[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 2.7.2007

COM(2007) 375 final

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Raport privind evaluarea intermediară a programului Erasmus Mundus 2004-2008

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE CONSILIU,PARLAMENTUL EUROPEAN, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Raport privind evaluarea intermediară a programului Erasmus Mundus 2004-2008

CUPRINS

1. Introducere 3

2. Contextul evaluării externe 3

3. Evaluarea externă 3

3.1. Modalităţile de evaluare 3

3.2. Metodologia 4

3.3. Concluziile evaluatorului 4

3.3.1. Aspecte financiare 4

3.3.2. Valoare adăugată europeană 5

3.3.3. Relevanţă 5

3.3.4. Eficacitate şi impact 6

3.3.5. Performanţă şi raport cost-eficacitate 7

3.3.6. Utilitate, valoare adăugată şi durabilitate 7

4. Principalele recomandări în cadrul evaluării externe şi observaţiile comisiei 7

4.1. Proiectarea programului 8

4.2. Gestionarea programului 9

4.3. Finanţarea programului 10

5. Concluziile comisiei 11

Anexe statistice referitoare la propunerile depuse şi selectate 12

1. INTRODUCERE

Prezentul raport este prezentat în temeiul articolului 12 din Decizia 2317/2003/CE[1] din 5 decembrie 2003 de stabilire a programului Erasmus Mundus, care prevedere realizarea unei evaluări intermediare a programului. Acest raport prezintă poziţia Comisia cu privire la principalele concluzii şi recomandări formulate în urma evaluării intermediare a programului, care pot fi obţinute accesând adresa:

http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/evalreports/index_en.htm.

Aceste concluzii şi recomandări se bazează pe anchete aprofundate realizate în rândul participanţilor la programul Erasmus Mundus şi a principalelor părţi interesate, ale căror rezultate sunt detaliate în anexa la raportul de evaluare intermediară.

2. CONTEXTUL EVALUăRII EXTERNE

Erasmus Mundus este un program de cooperare şi mobilitate în domeniul învăţământului superior, având ca scop promovarea Uniunii Europene ca un centru de excelenţă pentru învăţământ la scară mondială. Acest program vizează susţinerea organizării unor cursuri de master europene de cea mai înaltă calitate şi creşterea vizibilităţii şi atractivităţii învăţământului superior european în ţările terţe. Printre obiectivele strategice ale programului se numără îmbunătăţirea calităţii învăţământului superior în Europa şi promovarea înţelegerii interculturale prin cooperarea cu ţările terţe.

Obiectivele specifice ale programului sunt: promovarea calităţii şi excelenţei în cadrul învăţământului superior european; încurajarea mobilităţii absolvenţilor licenţiaţi şi a cadrelor didactice universitare din ţări terţe către ţări ale UE; promovarea cooperării structurate cu instituţii de învăţământ superior din ţări terţe; şi îmbunătăţirea profilului, vizibilităţii şi accesibilităţii învăţământului superior european la nivel mondial.

Programul cuprinde patru acţiuni principale. Acestea sunt: acţiunea 1 - cursuri de master Erasmus Mundus, care cuprind cursuri integrate la nivel master oferite de cel puţin trei universităţi din trei ţări europene diferite; acţiunea 2 – burse Erasmus Mundus pentru studenţi şi cadre didactice universitare din ţări terţe; acţiunea 3 – parteneriate cu instituţii de învăţământ superior din ţări terţe, ce cuprind burse pentru studenţi şi cadre didactice universitare din ţări UE, destinate sprijinirii mobilităţii către ţări terţe; acţiunea 4 – proiecte de creştere a atractivităţii învăţământului superior european la scară internaţională.

3. EVALUAREA EXTERNă

3.1. Modalităţile de evaluare

În urma unei licitaţii[2], Centre for Strategy & Evaluation for Evaluation Services (CSES) a fost instituţia selectată pentru realizarea evaluării. Evaluarea intermediară a avut ca obiect perioada 2004-2006, în care au fost lansate o serie de cereri de propuneri pentru punerea în aplicare a programului. În cazul în care cursurile de master Erasmus Mundus, bursele şi „proiectele de atractivitate” (acţiunile 1, 2 şi 4) au început în anul universitar 2004-2005, parteneriatele (acţiunea 3) au început cu un an mai târziu, în 2005-2006.

Obiectivele evaluării intermediare au fost: abordarea relevanţei şi a utilităţii, a eficienţei, a eficacităţii, a durabilităţii şi a valorii adăugate comunitare a programului; şi punerea la dispoziţia Comisiei a unor recomandări privind modalitatea de îmbunătăţire a logicii de intervenţie, a proiectării, a măsurilor de punere în aplicare, a rezultatelor şi a impactului programului.

3.2. Metodologia

Metodologia a cuprins cercetarea literaturii de specialitate; o anchetă în rândul instituţiilor participante la cursurile de master Erasmus Mundus, parteneriate şi proiectele de atractivitate (acţiunile 1, 3 şi 4) şi al studenţilor şi cadrelor didactice universitare din UE şi ţări terţe; precum şi interviuri cu principalele părţi interesate, inclusiv Comisia, Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA), structurile naţionale ale programului Erasmus Mundus şi participanţii la cele patru acţiuni ale programului.

3.3. Concluziile evaluatorului

În ansamblu, programul Erasmus Mundus 2004-2008 pare să fi avut un debut pozitiv. Programul a generat un entuziasm autentic atât în rândul studenţilor, cât şi în rândul instituţiilor de învăţământ superior, ceea ce sugerează un grad înalt de relevanţă în raport cu nevoile identificate. În opinia instituţiilor de învăţământ superior, programul aduce o valoare adăugată în numeroase moduri, de exemplu promovând eliberarea de diplome comune, duble şi multiple între instituţii de învăţământ superior situate în ţări diferite, în conformitate cu obiectivele „Procesului de la Bologna” de întărire a dimensiunii europene a învăţământului şi de încurajare a unei mobilităţi mai mari.

Programul Erasmus Mundus a început de asemenea să contribuie la promovarea excelenţei academice în învăţământul superior european, în special prin încurajarea instituţiilor de învăţământ superior europene să consolideze cooperarea şi programele de activitate comună cu alte instituţii de acest tip considerate „de nivel internaţional” în anumite discipline. În acelaşi fel, programul oferă o paletă largă de avantaje din perspectiva studenţilor, de exemplu dezvoltarea personală, care decurge din expunerea la culturi şi limbi noi şi avantajul academic de a urma cursuri de master care demonstrează excelenţă academică.

Într-o perspectivă viitoare, participarea la programul Erasmus Mundus este de asemenea percepută ca fiind potenţial benefică pentru cariera studenţilor. Cu toate acestea, datorită faptului că programul a debutat abia în 2004, impactul acestuia asupra perspectivelor de angajare ale potenţialilor studenţi va trebui evaluat prin intermediul unor studii longitudinale vizând cariera ulterioară a absolvenţilor Erasmus Mundus (un prim studiu de urmărire va fi lansat în această privinţă).

3.3.1. Aspecte financiare

Programul Erasmus Mundus a beneficiat de un buget de 230 milioane euro pentru perioada 2004-2008. Între anii 2005-2007 au fost puse la dispoziţie fonduri suplimentare de 57,3 milioane euro prin intermediul „Ferestrelor pentru Asia”, iar în 2007 s-au adăugat 8,8 milioane euro prin intermediul „Ferestrei pentru Statele ACP” şi „Ferestrei pentru Balcanii de Vest”. Acestea sunt pachete financiare din bugetul UE alocat ajutorului extern şi destinate finanţării burselor suplimentare pentru studenţi din ţări specifice. În consecinţă, un buget total de 296,1 milioane euro este disponibil pentru perioada de programare 2004-2008.

Pachetul financiar global alocat programului a permis finanţarea mai multor cursuri de master de înaltă calitate şi a unei serii de burse, în conformitate cu aşteptările iniţiale[3]. Cu toate acestea, cererea atât pentru cursuri de master, cât şi pentru burse a crescut în cursul perioadei de referinţă, atingând un nivel suficient de ridicat pentru a justifica fonduri suplimentare în viitor. De exemplu, pentru cursurile de master Erasmus Mundus şi proiectele de atractivitate (acţiunile 1 şi 4) aproximativ 1 din 7 cereri a fost acceptată între anii 2004 – 2006, în timp ce pentru parteneriate (acţiunea 3) au fost acceptate aproximativ două treimi din cereri. În plus, în 2007 aproximativ 1 din 7 cereri pentru burse (acţiunea 2) a fost acceptată, ceea ce sugerează faptul că există o concurenţă puternică între studenţii din ţările terţe. De altfel, absorbţia rapidă a fondurilor alocate „ferestrelor” menţionate sugerează că un pachet financiar mai mare ar fi putut fi de asemenea absorbit fără dificultate, mărind considerabil efectele programului.

3.3.2. Valoare adăugată europeană

Unul dintre elementele centrale ale programului Erasmus Mundus îl reprezintă obligaţia cursurilor de master de a include o pronunţată dimensiune transnaţională, mobilitatea în cel puţin două ţări diferite ale UE făcând parte integrantă din aceste cerinţe. Prin urmare, participanţii şi părţile interesate au estimat că programul Erasmus Mundus comportă o pronunţată valoare adăugată europeană. Coerenţa dintre programul Erasmus Mundus şi obiectivele Procesului de la Bologna (de exemplu, prin promovarea dimensiunii europene a învăţământului, a mobilităţii, a diplomelor comune şi a cooperării europene pentru asigurarea calităţii) este de asemenea semnul unei valori adăugate comunitare.

3.3.3. Relevanţă[4]

De când propunerea a fost elaborată pentru perioada de programare 2004-2008, situaţia contextuală nu s-a schimbat radical. Prin urmare, logica de intervenţie rămâne relevantă atât din punct de vedere politic (consolidarea cooperării cu ţările terţe în domeniul învăţământului superior, promovarea dialogului intercultural, promovarea organizării unor cursuri integrate în urma cărora să se acorde diplome comune, duble sau multiple la nivel european conform obiectivelor Procesului de la Bologna), cât şi pentru a răspunde nevoilor identificate ale beneficiarilor programului (instituţii de învăţământ superior, studenţi şi cadre didactice universitare din ţări europene şi ţări terţe).

Există o strânsă legătură între programul Erasmus Mundus şi Strategia de la Lisabona, în special programul „Educaţie şi formare 2010” şi Procesul de la Bologna, care evidenţiază necesitatea deschiderii către restul lumii a sistemelor de educaţie şi formare, ca parte a răspunsului Comunităţii la provocările şi oportunităţile prezentate de globalizare. Europa trebuie să fie competitivă într-un mediu în care numărul studenţilor internaţionali creşte rapid şi în care concurenţa se intensifică pentru a atrage aceşti studenţi.

3.3.4. Eficacitate şi impact[5]

La sfârşitul anului 2006, rezultatele erau următoarele: 80 cursuri de master Erasmus Mundus (acţiunea 1); 2325 burse pentru studenţi din ţări terţe (acţiunea 2); 19 parteneriate (acţiunea 3); 23 proiecte de atractivitate (acţiunea 4)[6]. Până acum, ratele de participare la program au fost în general conform aşteptărilor, cu excepţia parteneriatelor (acţiunea 3), care au înregistrat o participare mai slabă decât s-a prevăzut.

Programul Erasmus Mundus contribuie la dezvoltarea unei cooperări mai structurate în domeniul învăţământului superior între UE şi ţările terţe, deşi ratele scăzute de participare la parteneriate (acţiunea 3) sugerează că rămân multe de făcut în acest domeniu. În ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesibilităţii învăţământului superior european, în special prin posibilitatea acordată absolvenţilor licenţiaţi şi cadrelor didactice universitare cu calificări înalte din toată lumea de a studia şi/sau preda în UE, sistemul de burse (acţiunea 2) a facilitat în mare măsură accesul la învăţământul superior european şi a permis creşterea atractivităţii acestuia pentru studenţi talentaţi din ţări terţe.

Referitor la promovarea înţelegerii interculturale, programul Erasmus Mundus a încurajat cu succes schimburile culturale de experienţă. Acest proces a fost favorizat de o distribuţie foarte bună a naţionalităţilor între bursierii din ţările terţe. De altfel, studenţii din ţările terţe au estimat că avantajele culturale şi lingvistice sunt mai importante decât cele pentru perspectivele lor de carieră. Până în prezent, însă, studenţii din ţările terţe au beneficiat mai mult de acest program decât studenţii din UE din cauza pachetului financiar mai limitat consacrate mobilităţii studenţilor din Uniune. Experienţa studenţilor – atât academică, cât şi culturală şi lingvistică – este mult mai bogată în cadrul cursurilor de master Erasmus Mundus, unde există un echilibru solid între studenţii europeni (inclusiv cei din ţara gazdă) şi studenţii internaţionali, decât în cursurile de master dominate de studenţi noneuropeni.

Programul Erasmus Mundus a avut de asemenea un impact pozitiv asupra ţărilor UE în care nu exista anterior un cadru juridic pentru acreditarea diplomelor comune, duble sau multiple, implicând parteneri din diferite ţări ale UE. Chiar şi în cazul persistenţei problemei acreditării diplomelor comune, cursurile de master Erasmus Mundus au pus în aplicare structuri eficiente legate de diplomele duble sau comune, care au permis o veritabilă integrare şi cooperare. Diplomele comune permit de asemenea transformarea pieţei muncii din UE într-o piaţă mai transparentă şi accesibilă studenţilor europeni.

Mai puţin pozitiv a fost faptul că anumite ţări europene au fost slab reprezentate în ceea ce priveşte numărul de proiecte la care au participat instituţiile acestora, un dezechilibru pentru care Comisia caută soluţii. Cursurile de master Erasmus Mundus includ practic toate disciplinele universitare, deşi există o clară preponderenţă pentru cursurile de inginerie şi ştiinţe naturale.

3.3.5. Performanţă şi raport cost-eficacitate[7]

Structurile naţionale şi instituţiile de învăţământ superior care organizează cursuri de master Erasmus Mundus au fost de părere că până în prezent Comisia şi EACEA au supervizat foarte bine punerea în aplicare a programului. În special comunicarea şi fluxul de informaţii au primit o excelentă apreciere ca fiind periodice şi informative. Răspunsurile la întrebările instituţiilor de învăţământ superior au fost în general tratate cu promptitudine, consorţiile primind reacţii şi observaţii utile în urma rapoartelor lor. Gradul înalt de satisfacţie al studenţilor şi al instituţiilor de învăţământ superior, deopotrivă, cu privire la gestionarea programului sugerează că programul a fost administrat în mod eficace şi eficient de către Comisie şi EACEA.

Utilizarea şi nivelul costurilor unitare şi a sumelor fixe legate de punerea în aplicare a programului au fost considerate în mare măsură rentabile, permiţând programului să-şi atingă obiectivele la cele mai mici costuri. Cu toate acestea, evaluarea sugerează că universităţile care participă la cursurile de master Erasmus Mundus şi studenţii europeni primesc subvenţii mici în cadrul programului actual[8].

3.3.6. Utilitate, valoare adăugată şi durabilitate[9]

Un număr destul de mare de cursuri de master Erasmus Mundus susţinute prin program sunt cursuri care existau deja înainte şi care au fost modificate pentru a se adapta în cadrul Erasmus Mundus. Programul pare să fi încurajat instituţiile de învăţământ superior să-şi modifice cursurile de master de înaltă calitate prin cooperare şi organizare de cursuri comune cu instituţii de învăţământ superior din alte ţări europene, incluzând aceleaşi discipline şi capabile să răspundă criteriilor de excelenţă academică la nivel european/internaţional.

Studiul sugerează că majoritatea acestor cursuri nu ar fi putut continua în forma lor actuală fără finanţare prin programul Erasmus Mundus. Dacă această situaţie sugerează un nivel scăzut de durabilitate, ea dovedeşte, din alt punct de vedere, că banii europeni sunt utilizaţi pentru promovarea unor activităţi care altfel nu s-ar putea derula în aceleaşi condiţii.

Un alt aspect este dacă studenţii şi cadrele didactice universitare (în special din ţările terţe) ar fi participat la program în lipsa unui sprijin financiar. În acest context, 95% dintre studenţii proveniţi din ţări terţe au declarat că nu ar fi putut participa la program dacă nu ar fi primit o bursă. Acest lucru sugerează nivelul înalt de adiţionalitate.

4. PRINCIPALELE RECOMANDăRI ÎN CADRUL EVALUăRII EXTERNE şI OBSERVAţIILE COMISIEI

Principalele recomandări ale evaluatorului sunt prezentate în caractere aldine, în timp ce răspunsurile Comisiei sunt în caractere italice.

4.1. Proiectarea programului

Recomandarea 1

Bursele destinate participării la programul Erasmus Mundus ar trebui acordate studenţilor din UE după principiul concurenţei. Trebuie deci să se garanteze că studenţii din UE sunt puşi pe picior de egalitate cu colegii lor din ţările terţe.

Comisia este de acord cu această recomandare, facilitând în acest fel mobilitatea intracomunitară a studenţilor din UE şi încurajând o mai mare participare a acestor studenţi. Comisia va analiza posibile măsuri de îmbunătăţire a poziţiei studenţilor din UE, încercând în acelaşi timp să asigure complementaritatea cu programul Erasmus.

Recomandarea 2

În funcţie de posibilităţile financiare, programul Erasmus Mundus ar trebui extins la nivel de doctorat, atât pentru cursuri, cât şi pentru burse. Problemele legate de asigurarea calităţii pentru programele de doctorat va trebui să fie supuse unei analize atente. În această privinţă, sistemul francez de cotutelă ar trebui să servească drept model. O atenţie specială ar trebui acordată pentru a se evita suprapunerea cu bursele de cercetare Marie Curie.

Comisia este de acord cu această recomandare, permiţând în acest fel Europei să reţină studenţi şi cercetători excelenţi din ţări terţe şi creând o punte de legătură între învăţământul superior şi cercetare. Comisia va analiza modelul de ”cotutelă” atunci când va decide asupra măsurilor viitoare, preocupându-se în acelaşi timp să stabilească sinergii cu bursele de cercetare şi reţelele Marie Curie.

Recomandarea 3

În contextul cursurilor de master Erasmus Mundus, ar trebui să se încurajeze cooperarea cu instituţii de învăţământ superior din ţări terţe şi să se permită acestor instituţii să devină parteneri veritabili chiar în cadrul cursurilor de master. Acest lucru ar putea fi obţinut reunind cursurile de master şi parteneriatele (acţiunile 1 şi 3) în cadrul unei aceleaşi structuri.

Comisia este în principiu de acord cu această recomandare şi va analiza măsuri adecvate pentru viitor. Cu toate acestea, asigurarea calităţii este un exerciţiu complex atunci când este vorba de instituţii de învăţământ superior aflate în ţări terţe. Este important să se garanteze că dorinţele instituţiilor europene participante şi structura programelor academice ale acestora sunt îndeplinite în întregime.

Recomandarea 4

Programul Atlantis şi programul de cooperare UE-Canada (şi la fel proiectele pilot cu Japonia, Australia şi Noua Zeelandă) ar trebui combinate cu programul Erasmus Mundus astfel încât să fie îmbunătăţită coerenţa cu strategia Comisiei referitoare la întărirea cooperării în domeniul învăţământului superior dintre ţările UE şi ţările terţe. Din punct de vedere al publicităţii şi al sensibilizării, ar fi avantajos să se folosească Erasmus Mundus ca program unic pentru promovarea cooperării între instituţiile din UE şi cele din ţările terţe şi pentru creşterea mobilităţii studenţilor şi a cadrelor didactice ale acestora. Acest lucru ar avea de asemenea un efect pozitiv semnificativ asupra vizibilităţii programului şi a coerenţei activităţilor comunitare în domeniu.

Comisia consideră interesantă această recomandare. Cu toate acestea, programul de cooperare UE-SUA (Atlantis), care a fost recent reînnoit, acoperă un câmp mai larg decât Erasmus Mundus, cursurile de master comune reprezentând doar o parte din acest program. După 2013, combinarea tuturor activităţilor comunitare cu dimensiune externă derulate în domeniul învăţământului superior în cadrul unui program unic integrat ar putea fi, totuşi, o opţiune.

Recomandarea 5

Ar trebui luată în considerare ideea de a oferi studenţilor Erasmus Mundus posibilităţi de stagii într-un mod mai sistematic. Acest demers ar contribui în mod semnificativ la îmbunătăţirea imaginii programului în rândul angajatorilor şi al altor părţi interesate. Cu toate acestea, realizarea unui stagiu nu ar trebui să fie obligatorie, deoarece acest lucru nu ar fi neapărat adecvat în cazul tuturor cursurilor de master Erasmus Mundus.

Comisia salută această recomandare şi va încuraja oferirea de stagii pentru studenţi în cadrul cursurilor de master Erasmus Mundus, după caz. O abordare flexibilă a acestei probleme, aşa cum sugerează evaluatorii, pare adecvată.

4.2. Gestionarea programului

Recomandarea 6

Structurile naţionale ar trebui finanţate în continuare în mare măsură de statele membre pentru a se evita instituirea unei structuri de agenţie europeană la nivel naţional (ceea ce nu pare să fie pe placul structurilor naţionale). Cu toate acestea, structurile naţionale ar trebuie să primească fonduri destinate cofinanţării activităţilor de publicitate, având în vedere că volumul lor de muncă e probabil să se mărească semnificativ în următoarea perioadă de programare din cauza creşterii prevăzute a bugetului programului. Comisia ar trebui să organizeze cereri de propuneri restrânse pe bază tematică pentru a permite structurilor naţionale să finanţeze iniţiative specifice pe care doresc să le sprijine, cum ar fi activităţi de marketing şi publicitate etc. Pentru noua perioadă de programare, ar putea fi analizată posibilitatea de a atribui structurilor naţionale un rol oficial în procesul de monitorizare a cursurilor de master Erasmus Mundus.

Comisia este de acord cu această recomandare. Ar trebui consolidat rolul structurilor naţionale în realizarea de activităţi specifice de informare, promovare şi difuzare, precum şi în monitorizarea proiectelor.

Recomandarea 7

Comisia Europeană trebuie să-şi îndrepte atenţia către asigurarea calităţii, o dată ce cursurile de master Erasmus Mundus sunt efectiv organizate şi lansate. Autoevaluarea ar trebui să rămână principalul punct de pornire în scopul asigurării calităţii continue a cursurilor de master. În plus, pe parcursul întregii perioade de programare, ar trebui să se facă o evaluare externă a calităţii pe un eşantion reprezentativ din cursurile de master Erasmus Mundus. Această sarcină ar putea fi îndeplinită de organisme externe de asigurare a calităţii, care au o experienţă anterioară în evaluarea calităţii conţinutului universitar şi al integrării cursurilor (de preferinţă, cursuri cu dimensiune transnaţională).

Comisia este de acord cu necesitatea de a asigura calitatea cursurilor de master Erasmus Mundus şi deja abordează această problemă în cadrul programului actual. În 2007, Comisia va elabora – în cooperare cu experţi externi în domeniu – un ghid de bune practici în cadrul cursurilor de master Erasmus Mundus. În urma unui exerciţiu de autoevaluare, un eşantion de cursuri de master va fi supus evaluării experţilor străini, care vor proceda la un exerciţiu de evaluare colegială pentru a stabili indicatori de bune practici şi a difuza aceste practici în rândul beneficiarilor actuali şi ai viitorilor potenţiali beneficiari.

Recomandarea 8

Principiul comitologiei nu ar mai trebui să fie aplicat burselor Erasmus Mundus (acţiunea 2), în vederea unei finalizări mai rapide a procesului de selectare. Acest demers ar permite accelerarea deciziei de acordare a burselor cu până la 6-8 săptămâni.

Comisia împărtăşeşte preocuparea evaluatorilor cu privire la procedura actuală de comitologie aplicabilă deciziilor de selectare pentru acordarea burselor, de vreme ce aceste decizii sunt luate simplu de universităţi în baza unor criterii fondate pe meritul academic. Comisia va analiza această problemă în momentul în care va propune un model pentru viitorul program.

4.3. Finanţarea programului

Recomandarea 9

Pentru următoarea perioadă de programare, nivelul burselor pentru studenţii din ţări terţe nu ar trebui să scadă sub nivelul actual de 21.000 euro pe an. Cu toate acestea, Comisia ar trebui de asemenea să monitorizeze în continuare nivelul subvenţiilor acordate în cadrul altor sisteme de burse renumite, cum ar fi Fulbright, Chevening şi DAAD (serviciul german de schimburi academice). Ar trebui menţinută o bursă universală, indiferent de locul în care un student se decide să studieze sau ţara de origine a acestuia. Aceasta este singura abordare echitabilă; alte abordări nu par să fie realiste. Pentru cursurile de master Erasmus Mundus, taxele de şcolarizare comune fixate de fiecare consorţiu ar trebui menţinute.

Comisia este de acord cu această recomandare pentru a menţine bursele Erasmus Mundus la un nivel competitiv la scară internaţională. În ceea ce priveşte taxa de şcolarizare comună, Comisia consideră că aceasta constituie un element esenţial al programelor de studii integrate şi intenţionează să sprijine în continuare taxele de şcolarizare comune ca element obligatoriu al programelor comune.

Recomandarea 10

În următoarea perioadă de programare, fondurile alocate fiecărui consorţiu de cursuri de master Erasmus Mundus ar trebui mărite pentru a reflecta costul veritabil de administrare, pe bază transfrontalieră, a unui curs de master integrat.

Comisia a constatat ea însăşi, prin monitorizarea programului, că subvenţia anuală curentă de 15.000 euro acordat universităţilor subestimează în general costurile programelor comune. Comisia va lua în considerare această recomandare atunci când va planifica următoarea fază a programului, respectând în întregime regulamentul financiar şi normele de punere în aplicare.

5. CONCLUZIILE COMISIEI

Comisia împărtăşeşte aprecierea globală a evaluatorului asupra faptului că programul a contribuit substanţial la internaţionalizarea învăţământului superior european. Erasmus Mundus a constituit un instrument relevant şi eficient pentru a ajuta instituţiile de învăţământ superior din Europa să facă faţă globalizării. Rezultatele acestei evaluări intermediare arată că programul îndeplineşte obiectivele sale politice şi operaţionale, precum şi obiectivele articolului 149 din tratat.

Într-adevăr, 323 instituţii de învăţământ superior din Europa şi ţări terţe şi 2.325 studenţi au luat parte la program în perioada 2004 – 2006, subliniind satisfacţia lor generală – chiar şi entuziasmul – cu privire la program. Atunci când va propune viitorul program Erasmus Mundus, Comisia va ţine cont în mod corespunzător de criticile formulate, conform cărora programul a avut mai puţin succes în ceea ce priveşte studenţii europeni.

Comisia va lua în considerare rezultatele acestei evaluări intermediare în momentul propunerii noului program Erasmus Mundus pentru perioada de programare următoare (după 2004-2008). Propunerea sa legată de noul program Erasmus Mundus, aşteptat pentru luna iunie 2007, se va baza pe recomandările formulate în urma acestei evaluări, care coincid de altfel cu concluziile anchetelor efectuate concomitent, dar în afara cadrului evaluării.

ANEXE STATISTICE REFERITOARE LA PROPUNERILE DEPUSE şI SELECTATE

Instituţii de învăţământ superior participante la cursurile de master Erasmus Mundus (2004-2006) |

Ţări UE + AELS/SEE | Nr. de propuneri de cursuri de master Erasmus Mundus depuse de instituţii de învăţământ superior | Nr. de propuneri de cursuri de master Erasmus Mundus depuse de instituţii de învăţământ superior, care au fost selectate (1) | Nr. de instituţii de învăţământ superior participante la cursurile de master selectate în cadrul Erasmus Mundus | Rata de success în % |

Austria | 23 | 6 | 4 | 26,09 |

Belgia | 110 | 16 | 7 | 14,55 |

Cipru | 0 | 0 | 0 | 0,00 |

Rep. Cehă | 48 | 9 | 4 | 18,75 |

Danemarca | 54 | 12 | 7 | 22,22 |

Estonia | 20 | 3 | 2 | 15,00 |

Finlanda | 40 | 7 | 5 | 17,50 |

Franţa | 367 | 50 | 40 | 13,62 |

Germania | 248 | 41 | 30 | 16,53 |

Grecia | 34 | 4 | 4 | 11,76 |

Ungaria | 57 | 8 | 3 | 14,04 |

Irlanda | 39 | 6 | 5 | 15,38 |

Italia | 277 | 33 | 20 | 11,91 |

Letonia | 19 | 0 | 0 | 0,00 |

Lituania | 26 | 0 | 0 | 0,00 |

Luxemburg | 6 | 1 | 1 | 16,67 |

Malta | 16 | 1 | 1 | 6,25 |

Ţările de Jos | 123 | 26 | 14 | 21,14 |

Polonia | 100 | 10 | 6 | 10,00 |

Portugalia | 131 | 20 | 11 | 15,27 |

Slovacia | 10 | 1 | 1 | 10,00 |

Slovenia | 17 | 2 | 2 | 11,76 |

Spania | 383 | 44 | 23 | 11,49 |

Suedia | 103 | 21 | 11 | 20,39 |

Regatul Unit | 203 | 37 | 23 | 18,23 |

Islanda | 2 | 0 | 0 | 0,00 |

Liechtenstein | 0 | 0 | 0 | 0,00 |

Norvegia | 46 | 11 | 8 | 23,91 |

Total | 2502 | 369 | 232 | 14,75 |

(1) Aceste cifre reflectă participarea dublă sau multiplă a aceloraşi instituţii de învăţământ superior la diverse propuneri de cursuri de master. |

Instituţii de învăţământ superior participante la „proiectele de atractivitate” Erasmus Mundus (acţiunea 4) (2004-2006) |

Ţări UE + AELS/SEE | Nr. de propuneri de proiecte în cadrul acţiunii 4 a programului Erasmus Mundus, depuse de instituţii de învăţământ superior (1) | Nr. de propuneri de proiecte în cadrul acţiunii 4 a programului Erasmus Mundus, depuse de instituţii de învăţământ superior, care au fost selectate (1) | Nr. de instituţii de învăţământ superior participante la proiectele selectate în cadrul acţiunii 4 a programului Erasmus Mundus | Rata de success în % |

Austria | 24 | 3 | 3 | 12,50 |

Belgia | 42 | 4 | 4 | 9,52 |

Cipru | 3 | 1 | 1 | 33,33 |

Rep. Cehă | 19 | 2 | 2 | 10,53 |

Danemarca | 15 | 4 | 3 | 26,67 |

Estonia | 13 | 4 | 3 | 30,77 |

Finlanda | 37 | 10 | 7 | 27,03 |

Franţa | 76 | 11 | 10 | 14,47 |

Germania | 65 | 9 | 7 | 13,85 |

Grecia | 15 | 1 | 1 | 6,67 |

Ungaria | 25 | 2 | 2 | 8,00 |

Irlanda | 3 | 1 | 1 | 33,33 |

Italia | 85 | 6 | 6 | 7,06 |

Letonia | 8 | 2 | 2 | 25,00 |

Lituania | 20 | 3 | 3 | 15,00 |

Luxemburg | 1 | 0 | 0 | 0,00 |

Malta | 5 | 1 | 1 | 20,00 |

Ţările de Jos | 36 | 9 | 7 | 25,00 |

Polonia | 36 | 4 | 4 | 11,11 |

Portugalia | 26 | 3 | 3 | 11,54 |

Slovacia | 19 | 2 | 2 | 10,53 |

Slovenia | 10 | 0 | 0 | 0,00 |

Spania | 69 | 10 | 9 | 14,49 |

Suedia | 29 | 5 | 4 | 17,24 |

Regatul Unit | 59 | 8 | 7 | 13,56 |

Islanda | 1 | 0 | 0 | 0,00 |

Liechtenstein | 1 | 1 | 1 | 0,00 |

Norvegia | 16 | 7 | 7 | 43,75 |

Total | 758 | 113 | 100 | 14,91 |

(1) Aceste cifre reflectă participarea dublă sau multiplă a aceloraşi instituţii de învăţământ superior la diverse propuneri de proiecte. |

Burse de studii pentru studenţi |

Număr de cereri de bursă primite | Număr de burse Erasmus Mundus acordate | Număr de burse acordate pentru „ferestre” | Număr total de burse acordate | Rata de succes în % |

2004-05 | nu există | 140 | 0 | 140 | nu există |

2005-06 | 3.030 | 455 | 353 | 808 | 26,67 |

2006-07 | 5.500 | 741 | 636 | 1.377 | 25,04 |

2007-08 | 12.766 | 1.198 | 606 | 1.804 | 14,13 |

2008-09[10] | nu există | 1890 | 45 | 1935 | nu există |

Total | 21.296 | 4.424 | 1.640 | 6.064 | 19,39 |

[1] JO L 345 din 31.12.2003

[2] Licitaţie nr. EAC 34/06.

[3] Pentru cifre, a se vedea secţiunea 3.3.4 de mai jos.

[4] Măsura în care obiectivele programului reflectă nevoile învăţământului superior în Europa.

[5] Măsura în care obiectivele stabilite sunt îndeplinite.

[6] Până la sfârşitul programului în 2008, se anticipează următoarele rezultate finale: 105 cursuri de master Erasmus Mundus (acţiunea 1), 6000 burse pentru studenţi din ţări terţe (acţiunea 2), 50 parteneriate (acţiunea 3) şi 50 proiecte de atractivitate (acţiunea 4).

[7] Măsura în care efectele dorite sunt obţinute la un cost rezonabil.

[8] Cursurile de master Erasmus Mundus beneficiază de o sumă anuală fixă de 15.000 euro. Studenţii din UE primesc o bursă de 3.100 euro pentru o perioadă de studii de trei luni la un institut de învăţământ superior dintr-o ţară terţă.

[9] Măsura în care efectele pozitive durează probabil după încetarea unei activităţi.

[10] Previziuni