[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 20.12.2007

COM(2007) 833 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

O abordare europeană a competenţei mediatice în mediul digital

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE CONSILIU, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

O abordare europeană a competenţei mediatice în mediul digital

1. COMPETENţA MEDIATICă ÎN MEDIUL DIGITAL

Competenţa mediatică devine un punct din ce în ce mai important pe agendele politice europene şi naţionale în sectorul media şi în sectorul comunicării. Noua directivă privind serviciile media audiovizuale (AVMS/ SMAV), de exemplu, prezintă o obligaţie de raportare pentru Comisie în scopul măsurării nivelurilor de competenţă mediatică în toate statele membre[1].

În timp ce mijloacele media rămân factori determinanţi pentru o mai bună înţelegere a lumii de către cetăţenii europeni şi pentru ca aceştia să participe la viaţa democratică şi culturală, consumul de media este în schimbare. Mobilitatea, comunicarea generată de utilizator, internetul şi avântul comercial al produselor digitale sunt pe cale să transforme radical economia sectorului media. În consecinţă, este esenţial să se formeze o mai bună cunoaştere şi înţelegere a modului în care funcţionează mijloacele media în lumea digitală, a identităţii noilor participanţi din peisajul economic media şi a noilor posibilităţi şi provocări pe care le poate prezenta consumul de mijloace media digitale. Acest aspect condiţionează în mare măsură încrederea utilizatorilor în tehnologiile digitale şi media şi, prin urmare, acceptarea tehnologiei informaţiei şi comunicării (TIC) şi a mijloacelor media, care constituie o prioritate pentru Comisia Europeană, după cum a confirmat în cadrul său politic strategic „i2010”[2]. Într-un mod mai general, este, de asemenea, important ca cetăţenii să înţeleagă mai bine dimensiunea economică şi culturală a sistemului media şi faptul că se poartă discuţii în legătură cu importanţa existenţei pentru economia Europei a unui sistem media puternic şi competitiv la nivel global, care să genereze pluralism şi diversitate culturală.

Un grad mai înalt de competenţă mediatică poate contribui în mod semnificativ la realizarea obiectivelor stabilite pentru Uniunea Europeană la Consiliului European de la Lisabona din 2000. Este un aspect deosebit de important pentru instituirea unei economii a cunoaşterii mai competitive şi mai integratoare printr-un avânt al competitivităţii în sectoarele TIC şi media, pentru realizarea unui spaţiu informaţional european unic şi pentru stimularea incluziunii, ameliorarea serviciilor publice şi a calităţii vieţii.

Această abordare europeană a competenţei mediatice în mediul digital răspunde apelurilor din partea Parlamentului European[3] şi a societăţilor din sectoarele media şi TIC. Ea completează iniţiativa în curs de desfăşurare a UE privind pluralismul mediatic[4], modernizarea cadrelor de reglementare pentru serviciile media audiovizuale şi pentru comunicaţiile electronice, iniţiativele strategice cu privire la televiziunea mobilă[5] şi cu privire la conţinutul creativ online şi la apropiata iniţiativă privind e-Incluziunea.

Mai mult, prezenta comunicare adaugă un element constitutiv suplimentar al politicii audiovizuale europene. Comunicarea se leagă în special de dispoziţiile directivei AVMS (SMAV) (Comunicarea va încuraja căutarea unor criterii de evaluare a competenţei mediatice care constituie o primă etapă către îndeplinirea obligaţiei de raportare prevăzută la articolul 26)[6] şi de programul MEDIA 2007. Acest program subliniază importanţa competenţei mediatice şi a iniţiativelor de educare în domeniul imaginii pentru a avea acces la lucrările audiovizuale europene şi pentru a consolida patrimoniul cinematografic şi audiovizual al Europei. Obiectivul său principal este acela de a sublinia şi de a promova bunele practici din sfera competenţei mediatice la nivel european şi de a propune acţiuni. Comunicarea se clădeşte pe rezultatele activităţii Grupului de experţi în domeniul competenţei mediatice (constituit în 2006), pe constatările rezultate în urma consultării publice care a fost lansată în octombrie 2006 şi pe experienţa dobândită de Comisie în urma iniţiativelor anterioare şi a celor curente legate de competenţa mediatică.

Prezenta comunicare nu are implicaţii financiare asupra bugetului comunitar, în afara celor prevăzute şi stabilite în cadrul financiar 2007-2013.

2. O DEFINIţIE EUROPEANă A COMPETENţEI MEDIATICE

Competenţa mediatică se defineşte, în general, ca fiind capacitatea de a accesa mijloacele media, de a înţelege şi de a evalua cu spirit critic diferite aspecte ale mijloacelor media şi a conţinutului acestora şi de a crea comunicări într-o varietate de contexte. Definiţia a fost validată de marea majoritate a respondenţilor din cadrul consultării publice şi de către membrii Grupului de experţi în domeniul competenţei mediatice[7]. Mass-media constituie mijloacele media care pot să se adreseze unui public larg prin intermediul a diferite canale de distribuţie. Mesajele media reprezintă conţinuturi informaţionale şi creative cuprinse în texte, sunete şi imagini, transmise prin diferite forme de comunicare, inclusiv televiziune, cinematograf, video, site-uri de internet, radio, jocuri video şi comunităţi virtuale.

O abordare europeană a competenţei mediatice ar trebui să se raporteze la toate mijloacele media. Diferitele niveluri de competenţă media cuprind:

- uşurinţa cu care se utilizează toate mijloacele media existente, începând de la ziare şi până la comunităţile virtuale;

- utilizarea activă a mijloacelor media, printre altele, prin televiziunea interactivă, utilizarea motoarelor de căutare de pe internet sau participarea la comunităţile virtuale şi ameliorarea exploatării potenţialului media în scopuri de divertisment, acces la cultură, dialog intercultural, învăţare şi aplicaţii zilnice (de exemplu, prin biblioteci, podcast-uri).

- abordarea cu spirit critic a mijloacelor media atât în ceea ce priveşte calitatea, cât şi acurateţea conţinutului (de exemplu, capacitatea de a evalua informaţiile, de a trata mesajul publicitar din diverse mijloace media, de a utiliza în mod pertinent motoarele de căutare);

- utilizarea mijloacelor media în mod creativ, deoarece evoluţia tehnologiilor media şi prezenţa crescândă a internetului drept canal de distribuţie permit crearea şi diseminarea de imagini, informaţii şi conţinut de către un număr din ce în ce mai mare de europeni;

- înţelegerea economiei media şi a diferenţei dintre pluralism şi dreptul de proprietate asupra mijloacelor media;

- conştientizarea problemelor legate de drepturile de autor, care sunt esenţiale într-o „cultură a legalităţii”, în special pentru generaţia mai tânără, în postura sa dublă de consumatoare şi producătoare de conţinut media.

Prezenta comunicare nu îşi propune să trateze toate aceste probleme, multe fiind tratate în iniţiative în curs de derulare, ci să se concentreze asupra unora dintre acestea.

3. INIţIATIVE PÂNă ÎN PREZENT

În 2006, s-a constituit un Grup de experţi în domeniul competenţei media în scopul de a analiza şi defini obiectivele şi tendinţele din sfera competenţei media, de a sublinia şi promova bunele practici la nivel european şi de a propune acţiuni în această direcţie. Analizarea şi evaluarea activităţii precedente a Comisiei Europene [de exemplu, proiecte în domeniul competenţei media finanţate în cadrul programului e-Învăţare ( e-Learning )] au fost, de asemenea, discutate şi examinate. Grupul este compus dintr-o serie de experţi europeni în domeniul competenţei mediatice şi cuprinde o combinaţie între diferite competenţe şi formări profesionale, participând inclusiv cadre universitare şi profesionişti media. S-a reunit de trei ori în 2006 şi de două ori în 2007.

În plus, Comisia a lansat o consultare publică [8] în ultimul trimestru din 2006. Reacţiile obţinute cu ocazia consultării au fost satisfăcătoare, atât în termeni cantitativi, cât şi în termeni calitativi şi din punct de vedere al varietăţii respondenţilor. Printre respondenţi s-au numărat organizaţii şi întreprinderi din sectorul media, instituţii de învăţământ formal şi non-formal, furnizori şi producători de conţinut mediatic, institute de cercetare şi culturale, organisme de reglementare şi asociaţii ale cetăţenilor şi consumatorilor. Din analiza răspunsurilor, a reieşit faptul că analizarea, evidenţierea şi diseminarea bunelor practici locale şi naţionale din domeniu pe teritoriul Uniunii Europene reprezintă soluţia corectă pentru accelerarea progresului în domeniul competenţei mediatice. O altă concluzie a fost faptul că lipsesc criteriile sau standardele de evaluare a competenţei mediatice şi că nu există bune practici pentru toate aspectele competenţei media. În consecinţă, Comisia consideră cercetarea pe scară largă şi pe termen lung drept o necesitate imperioasă atât în vederea elaborării unor noi criterii de evaluare, cât şi a unor noi bune practici.

În mai 2006 s-a comandat un studiu cu privire la „Tendinţele şi abordările curente ale competenţei mediatice în Europa”. Acest studiu identifică practicile curente de implementare a competenţei mediatice în Europa, confirmă tendinţele care rezultă din consultarea publică şi recomandă anumite măsuri de aplicare la nivel comunitar pentru a contribui la sporirea nivelului de competenţă mediatică. În final, prezintă pe scurt posibilul impact economic şi social al unei intervenţii UE în acest domeniu. Raportul final al studiului este disponibil pe site-ul internet al Comisiei Europene[9].

Decizia privind programul MEDIA 2007 [10] subliniază importanţa competenţei mediatice şi a iniţiativelor de educare în domeniul cinematografiei, în special cele organizate de festivalurile pentru tineri în colaborare cu şcolile. La începutul anului 2007 a fost lansată o cerere de oferte, conţinând un criteriu de atribuire specific legat de educaţia în domeniul cinematografiei şi au fost selectate o serie de proiecte[11].

Programul SAFER INTERNET PLUS (2004-2008) vizează să doteze părinţii, profesorii şi copiii cu instrumente pentru siguranţa pe internet. Acest program se referă şi la alte mijloace media, precum cele video. În contextul acestui program, în mai 2007, s-a derulat un studiu calitativ[12], pe baza unui sondaj Eurobarometru, prin care s-a urmărit ameliorarea cunoştinţelor de utilizare a internetului şi a telefonului mobil de către copii, conduita online şi percepţiilor acestora asupra unor probleme legate de risc şi de siguranţă.

Cadrul juridic UE referitor la conţinut tratează şi competenţa mediatică. De exemplu, la 20 decembrie 2006, s-a adoptat o Recomandare a Parlamentului European şi a Consiliului privind protecţia minorilor şi a demnităţii umane şi dreptul la replică în ceea ce priveşte competitivitatea sectorului european al serviciilor audiovizuale şi informaţionale[13]. Această recomandare subliniază importanţa elaborării de programe privind competenţa mediatică de către statele membre şi recomandă o serie de acţiuni concrete care urmează să fie întreprinse de către statele membre şi de către Comisie în acest sens. Exemple de astfel de acţiuni sunt: încurajarea sectorului serviciilor audiovizuale şi de informare online pentru evitarea şi combaterea oricăror discriminări pe bază de sex, rasă sau origine etnică, religie sau credinţă, handicap, vârstă sau orientare sexuală, fără a prejudicia libertatea de exprimare sau libertatea presei; instituirea unor coduri de conduită în colaborare cu profesioniştii şi cu autorităţile de reglementare la nivel naţional şi comunitar; promovarea unor măsuri de combatere a tuturor activităţilor ilegale de pe internet care sunt dăunătoare pentru minori. Comisia ar atrage atenţia, de asemenea, asupra faptului că toate statele membre, cu o singură excepţie, şi Comunitatea Europeană sunt semnatare ale Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Articolul 21 descrie obligaţiile de încurajare a mass-mediei, inclusiv a furnizorilor de informaţii prin internet, în a-şi face serviciile accesibile persoanelor cu handicap.

În conformitate cu principiul subsidiarităţii, autorităţile naţionale deţin responsabilitatea primordială de includere a competenţei mediatice în programele şcolare la toate nivelurile. Rolul jucat de autorităţile locale este, de asemenea, foarte important, deoarece acestea sunt mai aproape de cetăţeni şi susţin iniţiative în sectorul învăţământului non-formal. Textul recent aprobat al Directivei AVMS (SMAV) conţine un considerent care se referă la competenţa mediatică[14], iar articolul 26 din această directivă prevede o obligaţie de raportare pentru Comisie în scopul măsurării nivelurilor de competenţă mediatică din toate statele membre.

În mai 2007, competenţa mediatică a făcut obiectul conferinţei „More trust in content (Mai multă încredere în conţinut)” din cadrul Seminarului de la Leipzig din perioada preşedinţiei germane. În iunie 2007, la conferinţa pe tema competenţei mediatice organizate de UNESCO, necesitatea consolidării cooperării internaţionale a fost subliniată la unison de către UNESCO, Consiliul Europei şi Comisie.

4. COMPETENţA MEDIATICă ÎN MEDIUL DIGITAL – BUNE PRACTICI

Prezenta Comunicare se concentrează pe trei domenii: comunicare comercială, lucrări audiovizuale şi mediul online.

4.1. Competenţa mediatică pentru comunicare comercială

Publicitatea face parte din viaţa de zi cu zi şi constituie unul din elementele constitutive ale unei economii de piaţă. Este important să se sporească gradul de sensibilizare al întregului public cu privire la rolul comunicării comerciale în lanţul valorii din sectorul audiovizual. Aceasta se verifică în special în cazul televiziunii gratuite (free-to-air), deoarece alte forme de comunicare comercială, precum sponsorizarea, teleshopping-ul sau plasarea de produse permit posturilor să obţină conţinut premium. Este, de asemenea, important să se evite crearea prin mijloace media a unei imagini negative a persoanelor în vârstă sau a persoanelor cu handicap. În acest domeniu, competenţa mediatică pentru comunicarea comercială include cel puţin trei aspecte:

- dotarea publicului tânăr cu instrumente de dezvoltare a unei abordări critice a comunicării comerciale, permiţându-i să facă alegeri în cunoştinţă de cauză[15];

- sporirea gradului de conştientizare şi cunoaştere în rândul tuturor părţilor interesate în legătură cu măsurile şi mecanismele de reglementare şi în legătură cu dezvoltarea şi implementarea codurilor de conduită[16];

- încurajarea finanţării publice/private în acest domeniu, cu transparenţa adecvată[17].

În vederea îndeplinirii obligaţiei de raportare din Directiva AVMS (SMAV), Comisia consideră că este extrem de necesar să se dezvolte şi să se facă schimb de bune practici în ceea ce priveşte comunicările comerciale (de exemplu, prin contribuţii la dezvoltarea unor coduri de conduită) în scopul de a le propune drept o alternativă la restricţii sau interdicţii referitoare la anumite practici.

4.2. Competenţa mediatică pentru lucrări audiovizuale

Tehnologiile digitale şi penetrarea accesului în bandă largă facilitează foarte mult accesul la lucrările audiovizuale, creând noi canale de distribuţie precum video la cerere şi televiziune mobilă. Acestea creează la rândul lor noi pieţe pentru conţinutul de catalog/patrimoniu. În plus, tehnologiile digitale coboară bariera de acces la crearea şi distribuirea de lucrări audiovizuale şi ajută la crearea unei pieţe audiovizuale fără frontiere. În acest context, competenţa mediatică înseamnă:

- sporirea, în special pentru publicul european tânăr, a gradului de conştientizare şi cunoaştere cu privire la patrimoniul nostru cinematografic şi creşterea interesului faţă de aceste filme şi faţă de filmele europene recente[18];

- promovarea dobândirea de aptitudini în vederea creării şi producerii de opere media audiovizuale[19];

- înţelegerea importanţei drepturilor de autor, atât din perspectiva consumatorilor, cât şi a creatorilor de conţinut[20].

4.3. Competenţa mediatică pentru mediul online

În societatea informaţională care evoluează cu repeziciune, competenţa mediatică este necesară pentru realizarea conştientizării şi incluziunii în raport cu inovaţiile tehnologice, economice şi culturale. Internetul schimbă profund consumul de media, deoarece reprezintă un mijloc suplimentar de a accesa mijloace media tradiţionale (IPTV sau radio prin internet, de exemplu) şi texte, imagini şi sunete din toată lumea într-un mod interactiv. Aceasta oferă oportunităţi uriaşe, de exemplu, în ceea ce priveşte bibliotecile digitale multimedia[21], dar şi provocări imense în materie de competenţă mediatică. Competenţa mediatică pentru mediul online presupune:

- dotarea utilizatorilor cu instrumente de evaluare cu spirit critic a conţinutul online;

- extinderea aptitudinilor legate de creativitatea şi producţia digitale şi sporirea sensibilizării cu privire la problemele referitoare la drepturile de autor[22];

- garantarea faptului că oricine se poate bucura de beneficiile aduse de societatea informaţională, inclusiv persoanele dezavantajate din cauza unui nivel limitat resurselor sau al educaţiei sau pe motiv de vârstă, sex, etnie, inclusiv persoanele cu handicap (e-Accesibilitate), precum şi cele care trăiesc în zone defavorizate (toate aceste aspecte sunt cuprinse în sfera e-Incluziunii)[23];

- sporirea conştientizării legate de modul în care funcţionează motoarele de căutare (prioritizarea răspunsurilor, etc.) şi studierea posibilităţilor de ameliorare a utilizării unor motoare de căutare[24].

5. CONCLUZII

Comisia va continua să promoveze dezvoltarea şi schimbul de bune practici cu privire la competenţa mediatică în mediul digital prin programe şi iniţiative existente. Va încuraja, de asemenea, căutarea unor criterii de evaluare a competenţei mediatice. Pentru a realiza acest lucru, se va lansa în 2008 un studiu specific în scopul de a identifica criterii de evaluare a nivelurilor de competenţă mediatică. Acest studiu va fundamenta un raport prevăzut în Directiva AVMS (SMAV), pe care Comisia îl va prezenta în termen de cel mult patru ani de la adoptarea directivei.

Din motivele menţionate mai sus, Comisia invită Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor să susţină obiectivele şi priorităţile prezentate în prezenta Comunicare şi să organizeze în anul 2008 evenimente dedicate schimbului de bune practici pe teme de competenţă media în mediul digital, inclusiv pe tema economiei sectorului media în Europa. Având în vedere poziţia exprimată de celelalte instituţii şi reacţiile părţilor interesate la prezenta comunicare, Comisia va scoate şi mai mult în evidenţă aceste bune practici, adoptând, dacă este necesar, o recomandare. De asemenea, ţinând seama că anul 2008 va fi Anul european al dialogului intercultural, Comisia invită instituţiile europene să includă această componentă de dialog intercultural în activităţile lor legate de competenţa media.

Comisia invită statele membre:

- să încurajeze autorităţile responsabile de regulamentul privind comunicarea audiovizuală şi electronică să se implice mai mult şi să colaboreze la ameliorarea diverselor niveluri de competenţă mediatică definite mai sus;

- să promoveze cercetarea sistematică şi observarea periodică, precum şi raportarea diferitelor aspecte şi dimensiuni ale competenţei mediatice;

- să dezvolte şi să implementeze codurile de conduită, după caz, cadrele de reglementare comune, împreună cu toate părţile interesate la nivel naţional şi să promoveze iniţiativele de autoreglementare.

[1] Articolul 26: Comisia depune „un raport privind aplicarea prezentei directive şi, dacă este necesar, face propuneri suplimentare pentru adaptarea directivei la evoluția din sectorul serviciilor media audiovizuale, în special ca urmare a progreselor tehnologice recente, a competitivității sectorului și a nivelurilor de competenţă mediatică în toate statele membre.”

[2] A se vedea: http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/index_en.htm

[3] De exemplu, într-o rezoluţie din 6 septembrie 2005 cu privire la directiva „Televiziune fără frontiere” 89/552/CEE, Parlamentul European solicită Consiliului şi Comisiei „să elaboreze şi să pună în aplicare programe de competenţă mediatică pentru a promova cetăţenia activă şi conştientă în Europa”. Într-un raport din 22 noiembrie 2006 (A6-0399/2006) pe aceeaşi temă, competenţa mediatică este menţionată drept o aptitudine fundamentală. Parlamentul European a adoptat, în data de 27 aprilie 2006 o rezoluţie privind tranziţia de la radiodifuziunea în sistem analogic la radiodifuziunea digitală [2005/2212(INI)]. La nivelul Uniunii, „Comisia este invitată să redacteze o comunicare privind competenţa mediatică”. În întrebările adresate d-nei Reding cu ocazia audierilor Parlamentului European din 2004, mai multe dintre temele acestei comunicări, precum incluziunea şi accesibilitatea, erau deja prezente. De asemenea, la o întrebare referitoare la siguranţa copiilor pe internet, dna Reding a răspuns: „competenţa mediatică sau programele de educaţie mediatică” constituie mijloace de a responsabiliza şi de a sensibiliza minorii.

[4] Comisia Europeană a lansat la 16 ianuarie 2007 o abordare în trei etape a pluralismului mediatic. Prima etapă a constat într-un Document de lucru al serviciilor Comisiei, al doilea reprezintă un studiu independent pentru definirea şi testarea indicatorilor concreţi şi obiectivi de evaluare a pluralismului mediatic în statele membre ale UE (rezultate preconizate la începutul anului 2009), urmat de o Comunicare a Comisiei privind indicatorii pentru pluralism mediatic în statele membre ale UE, programată pentru 2009. A se vedea:http://ec.europa.eu/information_society/media_taskforce/pluralism/index_en.htm

[5] Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social și către Comitetul Regiunilor - Către o consolidare a pieței interne a televiziunii mobile COM/2007/0409 final.

[6] Directiva privind serviciile media audiovizuale, considerentul 37: „Competenţa mediatică”se referă la abilități, cunoștințe și capacități de înțelegere care permit consumatorilor să utilizeze mijloacele de informare în mod eficient și în condiții de siguranță. Persoanele cu competenţă mediatică sunt în măsură să facă alegeri în cunoștință de cauză, să înțeleagă caracterul conținutului și al serviciilor și să beneficieze de întreaga gamă de oportunități oferită de noile tehnologii ale comunicațiilor. Aceste persoane pot să se protejeze mai bine, atât pe ele însele, cât și pe membrii familiilor lor, de materiale dăunătoare sau ofensive. Prin urmare, dezvoltarea competenţei mediatice pe toate palierele sociale ar trebui promovată, iar evoluţia acesteia, monitorizată îndeaproape. A se vedea nota de subsol 1.

[7] A se vedea: http://ec.europa.eu/avpolicy/media_literacy/docs/report_on_ml_2007.pdf

[8] A se vedea, de asemenea, „Raportul privind rezultatele consultării publice asupra competenţei mediatice": http://ec.europa.eu/avpolicy/media_literacy/docs/report_on_ml_2007.pdf

[9] A se vedea: http://ec.europa.eu/avpolicy/media_literacy/index_en.htm

[10] Decizia nr. 1718/2006/CE.

[11] De exemplu: Festivalul de film de la Salonic (Grecia), Festivalul „Premiers Plans” (Angers, Franţa ), Festival Européen du Film Court de Brest (Franţa), Festival Internacional de cine para jóvenes (Gijón, Spania), Festivalul internaţional de film scurt (Berlin, Germania), Festivalul de film „Crossing Europe” (Linz, Austria) şi cea de-a 20-a ediţie a Festivalului european de film pentru tineret din Flandra (Belgia).

[12] http://ec.europa.eu/information_society/activities/sip/eurobarometer/index_en.htm#overall_report

[13] Recomandarea nr. 2006/952/CE.

[14] A se vedea nota de subsol 6.

[15] De exemplu, Mediakompassi, un site în domeniul competenţei mediatice elaborat de Societatea de Radiodifuziune finlandeză YLE are o secţiune care se concentrează asupra publicităţii pentru tineri, precum şi pentru părinţi şi profesori; Agenţia consumatorului din Suedia a publicat mai multe cărţi şi a cofinanţat apariţia unor materiale educative cu privire la reclamele difuzate la televiziune.

[16] De exemplu, Consiliul Audiovizualului din Catalunya (CAC) promovează platforme de dialog pentru instituirea unor coduri de autoreglementare şi de reglementare în comun.

[17] De exemplu, Media Smart este un program non-profit de competenţă mediatică care se axează pe publicitate, adresat copiilor de şcoală, cu vârste între 6 şi 11 ani. Iniţiativa a fost lansată în Regatul Unit în noiembrie 2002 şi funcţionează acum în Belgia, Germania, Ţările de Jos, Regatul Unit, Finlanda şi Suedia. Iniţiativa este în curs de elaborare în Italia, Portugalia şi Ungaria. Este finanţată prin firmele de publicitate din Regatul Unit şi este susţinută de Regatul Unit şi alte guverne ale statelor membre.

[18] De exemplu Europa Cinemas , creat în 1992 datorită finanţării din programul MEDIA al Uniunii Europene şi al Centre National de la Cinématographie . Europa Cinemas a devenit prima reţea de săli de cinematograf cu program predominant european şi organizează, printre altele, activităţi promoţionale legate de filmele europene pentru publicul tânăr.

[19] De exemplu, Community Media Network (Irlanda) promovează dezvoltarea şi responsabilizarea comunităţii, prin folosirea mijloacelor video, radio, fotografice, imprimate şi internetul drept instrumente-resurse. www.cmn.ie. De asemenea, FILM-X este studioul computerizat interactiv pentru copii şi adolescenţi al Institutului danez de film. Acesta oferă copiilor, tinerilor şi adulţilor o şansă să încerce experienţa unei producţii de film şi îi ajută să înveţe diferite moduri de a comunica prin intermediul filmului http://www.dfi.dk/filmx.

[20] BBC oferă utilizatorilor o largă varietate de oportunităţi de participare interactivă, inclusiv message board-uri (panouri de afişaj pentru mesaje online), forumuri online pentru comentarii, bloguri şi contribuţii audio şi video. De asemenea, BBC a finalizat recent un program pilot pentru Creative Archive (Arhiva de creaţie) care a generat un nivel însemnat de participare din partea persoanelor care plătesc taxe de licenţă cu aproximativ 100 000 utilizatori frecvenţi. Proiectul-pilot Creative Archive a permis oamenilor să descarce, să remodifice, să utilizeze şi să împartă cu alţi oameni secvenţe autorizate corespunzător în scopuri personale, creative şi necomerciale conform condiţiilor din Creative Archive Licence Scheme (sistemul de licenţă Creative Archive).

[21] Iniţiativa Biblioteci Digitale reprezintă un proiect din cadrul i2010, strategia globală a Comisiei de impulsionare a economiei digitale. Bibliotecile digitale constituie colecţii organizate de conţinut digital pus la dispoziţia publicului. Trei filoane principale ale acestei iniţiative se găsesc online: accesibilitatea, digitizarea şi păstrarea şi stocarea.

[22] Adresa http://www.internet-abc.de/kinder/ constituie un exemplu, care permite copiilor să se familiarizeze cu internetul şi cu creaţia şi producţia de conţinut online.

[23] Cea de-a treia prioritate a i2010 este promovarea, cu instrumentele disponibile pentru Comisie, a unei Societăţi informaţionale europene cuprinzătoare, susţinută de servicii publice eficiente şi făcute disponibile prin mijloace TIC uşor de utilizat.

A se vedea: http://ec.europa.eu/information_society/activities/einclusion/index_en.htm şi

http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/inclusion/index_en.htm

[24] A se vedea, de exemplu, acest motor de căutare pentru copii: http://www.blinde-kuh.de/.