională să aducă beneficii cetăţeanului. O serie de parteneri regionali au probleme bilaterale nerezolvate cu vecinii lor. Comisia solicită tuturor părţilor în cauză să îşi reia eforturile în vederea găsirii de soluţii reciproc acceptabile la asemenea probleme. Relaţiile de bună vecinătate şi cooperarea regională rămân aspecte - cheie pentru obţinerea statutului de membru UE. Comisia sprijină eforturile de reformă şi cooperare regională ale ţărilor din Balcanii de Vest prin instrumentul acesteia de asistenţă pentru preaderare. De asemenea, a luat o nouă iniţiativă în ceea ce priveşte coordonarea donatorilor, care constă în implicarea instituţiilor financiare internaţionale şi a donatorilor bilaterali. Prin aceasta intenţionează să atragă cât mai mult sprijin pentru nevoile de modernizare şi dezvoltare ale regiunii, din finanţări nerambursabile şi împrumuturi. Scopul acestei comunicări este acela de a reafirma angajamentul UE în ceea ce priveşte perspectiva europeană a Balcanilor de Vest şi de a arăta calea de urmat pentru ca regiunea să obţină tot mai multe progrese, în drumul acesteia către UE. Prezenta comunicare este o continuare a Agendei de la Salonic şi a Comunicării de la Salzburg, în concordanţă cu documentul de strategie privind extinderea al Comisiei din noiembrie 2007. Aceasta stabileşte noi iniţiative în vederea promovării contactelor interumane, ce acoperă domenii precum liberalizarea vizelor şi burse, dezvoltării societăţii civile şi consolidării dezvoltării sociale şi economice a regiunii. Comunicarea conţine, de asemenea, o analiză succintă a situaţiei fiecărui partener din perspectiva progreselor înregistrate, având în vedere că ultimele rapoarte de progres au fost prezentate în noiembrie 2007[3]. Decizia preşedinţiei actuale a Consiliului, de a convoca o reuniune ministerială cu ţările din Balcanii de Vest la 28 martie la Brdo (Slovenia) este foarte oportună. Această comunicare asigură baza de discuţie pentru reuniunea respectivă. Consiliul este invitat să aprobe măsurile stabilite în acest document şi să sprijine punerea lor în aplicare. II. PROGRESELE REALIZATE ŞI CALEA DE URMAT 1. Apropierea de UE şi consolidarea cooperării regionale Apropierea de UE presupune îndeplinirea criteriilor şi condiţiilor pentru fiecare etapă. Acestea sunt legate de criteriile de aderare de la Copenhaga şi de procesul de stabilizare şi asociere, inclusiv cele privind cooperarea regională, relaţiile de bună vecinătate şi cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII). Ţările din Balcanii de Vest trebuie să abordeze în mod eficace priorităţile stabilite în cadrul parteneriatelor lor europene sau de aderare. Ritmul progreselor fiecărei ţări este determinat de realizările proprii în acest domeniu. Măsuri viitoare în vederea unei eventuale aderări la UE Negocierile de aderare cu Croaţia progresează: ca urmare a finalizării, în octombrie 2006, a procesului de examinare, au fost deschise şaisprezece capitole de negociere, iar două au fost închise provizoriu până în februarie 2008. Progresele Croaţiei constituie un semnal pentru celelalte ţări din Balcanii de Vest în ceea ce priveşte perspectivele lor de aderare, odată ce îndeplinesc condiţiile necesare. Dacă guvernul acţionează cu hotărâre în vederea atingerii reperelor şi îndeplinirii celorlalte condiţii, este posibil ca în anul următor negocierile de aderare cu Croaţia să înregistreze progrese substanţiale. Pentru ca 2008 să fie un an decisiv pentru procesul său de aderare, Croaţia trebuie să continue să înregistreze progrese în domeniul reformelor administrative şi ale sistemului judiciar, al combaterii corupţiei, al drepturilor minorităţilor şi întoarcerii refugiaţilor, precum şi al continuării restructurării sectorului construcţiilor navale. Croaţia trebuie, de asemenea, să acorde o atenţie sporită soluţionării problemelor, nerezolvate încă, cu vecinii săi. Trebuie în special să abordeze fără întârziere şi în conformitate cu Concluziile Consiliului din februarie 2008 problema zonei de protecţie ecologică şi a pescuitului. Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei i-a fost acordat statutul de ţară candidată în decembrie 2005. Deşi în general ritmul reformelor a fost lent în ultimii doi ani, recent s-au înregistrat semne că acestea au luat avânt. Îmbunătăţirea cooperării între partidele politice şi între primul ministru şi preşedinte a condus la un consens sporit în ceea ce priveşte reformele legate de aderarea la UE. Acestea includ numirea de către Parlament a membrilor Consiliului judiciar şi adoptarea de legi privind Parchetul, Consiliul procurorilor publici şi structura Comitetului pentru relaţii interetnice. S-au înregistrat, de asemenea, progrese şi în reforma şi descentralizarea poliţiei. Asigurarea unor relaţii de bună vecinătate şi găsirea unor soluţii negociate şi reciproc acceptabile la problemele nerezolvate cu vecinii, în conformitate cu Concluziile Consiliului din decembrie 2007, rămân esenţiale. Parteneriatul de aderare adoptat de Consiliu la 18 februarie 2008[4] identifică opt priorităţi - cheie pentru înregistrarea de progrese în ceea ce priveşte procesul de aderare a fostei Republici Iugoslave a Macedoniei. Acestea se referă la punerea în aplicare corespunzătoare a tuturor angajamentelor luate în cadrul ASA, dialogul între partidele politice, punerea în aplicare a legii de funcţionare a poliţiei şi a legislaţiei privind combaterea corupţiei, reforma sistemului judiciar şi a administraţiei publice, precum şi măsuri în domeniul politicii privind ocuparea forţei de muncă şi în vederea dezvoltării mediului de afaceri. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei trebuie să răspundă acestor priorităţi - cheie pentru a demonstra că este gata să înceapă negocierile de aderare. Comisia consideră că dacă există suficientă voinţă politică şi cooperare între partide se pot realiza în 2008 progresele necesare. Comisia va evalua aceste priorităţi - cheie ca obiective de referinţărepere, în raportul periodic din toamnă. Formularea unei recomandări de începere a negocierilor va depinde de rezultatele obţinute. Au fost, de asemenea, atinse obiective importante în procesul de finalizare a Acordurilor de stabilizare şi asociere (ASA-uri) cu celelalte ţări din regiune. Au fost semnate acorduri cu Albania în iunie 2006 şi cu Muntenegru în octombrie 2007[5]; dispoziţiile comerciale din acordurile interimare aferente au intrat deja în vigoare. Comisia încurajează statele membre să grăbească ratificarea acestor ASA, astfel încât să intre în vigoare cât mai curând posibil. Acordurile de stabilizare şi asociere cu Serbia şi Bosnia şi Herţegovina au fost parafate de către Comisie în noiembrie, respectiv decembrie 2007. Aceste acorduri vor fi semnate imediat ce Serbia şi Bosnia şi Herţegovina îndeplinesc condiţiile necesare. Înregistrarea unor realizări satisfăcătoare, mai ales în ceea ce priveşte punerea în aplicare a obligaţiilor ce derivă dintr-un ASA, inclusiv a dispoziţiilor comerciale ale acestuia, reprezintă un element esenţial în progresul fiecărei ţări în vederea aderării. Albania a continuat să înregistreze progrese în ceea ce priveşte reformele şi apropierea de standardele UE. Aceasta pune bine în aplicare acordul său interimar din cadrul ASA şi înregistrează realizări. Albania şi-a menţinut o poziţie echilibrată în problema Kosovo, contribuind astfel la stabilitatea regională. Liderii politici din Albania s-au angajat într-o relaţie constructivă în ceea ce priveşte reformele esenţiale. Reforma electorală – în special în vederea alegerilor parlamentare din 2009, întărirea statului de drept, reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate sunt extrem de importante. Un climat mai bun în parlament va contribui la realizarea de progrese în aceste domenii. Albania va continua să îşi dezvolte relaţiile cu UE, cu condiţia să menţină un nivel satisfăcător de punere în aplicare a ASA, să asigure faptul că alegerile îndeplinesc toate standardele internaţionale şi să continue întărirea statului de drept. Consolidarea mediului de afaceri şi creşterea competitivităţii economice vor fi, de asemenea, importante . Muntenegru a realizat progrese importante de la dobândirea independenţei sale în iunie 2006. Muntenegru a depus eforturi în vederea întăririi capacităţilor sale instituţionale şi administrative. Adoptarea constituţiei şi semnarea ASA au reprezentat paşi importanţi pentru Muntenegru şi pentru relaţiile acestei ţări cu UE. Constituţia Muntenegrului este în general conformă cu standardele europene. Ea asigură un cadru general satisfăcător pentru sistemul judiciar, drepturile omului şi ale minorităţilor. Cu toate acestea se aşteaptă din partea Muntenegrului să îşi intensifice pregătirile în vederea punerii în aplicare a acestui cadru. Principiile independenţei judiciare şi asumării răspunderii trebuie să fie pe deplin respectate. Trebuie să fie intensificate eforturile privind combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate. Continuarea reformei administrative şi întărirea capacităţii administrative vor reprezenta o provocare majoră pentru Muntenegru. În perioada care urmează, Muntenegru va trebui, de asemenea, să obţină un consens mai larg asupra chestiunilor legate de construcţia statală şi să continue progresele în ceea ce priveşte punerea în aplicare a agendei integrării europene. Alegerile prezidenţiale care urmează să aibă loc în aprilie 2008 ar trebui să contribuie la aceasta. Ratificarea în unanimitate a ASA a reliefat susţinerea pe scară largă de care se bucură în ţară un viitor european. Punerea în aplicare a acordului interimar şi îmbunătăţirea pregătirilor în vederea punerii în aplicare a ASA, odată ratificat, sunt esenţiale pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor Muntenegrului cu UE. Întărirea stabilităţii macroeconomice şi a mediului de afaceri vor fi, de asemenea, importante. Bosnia şi Herţegovina şi-a continuat eforturile în vederea înregistrării de progrese în ceea ce priveşte agenda integrării europene. Liderii politici s-au angajat în octombrie 2007 să pună în aplicare reforma poliţiei şi să obţină progrese în privinţa întregii agende de reforme în vederea creării condiţiilor pentru semnarea ASA („Declaraţia de la Mostar”). Cooperarea cu TPII a continuat şi în prezent se desfăşoară în general satisfăcător. Funcţionarea instituţiilor de stat s-a îmbunătăţit într-o oarecare măsură, ca urmare a adoptării de noi proceduri de lucru. Aceste dezvoltări au condus la parafarea ASA la 4 decembrie 2007. Liderii ţării trebuie să depună în continuare eforturi considerabile, pentru ca Bosnia şi Herţegovina să îşi asume întreaga responsabilitate asupra guvernării sale şi înregistrării de progrese în privinţa reformei. În februarie 2008, Consiliul de Aplicare a Păcii a decis să amâne închiderea Biroului Înaltului Reprezentant. Autorităţile Bosniei şi Herţegovinei trebuie să adopte acum legislaţia la nivel de stat privind poliţia şi să abordeze alte priorităţi - cheie. Comisia apreciază că, dacă există suficientă voinţă politică, ar trebui să fie posibil ca Bosnia şi Herţegovina să îndeplinească curând condiţiile pentru semnarea ASA. Bosnia şi Herţegovina are nevoie de instituţii funcţionale şi eficace, capabile să răspundă provocărilor pe care le ridică integrarea europeană. Serbia deţine un rol - cheie în regiune din punct de vedere economic şi politic. Serbia este, de asemenea, importantă pentru stabilitatea regiunii, care ar beneficia de pe urma unei Serbii stabile şi prospere şi pe deplin integrate în familia naţiunilor europene. În acest moment, Serbia trebuie să facă alegeri strategice în ceea ce priveşte viitorul său. Alegerile prezidenţiale din februarie 2008 au confirmat aspiraţiile europene ale Serbiei. UE a convenit să instituie un grup operativ care să examineze modalităţile de obţinere rapidă de progrese şi s-a angajat să semneze ASA cu Serbia imediat ce sunt finalizaţi paşii necesari. Comisia rămâne convinsă de beneficiile pe care ASA le va aduce atât Serbiei, cât şi UE, precum şi de impactul pozitiv al acestuia asupra regiunii. Cooperarea regională şi relaţiile de bună vecinătate sunt mai importante ca oricând pentru ca Serbia şi întreaga regiune să îşi continue drumul către UE. Progresele Serbiei pe drumul către UE, inclusiv acordarea statutului de ţară candidată, pot fi accelerate, conform declaraţiei Consiliului European din 14 decembrie 2007. Comisia cere Serbiei să îşi reafirme angajamentul în vederea unor relaţii mai strânse cu Uniunea Europeană. Kosovo din perspectiva schimbării statutului său La 17 februarie, Adunarea Kosovo-ului a adoptat o rezoluţie prin care a fost declarată independenţa Kosovo. La reuniunea din 18 februarie, Consiliul a luat act de faptul că în rezoluţie Kosovo se angajează să repecte principiile democraţiei şi egalităţii tuturor cetăţenilor săi, să protejeze sârbii şi celelalte minorităţi, precum şi moştenirea culturală şi religioasă şi să accepte supravegherea internaţională. Consiliul a luat act de faptul că statele membre vor decide ele însele asupra relaţiilor acestora cu Kosovo, în conformitate cu practica naţională şi dreptul internaţional. A subliniat faptul că situaţia provinciei Kosovo reprezintă un caz sui generis care nu pune în discuţie principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale, Carta ONU şi rezoluţiile Consiliului de securitate sau Actul final de la Helsinki. Consideră, de asemenea, binevenită prezenţa în continuare a comunităţii internaţionale, în temeiul Rezoluţiei 1244 a Consiliului de securitate al ONU. Consiliul a reiterat disponibilitatea UE de a juca un rol de prim - plan în consolidarea stabilităţii în regiune. Comisia, în concordanţă cu concluziile Consiliului, consideră că este important ca Belgradul şi Pristina să îşi respecte angajamentele anterioare de a se abţine de la orice fel de acţiuni sau declaraţii care ar putea constitui un pericol la adresa securităţii. Comisia salută reafirmarea de către Consiliu a angajamentului său de a sprijini pe deplin şi în mod efectiv perspectiva europeană pentru Balcanii de Vest, precum şi apelul adresat Comisiei de a utiliza instrumente comunitare în vederea promovării dezvoltării economice şi politice şi de a propune regiunii, în sens larg, măsuri concrete pentru a se avansa în această direcţie. UE va sprijini dezvoltarea viitoare a Kosovo-ului prin misiuni internaţionale civile, conduse de un reprezentant special al UE, printr-o misiune PESA privind statul de drept şi prin sprijin substanţial pentru dezvoltarea economică şi politică. La 4 februarie, UE a adoptat o acţiune comună de desfăşurare a misiunii PESA (EULEX Kosovo) şi a numit un reprezentant special al UE. Misiunea va include ofiţeri de poliţie, judecători, procurori şi agenţi vamali pentru a asista autorităţile din Kosovo în eforturile lor de menţinere a statului de drept. Provocările majore pentru Kosovo includ întărirea statului de drept, în special a sistemului judiciar, combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei, sprijinul pentru dezvoltarea economică şi pentru crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor pentru întoarcerea refugiaţilor şi pentru comunităţile minoritare, precum şi intensificarea dialogului şi reconcilierii între comunităţi. Asistenţa totală a UE pentru Kosovo este estimată la peste 1 miliard de euro pentru perioada 2007-2010 şi reprezintă sprijin pentru dezvoltarea economică şi politică a Kosovo şi finanţarea contribuţiei UE la prezenţa internaţională în Kosovo. Kosovo a continuat să înregistreze progrese pe calea către o societate democratică şi multietnică. Alegerile generale din noiembrie 2007 au fost libere şi corecte şi au corespuns în general standardelor internaţionale. Noul guvern de coaliţie include miniştri din comunităţile sârbă şi turcă şi şi-a asumat angajamente în ceea ce priveşte bunăstarea minorităţilor, în special a sârbilor kosovari. Guvernul a subliniat totodată importanţa pe care o acordă reformelor care sunt în conformitate cu agenda europeană. Perspectiva UE pentru Kosovo, la fel ca şi pentru celelalte ţări din Balcanii de Vest, este una clară şi tangibilă. Kosovo a angajat un dialog constant cu Comisia în ceea ce priveşte reformele, iar progresele sunt monitorizate cu regularitate. Comisia îşi va intensifica sprijinul pentru construcţie instituţională şi dezvoltare şi va organiza o conferinţă a donatorilor pentru a mobiliza fonduri în vederea acoperirii nevoilor cele mai urgente ale Kosovo-ului. Va urmări, de asemenea, să promoveze contactele interumane şi participarea acestuia la cooperarea regională. Progrese în ceea ce priveşte cooperarea regională - noul Consiliu de Cooperare Regională[6] Cooperarea regională a cunoscut progrese semnificative odată cu asumarea de către ţările din sud-estul Europei a unei responsabilităţi crescânde în ceea ce priveşte acest proces. Tranziţia de la Pactul de stabilitate la un cadru regional de cooperare, al cărui început îl marchează Reuniunea la nivel înalt a Procesului de cooperare în Europa de Sud–Est (PCESE) de la Zagreb, din mai 2007, a fost în mare măsură finalizată în februarie 2008. Noul cadru se află sub îndrumarea politică a PCESE şi include Consiliul de Cooperare Regională (CCR), recent înfiinţat. A fost numit un secretar general al acestuia, iar secretariatul, stabilit la Sarajevo, şi-a început activitatea în ianuarie 2008. În curând va fi înfiinţat un birou de legătură la Bruxelles. Finanţarea secretariatului este asigurată de ţările din regiune, de Comisie şi de alţi donatori internaţionali. UE este reprezentată în comitetul de conducere al Consiliului de Cooperare Regională. Activitatea CCR va avea ca punct de plecare realizările Pactului de stabilitate, care între 1999 şi 2007 a reuşit să dea un imbold extraordinar activităţilor regionale şi a asigurat coordonarea donatorilor în Europa de Sud – Est. Va continua munca acestuia printr-un set de iniţiative şi proiecte simplificate. Comisia va acorda sprijin CCR şi invită ţările din regiune, statele membre şi alţi donatori să contribuie la acest sprijin. 2. Contactele interumane; familiarizarea oamenilor cu UE Promovarea contactelor interumane între Balcanii de Vest şi UE are o importanţă crucială: astfel cetăţenii din regiune cunosc mai bine UE, valorile şi regulile sale, precum şi modul de viaţă. Contactele dintre popoarele ţărilor din Balcanii de Vest contribuie la reconciliere. Uniunea Europeană a subliniat importanţa contactelor interumane şi a invitat Comisia să ia iniţiative privind promovarea acestora, în special în domeniul vizelor şi burselor[7]. Către un regim de călătorii fără viză Instituirea unui regim de călătorii către UE fără viză este deosebit de importantă pentru popoarele din Balcanii de Vest. Cetăţenii ţărilor din Balcanii de Vest, cu excepţia Croaţiei, continuă să aibă nevoie de viză pentru a putea intra în UE. Demersurile în vederea instituirii unui regim de călătorii fără viză face parte din pregătirile în vederea dobândirii calităţii de membru al UE, care include, eventual, aderarea la spaţiul Schengen. În acelaşi timp însă, măsurile luate în vederea liberalizării călătoriilor trebuie să ia în considerare interesele UE în domeniul securității interne și migrației. De aceea, adoptarea acestor măsuri este condiţionată de reformele necesare care trebuie să fie realizate de către ţările din Balcanii de Vest. Un prim pas către liberalizarea vizelor îl reprezintă negocierea de către Comisie şi ţările din Balcanii de Vest, de acorduri de facilitare a vizelor . Acestea au fost semnate în septembrie 2007 şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Acordurile îmbunătățesc în mod substanțial condițiile de obținere a vizelor de călătorie către UE. Ele stabilesc o taxă redusă pentru obţinerea vizei (35 € în loc de 60 €) şi scutesc de la plata acestei taxe categorii largi de persoane. Ele stabilesc, de asemenea, termene de eliberare a unei vize (în mod normal, 10 zile) şi simplifică şi clarifică procedurile de eliberare a vizei pentru anumite categorii de persoane. Acordurile de facilitare sunt legate de introducerea datelor biometrice şi de acordurile de readmisie care au fost negociate şi semnate în paralel[8]. Ţările din Balcanii de Vest şi statele membre trebuie să asigure o punere în aplicare corespunzătoare a acordurilor de facilitare a vizelor şi de readmisie. Vor fi instituite comitete mixte care să monitorizeze punerea lor în aplicare; ele urmează să se întrunească în primăvara lui 2008. Aceste comitete vor adopta orientări pentru consulatele statelor membre, pentru a se asigura astfel o aplicare uniformă a acordurilor. În conformitate cu Agenda de la Salonic şi Concluziile Consiliului (CAGRA) din iunie 2007, Comisia întreprinde demersuri în vederea pregătirii pentru liberalizarea vizelor în Balcanii de Vest. În documentul său de strategie privind extinderea, din noiembrie 2007, Comisia şi-a făcut cunoscută intenţia de a începe un dialog cu fiecare ţară în vederea stabilirii de foi de parcurs privind condiţiile ce trebuie să fie îndeplinite în vederea eliminării obligativităţii vizelor. În concluziile sale din 28 ianuarie 2008, Consiliul a salutat intenţia Comisiei Europene de a lansa în curând un dialog pe tema vizelor cu toate ţările din regiune. Totodată, şi-a exprimat disponibilitatea de a discuta în continuare acest subiect, pe baza prezentei comunicări, în vederea definirii de foi de parcurs detaliate, care să stabilească obiective de referinţă clare, de îndeplinit de către toate ţările din regiune, pentru a se face astfel treptat progrese către liberalizarea vizelor. Comisia a angajat dialoguri privind liberalizarea vizelor cu Serbia în ianuarie, iar cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi cu Muntenegru în februarie. Dialogul cu Albania va fi iniţiat la începutul lunii martie. Va fi iniţiat după aceea dialogul cu Bosnia şi Herţegovina. Comisia va elabora foi de parcurs prin consultarea Consiliului. Ţările din Balcanii de Vest îşi vor aduce contribuţia în acest context. Foile de parcurs vor acoperi patru seturi de probleme: securitatea documentelor, migraţia ilegală, ordinea publică şi securitatea, precum şi relaţiile externe. Foile de parcurs vor fi adaptate particularităţilor fiecărei ţări, pentru a permite astfel fiecărei ţări să îşi concentreze eforturile de reformă asupra domeniilor deficitare şi să abordeze cerinţele UE. Intenţia Comisiei este de a finaliza foile de parcurs cât mai curând posibil după lansarea fiecărui dialog, pentru ca punerea în aplicare a reformelor necesare să fie promptă. Ritmul de apropiere de momentul liberalizării vizelor va depinde de progresele pe care fiecare din ţări le va înregistra în atingerea obiectivelor de referinţă. Pentru întregul proces va fi luată în considerare şi capacitatea ţărilor de a asigura o punere în aplicare eficace şi corectă a acordurilor de facilitare a vizei şi de readmisie. Comisia va furniza asistenţă tehnică şi financiară pentru a sprijini procesul de punere în aplicare a foilor de parcurs. Comisia şi Consiliul vor monitoriza îndeaproape progresele înregistrate în cadrul reformelor relevante. Odată ce condiţiile pentru fiecare ţară sunt îndeplinite, Comisia va propune Consiliului eliminarea obligativităţii vizelor, prin modificarea Regulamentului nr. 539/2001 al Consiliului[9]. Mai multe burse pentru studenţii din Balcanii de Vest Comisia acordă un număr din ce în ce mai mare de burse pentru studenţii din Balcanii de Vest în cadrul programului Erasmus Mundus : 100 începând cu anul universitar 2007 /2008 pentru absolvenţii de studii universitare care urmează cursuri de master („Fereastră către Balcanii de Vest”) şi până la 500 pentru anul universitar 2008/2009 pentru studenţi de toate nivelurile sau cadre universitare (în cadrul programului „Fereastra pentru cooperare externă”). Pentru aceste activităţi a fost alocat anual un sprijin comunitar de până la 10 milioane de euro. Ca urmare a reuniunii Consiliului din 28.1.2008, Comisia intenţionează să dubleze această alocare anuală, fapt ce ar permite unui număr suplimentar de câteva sute de studenţi să beneficieze de o bursă, începând cu anul universitar 2009/2010. Comisia invită statele membre să mărească numărul burselor acordate studenţilor din Balcanii de Vest, în cadrul propriilor programe bilaterale de burse . Participarea la programe și agenții comunitare Statele candidate şi potenţial candidate pot participa la programele comunitare în temeiul acordurilor - cadru. Participarea la aceste programe reprezintă o cale importantă de facilitare a integrării, a cooperării şi a dezvoltării politicilor. Comunitatea acordă sprijin şi, în unele cazuri, condiţii favorabile în vederea participării. Comisia lucrează în strânsă colaborare cu statele din regiune pentru a identifica programele comunitare pentru care există interes şi capacitate şi, acolo unde este necesar, pentru a pregăti părţile în vederea participării. Din 2007, majoritatea ţărilor din Balcanii de Vest participă la cel de-al şaptelea program - cadru pentru cercetare; unele dintre ele participă de asemenea la programele „Cultură”, „Progres”,„Concurenţă şi inovare”, „Vamă” şi „Fiscalis”. În 2008-2009 şi alte programe vor deveni accesibile unui număr tot mai mare de ţări din Balcanii de Vest. Ţările din Balcanii de Vest pot participa, de asemenea, la activităţile agenţiilor comunitare , de la caz la caz. Pregătirile pentru participarea la activităţile anumitor agenţii sunt în curs de desfăşurare, în special pentru Croaţia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. O serie de agenţii comunitare primesc sprijin în cadrul IPA pentru pregătirea în vederea participării ţărilor din Balcanii de Vest. În 2008, Comisia va adopta o comunicare ce va permite ţărilor potenţial candidate să participe, în aceleaşi condiţii cu ţările candidate, la programele comunitare, condiţii egale din punct de vedere al ratei cofinanţării participării lor, care va fi mărită (de la 75 la 90%). Alte activităţi în domeniile ştiinţei şi cercetării, educaţiei, culturii, tineretului şi media Cooperarea cu UE şi în Balcanii de Vest în domeniile ştiinţei şi cercetării este tot mai intensă. Ţările din Balcanii de Vest sunt din ce în ce mai mult implicate în activităţile derulate în cadrul celui de-al şaptelea program - cadru pentru cercetare: numărul proiectelor depuse din regiune a crescut considerabil şi a fost instituit un nou instrument de cooperare pentru Balcanii de Vest (Inco.net). Ţările din Balcanii de Vest elaborarează în prezent, cu sprijinul Comisiei, o politică integrată de cercetare, în concordanţă cu spaţiul european al cercetarii. Activităţile Centrului Comun de Cercetare au fost deschise oamenilor de ştiinţă din Balcanii de Vest. În iunie 2006 a fost lansată o „ Platformă de coordonare a cercetării în Balcanii de Vest” care include toţi actorii implicaţi şi care urmăreşte întărirea capacităţii de cercetare în regiune. De la înfiinţare aceasta s-a reunit de două ori pe an. Activităţile în domeniul educaţiei şi culturii în Balcanii de Vest favorizează dezvoltarea resurselor umane şi contribuie la reconcilierea între popoare. Printre acestea se numără instituirea, în 2007, a Iniţiativei privind reforma în educaţie în Europa de Sud-Est, precum şi activitatea desfăşurată în regiune de Fundaţia Europeană de Formare. O amplă cooperare între instituţiile academice din Balcanii de Vest şi cele din statele membre UE, în domeniul învăţământului superior, se desfăşoară în cadrul programului Tempus . Sprijinul comunitar anual pentru Balcanii de Vest, în cadrul acestui program, se ridică la 20 de milioane de euro. În luna mai urmează să se desfăşoare la Ljubljana, în cadrul activităţilor aferente desemnării anului 2008 drept Anul european al dialogului intercultural, o conferinţă cu tema „Politici şi practici culturale în relaţiile externe ale UE”. Aceasta se va concentra în special asupra Balcanilor de Vest. Comisia pune în aplicare, împreună cu Consiliul Europei, un program regional de protejare a patrimoniului cultural în Europa de Sud Est care are drept obiect, până în prezent, 177 de clădiri şi situri. De asemenea, Comisia participă la iniţiativele privind reforma în domeniul media şi le sprijină. O conferinţă privind radiodifuziunea şi televiziunea se va desfăşura în iunie 2008 la Istanbul. Sprijinul pentru activităţile destinate tinerilor din Balcanii de Vest (schimburi la care participă tineret, proiectele Serviciului european de voluntariat, formare profesională şi creare de reţele) este acordat în cadrul unei „ferestre” speciale a programului Tineretul în acţiune. Aceste activităţi, care au fost iniţiate în 2007, vor fi dezvoltate şi mai mult în 2008. Cooperarea transfrontalieră Cooperarea transfrontalieră contribuie la reconciliere şi la relaţiile de bună vecinătate, facilitând de asemenea integrarea în UE a ţărilor care beneficiază de aceasta. Acest lucru este deosebit de relevant pentru o regiune cu o istorie recentă marcată de conflicte. Programele de cooperare transfrontalieră sprijină contactele interumane prin implicarea actorilor locali în activităţi comune şi prin asistenţa acordată dezvoltării de investiţii transfrontaliere. Asistenţa comunitară pentru cooperarea transfrontalieră în Balcanii de Vest în cadrul IPA a fost extinsă pentru a acoperi şi frontierele dintre ţările din Balcanii de Vest, care se adaugă astfel frontierelor dintre ţările din Balcanii de Vest şi statele membre UE. Această asistenţă a crescut substanţial şi se va ridica la aproximativ 50 de milioane de euro pentru perioada 2007-2011, faţă de media anuală de 20 de milioane de euro, pentru perioada 2004-2006. 3. Dezvoltarea societăţii civile şi dialog – o nouă facilitate pentru societatea civilă Societatea civilă reprezintă un element esenţial al vieții publice democratice. Implicarea sa activă în procesul de reformă politică, socială şi economică în Balcanii de Vest contribuie la consolidarea democraţiei şi reconcilierii. În ciuda unor paşi pozitivi, organizaţiile societăţii civile continuă să fie slabe şi au nevoie de formare pentru a se adapta la circumstanţele actuale. Prin urmare, este important să se creeze condiţii care să conducă la dezvoltarea în continuare a activităţilor lor. Asistenţa UE pentru dezvoltarea societăţii civile şi pentru dialog în Balcanii de Vest a fost furnizată în cadrul instrumentelor anterioare şi se va bucura de o atenţie specială în cadrul IPA. Au fost sprijinite numeroase tipuri de organizaţii, în special cele activând în domeniile relaţiilor interetnice, protecţiei minorităţilor, inclusiv a romilor, reducerii sărăciei, protecţiei mediului şi dezvoltării sociale. Per total, sprijinul pentru societatea civilă din Balcanii de Vest, acordat în cadrul programelor naţionale şi regionale, s-a ridicat la 27 de milioane de euro în perioada 2005-2007. Se acordă asistenţă suplimentară prin programele de cooperare transfrontalieră, precum şi prin instrumentul european pentru democraţie şi drepturile omului (EIDHR)[10]. În documentul său de strategie din noiembrie 2007, Comisia a anunţat că va institui o nouă facilitate pentru promovarea dezvoltării societăţii civile şi a dialogului. Cooperarea va cuprinde sectoare precum drepturile omului, egalitatea între bărbați și femei, incluziunea socială, sănătatea, mediul, promovarea și reprezentarea intereselor mediului de afaceri, media, cultură, precum și protecția consumatorilor . Facilitatea va acoperi trei domenii de activitate: - sprijin pentru iniţiativele societăţilor civile locale şi consolidarea capacităţilor, întărirea rolului societăţii civile; - programe prin care jurnalişti, tineri politicieni, lideri sindicali, profesori etc. vor intra în contact cu instituţiile UE; - sprijin pentru construirea de parteneriate şi dezvoltarea de reţele între organizaţiile societăţii civile, întreprinderi, uniuni sindicale şi alţi parteneri sociali şi organizaţii profesionale din ţările beneficiare şi omologii lor din UE, în vederea promovării transferului de cunoştinţe şi experienţă. Vor fi dezvoltate proiecte atât în cadrul programelor naţionale, cât şi al celor cu beneficiari multipli din cadrul IPA . Un program IPA cu beneficiari multipli va sprijini, prin furnizarea de asistenţă tehnică, toate componentele facilităţii. Va fi acordată asistenţă tehnică şi pentru formare, în vederea stimulării consolidării capacităţilor şi creării de reţele, precum şi pentru diseminarea rezultatelor. Finanţarea activităţilor societăţii civile în Balcanii de Vest în perioada 2008-2010 se va tripla faţă de perioada 2005-2007. În aprilie 2008 va avea loc la Bruxelles o conferinţă a societăţii civile în vederea lansării noii facilităţi . Comisia va iniţia un dialog cu bisericile şi grupările religioase, având în vedere rolul potenţial al acestora în procesul de reconciliere. Astfel, aceste grupări se vor familiariza cu structurile şi procedurile UE şi se va putea realiza un schimb de opinii. 4. Buna guvernanţă Documentul de strategie al Comisiei din 2007 privind extinderea a acordat o mare prioritate aspectelor de bază ale guvernanţei, inclusiv construcției instituționale, reformei sistemului judiciar și administrative și prevenirii criminalității organizate și corupției. Cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII) rămâne pentru ţările în cauză una din condiţiile de îndeplinit în vederea aderării la UE. Cooperarea în domeniul justiției, libertății și securității[11] Cooperarea şi reformele în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii, cu precădere în combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei, reformarea sistemului judiciar şi a poliţiei, precum şi întărirea gestionării frontierelor, reprezintă elemente deosebit de importante pentru Balcanii de Vest şi o prioritate de bază a agendei europene a acestora. O parte importantă din valoarea totală a asistenţei comunitare pentru regiune va continua să fie rezervată acestui domeniu. Procesul Ohrid privind gestionarea securităţii frontierelor (co-sponsorizat de Comisie) a fost finalizat cu succes la sfârşitul lui 2007. Cooperarea în acest domeniu va continua în cadrul CCR. Balcanii de Vest reprezintă pentru Europol zonă prioritară. În 2007 au fost semnate acorduri strategice cu Europolul de către Albania, Bosnia şi Herţegovina şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, în acelaşi timp fiind în curs de negociere acorduri similare cu Muntenegru şi Serbia. Un acord operaţional mai avansat între Europol şi Croaţia este în vigoare din 2006. Croaţia a semnat, de asemenea, un acord de cooperare cu Eurojust[12] în noiembrie 2007. UE susţine ideea unei cooperări mai strânse între Europol şi Centrul regional SECI[13] pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere , cu sediul la Bucureşti. Un acord de cooperare între cele două organizaţii ar trebui încheiat imediat ce noua Convenţie SECI (SELEC – Centrul de aplicare a legii din Europa de Sud-Est), ce reglementează protecţia datelor personale, este adoptată. Acest lucru este în concordanţă cu concluziile privind continuarea dezvoltării viitoare a centrului SECI, adoptate de Consiliul pentru justiţie şi afaceri interne (JAI) din decembrie 2006. Comisia susţine iniţiativa preşedinţiei slovene ca Evaluările ameninţării pe care o constituie criminalitatea organizată în Europa de Sud - Est (SEE –OCTA) să fie elaborate de către ţările din Balcanii de Vest cu asistenţa Centrului SECI şi a Europolului. În martie 2008, se va desfăşura la Viena o conferinţă privind SEE-OCTA. Primele rezultate ale acestor evaluări vor fi prezentate la Consiliul JAI din iunie 2008. Cooperarea dintre UE şi ţările din Balcanii de Vest în domeniile combaterii terorismului şi a combaterii traficului , va fi intensificată. Agenţia UE care coordonează activitatea de securizare a frontierelor (FRONTEX) îşi intensifică în prezent cooperarea cu mai multe ţări din Balcanii de Vest, pe baza unor acorduri de lucru. Comisia va continua să furnizeze asistenţă substanţială proiectelor regionale legate de aspecte privind JLS, inclusiv cooperarea regională între procurori, cooperarea transfrontalieră între poliţie şi servicile de vamă şi acţiuni în domeniul politicilor privind azilul, migraţia şi vizele. Şcoala regională de administraţie publică (SRAP) Şcoala regională de administraţie publică (SRAP) a fost creată în mai 2006, la iniţiativa Comisiei. Ea funcţionează din noiembrie 2006 ca reţea ce urmăreşte să stimuleze cooperarea regională în domeniul administraţiei publice, să consolideze capacitatea administrativă şi să dezvolte resursele umane din acest domeniu. De la sfârşitul anului 2006 se desfăşoară numeroase activităţi de formare. Obiectivul este acela de a crea, la începutul anului 2009, o şcoală regională de administraţie publică complet operaţională. Pregătirile sunt în curs de desfăşurare şi, în ianuarie 2008, Comitetul de conducere a desemnat Danilovgradul (Muntenegru) drept viitor sediu al şcolii. Pregătirile în vederea semnării acordului cu ţara gazdă, prin care SRAP dobândeşte personalitate juridică, au început, iar procedurile de numire a directorului şi de recrutare de personal vor fi lansate în cursul anului 2008. În mai 2008 va fi semnat un memorandum de înţelegere între beneficiari. Institutul European de Administraţie Publică se va implica îndeaproape, în noua fază a proiectului SRAP. Se urmăreşte, de asemenea, cooperarea activă cu şcolile naţionale de administraţie publică din statele membre. Comisia sprijină înfiinţarea SRAP şi asigură finanţarea pentru fazele pregătitoare ale proiectului. Costurile de funcţionare ale şcolii vor fi suportate de statele participante. Activităţi de înfrăţire, TAIEX şi SIGMA – sesiuni de informare privind UE pentru actorii interesaţi din ţările din Balcanii de Vest Activităţile de înfrăţire[14] şi TAIEX[15] care urmăresc familiarizarea administraţiilor ţărilor candidate şi potenţial candidate cu acquis- ul comunitar şi standardele europene constituie o parte substanţială a asistenţei comunitare pentru regiune. Activităţile de înfrăţire sunt disponibile în Balcanii de Vest pentru toate sectoarele acquis- ului. Din martie 2006 au fost iniţiate în regiune cincisprezece noi proiecte de înfrăţire, cu un buget total de 16,5 de milioane de euro, ce acoperă domeniile justiţie şi afaceri interne, finanţe publice şi piaţă internă (inclusiv vamă şi fiscalitate), sectorul social şi agricultură. Aceste acțiuni vor continua. Activităţile TAIEX ale Comisiei în Balcanii de Vest acoperă toate domeniile legislaţiei UE, cu un accent deosebit asupra pieţei interne, agriculturii şi justiţiei şi afacerilor interne. Sunt incluse, de asemenea, şi traducerea acquis- ului comunitar şi aspectele terminologice. Din martie 2006 aproximativ 14 000 de funcţionari publici din regiune au beneficiat în mod direct de asistenţă TAIEX şi au fost organizate peste 530 de sesiuni de formare şi informare. Activităţile TAIEX vor fi extinse în continuare la domeniile: legislaţie UE, construcţie statală, bună guvernanţă şi reformă socioeconomică. Cu ajutorul instrumentului TAIEX urmează a fi lansată o facilitate specială pentru construcţie instituţională pentru Kosovo şi un program de întâlniri între reprezentanţii societăţii civile din Balcanii de Vest şi omologii lor din UE (a se vedea mai sus). TAIEX va organiza în fiecare ţară potenţial candidată o serie de seminarii adaptate în funcţie de nevoile specifice ale acestuia, pe teme privind aspecte generale ale politicilor Uniunii Europene, structurilor şi proceselor de preaderare, precum şi domenii - cheie din legislaţia UE. Comisia va continua să acorde asistenţă în cadrul instrumentului pentru construcţie instituţională SIGMA[16] , care acoperă domenii orizontale ale gestionării publice (reforma administraţiei publice, achiziţiile publice, etica în sectorul public, precum şi control financiar intern şi extern). 5. Cooperare parlamentară Implicarea activă a parlamentelor în pregătirile ţărilor în vederea aderării la UE reprezintă un factor esenţial pentru înregistrarea de progrese. Cooperarea dintre Parlamentul European şi parlamentele ţărilor din Balcanii de Vest a continuat să se desfăşoare în cadrul comitetelor parlamentare mixte cu Croaţia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, precum şi în cadrul reuniunilor interparlamentare cu Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Serbia. Reuniuni informale de acest tip au avut loc şi cu Kosovo. Cooperarea va continua prin seminarii şi colocvii interparlamentare. Parlamentul European (Comisia pentru afaceri externe- AFET) are în vedere acordarea de sprijin activităţilor CCR în domeniul cooperării parlamentare. În 2007 a fost înfiinţat un Secretariat regional pentru cooperare parlamentară în Europa de Sud - Est, găzduit de Parlamentul Bulgariei. În acest scop, urmează a fi semnat în primăvara lui 2008 un Memorandum de înţelegere privind cooperarea interparlamentară în Europa de Sud - Est, care a fost parafat în decembrie 2007. Cooperarea regională parlamentară a continuat şi în cadrul reuniunilor anuale ale Conferinţei comitetelor de integrare europeană ale statelor participante la procesul de stabilizare şi asociere (COSAP-ul Balcanilor de Vest) şi în cadrul Forumului parlamentar Cetinje. 6. Integrarea comercială – Acordul de Liber Schimb Central European (CEFTA) Acordul de Liber-Schimb Central European (CEFTA) , în forma sa extinsă şi modificată, a fost semnat în decembrie 2006 şi a intrat în vigoare, pentru toate părţile, în noiembrie 2007. Acesta va contibui la atragerea investiţiilor străine directe, promovarea comerţului intraregional şi la integrarea regiunii în comerţul mondial. Integrarea comercială regională prin CEFTA completează integrarea comercială dintre ţările din regiune în UE, realizată prin acordurile de stabilizare şi asociere (ASA) şi măsurile comerciale autonome (ATM). Până în aprilie 2008 va fi înfiinţat la Bruxelles un nou secretariat care va asista preşedinţia CEFTA, asigurată prin rotaţie. Comisia va continua să acorde asistenţă tehnică şi financiară părţilor. De asemenea, va sprijini financiar noul secretariat în primii trei ani de funcţionare. În prezent este în curs de stabilire cumulul pe diagonală al regulilor de origine [17] UE - Balcanii de Vest pentru ţările interesate din regiune. Dispoziţiile necesare, inclusiv cumulul cu Turcia pentru produsele ce intră sub incidenţa uniunii vamale, au fost incluse în ASA-uri sau în protocoalele adiţionale, negociate în 2007. Ele vor fi aplicabile de la data intrării în vigoare a acordurilor interimare şi protocoalelor adiţionale aferente. În octombrie 2007, miniştrii comerţului din ţările Euro-Med au aprobat extinderea sistemului de cumul pe diagonală Pan-Euro-Med la ţările din Balcanii de Vest. Pregătirile tehnice pentru aceasta sunt în curs de desfăşurare şi se prevede ca deciziile formale să fie luate în cursul anului 2008. Comisia examinează modalităţile de asigurare a unei puneri în aplicare mai rapide a cumulului pe diagonală între Balcanii de Vest, Turcia, AELS şi UE. Comisia va continua să acorde sprijin tehnic şi financiar administraţiilor vamale şi în domeniul fiscalităţii, în special în vederea intrării în vigoare a zonei de cumul pe diagonală. Aderarea la OMC este fundamentală pentru promovarea reformelor economice şi comerciale. Comisia continuă să furnizeze asistenţă tehnică Bosniei şi Herţegovina, Muntenegrului şi Serbiei privind negocierile acestora cu OMC în vederea aderării. Alte măsuri de sprijin pentru integrarea comercială sunt participarea la licitaţii în cadrul noilor instrumente de preaderare şi de vecinătate (IPA şi ENPI) şi continuarea acordării unui sprijin financiar semnificativ, în vederea alinierii legislaţiei ţărilor din Balcanii de Vest la legislaţia comercială de bază a UE. 7. Dezvoltarea economică și socială Provocările majore cu care se confruntă Balcanii de Vest sunt creşterea competitivităţii, reducerea ratelor ridicate de şomaj, promovarea dezvoltării personale şi a participării pe piaţa muncii, construirea infrastructurii şi asigurarea coeziunii sociale. Comisia sprijină eforturile de promovare a dezvoltării durabile şi de familiarizare cu obiectivele Strategiei de la Lisabona. Această strategie urmăreşte intensificarea creşterii economice şi creării de locuri de muncă şi pregătirea UE pentru a putea răspunde provocărilor globalizării, îmbătrânirii populaţiei şi schimbărilor climatice. Agricultura şi dezvoltarea rurală sunt, de asemenea , chestiuni centrale şi este necesar să se acorde atenţia cuvenită rolului acestora în dezvoltarea economică şi socială a regiunii. Comisia cooperează strâns cu instituţiile financiare internaţionale (IFI) şi alţi donatori pentru a răspunde nevoilor de bază ale regiunii în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi socială. Sprijin pentru stabilizare şi reforme economice în regiune Ţările din Balcanii de Vest continuă să facă eforturi în vederea îndeplinirii criteriilor economice de la Copenhaga, ce impun existenţa unei economii de piaţă funcţionale şi a capacităţii de a face faţă presiunilor concurenţiale şi forţelor pieţei din UE. Ele au nevoie, de asemenea, să se pregătească în vederea unei participări viitoare în cadrul procedurilor de supraveghere multilaterală şi de coordonare a politicii economice, ca parte a uniunii monetare şi economice. Comisia le sprijină eforturile. Ţările candidate au dezvoltat programe economice de preaderare care prevăd propunerile lor de reformă. În plus, din decembrie 2006, ţările potenţial candidate pregătesc programe economice şi fiscale anuale, care sunt evaluate de Comisie. Între ţările respective şi Comisie se desfăşoară regulat un dialog economic bilateral. Ţările din Balcanii de Vest pot, de asemenea, beneficia de asistenţă macro-financiară din partea Comisiei. Cooperarea cu IFI în vederea dezvoltării economice şi sociale Comisia s-a angajat în vederea unei mai strânse coordonări cu BEI, BERD şi alte IFI pentru sprijinirea modernizării şi dezvoltării în Balcanii de Vest. Comisia şi IFI se concentrează asupra a trei domenii prioritare: microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii (IMMurile), eficienţă energetică şi infrastructură. În martie 2007, a fost instituit un grup consultativ IFI pentru proiectele regionale în domeniul transporturilor, energiei şi protecţiei mediului, pentru autorităţile locale şi parteneriatele public – private, precum şi pentru aspecte sociale cum ar fi sănătatea, educaţia, ocuparea forţei de muncă şi piaţa muncii. În noiembrie 2007, Comisia a convenit cu BEI, BERD şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei asupra creării unei facilităţi pentru proiectele de infrastructură, destinată Balcanilor de Vest. Această facilitate este în curs de lansare, beneficiind de un buget de 16 milioane de euro. Ea va ajuta la pregătirea proiectelor de investiţie în domeniile transporturilor, energiei, mediului şi infrastructurii sociale, care urmează să fie finanţate din împrumuturi şi finanţări nerambursabile. Facilitatea va fi în curând extinsă pentru a include şi alţi donatori interesaţi, precum şi alte forme de cooperare. Comisia, BEI, BERD şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei s-au angajat să stabilească, până în 2010, un cadru de investiţii pentru Balcanii de Vest cu alţi IFI şi donatori, pentru a creşte nivelul de armonizare şi cooperare în ceea ce priveşte investiţiile pentru dezvoltare socioeconomică în regiune. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) Fondul European pentru Europa de Sud – Est (EFSE) asigură facilităţi de împrumuturi pentru băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare, în vederea sprijinirii dezvoltării microîntreprinderilor şi gospodăriilor. EFSE a furnizat în utlimii doi ani microcredite pentru peste 65 000 de întreprinderi mici din regiune. Fondul a reuşit, totodată, să atragă capital privat pentru microcredite. Comisia participă la EFSE din 2006. În prezent, Comisia analizează fezabilitatea iniţiativelor viitoare pentru sprijinirea întreprinderilor mici din regiune. În cadrul Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici, care a fost extinsă până în 2009 pentru Balcanii de Vest, s-au desfăşurat o serie de activităţi şi reuniuni regionale ce implică evaluări de politici. Ţările din regiune sunt acum integrate în noua Reţea a întreprinderilor europene, reţeaua UE de servicii de sprijin pentru IMMuri. Politici de ocupare şi aspecte sociale În ultimii doi ani s-au derulat, cu sprijinul Comisiei, o serie de iniţiative regionale în domeniul politicii de ocupare a forţei de muncă, aspectelor sociale şi dialogului social. În cadrul „procesului de la Bucureşti” a continuat activitatea de revizuire a politicii de ocupare a forţei de muncă a fiecărei ţări şi a fost iniţiată activitatea în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea la locul de muncă şi crearea de reţele ale serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă. S-au desfăşurat o serie de reuniuni şi conferinţe regionale privind ocuparea forţei de muncă, dialogul social şi aspectele legate de protecţia socială. În octombrie 2007, au fost convenite de către miniştrii ocupării forţei de muncă, muncii şi afacerilor sociale din Balcanii de Vest priorităţi comune ale politicii în aceste domenii („Concluziile Budva”) A fost, de asemenea, semnată de către miniştrii afacerilor sociale o declaraţie privind coordonarea în domeniul securităţii sociale („Declaraţia de la Tirana”). Un program de coordonare a sistemelor de securitate socială beneficiază la ora actuală de asistenţă comunitară. Aceste acțiuni vor continua. O reuniune informală a miniştrilor muncii şi problemelor sociale, privind ocuparea tinerilor, se va desfăşura în iunie 2008. Energie Aprovizionarea cu energie este crucială pentru susţinerea dezvoltării economice în Europa de Sud - Est. Tratatul de instituire a Comunităţii Energiei , care a intrat în vigoare în iulie 2006, urmăreşte crearea unui cadru stabil de reglementare şi de piaţă, capabil să atragă investiţii în domeniile producerii şi transportului de energie precum şi al reţelelor energetice. Un cadru unic de reglementare în regiune, aliniat la legislaţia UE, va facilita depăşirea problemei fragmentării pieţei, va asigura securitatea furnizării şi va contribui la îmbunătăţirea situaţiei mediului. Aceasta înseamnă că părţi importante din acquis -ul comunitar privind energia sunt deplin aplicabile, în acest moment, în Balcanii de Vest. Toate instituţiile la care se face referire în tratat au fost înfiinţate şi sunt operaţionale. Principalii actori interesaţi din sectoarele gaze şi electricitate se întâlnesc în mod regulat. În 2007 a avut loc o conferinţă privind investiţiile în infrastructura energetică şi a fost adoptată o listă de proiecte prioritare de infrastructură energetică. În plus, a fost semnat şi un memorandum de înţelegere care are în vedere dimensiunea socială a Comunităţii Energiei. În 2007, o nouă facilitate privind eficienţa energetică , destinată Balcanilor de Vest, a fost stabilită în cadrul IPA, în cooperare cu IFI. Comisia intenţionează să extindă această facilitate. Transporturi Dezvoltarea unei reţele fiabile de transporturi reprezintă o condiţie esenţială pentru progresul economic şi integrarea socială în regiune şi, de asemenea, pentru un acces mai uşor către reţeaua de transport UE şi la piaţa internă. Comisia propune în prezent directive de negociere a unui tratat comunitar privind transporturile în Balcanii de Vest. Scopul acestuia este de a se întreprinde acţiuni în vederea creării unei pieţe integrate a transportului terestru, feroviar, pe căile navigabile interne şi maritim în regiunea Balcanilor de Vest. Propunerea vine în continuarea discuţiilor exploratorii în domeniul transporturilor, lansate la începutul lui 2007 cu toate ţările vecine UE şi care au fost încheiate cu succes cu ţările din Balcanii de Vest[18]. Observatorul transporturilor din Europa de Sud - Est (SEETO) şi Secretariatul pentru punerea în aplicare a memorandumului de înţelegere din 2004 pentru dezvoltarea Reţelei de transport regional de bază în Europa de Sud - Est au pregătit planuri multianuale în care sunt indicate priorităţile în domeniu pentru regiune. Comisia va continua să acorde asistență tehnică şi financiară pentru acţiuni suplimentare în acest domeniu. Acordul privind spaţiul aerian european comun (ECAA) a fost semnat în iunie 2006. Scopul acestuia este acela de a integra ţările din Balcanii de Vest pe piaţa internă UE a transportului aerian. În cadrul ECAA, ţările din Balcanii de Vest vor pune integral în aplicare legislaţia UE în domeniul aviaţiei, inclusiv standardele ridicate de siguranţă şi securitate, iar în acelaşi timp liniile aeriene proprii vor beneficia de acces liber pe piaţa unică extinsă a transportului aerian. Comisia încurajează părţile contractante să ratifice acordul rapid, pentru a putea intra în vigoare cât de curând posibil. Comisia va furniza asistenţă tehnică pentru punerea în aplicare a acordului. Prevenirea calamităţilor, pregătire şi răspuns în caz de calamităţi Incendiile forestiere care au cuprins suprafeţe întinse în vara lui 2007 şi inundaţiile frecvente din regiune demonstrează necesitatea ca ţările din Europa de Sud - Est să îşi consolideze capacitatea şi să intensifice cooperarea regională în domeniul protecţiei civile şi prevenirii calamităţilor. Aceasta include dezvoltarea de sisteme de informaţii în domeniul gestionării calamităţilor, achiziţionarea de echipamente şi de instrumente de comunicaţii în cazuri de urgenţă, întărirea capacităţii şi îmbunătăţirea interoperabilităţii serviciilor de protecţie civilă, brigăzilor de pompieri, serviciilor hidrologice şi meteorologice şi a sectorului medical. Comisia va urmări să implice deplin şi îndeaproape ţările candidate, precum şi să asocieze deplin ţările potenţial candidate la activităţile comunitare în domeniul protecţiei civile. În 2008 Comisia va lansa o Iniţiativă de reducere a riscurilor de calamităţi care va pregăti o strategie regională şi va dezvolta capacitatea ţărilor din Balcanii de Vest şi Turciei de colectare, procesare şi schimb de date. Programul va fi pus în practică în strânsă colaborare cu actorii interesaţi din acest domeniu – Banca Mondială, ONU, CCR şi Iniţiativa de pregătire şi prevenire a calamităţilor pentru Europa de Sud-Est (DPPI SEE) – şi va completa activităţile acestora. Se va concentra în special asupra sinergiilor cu „Iniţiativa de reducere a riscurilor de calamitate şi de adaptare în caz de calamităţi” a Băncii Mondiale/ ONU. Mecanismul comunitar de protecţie civilă facilitează pregătirea şi răspunsul în cazul unor urgenţe majore, iar instrumentul financiar de protecţie civilă asigură baza legală pentru finanţarea tuturor activităţilor UE din domeniul protecţiei civile. Începând cu 2007, la aceste două instrumente pot participa şi statele candidate şi este posibilă, de asemenea, cooperarea cu ţări terţe, inclusiv cu ţările potenţial candidate. Comisia susţine ideea unei participări prompte şi depline a ţărilor candidate la instrumentele de protecţie civilă. Ţările participante vor putea lua parte la toate activităţile comunitare în domeniul protecţiei civile, inclusiv la apeluri de formulare de propuneri, programe de formare, exerciţii de simulare şi de răspuns în timp util la cereri de asistenţă în domeniul protecţiei civile, prin intermediul mecanismului. Comisia încurajează, de asemenea, ţările potenţial candidate să utilizeze în mod corespunzător posibilitatea de a coopera în cadrul mecanismului comunitar de protecţie civilă şi al instrumentului financiar comunitar de protecţie civilă. Cooperarea ar putea acoperi aspecte care se înscriu în domeniul de aplicare al ambelor instrumente, inclusiv reducerea riscurilor de calamităţi, monitorizarea, sistemele de avertizare timpurie şi informare, instrumente de comunicaţii în cazuri de urgenţă, creşterea capacităţii operaţionale şi îmbunătăţirea interoperabilităţii serviciilor de protecţie civilă. Ţările potenţial candidate ar trebui să fie integrate treptat în procesul de dezvoltare a unei capacităţi de răspuns rapid a UE, care are la bază modulele de protecţie civilă. În cazul unei calamităţi, aceste ţări pot beneficia, de asemenea, de asistenţă în domeniul protecţiei civile din partea statelor membre UE, furnizată în cadrul mecanismului. Ţările candidate care sunt implicate în prezent în negocieri privind aderarea sunt eligibile pentru asistenţă din Fondul de solidaritate al UE. În cazul unei calamităţi, toate ţările din Balcanii de Vest pot primi asistenţă şi în cadrul ajutorului umanitar. Iniţiativa pentru pregătirea şi prevenirea calamităţilor pentru Europa de Sud-Est (DPPI SEE), lansată în cadrul pactului de stabilitate, a elaborat un cadru instituţional şi şi-a intensificat activităţile în domenii precum răspunsul în caz de inundaţii, risc de seism şi a studiat posibilitatea creării unei unităţi comune de răspuns în caz de urgenţă, precum şi a unui program de formare privind gestionarea calamităţilor. În aprilie 2008 urmează să se desfăşoare la Sofia o conferinţă la nivel înalt privind pregătirea pentru calamităţi şi prevenirea acestora, care va fi găzduită de Bulgaria în calitatea sa de preşedinte al SEECP. Comisia va continua cooperarea cu DPPI SE şi cu Consiliul Regional de Cooperare. În cadrul acesteia va urmări să se asigure că iniţiativele regionale sunt pe deplin compatibile cu acţiunile comunitare în domeniul protecţiei civile. Dunărea: protecţia mediului şi navigaţie Comisia sprijină o gamă largă de iniţiative şi organizaţii ce urmăresc protecţia mediului, o mai bună exploatare a capacităţii de transport pe căile navigabile interne şi un grad înalt de prevenire a calamităţilor pe Dunăre. Acţiunile se desfăşoară, în special, sub patronajul Comisiei internaţionale de protecţie a fluviului Dunărea (ICPDR): declaraţia comună recentă privind navigaţia şi durabilitatea ecologică a Dunării va contribui în mod substanţial la dezvoltarea unei abordări integrate pentru fiecare proiect specific. Comisia conduce negocierile în vederea accesului Comunităţii la Comisia Dunării, care reglementează navigaţia pe Dunăre. 8. Sprijin financiar comunitar şi coordonarea donatorilor Din 2007, UE acordă sprijin financiar Balcanilor de Vest prin intermediul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare (IPA)[19]. IPA simplifică întreaga asistenţă pentru preaderare creând un cadru unic pentru aceasta. IPA pune mai mult accentul pe preluarea de către ţările care beneficiază de asistenţă a responsabilităţii punerii în aplicare, pe sprijinirea cooperării transfrontaliere şi pe „învăţarea prin practică”. IPA pregăteşte ţările candidate în vederea utilizării, după aderare, a fondurilor regional, social, de dezvoltare rurală şi de coeziune. Balcanii de Vest vor primi aproximativ 4 miliarde de euro în cadrul IPA, pentru perioada 2007–2011. Aceasta reprezintă echivalentul a 30 de euro anual pe cap de locuitor, de departe cea mai mare sumă acordată vreodată de CE unei regiuni din lume. O atenţie deosebită va fi acordată construcţiei statale, statului de drept, reconcilierii, reformei administrative şi a sistemului judiciar, combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate, precum şi reformelor economice, domenii în care Consiliul a subliniat că trebuie să se intervină într-o primă etapă a procesului de aderare. Banca Europeană de Investiţii va majora valoarea totală a creditelor către regiune (de la o sumă totală de 1,9 miliarde de euro pentru 2005-2007 la aproximativ 2,8 miliarde de euro pentru 2008-2010). Această sumă va include creditele cu garanţii de la bugetul Comunităţii şi credite acordate pe riscul BEI. Activităţile BEI de creditare în Balcanii de Vest se concentrează în principal asupra proiectelor în domeniile transporturilor, energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii, mediului, infrastructurii municipale, educaţiei şi sănătăţii. Un efort major se face în prezent pentru a sprijini Kosovo. Este prevăzută o sumă de peste 1 miliard de euro, provenind din diferite instrumente financiare UE, care să sprijine dezvoltarea Kosovo şi care să finanţeze prezenţa internaţională pentru perioada 2007-2010. Coordonarea între Comisie şi ceilalţi donatori este crucială pentru asigurarea complementarităţii, coerenţei, eficacităţii şi eficienţei asistenţei. Comisia îşi redublează eforturile în acest domeniu, implicând BEI, BERD, alte instituţii finaciare internaţionale şi donatori bilaterali. Prin aceasta intenţionează să atragă maximum de sprijin financiar pentru nevoile principale de modernizare şi dezvoltare ale regiunii, din finanţări nerambursabile şi împrumuturi. În 2006, Comisia a semnat un memorandum de înţelegere cu mai multe IFI[20] privind coordonarea şi cooperarea în acordarea de sprijin ţărilor candidate şi potenţial candidate. La nivel local a fost înfiinţat, în 2007, împreună cu ambasadele statelor membre, birourile locale ale IFI şi ale donatorilor care nu provin din UE, în ţările care beneficiază de asistenţă, un mecanism de consultanţă privind programarea IPA. Această coordonare va continua şi se va intensifica. Implicarea încă din primele etape şi consultarea beneficiarilor pe parcursul întregului ciclu de programare vor fi asigurate în continuare atât la nivel local, cât şi prin organizarea, cu regularitate, de reuniuni regionale. În decembrie 2007 Comisia s-a întâlnit cu toţi donatorii bilaterali care derulează programe importante în Balcanii de Vest şi cu reprezentanţi ai IFI. Aceştia au instituit un cadru pentru o cooperare mai strânsă în ceea ce priveşte furnizarea de asistenţă regiunii. În iunie 2008, Comisia va organiza o reuniune la nivel înalt, în continuarea celei din decembrie 2007. Scopul acesteia îl reprezintă coordonarea punerii în practică a asistenţei de către toţi actorii - cheie din regiune, atât la nivel de ţară, cât şi la nivel de sector. Comisia pregăteşte o conferinţă a donatorilor pentru Kosovo prin care îşi propune să asigure asistenţa financiară necesară pentru Kosovo în vederea punerii în practică a statutului său şi promovării dezvoltării socioeconomice pentru toate comunităţile. Statele membre UE şi alţi donatori internaţionali vor fi invitaţi să contribuie. III. CONCLUZII Consiliul şi Parlamentul sunt invitaţi să ia act de următoarele concluzii: - Viitorul Balcanilor de Vest este în UE. UE subliniază importanţa păcii, stabilităţii şi securităţii în această parte a Europei şi salută toate eforturile pe care le fac ţările din Balcanii de Vest pentru a se apropia de UE, prin îndeplinirea condiţiilor necesare. Balcanii de Vest au posibilitatea de a accelera cursa către o eventuală aderare la UE, cu condiţia să urmeze calea reformei şi reconcilierii şi să îndeplinească condiţiile necesare. UE le va sprijini în acest efort. - Anul acesta este crucial pentru Balcanii de Vest. În ultimă instanţă, liderii aleşi democratic din regiune sunt cei care vor hotărî dacă ţările lor se vor îndrepta în mod decisiv către stabilitate şi un viitor european. - Progrese substanţiale se pot realiza de către Croaţia în anul acesta, an care poate fi decisiv pentru negocierile de aderare ale Croaţiei, cu condiţia ca această ţară să înregistreze progrese semnificative într-o serie de domenii - cheie ale reformei şi să îndeplinească obiectivele de referinţă. Croaţia trebuie să abordeze fără întârziere problema zonei de protecţie ecologică şi a pescuitului, în conformitate cu concluziile Consiliului. - Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei trebuie să realizeze priorităţile - cheie care au fost stabilite drept obiective de referinţă, pentru a demonstra că este gata să înceapă negocierile de aderare. Comisia apreciază că dacă există suficientă voinţă politică şi se întreprind eforturi susţinute se pot realiza în 2008 progresele necesare. Orice recomandare a Comisiei va fi făcută pe baza raportului de progres din toamnă. - Progresele viitoare ale Albaniei pe drumul către UE depind în special de punerea în aplicare în mod satisfăcător a Acordului de stabilizare şi asociere, asigurând astfel faptul că alegerile viitoare vor respecta standardele internaţionale, precum şi întărirea statului de drept, în special în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate. - Înregistrarea de noi progrese de către Muntenegru pe drumul către UE depinde de întărirea statului de drept, în special de combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, creşterea capacităţii administrative şi de un consens mai larg în ceea ce priveşte construcţia statală. Punerea în aplicare în mod satisfăcător a Acordului de stabilizare şi asociere este esenţială. - Acordul de stabilizare şi asociere va putea fi semnat de îndată ce Bosnia şi Herţegovina îndeplineşte condiţiile restante. Comisia apreciază că dacă există voinţa politică necesară şi consens acest lucru se poate realiza curând. - Serbia deţine un rol crucial în asigurarea stabilităţii, relaţiilor de bună vecinătate şi cooperării regionale în Balcanii de Vest. Comisia reaminteşte Concluziile Consiliului European din decembrie 2007 conform cărora înregistrarea de progrese pe drumul spre UE, inclusiv dobândirea statutului de ţară candidată, poate fi accelerată. Comisia cere Serbiei să îşi reafirme hotărârea privind un viitor în cadrul Uniunii Europene. - UE continuă să fie hotărâtă să sprijine dezvoltarea politică şi economică a Kosovo-ului. Perspectiva UE pentru Kosovo, la fel ca şi pentru celelalte ţări din Balcanii de Vest, este clară şi concretă. În acest scop, Comisia va utiliza instrumentele disponibile, în special pentru a promova reformele democratice, relaţiile de bună vecinătate şi progresele economice. - Chestiunile de bază privind construcţia statală, buna guvernanţă, reforma administrativă şi a sistemului judiciar, statul de drept, inclusiv combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, reconcilierea, dezvoltarea socioeconomică şi dezvoltarea societăţii civile reprezintă priorităţile - cheie de reformă pentru Balcanii de Vest. Cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII) rămâne pentru ţările în cauză una din condiţiile de aderare la UE. - Comisia iniţiază un dialog cu toate ţările în cauză din regiune în vederea instituirii, cât mai curând, de foi de parcurs privind condiţiile de eliminare a obligativităţii vizelor. Progresele în cadrul acestui proces vor fi monitorizate de Consiliu şi Comisie. - Comisia va majora în continuare numărul de burse acordate studenţilor din Balcanii de Vest, pentru a studia în UE. - Vor fi intensificate eforturile de asigurare a unei participări depline a ţărilor din Balcanii de Vest la programele comunitare şi la agenţiile Comunităţii. - Sprijinul Comisiei pentru dezvoltarea societăţii civile şi dialog va creşte în mod substanţial. În acest scop, este în curs de instituire o nouă facilitate financiară. - Comisia sprijină Şcoala Regională de Administraţie Publică (SRAP) şi transformarea acesteia într-o şcoală complet funcţională, care urmează a fi stabilită la Danilovgrad, Muntenegru, la începutul lui 2009. - Coordonarea cu instituţiile financiare internaţionale, în special cu BEI şi BERD, precum şi cu donatorii bilaterali se va intensifica în vederea mobilizării de finanţări nerambursabile şi credite pentru modernizare şi dezvoltare. Comisia, BEI, BERD şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei s-au angajat să stabilească un cadru de investiţii pentru Balcanii de Vest până în 2010, împreună cu alte IFI şi donatori. În prezent este lansată de către Comisie şi numeroase IFI şi donatori bilaterali o iniţiativă pentru Balcanii de Vest privind infrastructura. Comisia analizează fezabilitatea unor iniţiative viitoare care ar creşte impactul acţiunilor ce vin în sprijinul obiectivelor strategice ale UE în regiune. - Comisia propune o nouă iniţiativă privind reducerea riscurilor de calamităţi. Aceasta va ajuta ţările din regiune să îşi dezvolte capacităţile în acest domeniu. Comisia va urmări, de asemenea, asocierea ţărilor din Balcanii de Vest la mecanismul şi instrumentul Comunităţii în domeniul protecţiei civile. - Cooperarea parlamentară între ţările din Balcanii de Vest, precum şi cooperarea dintre Parlamentul European şi parlamentele naţionale se vor intensifica. Scopul acestora este acela de a asigura transferul celor mai bune practici şi de a favoriza reconcilierea. - Dezvoltarea suplimentară a cooperării regionale reprezintă o parte integrantă a agendei europene a Balcanilor de Vest. Tranziţia recentă de la pactul de stabilitate la Consiliul de Cooperare Regională (CCR) reprezintă un pas pozitiv important. Comisia sprijină CCR şi alte cadre de cooperare, inclusiv CEFTA, Tratatul de instituire a Comunităţii Energiei şi Acordul privind spaţiul aerian european comun. Ea propune de asemenea negocierea unui tratat comunitar privind transporturile în Balcanii de Vest. - Cooperarea regională aduce beneficii concrete popoarelor din Balcanii de Vest şi le ajută să se apropie de UE. Aceasta necesită sprijin constant din partea UE şi va fi monitorizată îndeaproape de către Comisie. [1] Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru şi Serbia, precum şi Kosovo, conform Rezoluţiei Consiliului de securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite 1244/99. [2] Comisia a prezentat un raport al progreselor înregistrate de statele candidate şi potenţial candidate în cadrul documentelor de strategie privind extinderea din 2006 şi 2007 - COM(2006) 649, 8.11.2006 şi COM(2007) 663, 6.11.2007. [3] Comunicarea are drept obiect evoluţiile esenţiale ale agendei europene şi regionale a Balcanilor de Vest, acordând o atenţie deosebită noilor iniţiative. O listă mai completă a activităţilor se găseşte în documentul care însoţeşte această comunicare, SEC(2008) 288. Este acoperită o perioadă de doi ani de la reuniunea din martie 2006 de la Salzburg. [4] Este în curs de publicare în Jurnalul Oficial. [5] ASA-urile cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi cu Croaţia sunt în vigoare din 2004, respectiv 2005. [6] Activităţi sectoriale specifice la nivel regional, inclusiv în domeniul comerţului, energiei şi transporturilor la care se face referire în secţiunile care urmează. [7] În cadrul Agendei de la Salonic din iunie 2003 şi, mai recent, în Concluziile Consiliului European din decembrie 2006 şi în concluziile CAGRE din iunie 2007, decembrie 2007 şi ianuarie 2008. [8] Un acord de readmisie cu Albania este în vigoare din mai 2006. [9] Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt scutiți de această obligație (JO L 81, 21.3.2001). [10] Asistenţa din cadrul EIDHR pentru Balcanii de Vest s-a ridicat la 9 milioane de euro în perioada 2005-2007. Pentru 2008 se are în vedere alocarea de 5,7 milioane de euro pentru Balcanii de Vest. [11] Pentru vize, a se vedea secţiunea 2. [12] Organism UE înfiinţat în 2002 pentru a întări eficacitatea autorităţilor competente din statele membre în investigarea şi urmărirea judiciară a cazurilor grave de criminalitate transfrontalieră şi criminalitate organizată. [13] SECI – Iniţiativa de cooperare în Europa de sud –est. [14] Instrumentul de înfrăţire a fost lansat de Comisie în 1997 pentru cooperare administrativă, în contextul extinderii, pentru a ajuta administraţiile statelor care în acea perioadă aveau statut de ţări candidate să introducă şi aplice corespunzător legislaţia comunitară. Instrumentul de înfrăţire s-a transformat într-un instrument specific de asistenţă administrativă reciprocă , în care sunt implicaţi experţi din statele membre. [15] TAIEX: Biroul de asistenţă tehnică şi schimb de informații. [16] SIGMA: Sprijin pentru îmbunătăţirea guvernanţei şi gestionării Iniţiativă pusă în aplicare în cooperare cu OCDE şi finanţată printr-o serie de acorduri de finanţare ce totalizează anual aproximativ 5 milioane de euro. [17] Cumulul pe diagonală al regulilor de origine reprezintă un sistem care facilitează integrarea comercială regională. El permite unei ţări să prelucreze şi să exporte un produs către UE beneficiind de un tratament comercial preferenţial, chiar dacă o parte a materiei prime necesare realizării produsului provine dintr-o altă ţară care participă la sistem. [18] Această propunere este inclusă într-un pachet adoptat în paralel cu prezenta comunicare. [19] IPA se adresează tuturor statelor candidate şi potenţial candidate, şi anume Balcanii de Vest şi Turcia. [20] BEI, BERD, IBRD şi IFC, Nordic Investment Bank, Nordic Environment Finance Corporation, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Black Sea Trade and Development Bank.