52007DC0496

Comunicare a Comisiei către Consiliu, către Parlamentul european, către Comitetul economic şi social european şi către Comitetul Regiunilor - Competenţe informatice pentru secolul XXI promovarea competitivităţii, creşterii economice şi locurilor de muncă /* COM/2007/0496 final */


[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 7.9.2007

COM(2007) 496 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

COMPETENŢE INFORMATICE PENTRU SECOLUL XXI PROMOVAREA COMPETITIVITĂŢII, CREŞTERII ECONOMICE ŞI LOCURILOR DE MUNCĂ

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

COMPETENŢE INFORMATICE PENTRU SECOLUL XXI PROMOVAREA COMPETITIVITĂŢII, CREŞTERII ECONOMICE ŞI LOCURILOR DE MUNCĂ

CUPRINS

1. Introducere 3

2. Cele mai importante provocări 3

2.1. Competenţele informatice nu sunt încă privite ca o prioritate a politicii pe termen lung 3

2.2. Lipsa unei abordări generale a UE: persistă abordările parţiale 4

2.3. Problema de imagine şi diminuarea numărului practicienilor cu nivel înalt de competenţe TIC 4

2.4. Apariţia „universurilor paralele” între învăţământul formal şi formarea profesională sectorială 5

2.5. Persistenţa analfabetismului informatic 5

3. Programul privind competenţele informatice pe termen lung 6

3.1. Elemente cheie ale programului pe termen lung 6

3.2. Linii de acţiune la nivel european 7

3.2.1. Promovarea cooperării pe termen lung şi monitorizarea progreselor 7

3.2.2. Dezvoltarea de acţiuni şi instrumente de sprijin 8

3.2.3. Sensibilizarea publicului 9

3.2.4. Promovarea unui nivel înalt de ocupare profesională şi de integrare socială 9

3.2.5. Promovarea unei mai bune şi mai largi utilizări a e-învăţare 9

4. Concluzii 10

INTRODUCERE

Inovarea şi asimilarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării (TIC) sunt două elemente importante ale Agendei de la Lisabona reînnoite pentru creştere economică şi locuri de muncă. Aportul TIC la economia europeană este fundamental pentru dezvoltarea productivităţii şi creării de produse şi servicii cu conţinut mare de cunoştinţe. Există o nevoie importantă de a aborda aspectele referitoare la competenţele asociate TIC (competenţele informatice) pentru a răspunde cererii tot mai mari de practicieni TIC cu nivel înalt de competenţe. Aceste provocări pot fi abordate în mod eficace doar printr-o reală mobilizare a statelor membre şi a sectorului industrial. Uniunea Europeană (UE) poate furniza o platformă pentru schimbul de bune practici şi soluţii bine orientate, în urma identificării acestora printr-un dialog cu părţile interesate.

La nivel european, în urma reuniunii europene la nivel înalt cu privire la competenţele informatice, organizate în octombrie 2002 în cooperare cu preşedinţia daneză, şi a Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2002, Comisia a instituit în anul 2003 Forumul european al competenţelor informatice pentru a reuni părţile interesante relevante. Forumul a realizat raportul intitulat „Competenţe informatice pentru Europa: către anul 2010 şi mai departe”. Activităţile care au urmat au condus la un progres durabil pentru elaborarea unui program pe termen lung cu privire la competenţele informatice. Un grup operativ TIC a fost creat în 2006 în contextul politicii industriale a Comisiei, având ca scop să susţină crearea unui mediu de afaceri favorabil în UE. Au fost făcute anumite recomandări privind competenţele informatice. Acestea au fost incluse în Declaraţia de la Thessalonic, adoptată la Conferinţa europeană privind competenţele informatice[1] din octombrie 2006.

Trei mesaje cheie s-au revelat la sfârşitul anului 2006. În primul rând, este foarte important pentru UE să adopte în mod rapid un program pe termen lung cu privire la competenţele informatice care să promoveze competitivitatea, ocuparea şi dezvoltarea forţei de muncă, să reducă lacunele în ceea ce priveşte competenţele informatice şi să se situeze într-o postură mai favorabilă pentru a face faţă provocărilor globale în domeniul competitivităţii. În al doilea rând, eforturi importante trebuie făcute pentru ameliorarea cooperării pe termen lung între sectorul public şi cel privat, pentru a asigura un cadru de lucru integrat, care să facă legătura între formarea iniţială în domeniul competenţelor informatice şi învăţământul profesional şi superior şi dezvoltarea profesională. În al treilea rând, industria şi factorii politici de decizie ar trebui să acţioneze decisiv şi sistematic în ceea ce priveşte strategiile destinate să promoveze profesionalismul, imaginea şi atractivitatea locurilor de muncă şi carierelor profesionale din domeniul TIC şi să încurajeze o muncă de calitate, condiţii şi perspective bune de muncă.

Prezenta comunicare furnizează la momentul oportun un răspuns politic la aceste mesaje importante.

CELE MAI IMPORTANTE PROVOCăRI

Competenţele informatice nu sunt încă privite ca o prioritate a politicii pe termen lung

Creşterea economică în domeniul TIC s-a caracterizat întotdeauna printr-o activitate fluctuantă marcată de variaţii extreme. S-a estimat că în UE există 4,2 milioane de practicieni în domeniul TIC şi că aproximativ 180 de milioane de persoane utilizează TIC la locul de muncă[2]. Un studiu privind oferta şi cererea în domeniul competenţelor informatice[3] realizat pentru perioada 1998-2004 a stabilit o creştere de aproximativ 48% a numărului estimativ de practicieni TI angajaţi în această perioadă. După punctul culminant din 2001, un nivel minim a fost înregistrat în 2003. Există anumite indicii ale unei evoluţii ciclice şi Forumul european al competenţelor informatice a atras atenţia asupra faptului că lacune semnificative în ceea ce priveşte competenţele informatice vor apărea din nou şi a impulsionat pentru pregătirea unui program pe termen lung pentru competenţele informatice. Un raport al industriei din 2005 a preconizat că ar putea exista o penurie în 2008, în Europa, de până la jumătate de milion de persoane cu competenţe de înalt nivel în domeniul tehnologiilor de reţea[4]. O anchetă sectorială cu privire la activităţile economice electronice în 2006 a stabilit că întreprinderile anticipează un deficit de competenţe ale practicienilor TIC, în mod special în ceea ce priveşte strategia, siguranţa şi noile soluţii pentru afaceri în domeniul TIC[5].

Deficitul de competenţe ale practicienilor TIC a fost endemic datorită inovaţiilor tehnologice şi creşterii economice rapide a activităţilor TIC în comparaţie cu oferta relativ scăzută de noi angajaţi şi antreprenori cu diplome relevante. Acest lucru a fost observat mai cu seamă odată cu dezvoltarea internetului. Ca răspuns la presiunea realizată de industrie, câteva state membre au lansat iniţiative politice la sfârşitul anilor '90, iar la nivelul UE o conferinţă privind e-economia a fost organizată în martie 2001. Explozia bulei dotcom şi recesiunea din 2001 au afectat în mod negativ investiţiile în domeniul TIC şi au redus temporar cererea de practicieni TIC. Câteva iniţiative întreprinse de industrie luaseră sfârşit, în timp ce interesul politic şi sprijinul s-au diminuat rapid. În momentul de faţă deficitul de competenţe informatice este în creştere. Problematica competenţelor informatice a beneficiat de atenţie din partea factorilor politici de decizie în momentele de vârf, când sectorul TIC era în plină expansiune, dar a pierdut acest interes în perioadele dificile. Această stare de fapt trebuie să se schimbe dacă Europa doreşte să anticipează şi să gestioneze eficient noile evoluţii.

Lipsa unei abordări generale a UE: persistă abordările parţiale

TIC este una din cele mai globale tehnologii, cu o propagare rapidă. Produsele şi serviciile TIC şi locurile de muncă corespunzătoare sunt în general aceleaşi oriunde s-ar afla iar industria TIC operează la scară mondială. Grupul operativ TIC a deplâns faptul că Europa reprezintă încă o multitudine de ţări care funcţionează după sisteme de reglementare diferite. În plus, adoptarea de bune practici este prea lentă şi o abordare generală a UE lipseşte încă.

Forumul european al competenţelor informatice a identificat soluţii care vor aduce o valoare adăugată la nivelul UE, dar acestea nu au fost puse în aplicare până în acest moment. Spre exemplu, dezvoltarea şi conservarea competenţelor necesare pentru succesul afacerilor reprezintă o necesitate pentru a se asigura că întreprinderile au angajaţi cu competenţele corespunzătoare pentru un anumit loc de muncă, la un anumit moment. În acest scop, multe dintre acestea dezvoltă cataloage, procese, instrumente şi strategii pentru competenţele TIC. Câteva ţări au pus la punct cadre de lucru pentru competenţele TIC[6]. Numeroase întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în aceste ţări şi-au dezvoltat liste proprii de competenţe având ca punct de plecare aceste cadre. Eforturile pentru a stabili şi a actualiza aceste liste şi sisteme sunt costisitoare şi acestea pot fi distribuite în beneficiul întreprinderilor şi în special al întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). Folosirea unui cadru european pentru competenţe informatice ar reprezenta o soluţie utilă în conformitate cu ambiţiile pieţei unice.

Problema de imagine şi diminuarea numărului practicienilor cu nivel înalt de competenţe TIC

Necesitatea de a menţine şi de a extinde în mod continuu competenţele informatice decurge din evoluţiile tehnologice şi din ce în ce mai mult din strategiile de aprovizionare mondială favorizate de internet. Noile surse de talente în domeniul TIC în economiile în curs de dezvoltare, în special în India şi în China, implică necesitatea de adaptare a forţei de muncă europene. Programatorii de programe informatice se confruntă cu oferte de contracte cu durată determinată, iar lucrătorii cu venituri mici şi medii se confruntă cu dificultăţi în păstrarea locului de muncă. OCDE estimează că aproximativ 20% din totalul locurilor de muncă ar putea fi afectate de delocalizare[7]. Pe treapta cea mai scăzută a spectrului de calificări, asistăm la o scădere a competenţelor lucrătorilor, din cauza faptului că competenţele acestora sunt codificate, ceea ce a facilitat externalizarea activităţilor acestora. Un nivel ridicat de competenţe informatice este mai dificil de codificat, ceea ce conduce la valorizarea acestor competenţe în contextul european al forţei de muncă. Acest aspect este dezbătut în mass-media ca o posibilă modalitate de restructurare a pieţei muncii.

Câteva surse au raportat deteriorarea imaginii sectorului şi a activităţilor TIC, fapt care se reflectă în scăderea numărului de studenţi care urmează cursuri în acest domeniu. În plus faţă de problemele legate de declinul demografic, tinerii par din ce în puţin interesaţi de studierea matematicii, ştiinţelor şi tehnologiei, iar aspectele legate de egalitatea între sexe persistă. Este necesar să se comunice mai bine cu publicul, mai ales cu tinerii, părinţii, cadrele didactice şi cu femeile şi să se adopte măsuri care să faciliteze adaptarea forţei de muncă. În planul de acţiune pentru politica de imigrare legală[8], Comisia a subliniat importanţa imigraţilor cu competenţe înalte, capabile să contribuie la diminuarea lacunelor pe piaţa muncii din UE. Cu toate acestea, statele membre nu au încă o abordare coerentă: doar douăsprezece state membre oferă proceduri simplificate şi/sau condiţii atractive pentru admiterea lucrătorilor cu competenţe înalte, inclusiv practicieni TIC. O abordare comună ar putea face UE mai atractivă, ceea ce ar aduce competenţele necesare.

Apariţia „universurilor paralele” între învăţământul formal şi formarea profesională sectorială

Dezvoltarea continuă a TIC şi schimbările privind cerinţele corespunzătoare de competenţe informatice constituie o ţintă în mişcare pentru factorii politici de decizie. Sistemele de educaţie naţională şi de pregătire profesională se confruntă cu o provocare foarte importantă privind furnizarea competenţelor de care au nevoie economia şi societatea lor. În ciuda eforturilor acestora, este încă foarte dificil pentru acestea de a depăşi această situaţie, iar învăţarea pe toată durata vieţii este încă departe de a fi o realitate. Forme noi de parteneriate şi abordări flexibile (de exemplu, cele bazate pe e-învăţare) trebuie promovate mai activ.

Industria deplânge lacunele din ce în ce mai mari şi neconcordanţele între cererea şi oferta de competenţe informatice specifice. Forumul european al competenţelor informatice şi grupul operativ TIC au atras atenţia cu privire la apariţia „universurilor paralele” între învăţământul propus de sectorul industrial şi învăţământul oferit de puterea publică în domeniul TIC. Experienţa includerii certificărilor privind competenţele informatice eliberate de sectorul industrial în cadrul naţional de certificări, astfel cum au realizat pentru prima dată Regatul Unit şi câteva noi state membre, furnizează studii de caz interesante care ar trebui revăzute şi împărtăşite între statele membre. Definirea certificărilor ar trebui să se bazeze din ce în ce mai mult pe rezultatele formării pentru a încuraja cadrele didactice şi furnizorii de formare profesională să se concentreze asupra nevoilor de competenţe ale indivizilor şi angajatorilor, nu asupra duratei, localizării sau organizării instituţiilor. Această abordare este în conformitate cu propunerea Comisiei pentru un Cadru european privind certificările[9], care încearcă să faciliteze învăţarea pe toată durata vieţii şi mobilitatea, şi este fundamentală pentru dezvoltarea cadrelor de certificare naţionale şi sectoriale.

Persistenţa analfabetismului informatic

Noţiunea tradiţională de alfabetizare ar trebui să cuprindă întreaga gamă de competenţe informatice şi de competenţe media necesare într-o societate şi o economie bazată pe cunoaştere. Cifrele Eurostat[10] indică faptul că 37% din populaţia UE nu are cunoştinţe informatice şi că mai mult de 60% din populaţia care nu posedă o diplomă superioară învăţământului secundar, nu are cunoştinţe informatice elementare. Lipsa de competenţe informatice va împiedica aceste persoane să utilizeze serviciile de e-comerţ şi serviciile electronice de administraţie şi să participe pe deplin la societatea informaţională. Mai mult decât atât, lipsa de competenţe informatice accentuează dezavantajele sociale şi de educaţie, limitând învăţarea pe toată durata vieţii şi extinderea competenţelor.

Singură, piaţa nu poate reduce fractura digitală. Măsurile publice inovatoare şi parteneriatele între mai multe părţi interesate sunt plasate în centrul Recomandării[11] atât a Parlamentului European şi cât şi a Consiliului cu privire la competenţele cheie pentru învăţarea pe toată durata vieţii şi, de asemenea, a Declaraţiei de la Riga[12] care a fost adoptată la conferinţa ministerială cu privire la integrarea informatică din iunie 2006.

PROGRAMUL PRIVIND COMPETENţELE INFORMATICE PE TERMEN LUNG

Cele mai multe acţiuni care contribuie la punerea în aplicare a programului privind competenţele informatice pe termen lung sunt în mod evident în competenţa statelor membre. Câteva dintre acestea au lansat deja iniţiative privind competenţele informatice, astfel cum a raportat Forumul european al competenţelor informatice. Comisia le va încuraja pentru a-şi dezvolta în continuare politicile în conformitate cu un program privind competenţele informatice pe termen lung şi va impulsiona celelalte state membre să urmeze acest exemplu, în special prin facilitarea schimbului de bune practici.

Pentru a completa activităţile acestora, Comisia îşi va concentra propriile sale eforturi pe acţiuni care vor aduce o valoare adăugată la nivelul UE, în conformitate cu principiul subsidiarităţii. S-a admis că anumite acţiuni care sunt puternic susţinute de către părţile interesate au o evidentă dimensiune europeană. Acestea vor fi promovate de către Comisie în strânsă colaborare cu statele membre şi cu părţile interesate.

Elemente cheie ale programului pe termen lung

Forumul european al competenţelor informatice, grupul operativ TIC şi Declaraţia de la Thessalonic au cerut realizarea unui program privind competenţele informatice pe termen lung. De asemenea, acestea au făcut propuneri detaliate pentru acest program. Aceste propuneri au fost realizate în momentul în care exista un acord general asupra faptului că este nevoie de o accelerare în acest domeniu. Programul privind competenţele informatice pe termen lung pentru statele membre şi părţile interesate include următoarele elemente cheie:

- Cooperare pe termen mai lung : consolidarea cooperării între autorităţile publice şi sectorul privat, învăţământul superior, sindicate şi asociaţii prin promovarea unui parteneriat între mai multe părţi interesate şi a unor acţiuni comune, inclusiv monitorizarea cererii şi ofertei, anticiparea schimbărilor, adaptarea programelor de învăţământ, atragerea studenţilor străini şi lucrătorilor cu competenţe înalte în domeniul TIC şi prin promovarea unei educaţii în domeniul TIC pe termen lung.

- Investiţii în resursele umane : asigurarea unor investiţii publice şi private suficiente în resursele umane şi în competenţele informatice şi sprijin financiar adecvat şi avantaje fiscale, cu respectarea pe deplin a regulilor privind ajutorul de stat şi, de asemenea, dezvoltarea unui cadru privind competenţele informatice şi a unor instrumente care să faciliteze mobilitatea, transparenţa calificărilor şi care să promoveze recunoaşterea şi transferul de credite între sistemele formale, informale şi sectoriale de învăţământ şi de certificare în domeniul TIC.

- Atractivitate: promovarea ştiinţelor, matematicii, TIC, competenţelor informatice, profilurilor profesionale, modelelor de urmat şi perspectivelor de carieră[13] cu o atenţie deosebită îndreptată spre tineri, în special spre fete şi asigurarea pentru părinţi, cadre didactice şi elevi a unei bune înţelegeri a oportunităţilor pe care le oferă o educaţie şi o carieră în domeniul TIC, pentru a contracara scăderea alarmantă a interesului tinerilor pentru carierele profesionale în domeniul ştiinţelor şi tehnologiei[14] în Europa.

- Ocuparea unui loc de muncă şi e-integrare : dezvoltarea cunoştinţelor informatice şi acţiuni în favoarea competenţelor informatice realizate pentru a satisface nevoile forţei de muncă atât în sectorul public, cât şi în cel privat, cu un accent deosebit pus pe IMM şi de asemenea pentru a satisface nevoile persoanelor fără loc de muncă, ale persoanelor în vârstă, ale persoanelor cu un nivel scăzut de educaţie, ale persoanelor cu dizabilităţi şi ale tinerilor marginalizaţi.

- Acumularea de competenţe informatice pe toată durata vieţii : garanţia că lucrătorii pot să-şi actualizeze periodic competenţele informatice şi încurajarea unor abordări privind învăţământul şi formarea profesională mai eficace şi centrate mai mult pe utilizator (e-învăţare). Autorităţile publice ar trebui să promoveze bunele practici pentru formarea profesională a lucrătorilor, cu un accent pus pe IMM şi ar trebui să facă publice soluţiile şi modelele de activităţi încununate de succes.

Aceste elemente cheie ar trebui să fie o sursă de inspiraţie pentru dezvoltarea şi pentru punerea în aplicare de către fiecare stat membru a unei strategii coerente pe termen lung privind competenţele informatice, în cadrul sistemelor politice, legale, bugetare, de educaţie şi de formare profesională respective ale acestora. Acesta este responsabilitatea statelor membre. Comisia va monitoriza şi va întocmi rapoarte periodice cu privire la aceste evoluţii.

Linii de acţiune la nivel european

Luând în considerare recomandările părţilor interesate, Comisia propune cinci linii de acţiune la nivel UE. Activităţile avute în vedere prin aceste linii de acţiune vor fi iniţiate în 2007 şi vizează punerea în aplicare pe deplin până în 2010. Liniile de acţiune vor fi puse în aplicare prin intermediul instrumentelor UE, cum ar fi Programul de învăţare pe întreaga durată a vieţii, Program-cadru pentru competitivitate şi inovare şi al şaptelea Program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică, precum şi fondurile structurale disponibile pentru promovarea ocupării forţei de muncă şi coeziunii regionale şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în cadrul programelor de dezvoltare rurală aprobate de statele membre/regiuni pentru promovarea TIC, a ocupării forţei de muncă şi a creşterii economice în mediul rural. Cooperarea cu Centrul european pentru dezvoltarea formării profesionale (Cedefop) va fi consolidată pentru a face legătura în mod activ între activităţile legate de competenţele informatice şi învăţământul şi formarea profesională şi învăţarea pe întreaga durată a vieţii. Liniile de acţiune vor fi monitorizate periodic pentru a se asigura eficacitatea acestora.

Promovarea cooperării pe termen lung şi monitorizarea progreselor realizate

Comisia va promova dialogul şi cooperarea cu privire la competenţele informatice între statele membre şi între părţile interesate şi va asigura o monitorizare periodică a progreselor realizate. În acest context, crearea în iunie 2007, de către societăţile de vârf în domeniul TIC a e-Skills Industry Leadership Board este binevenită. Comisia consideră că este nevoie de un dialog între partenerii sociali şi autorităţile publice cu privire la găsirea modalităţilor de îmbinare a flexibilităţii ocupării forţei de muncă cu siguranţa pentru angajaţii sectorului TIC.

În 2007 vor fi iniţiate următoarele activităţi:

- Promovarea unui dialog periodic cu privire la competenţele informatice cu statele membre şi cu părţile interesate (sectorul industrial, asociaţii şi sindicate, societatea civilă, învăţământul superior şi instituţiile de formare profesională) şi păstrarea unei comunităţi virtuale online în parteneriat cu Cedefop;

- Monitorizarea cererii şi ofertei în domeniul competenţelor informatice în parteneriat cu Eurostat şi cu părţile interesate şi evaluarea impactului aprovizionării la scară mondială. Va fi difuzat un raport anual care va prezenta o sinteză a situaţiei, bazat pe indicatorii existenţi, concentrându-se mai ales asupra competenţelor practicienilor TIC şi asupra anchetelor cu privire la competenţele din domeniul activităţilor economice electronice.

Dezvoltarea de acţiuni şi instrumente de sprijin

Astfel cum a fost recomandat de către părţile interesate, la nivelul UE pot fi continuate acţiuni specifice pentru a ameliora disponibilitatea de competenţe informatice. Acestea vor fi lansate de către Comisie începând cu anul 2007:

- Sprijinirea dezvoltării unui cadru european privind competenţele informatice, bazat pe exigenţele părţilor interesate şi pe rezultatele lucrărilor de pregătire în cadrul Comitetului european de standardizare[15], în conformitate cu propunerea pentru un cadru european de certificări. Rezultatele trebuie să fie disponibile înainte de sfârşitul anului 2008;

- Promovarea pe mai departe a iniţiativei Europass[16] în cooperare cu Cedefop, inclusiv dezvoltarea unui instrument de auto-evaluare online şi realizarea unui studiu de fezabilitate cu privire la un portal european al competenţelor informatice şi carierei profesionale. Acest portal care va fi lansat şi întreţinut de către părţile interesate trebuie să fie disponibil până la sfârşitul anului 2008;

- Realizarea unui manual cu privire la parteneriatul dintre mai multe părţi interesate în domeniul competenţelor informatice, inclusiv bunele practici şi recomandări cu privire la cadrele legale şi financiare adecvate. Acesta trebuie să fie disponibil în 2008 şi promovat în ateliere în statele membre;

- Realizarea unor sisteme de admitere în UE rapide şi atractive pentru practicienii TIC din ţările terţe. Comisia va emite în septembrie 2007 o propunere de directivă cu privire la admiterea lucrătorilor cu competenţe de vârf din ţările terţe pentru a facilita combaterea lacunelor de competenţe;

- Încurajarea femeilor de a alege cariere în domeniul TIC prin promovarea exerciţiului de observare IT girls [17] în cooperare cu societăţile TIC şi lansarea studiului de bune practici care se axează in principal pe factori care incită femeile să urmeze o carieră în TIC.

- Promovarea formării profesionale on line în domeniul agriculturii şi în mediul rural[18] în contextul programelor aprobate de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013.

În plus, următoarele acţiuni vor fi lansate în 2008:

- Sprijinirea elaborării unor orientări cu privire la competenţele informatice pentru a consolida calitatea şi relevanţa învăţământului în domeniul TIC şi pentru a promova cooperarea eficientă între instituţiile de învăţământ superior şi sectorul industrial. Propunerea grupului operativ TIC pentru crearea unei noi discipline care să acopere ştiinţele, managementul şi ingineria va fi studiată. Orientările trebuie să fie disponibile în 2009.

- Încurajarea elaborării de criterii europene de calitate pentru certificările existente eliberate de sectorul industrial în domeniul competenţelor informatice, luând în considerare viitorul Cadru european privind certificările şi iniţiativele de autoreglare ale sectorului industrial. Aceste criterii trebuie să fie disponibile în 2009.

- Explorarea posibilităţilor pentru acordarea unor avantaje financiare şi fiscale, cu respectarea pe deplin a regulilor privind ajutorul de stat, în special pentru IMM şi examinarea posibilităţii unui credit de impozit pentru investiţiile în capitalul uman pentru persoanele fizice. Un raport trebuie difuzat în 2009.

Sensibilizarea publicului

Există două modalităţi în care sensibilizarea publicului poate fi facilitată la nivelul UE începând din anul 2007, în special în cadrul celui de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică şi al Programului de învăţare pe întreaga durată a vieţii în concordanţă cu metoda deschisă de coordonare Educaţia şi formarea profesională 2010:

- Schimbul de informaţii şi bune practici la iniţiativa statelor membre pentru promovarea ştiinţelor, a matematicii şi a TIC, a modelelor de succes, a profilurilor profesionale şi a perspectivelor de carieră, precum şi formarea profesională a cadrelor didactice în domeniul competenţelor TIC şi luarea în considerare a aspectelor legate de egalitatea între sexe în domeniul ştiinţific şi tehnic;

- Susţinerea campaniilor de sensibilizare şi de informare la nivelul UE şi la nivel naţional pentru a permite părinţilor, cadrelor didactice şi elevilor accesul la o bună înţelegere a oportunităţilor oferite de o educaţie în domeniul TIC şi de urmarea unei cariere profesionale în domeniul TIC în UE.

Promovarea unui nivel înalt de ocupare profesională şi de integrare socială

Comisia va lansa o iniţiativă cu privire la e-integrare în 2008. Caracteristicile acesteia vor fi definite într-o viitoare comunicare. Ca o parte a angajamentelor luate prin Declaraţia de la Riga în perioada 2007-2008, Comisia va reexamina politicile statelor membre pe baza unei cuantificări exhaustive a cunoştinţelor informatice în vederea identificării acelora încununate de succes şi propunerii unor noi iniţiative în cazul în care acest lucru este necesar. Scopul este de a pune capăt fracturii digitale între grupurile expuse riscului de excludere şi media populaţiei până în 2010. Progresele vor fi cuantificate în contextul i2010. O anchetă a Eurostat cu privire la TIC în cadrul gospodăriilor va furniza datele specifice în 2007 cu privire la cunoştinţele informatice.

Importanţi parteneri din cadrul sectorului industrial TIC au lansat deja în 2006 „Alianţa europeană cu privire la competenţele pentru ocuparea unui loc de muncă” care are ca scop să facă posibilă formarea profesională a 20 de milioane de persoane provenind din grupurile dezavantajate până în 2010. Organizaţiile profesionale ale IMM ar dori să dezvolte programe educaţionale similare pentru dezvoltarea competenţelor utilizatorilor, axate în special pe nevoile IMM. Activităţile şi iniţiativele promiţătoare vor fi sprijinite în continuare de către Comisie, inclusiv:

- Promovarea iniţiativelor cu privire la răspunderea socială a întreprinderilor şi a parteneriatelor dintre furnizorii de formare profesională în domeniul competenţelor informatice, societatea civilă, furnizorii de formare profesională în domeniul activităţilor economice şi între serviciile de plasare a forţei de muncă pentru a sprijini stagiarii să se adapteze la noul loc de muncă şi pentru a promova cunoştinţele informatice;

- Investigarea în ceea ce priveşte iniţiativele în desfăşurare ale sectorului industrial a modalităţilor în care instrumentele de finanţare publice şi private pot susţine eficient iniţiativele de succes ale mai multor părţi interesate[19] în vederea ameliorării reuşitei de a ocupa un loc de muncă de către persoanele în căutarea acestuia şi a lucrătorilor cu nivel scăzut de competenţe.

Promovarea unei mai bune şi mai largi utilizări a e-învăţământului

Axat pe realizările programului e–învăţare (2004-2006) şi pe concluziile unei analize comparative în desfăşurare a politicilor de sprijin pentru e-învăţare în întreprinderi şi ale Conferinţei e-învăţămât organizată în octombrie la Lisabona[20], Comisia va difuza un raport în 2008 cu recomandări pentru iniţiative de e-învăţare precise şi pentru promovarea strategiilor de succes. De asemenea, Comisia va susţine două activităţi:

- Promovarea dezvoltării de cursuri de e-învăţare şi de mecanisme de schimb de resurse de formare profesională în domeniul competenţelor informatice pentru lucrători. Aceste mecanisme trebuie să fie disponibile în 2009;

- Sprijinirea stabilirii de reţele între centrele de formare profesională şi cele de cercetare[21], ceea ce contribuie la o mai bună înţelegere a nevoilor viitoare în domeniul competenţelor informatice. Aceste reţele trebuie să fie operaţionale în 2009.

CONCLUZII

Trebuie întreprinse mai multe eforturi pentru dezvoltarea şi extinderea nivelului de competenţe informatice ale forţei de muncă şi ale cetăţenilor europeni, care reprezintă una din bazele unei societăţi informaţionale, pentru ca Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia să continue să fie competitive într-o economie globalizată, caracterizată pin schimbări tehnologice rapide. Pentru acest lucru este nevoie de eforturi majore şi susţinute, atât din partea statelor membre cât şi a părţilor interesate, într-o multitudine de domenii politice.

Programul privind competenţele informatice pe termen lung propus în această comunicare include elemente cheie ca factor de inspiraţie pentru dezvoltarea şi punerea în aplicare de către statele membre şi de către părţile interesate a unor politici şi măsuri pe termen lung în domeniul competenţelor informatice. Comisia va sprijini punerea în aplicare a cinci linii de acţiune concentrându-se pe activităţile care vor aduce o valoare adăugată la nivel european.

Comisia va organiza o conferinţă importantă în 2008 pentru a înainta un raport asupra progreselor realizate, pentru a prezenta rezultatele acţiunilor întreprinse şi pentru a lua în discuţie perspectivele de viitor. Aceasta va difuza un raport în 2010 pe baza rezultatelor unei evaluări independente şi a evaluării părţilor interesate.

[1] Thessalonic Cedefop, 5-6 octombrie 2006, a se vedea: www.e-skills-conference.org

[2] CEPIS, „O viziune privind competenţele informatice pentru industria TIC în Europa”, februarie 2007

[3] Rand Europe, „Oferta şi cererea în domeniul competenţelor informatice în Europa”, septembrie 2005

[4] Cartea albă a IDC, „Competenţe în domeniul tehnologiilor de reţea în Europa” septembrie 2005

[5] E-Business Watch Survey 2006

[6] CIGREF (Clubul informatic al marilor întreprinderi franceze) în Franţa, SFIA (Skills Framework for the Information Age) în Regatul Unit şi AITTS (Advanced IT Training System) în Germania

[7] Delocalizarea include atât externalizarea internaţională, caz în care activităţile sunt contractate de către terţe societăţi independente din străinătate, cât şi internalizarea internaţională (activităţile sunt contractate de către societăţi din acelaşi grup aflate în străinătate).

[8] COM (2005)669 din 21.12.2005

[9] COM (2006)479 din 5.9.2006

[10] Eurostat, Statistics in Focus, 17/2006

[11] 2006/962/CE, 18.12.2006

[12] A se vedea: http://europa.eu.int/information_society/events/ict_riga_2006/doc/declaration_riga.pdf

[13] Aceste perspective de carieră ar trebui să nu acopere doar mobilitatea verticală, dar şi parcursurile orizontale de carieră şi sugestiile privind modalităţile de a concilia viaţa profesională şi cea privată.

[14] „Science Education Now: A Renewed Pedagogy for the Future of Europe”, Raportul Rocard, 12.6.2007

[15] A se vedea: http://www.cenorm.be/cenorm/businessdomains/businessdomains/isss/activity/wsict-skills.asp

[16] A se vedea: http://europass.cedefop.europa.eu/

[17] A se vedea: http://ec.europa.eu/itgirls

[18] Rezultatele unui studiu cu privire la bunele practici pentru sprijinirea asimilării şi maximizării beneficiilor TIC în mediul rural vor fi disponibile înainte de sfârşitul anului 2007.

[19] În conformitate cu Orientările pentru politicile de ocupare profesională ale statelor membre (2005/600/CE, 12 iulie 2005)

[20] A se vedea: http://www.elearninglisboa.com

[21] De exemplu “Network of Living Labs”, a se vedea: http://www.ami-communities.eu/wiki/CORELABS