de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează cerințele organizatorice aplicabile firmelor de investiții care efectuează tranzacții algoritmice

având în vedere Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (1), în special articolul 17 alineatul (7) literele (a) și (d),

Ca parte a cadrului său global de guvernanță și de luare a deciziilor, o firmă de investiții instituie sisteme de tranzacționare și algoritmi de tranzacționare și le monitorizează prin intermediul unui mecanism de guvernanță clar și formalizat, care ține cont de natura, amploarea și complexitatea activităților sale și prin care se stabilesc:

(1) O firmă de investiții se asigură că personalul său responsabil cu verificarea conformității are cel puțin o înțelegere generală a modului în care funcționează sistemele de tranzacționare algoritmică și algoritmii de tranzacționare utilizați de firma de investiții. Personalul responsabil cu verificarea conformității este în legătură permanentă cu persoanele din cadrul firmei care au cunoștințe tehnice detaliate cu privire la sistemele de tranzacționare algoritmică și algoritmii utilizați de firmă.

(2) O firmă de investiții se asigură, de asemenea, că personalul responsabil cu verificarea conformității poate lua legătura, în orice moment, cu persoana sau persoanele din cadrul firmei de investiții care are (au) acces la funcționalitatea menționată la articolul 12 („funcționalitatea de anulare”) sau are (au) acces direct la respectiva funcționalitate de anulare și la persoanele responsabile pentru fiecare sistem sau algoritm de tranzacționare.

(3) În cazul în care funcția de verificare a conformității sau elemente ale acesteia sunt externalizate către o terță parte, firma de investiții acordă părții terțe același nivel de acces la informații ca și personalului propriu responsabil cu verificarea conformității. O firmă de investiții trebuie să se asigure că, printr-o astfel de funcție externă de verificare a conformității:

(1) O firmă de investiții trebuie să dispună de un număr suficient de membri ai personalului care să aibă competențele necesare pentru a gestiona sistemele sale de tranzacționare algoritmică și algoritmii săi de tranzacționare, precum și suficiente cunoștințe tehnice privind:

(2) O firmă de investiții precizează competențele necesare menționate la alineatul (1). Personalul menționat la alineatul (1) are competențele necesare menționate la momentul recrutării sau le dobândește prin formare după recrutare. Firma de investiții se asigură că aceste competențe ale membrilor personalului sunt menținute la zi prin formare continuă și le evaluează cu regularitate.

(3) Formarea personalului menționată la alineatul (2) este adaptată în funcție de experiența și responsabilitățile personalului, având în vedere natura, amploarea și complexitatea activităților firmei de investiții. În special, membrii personalului implicați în transmiterea ordinelor beneficiază de formare cu privire la sistemele de transmitere a ordinelor și la abuzurile de piață.

(4) O firmă de investiții se asigură că personalul responsabil pentru funcțiile de control al riscurilor și de verificare a conformității aferente tranzacționării algoritmice dispune de:

Procurarea de instrumente IT prin externalizare și prin proceduri de achiziții

(1) O firmă de investiții rămâne pe deplin responsabilă pentru îndeplinirea obligațiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament în cazul în care își procură elementele de software sau de hardware utilizate în activitățile de tranzacționare algoritmică prin externalizare sau prin proceduri de achiziții.

(2) O firmă de investiții trebuie să dispună de un nivel suficient de cunoștințe și de documentele necesare pentru a asigura conformitatea efectivă cu alineatul (1) în ceea ce privește orice element de hardware sau software procurat prin proceduri de achiziții sau prin externalizare, utilizat în tranzacționarea algoritmică.

Testarea și utilizarea algoritmilor, a sistemelor și a strategiilor de tranzacționare

(1) Înainte de utilizarea sau de actualizarea substanțială a unui sistem de tranzacționare algoritmică, a unui algoritm de tranzacționare sau a unei strategii de tranzacționare algoritmică, o firmă de investiții stabilește metodologii clar definite pentru elaborarea și testarea acestor sisteme, algoritmi sau strategii.

(2) O persoană desemnată în acest sens de conducerea superioară a firmei de investiții autorizează utilizarea sau actualizarea substanțială a unui sistem de tranzacționare algoritmică, a unui algoritm de tranzacționare sau a unei strategii de tranzacționare algoritmică.

(3) Metodologiile menționate la alineatul (1) vizează proiectarea, performanța, înregistrarea în evidență și aprobarea sistemului de tranzacționare algoritmică, a algoritmului de tranzacționare sau a strategiei de tranzacționare algoritmică. De asemenea, acestea stabilesc alocarea responsabilităților, alocarea de resurse suficiente și procedurile privind obținerea de instrucțiuni în cadrul firmei de investiții.

(4) Metodologiile menționate la alineatul (1) garantează faptul că sistemul de tranzacționare algoritmică, algoritmul de tranzacționare sau strategia de tranzacționare algoritmică:

(5) O firmă de investiții își adaptează metodologiile de testare în funcție de locurile de tranzacționare și de piețele în cadrul cărora va fi utilizat algoritmul de tranzacționare. O firmă de investiții efectuează teste suplimentare în cazul în care au loc modificări substanțiale ale sistemului de tranzacționare algoritmică sau ale modalității de accesare a locului de tranzacționare în care urmează să fie utilizat sistemul de tranzacționare algoritmică, algoritmul de tranzacționare sau strategia de tranzacționare algoritmică.

(6) Alineatele (2)-(5) se aplică doar algoritmilor de tranzacționare care conduc la executarea ordinelor.

(7) O firmă de investiții ține evidența oricărei schimbări importante aduse software-ului utilizat pentru tranzacționarea algoritmică, astfel încât să poată să determine:

(1) O firmă de investiții testează conformitatea sistemelor sale de tranzacționare algoritmică și a algoritmilor săi de tranzacționare cu:

(2) Testele de conformitate verifică dacă elementele de bază ale sistemului de tranzacționare algoritmică sau ale algoritmului de tranzacționare funcționează corect și în conformitate cu cerințele locului de tranzacționare sau ale furnizorului de acces direct la piață. În acest sens, testarea trebuie să verifice dacă sistemul de tranzacționare algoritmică sau algoritmul de tranzacționare:

(1) O firmă de investiții se asigură că testarea conformității cu criteriile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) literele (a), (b) și (d) are loc într-un mediu separat de mediul său de producție, care este utilizat în mod specific pentru testarea și elaborarea sistemelor de tranzacționare algoritmică și a algoritmilor de tranzacționare.

În sensul primului paragraf, un mediu de producție înseamnă un mediu în care sistemele de tranzacționare algoritmică funcționează efectiv și cuprinde elementele de software și hardware utilizate de traderi, direcționarea ordinelor către locurile de tranzacționare, datele de piață, bazele de date dependente, sistemele de control al riscurilor, captura de date, sistemele de analiză, precum și sistemele de prelucrare posttranzacționare.

(2) O firmă de investiții se poate conforma cerințelor de testare prevăzute la alineatul (1) prin utilizarea propriului mediu de testare sau a unui mediu de testare furnizat de un loc de tranzacționare, un furnizor de DEA sau un vânzător.

(3) O firmă de investiții păstrează întreaga responsabilitate pentru testarea sistemelor sale de tranzacționare algoritmică, a algoritmilor săi de tranzacționare sau a strategiilor sale de tranzacționare algoritmică și pentru orice modificare care trebuie adusă acestora.

Înainte să utilizeze un algoritm de tranzacționare, o firmă de investiții stabilește limite predefinite în ceea ce privește:

(1) O firmă de investiții desfășoară anual un proces de autoevaluare și validare și, pe baza acestui proces, publică un raport de validare. În cursul acestui proces, firma de investiții revizuiește, evaluează și validează următoarele aspecte:

Autoevaluarea menționată include, de asemenea, cel puțin o analiză a conformității cu criteriile stabilite în anexa I la prezentul regulament.

(2) Funcția de gestionare a riscurilor a firmei de investiții menționată la articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei (5) elaborează raportul de validare și implică, în acest scop, membri ai personalului care au cunoștințele tehnice necesare. Funcția de gestionare a riscurilor informează funcția de verificare a conformității cu privire la orice deficiență identificată în raportul de validare.

(3) Raportul de validare este auditat de funcția de audit intern al firmei, în cazul în care există o astfel de funcție, și este supus aprobării de către conducerea superioară a firmei de investiții.

(4) O firmă de investiții corectează orice deficiență identificată în raportul de validare.

(5) În cazul în care o firmă de investiții nu a instituit o funcție de gestionare a riscurilor astfel cum este menționată la articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/565 cerințele stabilite în legătură cu funcția de gestionare a riscurilor din prezentul regulament se aplică oricărei alte funcții instituite de firma de investiții în conformitate cu articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/565.

În cadrul autoevaluării sale anuale menționate la articolul 9, o firmă de investiții testează dacă sistemele sale de tranzacționare algoritmică și procedurile și mecanismele de control menționate la articolele 12-18 pot face față unor fluxuri de ordine sporite sau unor tensiuni ale pieței. Firma de investiții trebuie să proiecteze aceste teste în funcție de natura activității sale de tranzacționare și a sistemelor sale de tranzacționare. Firma de investiții se asigură că testele sunt efectuate în așa fel încât să nu afecteze mediul de producție. Aceste teste cuprind:

(1) O firmă de investiții se asigură că orice modificare importantă propusă a mediului de producție legată de tranzacționarea algoritmică este precedată de o analiză a acestei modificări de către o persoană desemnată de conducerea superioară a firmei de investiții. Gradul de detaliu al analizei este proporțional cu amploarea modificării propuse.

(2) O firmă de investiții instituie proceduri pentru a se asigura că orice modificare a funcționalității sistemelor sale este comunicată traderilor responsabili pentru algoritmul de tranzacționare și funcțiilor de verificare a conformității și de gestionare a riscurilor.

(1) O firmă de investiții trebuie să poată anula imediat, ca o măsură de urgență, oricare sau toate ordinele neexecutate transmise către oricare sau toate locurile de tranzacționare la care firma de investiții este conectată („funcționalitatea de anulare”).

(2) În sensul alineatului (1), ordinele neexecutate le includ și pe cele care provin de la traderi individuali, de la birouri de tranzacționare sau, dacă este cazul, de la clienți.

(3) În sensul alineatelor (1) și (2), o firmă de investiții trebuie să poată identifica algoritmul de tranzacționare și traderul, biroul de tranzacționare sau, după caz, clientul care este responsabil pentru fiecare ordin care a fost transmis către un loc de tranzacționare.

(1) O firmă de investiții monitorizează toate activitățile de tranzacționare care au loc prin intermediul sistemelor sale de tranzacționare, inclusiv cele ale clienților săi, pentru a depista semne ale unei potențiale manipulări a pieței, astfel cum este menționată la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 596/2014.

(2) În sensul alineatului (1), firma de investiții instituie și menține un sistem de supraveghere automatizat care monitorizează în mod eficace ordinele și tranzacțiile, generează alerte și rapoarte și, dacă este cazul, utilizează instrumente de vizualizare.

(3) Sistemul de supraveghere automatizat acoperă întreaga gamă de activități de tranzacționare desfășurate de firma de investiții și toate ordinele transmise de aceasta. Sistemul trebuie proiectat ținând cont de natura, amploarea și complexitatea activității de tranzacționare a firmei de investiții, cum ar fi tipul și volumul instrumentelor tranzacționate, dimensiunea și complexitatea fluxului său de ordine și piețele accesate.

(4) Firma de investiții confruntă orice indiciu cu privire la o activitate de tranzacționare suspectă care a fost generat de sistemul său de supraveghere automatizat în faza de investigație cu alte activități de tranzacționare relevante întreprinse de firmă.

(5) Sistemul de supraveghere automatizat al firmei de investiții trebuie să se poată adapta la modificările obligațiilor de reglementare și ale activității de tranzacționare a firmei de investiții, inclusiv la modificările propriei strategii de tranzacționare și ale strategiei de tranzacționare a clienților săi.

(6) Firma de investiții își analizează sistemul de supraveghere automatizat cel puțin o dată pe an pentru a evalua dacă sistemul, împreună cu parametrii și filtrele pe care le utilizează, mai este adecvat pentru obligațiile de reglementare ale firmei și pentru activitatea de tranzacționare a acesteia, inclusiv în ceea ce privește capacitatea sa de a reduce la minimum generarea de alerte de supraveghere false pozitive și false negative.

(7) Utilizând un nivel suficient de detaliere temporală, sistemul de supraveghere automatizat al firmei de investiții trebuie să fie capabil să citească, să reproducă și să analizeze a posteriori datele privind ordinele și tranzacțiile și să aibă o capacitate suficientă pentru a putea funcționa într-un mediu de tranzacționare automatizat cu latență scăzută, dacă este cazul. De asemenea, acesta trebuie să fie capabil să genereze alerte operabile la începutul următoarei zile de tranzacționare sau, dacă sunt implicate procese manuale, la sfârșitul următoarei zile de tranzacționare. Sistemul de supraveghere al firmei de investiții trebuie să dispună de documentație și de proceduri adecvate pentru a lua măsuri eficace ca răspuns la alertele generate.

(8) Personalul responsabil cu monitorizarea activităților de tranzacționare ale firmei de investiții în sensul alineatelor (1)-(7) raportează către funcția de verificare a conformității orice activitate de tranzacționare care ar putea să nu fie conformă cu politicile și procedurile firmei de investiții sau cu obligațiile de reglementare ale acesteia. Funcția de verificare a conformității evaluează aceste informații și ia măsurile corespunzătoare. Astfel de măsuri includ raportarea către locul de tranzacționare sau transmiterea unui raport privind o tranzacție sau un ordin suspect în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 596/2014.

(9) O firmă de investiții se asigură că evidențele sale privind tranzacțiile și conturile sunt exacte, complete și consecvente prin reconcilierea cât mai curând posibil a propriilor jurnale electronice de tranzacționare cu evidențele furnizate de locurile de tranzacționare, de brokeri, de membrii compensatori, de contrapărțile centrale, de furnizorii de date sau de alți parteneri de afaceri relevanți, după caz și în funcție de natura, amploarea și complexitatea activităților.

(1) O firmă de investiții trebuie să dispună, pentru sistemele sale de tranzacționare algoritmică, de mecanisme de continuitate a activității care să corespundă naturii, amplorii și complexității activității sale. Aceste mecanisme sunt documentate pe un suport durabil.

(2) Mecanismele de continuitate a activității ale unei firme de investiții permit gestionarea cu eficacitate a incidentelor perturbatoare și, după caz, asigură o reluare rapidă a tranzacționării algoritmice. Mecanismele respective trebuie să fie adaptate la sistemele de tranzacționare ale fiecărui loc de tranzacționare accesat și să includă următoarele aspecte:

(3) O firmă de investiții se asigură că algoritmul său de tranzacționare sau sistemul său de tranzacționare poate fi închis în conformitate cu mecanismele sale de continuitate a activității, fără crearea de condiții de tranzacționare dezordonată.

(4) O firmă de investiții își analizează și testează anual mecanismele de continuitate a activității și le modifică în funcție de rezultatele acestei analize.

(1) O firmă de investiții aplică următoarele mecanisme de control pretranzacționare la introducerea ordinelor cu privire la toate instrumentele financiare:

(2) O firmă de investiții include imediat toate ordinele trimise către un loc de tranzacționare în calculul limitelor pretranzacționare prevăzute la alineatul (1).

(3) O firmă de investiții instituie plafoane la executarea automată repetată care controlează de câte ori a fost aplicată o strategie de tranzacționare algoritmică. După un număr prestabilit de executări repetate, sistemul de tranzacționare este dezactivat automat până când este reactivat de către un membru desemnat al personalului.

(4) O firmă de investiții instituie limite ale riscului de piață și de credit care sunt fixate în funcție de baza sa de capital, de acordurile de compensare încheiate, de strategia sa de tranzacționare, de toleranța sa la risc, de experiența sa și de anumite variabile, precum perioada de timp de când firma de investiții efectuează tranzacții algoritmice și dependența sa de vânzători terți. Firma de investiții ajustează respectivele limite ale riscului de piață și de credit pentru a ține cont de variația impactului pe care îl au ordinele pe piața relevantă în funcție de nivelurile diferite ale prețurilor și lichidității.

(5) O firmă de investiții blochează sau anulează automat ordinele provenind de la un trader în cazul în care constată că traderul în cauză nu are permisiunea de a tranzacționa un anumit instrument financiar. O firmă de investiții blochează sau anulează automat ordinele în cazul în care ordinele respective riscă să compromită propriile praguri de risc ale firmei de investiții. Se aplică, dacă este cazul, mecanisme de control cu privire la expunerile față de clienți individuali, instrumente financiare, traderi, birouri de tranzacționare sau firma de investiții în ansamblu.

(6) O firmă de investiții instituie proceduri și mecanisme adecvate pentru a gestiona ordinele care au fost blocate de mecanismele de control pretranzacționare ale firmei de investiții, dar pe care firma de investiții dorește, totuși, să le transmită. Aceste proceduri și mecanisme se aplică în ceea ce privește o anumită tranzacție cu titlu temporar și în circumstanțe excepționale. Ele fac obiectul verificării de către funcția de gestionare a riscurilor și al autorizării de către o persoană desemnată în acest sens din cadrul firmei de investiții.

(1) O firmă de investiții monitorizează în timp real, în timpul orelor în care transmite ordine către locurile de tranzacționare, toate activitățile de tranzacționare algoritmică care se desfășoară în conformitate cu codul său de tranzacționare, inclusiv cu cele ale clienților săi, în scopul de a depista semne de tranzacționare dezordonată, inclusiv tranzacții pe mai multe piețe, cu mai multe clase de active sau cu mai multe produse, în cazurile în care firma sau clienții săi desfășoară astfel de activități.

(2) Monitorizarea în timp real a activității de tranzacționare algoritmică se efectuează de către traderul responsabil pentru algoritmul de tranzacționare sau pentru strategia de tranzacționare algoritmică și de către funcția de gestionare a riscurilor sau de către o funcție independentă de control al riscului instituită în sensul prezentei dispoziții. Această funcție de control al riscului este considerată drept independentă, indiferent dacă monitorizarea în timp real este efectuată de un membru al personalului firmei de investiții sau de o parte terță, cu condiția ca funcția respectivă să nu fie dependentă din punct de vedere ierarhic de trader și să îl poată trage la răspundere pe acesta, după caz și dacă este necesar în conformitate cu cadrul de guvernanță instituit în conformitate cu articolul 1.

(3) Membrii personalului responsabili cu monitorizarea în timp real răspund problemelor operaționale și de reglementare în timp util și inițiază măsuri corective atunci când este necesar.

(4) O firmă de investiții se asigură că autoritatea competentă, locurile de tranzacționare relevante și, dacă este cazul, furnizorii de DEA, membrii compensatori sau contrapărțile centrale pot lua legătura în orice moment cu membrii personalului responsabili cu monitorizarea în timp real. În acest scop, firma de investiții trebuie să identifice și să își testeze periodic canalele de comunicare, inclusiv procedurile sale de contact în afara orelor de tranzacționare, pentru a se asigura că, într-o situație de urgență, membrii personalului care au nivelul adecvat de autoritate pot lua legătura unii cu alții în timp util.

(5) Sistemele de monitorizare în timp real trebuie să dispună de alerte în timp real pentru a-i ajuta pe membrii personalului să identifice activitățile de tranzacționare neprevăzute realizate prin intermediul unui algoritm. Orice firmă de investiții trebuie să dispună de un proces care să îi permită să ia măsuri corective cât mai curând posibil după generarea unei alerte, inclusiv, dacă este necesar, retragerea ordonată de pe piață. Aceste sisteme generează, de asemenea, alerte legate de algoritmi și de ordinele DEA care declanșează mecanismele de întrerupere a tranzacționării ale unui loc de tranzacționare. Alertele în timp real sunt generate în primele cinci secunde de la producerea evenimentului relevant.

(1) O firmă de investiții aplică în permanență mecanismele de control posttranzacționare de care dispune. În cazul în care se declanșează aplicarea unui mecanism de control posttranzacționare, firma de investiții ia măsurile adecvate, care pot include ajustarea sau închiderea algoritmului de tranzacționare sau a sistemului de tranzacționare relevant sau o retragere ordonată de pe piață.

(2) Mecanismele de control posttranzacționare menționate la alineatul (1) includ evaluarea și monitorizarea continue ale riscului de piață și de credit al firmei de investiții exprimat ca expunere efectivă.

(3) O firmă de investiții păstrează o evidență a informațiilor privind tranzacțiile și conturile, care trebuie să fie completă, precisă și coerentă. Firma de investiții reconciliază propriile jurnale electronice de tranzacționare cu informațiile referitoare la ordinele neexecutate și expunerile la risc existente, astfel cum sunt prezentate de locurile de tranzacționare către care firma transmite ordine, de brokerii sau furnizorii de DEA, de membrii compensatori sau contrapărțile centrale, de furnizorii de date sau de alți parteneri de afaceri relevanți ai acesteia. Reconcilierea se face în timp real atunci când participanții la piață menționați mai sus furnizează informațiile în timp real. O firmă de investiții are capacitatea să calculeze în timp real expunerea sa existentă și pe cea a traderilor și a clienților săi.

(4) În cazul instrumentelor financiare derivate, mecanismele de control posttranzacționare menționate la alineatul (1) includ mecanisme de control privind pozițiile lungi și scurte maxime și pozițiile de strategie generale, cu limite de tranzacționare care trebuie să fie fixate în unități adecvate tipurilor de instrumente financiare implicate.

(5) Monitorizarea posttranzacționare se realizează de către traderii responsabili pentru algoritm și de către funcția de control al riscului din cadrul firmei de investiții.

(1) O firmă de investiții pune în aplicare o strategie IT, cu obiective și măsuri bine definite, care:

(2) O firmă de investiții instituie și menține mecanisme adecvate de securitate fizică și electronică de natură să reducă la minimum riscurile de atacuri împotriva sistemelor sale informatice, care includ și controlul eficace al identității și al accesului. Aceste mecanisme asigură confidențialitatea, integritatea, autenticitatea și disponibilitatea datelor, precum și fiabilitatea și robustețea sistemelor informatice ale firmei de investiții.

(3) O firmă de investiții informează cu promptitudine autoritatea competentă în legătură cu orice încălcare semnificativă a măsurilor sale de securitate fizică și electronică. Aceasta prezintă autorității competente un raport privind incidentul, indicând natura incidentului, măsurile adoptate în urma incidentului și măsurile luate pentru a evita producerea unor incidente similare în viitor.

(4) O firmă de investiții efectuează anual teste de penetrare și analize cu scanere de vulnerabilitate pentru a simula atacuri informatice.

(5) O firmă de investiții se asigură că este în măsură să identifice toate persoanele care au drepturi critice de acces în calitate de utilizatori la sistemele sale IT. Firma de investiții restrânge numărul acestor persoane și monitorizează accesul lor la sistemele IT pentru a asigura trasabilitatea în orice moment.

Un furnizor de DEA instituie politici și proceduri pentru a se asigura că clienții săi de DEA realizează tranzacții în conformitate cu normele locului de tranzacționare, îndeplinind astfel cerințele de la articolul 17 alineatul (5) din Directiva 2014/65/UE.

(1) Un furnizor de DEA aplică mecanismele de control prevăzute la articolele 13, 15 și 17, precum și monitorizarea în timp real prevăzută la articolul 16 pentru fluxul de ordine al fiecăruia dintre clienții săi de DEA. Mecanismele de control și monitorizarea menționate sunt separate și distincte de mecanismele de control și monitorizarea aplicate de clienții de DEA. În mod concret, ordinele unui client de DEA sunt întotdeauna supuse mecanismelor de control pretranzacționare stabilite și controlate de către furnizorul de DEA.

(2) Un furnizor de DEA poate utiliza mecanisme de control pretranzacționare și posttranzacționare proprii, furnizate de o terță parte sau oferite de locul de tranzacționare, precum și monitorizarea în timp real. În orice situație, furnizorul de DEA este responsabil pentru eficacitatea acestor mecanisme de control. Furnizorul de DEA se asigură, de asemenea, că este singurul care are dreptul de a stabili sau modifica parametrii sau limitele acestor mecanisme de control pretranzacționare și posttranzacționare și ale monitorizării în timp real. Furnizorul de DEA monitorizează în permanență performanța mecanismelor de control pretranzacționare și posttranzacționare.

(3) Limitele mecanismelor de control pretranzacționare aplicate la transmiterea ordinelor se bazează pe limitele de credit și de risc pe care furnizorul de DEA le aplică activității de tranzacționare a clienților săi de DEA. Aceste limite se bazează pe obligația de diligență inițială și pe analiza periodică a clientului de DEA de către furnizorul de DEA.

(4) Parametrii și limitele controalelor aplicate clienților de DEA care utilizează accesul sponsorizat sunt la fel de stricte ca și cele impuse clienților de DEA care utilizează DMA.

(1) Un furnizor de DEA se asigură că sistemele sale de tranzacționare îi permit:

(2) Un furnizor de DEA trebuie să dispună de proceduri pentru evaluarea, gestionarea și atenuarea perturbărilor pieței și a riscurilor specifice fiecărei firme. Furnizorul de DEA este în măsură să identifice persoanele care trebuie notificate în cazul unei erori care atrage după sine încălcări ale profilului de risc sau potențiale încălcări ale regulilor locului de tranzacționare.

(3) Un furnizor de DEA este, în orice moment, în măsură să identifice diferiții săi clienți de DEA, precum și birourile de tranzacționare și traderii clienților de DEA respectivi, care transmit ordine prin intermediul sistemelor furnizorului de DEA, prin atribuirea unui cod unic de identificare a acestor ordine.

(4) Un furnizor de DEA care îi permite unui client de DEA să ofere accesul DEA de care dispune propriilor săi clienți („subdelegare”) trebuie să fie în măsură să identifice diferitele fluxuri de ordine care provin de la beneficiarii unei astfel de subdelegări, fără a fi obligat să cunoască identitatea beneficiarilor unui astfel de mecanism.

(5) Un furnizor de DEA ține o evidență a datelor referitoare la ordinele transmise de către clienții săi de DEA, care include modificările și anulările, alertele generate de sistemele sale de monitorizare și modificările aduse procesului său de filtrare.

Evaluarea respectării de către potențialii clienți de DEA a obligației lor de diligență

(1) Un furnizor de DEA realizează o evaluare a respectării de către potențialii clienți de DEA a obligației lor de diligență pentru a se asigura că aceștia respectă cerințele stabilite în prezentul regulament și regulile locului de tranzacționare la care oferă acces.

(2) Evaluarea respectării de către potențialii clienți de DEA a obligației lor de diligență menționată la alineatul (1) trebuie să cuprindă:

(3) Un furnizor de DEA care permite subdelegarea se asigură că, înainte de acordarea unui astfel de acces pentru clienți, un potențial client de DEA dispune de un cadru privind obligația de diligență cel puțin echivalent cu cel descris la alineatele (1) și (2).

(1) Un furnizor de DEA își analizează anual procesele de evaluare a respectării de către potențialii clienți de DEA a obligației lor de diligență.

(2) Un furnizor de DEA efectuează o reexaminare anuală în funcție de risc a caracterului adecvat al sistemelor și mecanismelor de control ale clienților săi, în special ținând cont de schimbările apărute în ceea ce privește amploarea, natura sau complexitatea activităților sau strategiilor de tranzacționare, personalul, structura de proprietate, contul de tranzacționare sau contul bancar, situația în ceea ce privește reglementarea, poziția financiară a acestora și dacă clientul de DEA și-a exprimat intenția de a subdelega accesul pe care îl primește de la furnizorul de DEA.

FIRME DE INVESTIȚII CARE ACȚIONEAZĂ ÎN CALITATE DE MEMBRU COMPENSATOR GENERAL

Sistemele și mecanismele de control ale firmelor de investiții care acționează în calitate de membru compensator general

Orice sistem utilizat de o firmă de investiții care acționează în calitate de membru compensator general („firmă de compensare”) pentru a sprijini furnizarea de servicii de compensare clienților săi face obiectul unor evaluări ale respectării obligației de diligență, mecanisme de control și procese de monitorizare adecvate.

Evaluarea respectării de către potențialii clienți de compensare a obligației lor de diligență

(1) O firmă de compensare efectuează o evaluare inițială a unui potențial client de compensare, ținând seama de natura, amploarea și complexitatea activității acestuia. Fiecare potențial client de compensare este evaluat în funcție de următoarele criterii:

(2) O firmă de compensare examinează anual performanța în curs a clienților săi de compensare pe baza criteriilor enumerate la alineatul (1). Acordul scris cu caracter obligatoriu menționat la articolul 17 alineatul (6) din Directiva 2014/65/UE cuprinde criteriile respective și stabilește frecvența cu care firma de compensare urmează să analizeze performanța clienților săi de compensare în funcție de aceste criterii, în cazul în care respectiva analiză are loc mai frecvent decât o dată pe an. Acordul scris cu caracter obligatoriu stabilește consecințele nerespectării acestor criterii de către clienții de compensare.

(1) O firmă de compensare stabilește și comunică clienților săi de compensare limite adecvate ale tranzacționării și ale pozițiilor pentru a atenua și a gestiona propriile sale riscuri de contraparte, de lichiditate, operaționale și de alte tipuri.

(2) O firmă de compensare monitorizează pozițiile clienților săi de compensare în raport cu limitele menționate la alineatul (1), în timp real sau la intervale cât mai apropiate de timpul real, și trebuie să dispună de proceduri pretranzacționare și posttranzacționare adecvate pentru gestionarea riscului de încălcare a limitelor pozițiilor, printr-o practică adecvată în ceea ce privește constituirea marjelor și prin alte mijloace adecvate.

(3) O firmă de compensare stabilește în scris procedurile menționate la alineatul (2) și înregistrează în evidență dacă clienții de compensare respectă aceste proceduri.

(1) O firmă de compensare face publice condițiile în care își oferă serviciile de compensare. Aceasta furnizează serviciile respective în condiții comerciale rezonabile.

(2) O firmă de compensare își informează clienții de compensare potențiali și existenți cu privire la nivelurile de protecție și la costurile aferente diferitelor niveluri de segregare pe care le oferă. Informațiile privind diferitele niveluri de segregare cuprind o descriere a principalelor efecte juridice ale nivelurilor de segregare respective oferite, inclusiv informații despre legislația în materie de insolvență aplicabilă în jurisdicția relevantă.

TEHNICA DE TRANZACȚIONARE ALGORITMICĂ DE MARE FRECVENȚĂ ȘI DISPOZIȚII FINALE

(1) O firmă de investiții care utilizează o tehnică de tranzacționare algoritmică de mare frecvență înregistrează, imediat după transmiterea ordinelor, detaliile fiecărui ordin transmis utilizând formatul prevăzut în tabelele 2 și 3 din anexa II.

(2) O firmă de investiții care utilizează o tehnică de tranzacționare algoritmică de mare frecvență actualizează informațiile menționate la alineatul (1) în standardele și formatele menționate în a patra coloană din tabelele 2 și 3 din anexa II.

(3) Evidențele menționate la alineatele (1) și (2) sunt păstrate pentru o perioadă de cinci ani de la data transmiterii unui ordin către un loc de tranzacționare sau către o altă firmă de investiții în vederea executării.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2) Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei (JO L 173, 12.6.2014, p. 1).

(3) Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).

(4) Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).

(5) Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei din 25 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele organizatorice și condițiile de funcționare pentru firmele de investiții și termenii definiți în directiva respectivă (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

ANEXA II

Conținutul și formatul evidențelor privind ordinele, astfel cum sunt menționate la articolul 28

Table 1

Legend for Tables 2 and 3

SIMBOL

TIP DE DATE

DEFINIȚIE

{ALPHANUM-n}

Până la n caractere alfanumerice

Câmp ce permite introducerea unui text liber.

{CURRENCYCODE_3}

3 caractere alfanumerice

Codul de 3 litere al monedei, astfel cum este definit în codurile monedelor ISO 4217

{DATE_TIME_FORMAT}

Formatul datei și orei ISO 8601

Data și ora, în următorul format:

AAAA-LL-ZZThh:mm:ss.ffffffZ.

—	„AAAA” reprezintă anul;

—	„LL” reprezintă luna;

—	„ZZ” reprezintă ziua;

—	„T” – înseamnă că trebuie utilizată litera „T”;

—	„hh” reprezintă ora;

—	„mm” reprezintă minutul;

—	„ss.ffffff” reprezintă secunda și fracțiunea de secundă;

—	Z reprezintă ora UTC (ora universală coordonată).

Datele și orele se indică în formatul UTC.

{DECIMAL-n/m}

Număr zecimal de până la n cifre în total, din care până la m cifre pot fi cifre fracționare

Câmp numeric atât pentru valori pozitive, cât și negative.

—	separatorul zecimal este:„.” (punct);

—	în fața numerelor negative se pune semnul „–” (minus);

—	valorile sunt rotunjite și nu sunt trunchiate.

{INTEGER-n}

Număr întreg de până la n cifre în total

Câmp numeric pentru valori întregi atât pozitive, cât și negative.

{ISIN}

12 caractere alfanumerice

Codul ISIN, astfel cum este definit în ISO 6166.

{LEI}

20 de caractere alfanumerice

Identificatorul entității juridice, astfel cum este definit în ISO 17442.

{MIC}

4 caractere alfanumerice

Identificatorul pieței, astfel cum este definit în ISO 10383.

{NATIONAL_ID}

35 de caractere alfanumerice

Identificatorul este cel prevăzut la articolul 6 și în anexa II la [RTS 22 privind obligațiile de raportare a tranzacțiilor în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014].

Tabelul 2

Informații referitoare la fiecare decizie inițială de tranzacționare și la ordinele primite de la clienți

Nr.

Câmp

Descriere

Standarde și format

Prenumele clientului

Prenumele complet(e) al(e) clientului. În cazul în care clientul are mai multe prenume, în acest câmp se includ toate prenumele, separate prin virgulă.

Acest câmp se lasă necompletat în cazul în care este aplicabil identificatorul entității juridice (LEI).

{ALPHANUM-140}

Numele clientului

Numele complet(e) al(e) clientului. În cazul în care clientul are mai multe nume, în acest câmp se includ toate numele, separate prin virgulă.

Acest câmp se lasă necompletat în cazul în care este aplicabil LEI.

{ALPHANUM-140}

Codul de identificare a clientului

Codul utilizat pentru a identifica clientul firmei de investiții. În cazul în care există DEA, trebuie utilizat codul utilizatorului de DEA.

În cazul în care clientul este o entitate juridică, se utilizează codul LEI al clientului.

În cazul în care clientul nu este o entitate juridică, se utilizează {NATIONAL_ID}.

În cazul ordinelor agregate, se utilizează marcajul AGGR, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2017/580 al Comisiei (1).

În cazul alocărilor în curs, se utilizează marcajul PNAL, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2017/580.

Acest câmp se lasă necompletat doar în cazul în care firma de investiții nu are niciun client.

{LEI}

{NATIONAL_ID}

„AGGR” – ordine agregate

„PNAL” – alocări în curs

Numele persoanei care acționează în numele clientului

Acest câmp conține prenumele complet(e) al(e) persoanei care acționează în numele clientului.

În cazul în care persoana respectivă are mai multe prenume, în acest câmp se includ toate prenumele, separate prin virgulă.

{ALPHANUM-140}

Numele persoanei care acționează în numele clientului

Acest câmp conține numele complet(e) al(e) persoanei care acționează în numele clientului. În cazul în care persoana respectivă are mai multe nume, în acest câmp se includ toate numele, separate prin virgulă.

{ALPHANUM-140}

Decizia de investiție în cadrul firmei

Codul utilizat pentru a identifica persoana sau algoritmul din cadrul firmei de investiții care este responsabil(ă) pentru decizia de investiție în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul delegat (UE) 2017/590 al Comisiei (2).

În cazul în care pentru decizia de investiție a fost responsabilă o persoană fizică, persoana responsabilă sau care a deținut responsabilitatea principală pentru decizia de investiții trebuie să fie identificată prin {NATIONAL_ID}.

În cazul în care pentru decizia de investiții a fost responsabil un algoritm, câmpul se completează astfel cum se precizează la articolul 8 din Regulamentul delegat (UE) 2017/590.

Acest câmp se lasă necompletat în cazul în care decizia de investiție nu a fost luată de o persoană sau de un algoritm din cadrul firmei de investiții.

{NATIONAL_ID} – Persoane fizice

{ALPHANUM-50} – Algoritmi

Denumirea inițială a ordinului

Codul utilizat pentru identificarea ordinului care a fost primit de la client sau generat de firma de investiții înainte ca ordinul să fie prelucrat și transmis către locul de tranzacționare sau firma de investiții.

{ALPHANUM-50}

Indicator cumpărare-vânzare

Pentru a arăta dacă ordinul este de cumpărare sau de vânzare.

În cazul opțiunilor și al instrumentelor de tip swaption, cumpărătorul este contrapartea care deține dreptul de a exercita opțiunea, iar vânzătorul este contrapartea care vinde opțiunea și primește o primă.

În cazul contractelor futures și forward, altele decât contractele futures și forward legate de monede, cumpărătorul este contrapartea care cumpără instrumentul, iar vânzătorul este contrapartea care vinde instrumentul.

În cazul swap-urilor pe titluri de valoare, cumpărătorul este contrapartea care suportă riscul de modificare a prețului activului-suport și primește valoarea titlului. Vânzătorul este contrapartea care plătește valoarea titlului.

În cazul swap-urilor pe rate ale dobânzii sau indici ai inflației, cumpărătorul este contrapartea care plătește rata fixă. Vânzătorul este contrapartea care primește rata fixă. În cazul swapurilor variabil-contra-variabil (swap-urile float-to-float pe rata dobânzii), cumpărătorul este contrapartea care plătește marja, iar vânzătorul este contrapartea care primește marja.

În cazul swap-urilor și al contractelor forward pe valute și al swap-urilor valutare încrucișate, cumpărătorul este contrapartea care primește moneda care este prima în ordine alfabetică în conformitate cu standardul ISO 4217, iar vânzătorul este contrapartea care livrează această monedă.

În cazul swap-urilor legate de dividende, cumpărătorul este contrapartea care primește echivalentul dividendelor distribuite efectiv. Vânzătorul este contrapartea care plătește dividendul și primește rata fixă.

În cazul instrumentelor financiare derivate pentru transferul riscului de credit, cu excepția opțiunilor și a instrumentelor de tip swaption, cumpărătorul este contrapartea care cumpără protecția. Vânzătorul este contrapartea care vinde protecția.

În cazul contractelor derivate legate de mărfuri sau de certificate de emisii, cumpărătorul este contrapartea care primește marfa sau certificatul de emisii specificat în raport, iar vânzătorul este contrapartea care livrează marfa sau certificatul de emisii în cauză.

În cazul contractelor forward pe rata dobânzii, cumpărătorul este contrapartea care plătește rata fixă, iar vânzătorul este contrapartea care primește rata fixă.

În cazul unei creșteri a valorii noționale, cumpărătorul este partea care dobândește instrumentul financiar în tranzacția inițială, iar vânzătorul este partea care cedează instrumentul financiar în tranzacția inițială.

În cazul unei scăderi a valorii noționale, cumpărătorul este partea care cedează instrumentul financiar în tranzacția inițială, iar vânzătorul este partea care dobândește instrumentul financiar în tranzacția inițială.

„BUYI” – cumpărare

„SELL” – vânzare

Codul de identificare a instrumentului financiar

Identificatorul unic și fără echivoc al instrumentului financiar.

{ISIN}

Preț

Prețul-limită al ordinului, excluzând, după caz, comisionul și dobânda acumulată.

În cazul ordinelor-stop, acesta este prețul-stop pentru ordin.

În cazul opțiunilor, acesta reprezintă prima contractului derivat per instrument-suport sau punct al indicelui.

În cazul speculațiilor financiare de tip spread bet, acesta reprezintă prețul de referință al instrumentului-suport direct.

În cazul swapurilor pe riscul de credit, prețul reprezintă cuponul exprimat în puncte de bază.

În cazul în care prețul este raportat în termeni monetari, acesta trebuie să fie prezentat în unitatea monetară majoră.

În cazul în care prețul nu este aplicabil, câmpul se completează cu valoarea „NOAP”.

În cazul în care prețul nu este disponibil în momentul respectiv, dar urmează să fie stabilit, valoarea este „PNDG”.

În cazul în care prețul convenit este zero, se utilizează un preț egal cu zero.

Dacă este cazul, valorile nu sunt rotunjite sau trunchiate.

{DECIMAL-18/13} în cazul în care prețul este exprimat ca valoare monetară.

{DECIMAL-11/10} în cazul în care prețul este exprimat ca procent sau randament.

{DECIMAL-18/17} în cazul în care prețul este exprimat sub formă de puncte de bază.

„PNDG” în cazul în care prețul nu este disponibil.

„NOAP” în cazul în care prețul nu este aplicabil.

Modul în care este exprimat prețul

Indică dacă prețul și prețul de exercitare sunt exprimate ca valoare monetară, sub formă de procentaj, sub formă de randament sau în puncte de bază.

„MONE” – valoare monetară

„PERC” – Procentaj

„YIEL” – Randament

„BAPO” – Puncte de bază

Multiplicatorul de preț

Numărul de unități ale instrumentelor-suport reprezentate de un singur contract derivat.

Valoarea monetară acoperită de un singur contract swap, caz în care câmpul cantitate indică numărul de contracte swap incluse în tranzacție. În cazul unui contract futures sau al unei opțiuni pe un indice, valoarea per punct al indicelui.

În cazul speculațiilor financiare de tip spread bet, variația prețului instrumentului-suport pe care se bazează speculația financiară de tip spread bet.

Informațiile raportate în acest câmp trebuie să corespundă valorilor furnizate în câmpurile 10 și 26.

{DECIMAL-18/17}

„1” – Dacă este vorba de instrumente financiare nederivate care nu sunt tranzacționate prin contracte.

Moneda în care este exprimat prețul

Moneda în care este exprimat prețul pentru instrumentul financiar aferent ordinului (se aplică dacă prețul este exprimat ca valoare monetară).

{CURRENCYCODE_3}

Moneda segmentului 2

În cazul în care au loc swapuri multivalutare sau swapuri valutare încrucișate, moneda segmentului 2 este moneda în care este exprimat segmentul 2 al contractului.

În cazul opțiunilor de schimb (swaption) în care swapul-suport este multivalutar, moneda segmentului 2 este moneda în care este exprimat segmentul 2 al swapului.

Acest câmp este aplicabil numai contractelor derivate pe rata dobânzii sau pe valută.

{CURRENCYCODE_3}

Codul de identificare a instrumentului-suport

Codul ISIN al instrumentului-suport

În cazul certificatelor de depozit americane (American Depository Receipt – ADR), al certificatelor de depozit globale (Global Depositary Receipt – GDR) și al instrumentelor similare, {ISIN} al instrumentului financiar pe care se bazează instrumentele.

În cazul obligațiunilor convertibile, {ISIN} al instrumentului în care poate fi convertită obligațiunea.

În cazul instrumentelor financiare derivate sau al altor instrumente care au un instrument-suport, codul ISIN pentru instrumentul-suport, dacă instrumentul-suport este admis la tranzacționare sau tranzacționat în cadrul unui loc de tranzacționare. În cazul în care instrumentul-suport este un dividend în acțiuni, codul ISIN al acțiunii corespunzătoare care dă dreptul la dividendul-suport.

În cazul swapurilor pe riscul de credit, se furnizează codul ISIN al obligației de referință.

În cazul în care instrumentul-suport este un indice care are un cod ISIN, codul ISIN pentru indicele respectiv.

În cazul în care instrumentul-suport este un coș, se includ toate codurile ISIN pentru fiecare element constitutiv al coșului care este admis la tranzacționare sau tranzacționat în cadrul unui loc de tranzacționare. Acest câmp se repetă de câte ori este necesar pentru a enumera toate instrumentele raportabile din coș.

{ISIN}

Tipul opțiunii

Indică dacă respectivul contract pe instrumente financiare derivate este de tip call (dreptul de a cumpăra un anumit activ-suport) sau put (dreptul de a vinde un anumit activ-suport) ori dacă nu se poate stabili dacă este de tip call sau put la momentul plasării ordinului. În cazul opțiunilor de schimb (swaption), acesta este:

—	„PUTO”, în cazul opțiunii de schimb (swaption) privind beneficiarul, în care cumpărătorul are dreptul de a încheia un contract swap ca beneficiar cu rată fixă.

—	„CALL”, în cazul opțiunii de schimb (swaption) privind plătitorul, în care cumpărătorul are dreptul de a încheia un contract swap ca plătitor cu rată fixă.

În cazul opțiunilor cap și floor, acesta este:

—	„PUTO”, în cazul unui floor.

—	„CALL”, în cazul unui cap.

Câmpul se aplică numai instrumentelor financiare derivate care sunt opțiuni sau warranturi.

„PUTO” – opțiune de vânzare (put)

„CALL” – opțiune de cumpărare (call)

„OTHR” – în cazul în care nu se poate stabili dacă este vorba de o opțiune de cumpărare sau de vânzare

Prețul de exercitare

Prețul prestabilit la care titularul va trebui să cumpere sau să vândă instrumentul-suport sau o indicație că prețul nu poate fi stabilit la momentul plasării ordinului.

Câmpul se aplică numai în cazul unei opțiuni sau al unui warrant în privința căruia prețul de exercitare poate fi stabilit la momentul plasării ordinului.

În cazul în care nu se aplică prețul de exercitare, câmpul nu se completează.

{DECIMAL-18/13} în cazul în care prețul este exprimat ca valoare monetară.

DECIMAL-11/10} în cazul în care prețul este exprimat ca procent sau randament.

{DECIMAL-18/17} în cazul în care prețul este exprimat sub formă de puncte de bază.

„PNDG” în cazul în care prețul nu este disponibil.

Moneda prețului de exercitare

Moneda în care este exprimat prețul de exercitare.

{CURRENCYCODE_3}

Plata în avans

Valoarea monetară a eventualelor plăți în avans, în puncte de bază ale valorii noționale încasate sau plătite de către vânzător.

În cazul în care vânzătorul primește plata în avans, se completează o valoare pozitivă. În cazul în care vânzătorul plătește plata în avans, se completează o valoare negativă.

În cazul creșterii sau al scăderii valorii noționale a contractelor derivate, această cifră reflectă valoarea absolută a modificării și este exprimată sub forma unui număr pozitiv.

{DECIMAL-18/5}

Tipul de livrare

Indică dacă tranzacția este decontată fizic sau în numerar.

În cazul în care tipul de livrare nu poate fi stabilit la momentul plasării ordinului, valoarea este „OPTL”.

Acest câmp trebuie completat numai în cazul în care există instrumente financiare derivate.

„PHYS” – Decontată fizic

„CASH” – Decontată în numerar

„OPTL” – La alegerea contrapărții sau stabilită de către un terț.

Stilul de exercitare a opțiunii

Indică dacă o opțiune poate fi exercitată numai la o dată fixă (stil european și asiatic), la o serie de date prestabilite (stil Bermuda) sau în orice moment pe durata contractului (stil american).

Acest câmp se aplică numai în cazul opțiunilor.

„EURO” – European

„AMER” – American

„ASIA” – Asiatic

„BERM” – Bermuda

„OTHR” – Orice alt tip

Data scadenței

Data scadenței instrumentului financiar.

Acest câmp se aplică numai instrumentelor de datorie cu o scadență precizată.

{DATEFORMAT}

Data de expirare

Data expirării instrumentului financiar raportat.

Acest câmp se aplică numai instrumentelor financiare derivate cu o dată de expirare precizată.

{DATEFORMAT}

Moneda în care este exprimată cantitatea

Moneda în care este exprimată cantitatea.

Acest câmp se aplică numai în cazul în care cantitatea este exprimată în valoare nominală sau monetară.

{CURRENCYCODE_3}

Unitatea în care este exprimată cantitatea

Indică dacă cantitatea raportată este exprimată ca număr de unități, ca valoare nominală sau ca valoare monetară.

„UNIT” – număr de unități

„NOML” – valoare nominală

„MONE” – valoare monetară

Cantitatea inițială

Numărul de unități ale instrumentului financiar sau numărul de contracte derivate incluse în ordin.

Valoarea nominală sau valoarea monetară a instrumentului financiar.

În cazul speculațiilor financiare de tip spread bet, cantitatea reprezintă valoarea monetară angajată per punct de variație a instrumentului financiar suport.

În cazul creșterii sau al scăderii valorii noționale a contractelor derivate, această cifră reflectă valoarea absolută a modificării și este exprimată sub forma unui număr pozitiv.

În cazul swapurilor pe riscul de credit, cantitatea este valoarea noțională pentru care se dobândește sau se cedează protecția.

{DECIMAL-18/17} în cazul în care cantitatea este exprimată ca număr de unități.

{DECIMAL-18/5} în cazul în care cantitatea este exprimată ca valoare monetară sau nominală.

Data și ora

Data și ora exactă la care a fost primit ordinul sau data și ora exactă la care a fost luată decizia de tranzacționare. Dacă este cazul, acest câmp se completează în conformitate cu articolul 3 și tabelul 2 din anexa la Regulamentul delegat (UE) 2017/574 al Comisiei (3).

{DATE_TIME_FORMAT}

Dacă este cazul, numărul de cifre de după secunde se determină în conformitate cu tabelul 2 din anexa la Regulamentul delegat (UE) 2017/574.

Informații suplimentare de la client

Instrucțiunile, parametrii, condițiile și orice alte detalii privind ordinul care au fost transmise de client către firma de investiții.

Text liber

Tabelul 3

Informații despre ordinele transmise și ordinele executate

Nr.

Câmp/Conținut

Descriere

Format

Indicator cumpărare-vânzare

Indică dacă ordinul este de cumpărare sau de vânzare, astfel cum se determină în descrierea din câmpul 8 din tabelul 2.

„BUYI” – cumpărare

„SELL” – vânzare

Calitatea în care se încheie tranzacții

Indică dacă transmiterea ordinului provine de la membrul, participantul sau clientul locului de tranzacționare care realizează cumpărări și vânzări simultane pe cont propriu în conformitate cu articolul 4 punctul 38 din Directiva 2014/65/UE sau tranzacționare pe cont propriu în conformitate cu articolul 4 punctul 6 din Directiva 2014/65/UE.

În cazul în care transmiterea ordinului nu provine de la membrul, participantul sau clientul locului de tranzacționare care realizează cumpărări și vânzări simultane pe cont propriu sau tranzacționare pe cont propriu, în acest câmp se indică faptul că tranzacția a fost efectuată în orice altă calitate.

„DEAL” – Tranzacționare pe cont propriu

„MTCH” – Cumpărări și vânzări simultane pe cont propriu

„AOTC” – Orice altă calitate

Activitatea de furnizare de lichidități

Indică dacă un ordin este transmis către un loc de tranzacționare în cadrul unei strategii de formare a pieței în temeiul articolelor 17 și 48 din Directiva 2014/65/UE sau este transmis în cadrul unei alte activități în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2017/575 al Comisiei (4).

„true” (adevărat)

„false” (fals)

Executarea în cadrul firmei

Codul utilizat pentru a identifica persoana sau algoritmul din cadrul firmei de investiții care este responsabil(ă) pentru executarea tranzacției care rezultă în urma ordinului în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul delegat (UE) 2017/590.

În cazul în care pentru executarea tranzacției este responsabilă o persoană fizică, aceasta este identificată prin {NATIONAL_ID}

În cazul în care pentru executarea tranzacției este responsabil un algoritm, câmpul se completează în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul delegat (UE) 2017/590.

În cazul în care în executarea tranzacției sunt implicate mai multe persoane sau o combinație de persoane și algoritmi, firma determină traderul sau algoritmul care deține responsabilitatea principală, astfel cum se precizează la articolul 9 din Regulamentul delegat (UE) 2017/590, și completează în acest câmp identitatea traderului sau a algoritmului respectiv.

Acest câmp se aplică numai în cazul ordinelor executate.

{NATIONAL_ID} – Persoane fizice

{ALPHANUM-50} – Algoritmi

Codul de identificare al ordinului transmis către locul de tranzacționare sau către o altă firmă de investiții

Codul intern utilizat de firma de investiții pentru a identifica ordinul transmis către locurile de tranzacționare sau către o altă firmă de investiții, cu condiția ca acest cod să fie unic pentru fiecare zi de tranzacționare și instrument financiar.

{ALPHANUM-50}

Codul de identificare al ordinului atribuit de o altă firmă de investiții sau loc de tranzacționare către care a fost transmis ordinul

Un cod alfanumeric atribuit de o altă firmă de investiții sau loc de tranzacționare către care firma de investiții a transmis ordinul în vederea executării. În acest câmp se completează codul de identificare atribuit de firma de investiții sau locul de tranzacționare către care s-a transmis ordinul.

{ALPHANUM-50}

Codul de identificare a destinatarului ordinului

Codul firmei de investiții către care a fost transmis ordinul sau codul locului de tranzacționare către care a fost transmis ordinul.

În cazul unei firme de investiții: {LEI}

În cazul unui loc de tranzacționare: {MIC}

Tipul de ordin

Identifică tipul de ordin transmis locului de tranzacționare conform specificațiilor locului de tranzacționare.

{ALPHANUM-50}

Prețul-limită

Prețul maxim la care poate fi executat un ordin de cumpărare sau prețul minim la care poate fi executat un ordin de vânzare.

Marja de preț pentru un ordin de strategie. Aceasta poate fi pozitivă sau negativă.

În cazul ordinelor care nu au un preț-limită sau al ordinelor care nu au un preț specificat, acest câmp se lasă necompletat.

În cazul unei obligațiuni convertibile, în acest câmp se completează prețul real (net sau brut) utilizat pentru ordin.

În cazul în care un ordin este executat, firma de investiții înregistrează în evidență și prețul la care a fost executată tranzacția.

{DECIMAL-18/13} în cazul în care prețul este exprimat ca valoare monetară.

În cazul în care prețul este raportat în termeni monetari, acesta trebuie să fie prezentat în unitatea monetară majoră.

{DECIMAL-11/10} în cazul în care prețul este exprimat sub formă de procentaj sau randament.

{DECIMAL-18/17} în cazul în care prețul este exprimat sub formă de puncte de bază.

Moneda în care este exprimat prețul

Moneda în care este exprimat prețul pentru instrumentul financiar aferent ordinului (se aplică dacă prețul este exprimat ca valoare monetară).

{CURRENCYCODE_3}

Modul în care este exprimat prețul

Indică dacă prețul și prețul de exercitare sunt exprimate ca valoare monetară, sub formă de procentaj, sub formă de randament sau în puncte de bază.

„MONE” – Valoare monetară

„PERC” – Procentaj

„YIEL” – Randament

„BAPO” – Puncte de bază

Prețul-limită suplimentar

Orice alt preț-limită care poate fi aplicat ordinului. Acest câmp se lasă necompletat dacă nu prezintă relevanță.

{DECIMAL-18/13} în cazul în care prețul este exprimat ca valoare monetară.

În cazul în care prețul este raportat în termeni monetari, acesta trebuie să fie prezentat în unitatea monetară majoră.

{DECIMAL-11/10} în cazul în care prețul este exprimat sub formă de procentaj sau randament.

{DECIMAL-18/17} în cazul în care prețul este exprimat sub formă de puncte de bază.

Prețul-stop

Prețul care trebuie atins pentru ca ordinul să devină activ.

În cazul ordinelor-stop declanșate de evenimente independente de prețul instrumentului financiar, acest câmp se completează cu un preț-stop egal cu zero.

Acest câmp se lasă necompletat dacă nu prezintă relevanță.

{DECIMAL-18/13} în cazul în care prețul este exprimat ca valoare monetară.

În cazul în care prețul este raportat în termeni monetari, acesta trebuie să fie prezentat în unitatea monetară majoră.

{DECIMAL-11/10} în cazul în care prețul este exprimat sub formă de procentaj sau randament.

{DECIMAL-18/17} în cazul în care prețul este exprimat sub formă de puncte de bază.

Prețul-limită indexat (pegged)

Prețul maxim la care poate fi executat un ordin indexat de cumpărare sau prețul minim la care poate fi executat un ordin indexat de vânzare.

Acest câmp se lasă necompletat dacă nu prezintă relevanță.

{DECIMAL-18/13} în cazul în care prețul este exprimat ca valoare monetară.

În cazul în care prețul este raportat în termeni monetari, acesta trebuie să fie prezentat în unitatea monetară majoră.

{DECIMAL-11/10} în cazul în care prețul este exprimat sub formă de procentaj sau randament.

{DECIMAL-18/17} în cazul în care prețul este exprimat sub formă de puncte de bază.

Cantitatea rămasă, inclusiv cea ascunsă

Cantitatea totală care rămâne în registrul de ordine după o executare parțială sau orice alt eveniment care afectează ordinul.

La producerea unui eveniment de executare parțială, aceasta reprezintă volumul total rămas după executarea parțială în cauză. La introducerea unui ordin, aceasta este egală cu cantitatea inițială.

{DECIMAL-18/17} în cazul în care cantitatea este exprimată ca număr de unități.

{DECIMAL-18/5} în cazul în care cantitatea este exprimată ca valoare monetară sau nominală.

Cantitatea afișată

Cantitatea care este vizibilă (spre deosebire de cea ascunsă) în registrul de ordine.

{DECIMAL-18/17} în cazul în care cantitatea este exprimată ca număr de unități.

{DECIMAL-18/5} în cazul în care cantitatea este exprimată ca valoare monetară sau nominală.

Cantitatea tranzacționată

În cazul în care are loc o executare parțială sau integrală, acest câmp se completează cu cantitatea executată.

{DECIMAL-18/17} în cazul în care cantitatea este exprimată ca număr de unități.

{DECIMAL-18/5} în cazul în care cantitatea este exprimată ca valoare monetară sau nominală.

Cantitatea minimă acceptabilă (Minimum Acceptable Quantity – MAQ)

Cantitatea minimă acceptabilă pentru ca un ordin să fie executat (ceea ce poate presupune mai multe executări parțiale) și în mod normal nu se aplică decât în cazul tipurilor de ordine nepersistente.

Acest câmp se lasă necompletat dacă nu prezintă relevanță.

{DECIMAL-18/17} în cazul în care cantitatea este exprimată ca număr de unități.

{DECIMAL-18/5} în cazul în care cantitatea este exprimată ca valoare monetară sau nominală.

Dimensiunea executabilă minimă (Minimum executable size – MES)

Dimensiunea minimă de executare a oricărei executări individuale potențiale.

Acest câmp se lasă necompletat dacă nu prezintă relevanță.

{DECIMAL-18/17} în cazul în care cantitatea este exprimată ca număr de unități.

{DECIMAL-18/5} în cazul în care cantitatea este exprimată ca valoare monetară sau nominală.

MES exclusiv pentru prima executare

Specifică dacă MES prezintă relevanță numai pentru prima executare.

Acest câmp poate fi lăsat necompletat în cazul în care câmpul 19 este lăsat necompletat.

„true” (adevărat)

„false” (fals)

Indicator exclusiv pasiv

Indică dacă ordinul este transmis către locul de tranzacționare cu o trăsătură caracteristică/un marcaj care face ca acesta să nu fie executat imediat în situația în care există alte ordine vizibile de sens contrar.

„true” (adevărat)

„false” (fals)

Prevenirea autoexecutării

Indică dacă ordinul a fost introdus cu criterii de prevenire a autoexecutării, astfel încât să nu fie executat împreună cu un ordin introdus de același membru sau participant în partea opusă a registrului.

„true” (adevărat)

„false” (fals)

Data și ora (transmiterii ordinului)

Data și ora exactă a transmiterii unui ordin către locul de tranzacționare sau către o altă firmă de investiții.

{DATE_TIME_FORMAT}

Numărul de cifre de după „secunde” se determină în conformitate cu tabelul 2 din anexa la Regulamentul delegat (UE) 2017/574.

Data și ora (primirii ordinului)

Data și ora exactă a oricărui mesaj transmis către locul de tranzacționare sau către altă firmă de investiții sau primit de la aceasta în legătură cu ordinul.

{DATE_TIME_FORMAT}

Numărul de cifre de după „secunde” se determină în conformitate cu tabelul 2 din anexa la Regulamentul delegat (UE) 2017/574.

Numărul secvențial

Fiecare eveniment menționat în câmpul 26 este identificat de firma de investiții prin numere întregi pozitive în ordine crescătoare.

Numărul secvențial trebuie să fie unic pentru fiecare tip de eveniment, să fie utilizat în mod consecvent pentru toate evenimentele cărora operatorul locului de tranzacționare le aplică o marcă temporală și să fie persistent pentru data la care are loc evenimentul.

{INTEGER-50}

Ordin nou, modificare a ordinului, anulare a ordinului, respingeri ale ordinului, executare parțială sau integrală

Ordin nou: primirea unui nou ordin de către operatorul locului de tranzacționare.

„NEWO” – Ordin nou

Declanșat: un ordin care devine executabil sau, după caz, neexecutabil în momentul în care este îndeplinită o condiție prestabilită.

„TRIG” – Declanșat

Înlocuit de membrul, participantul sau clientul locului de tranzacționare: în situația în care un membru, un participant sau un client al locului de tranzacționare decide din proprie inițiativă să modifice orice trăsătură caracteristică a ordinului pe care l-a introdus anterior în registrul de ordine.

„REME” – Înlocuit de membrul, participantul sau clientul locului de tranzacționare.

Înlocuit prin operațiuni de piață (automat): în situația în care orice trăsătură caracteristică a unui ordin este modificată de sistemele informatice ale operatorului locului de tranzacționare. Sunt incluse aici și situațiile în care trăsăturile caracteristice curente ale unui ordin indexat (peg order) sau ale unui ordin-stop cu prag de activare mobil (trailing stop order) sunt modificate pentru a reflecta poziționarea ordinului în registrul de ordine.

„REMA” – Înlocuit prin operațiuni de piață (automat).

Înlocuit prin operațiuni de piață (intervenție umană): în situația în care orice trăsătură caracteristică a unui ordin este modificată de personalul operatorului locului de tranzacționare. Este inclusă aici și situația în care un membru, un participant sau un client al locului de tranzacționare se confruntă cu probleme de ordin informatic și are nevoie ca ordinele sale să fie anulate de urgență.

„REMH” – Înlocuit prin operațiuni de piață (intervenție umană).

Modificare a statutului la inițiativa membrului, participantului sau clientului locului de tranzacționare. Este inclusă aici activarea și dezactivarea.

„CHME” – Modificare a statutului la inițiativa membrului/participantului/clientului locului de tranzacționare.

Modificare a statutului ca urmare a operațiunilor de piață.

„CHMO” – Modificare a statutului ca urmare a operațiunilor de piață.

Anulat la inițiativa membrului, participantului sau clientului locului de tranzacționare.

„CAME” – Anulat la inițiativa membrului, a participantului sau a clientului locului de tranzacționare.

Anulat prin operațiuni de piață. Este inclus aici un mecanism de protecție prevăzut pentru firmele de investiții care utilizează tranzacționarea algoritmică în scopul unei strategii de formare a pieței, astfel cum se prevede la articolele 17 și 48 din Directiva 2014/65/UE.

„CAMO” – Anulat prin operațiuni de piață.

Ordin respins: un ordin primit, dar respins de către operatorul locului de tranzacționare.

„REMO” – Ordin respins

Ordin expirat: în situația în care ordinul este șters din registrul de ordine la sfârșitul perioadei sale de valabilitate.

„EXPI” – Ordin expirat

Executat parțial: în situația în care ordinul nu este executat integral, rămânând astfel o cantitate care urmează să fie executată.

„PARF” – Executat parțial

Executat: în situația în care nu mai există nicio cantitate care urmează să fie executată.

„FILL” – Executat

{ALPHANUM-4} caractere care nu sunt deja utilizate pentru clasificarea proprie a locului de tranzacționare.

Indicatorul de vânzare în lipsă

O vânzare în lipsă încheiată de o firmă de investiții în nume propriu sau în numele unui client, astfel cum se descrie la articolul 11 din Regulamentul delegat (UE) 2017/590.

„SSHO” – Vânzare în lipsă fără nicio exonerare

În cazul în care o firmă de investiții execută o tranzacție în numele unui client care vinde, iar firma de investiții, acționând cu maxima diligență posibilă, nu poate stabili dacă este vorba de o vânzare în lipsă, acest câmp se completează cu „UNDI”.

„SSEX” – Vânzare în lipsă cu exonerare

În cazul în care tranzacția se referă la un ordin transmis care a îndeplinit condițiile de transmitere prevăzute la articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) 2017/590, firma destinatară completează acest câmp, în raportul său, utilizând informațiile primite de la firma transmițătoare.

Acest câmp se aplică numai în cazul în care instrumentul este reglementat de Regulamentul (UE) nr. 236/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (5), iar vânzătorul este firma de investiții sau un client al firmei de investiții.

Acest câmp se aplică numai în cazul ordinelor executate.

„SELL” – Nicio vânzare în lipsă

„UNDI” – Nu sunt disponibile informații

Indicatorul de derogare

Indică dacă tranzacția a fost executată în temeiul unei derogări pretranzacționare în conformitate cu articolele 4 și 9 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014.

Pentru instrumentele de capitaluri proprii:

„RFPT” = Tranzacție realizată la un preț de referință

„NLIQ” = Tranzacții negociate cu instrumente financiare lichide

„QILQ” = Tranzacții negociate cu instrumente financiare nelichide

„PRIC” = Tranzacții negociate care fac obiectul altor condiții decât prețul curent de piață al instrumentului de capitaluri proprii respectiv.

Pentru alte instrumente decât cele de capitaluri proprii:

„SIZE” = Tranzacție peste o mărime specifică

„ILQD” = Tranzacție cu un instrument nelichid

Acest câmp este aplicabil numai în cazul în care există ordine care au fost executate în temeiul unei derogări în cadrul unui loc de tranzacționare.

Se completează cu unul sau mai multe dintre următoarele marcaje:

„RFPT” – Preț de referință

„NLIQ” – Negociat (lichid)

„OILQ” – Negociat (nelichid)

„PRIC” – Negociat (condiții)

„SIZE” – Peste mărimea specificată

„ILQD” – Instrument nelichid

Strategia de direcționare

Strategia de direcționare aplicabilă conform specificațiilor locului de tranzacționare.

Acest câmp se lasă necompletat dacă nu prezintă relevanță.

{ALPHANUM-50}

Codul de identificare a tranzacției utilizat de locul de tranzacționare

Codul alfanumeric atribuit tranzacției de locul de tranzacționare în temeiul articolului 12 din Regulamentul delegat (UE) 2017/575.

Acest câmp este aplicabil numai în cazul în care există ordine care au fost executate în cadrul unui loc de tranzacționare.

{ALPHANUM-52}

Perioada de valabilitate

Valabil o zi (Good-For-Day): ordinul expiră la sfârșitul zilei de tranzacționare în care a fost introdus în registrul de ordine.

„GDAY” – Valabil o zi

Valabil până la anulare (Good-Till-Cancelled): ordinul rămâne activ în registrul de ordine și este executabil până la anularea efectivă.

„GTCA” – Valabil până la anulare

Valabil până la ora (Good-Till-Time): ordinul expiră cel târziu la o oră stabilită în prealabil din ședința de tranzacționare curentă.

„GTHT” – Valabil până la ora

Valabil până la data (Good-Till-Date): ordinul expiră la finalul unei date specificate.

„GTHD” – Valabil până la data

Valabil până la data și ora specificate (Good-Till-Specified Date and Time): ordinul expiră la o dată și oră specificate.

„GTDT” – Valabil până la data și ora specificate

Valabil după ora (Good After Time): ordinul este activ doar după o oră stabilită în prealabil din ședința de tranzacționare curentă.

„GAFT” – Valabil după ora

Good After Date (ordin valabil după data): ordinul este activ doar de la începutul unei date stabilite în prealabil.

„GAFD” – Valabil după data

Valabil după data și ora specificate (Good After Specified Date and Time): ordinul este activ doar de la o oră stabilită în prealabil, la o dată stabilită în prealabil.

„GADT” – Valabil după data și ora specificate

Executare imediată sau anulare (Immediate-Or-Cancel): un ordin care este executat la introducerea sa în registrul de ordine (pentru cantitatea care poate fi executată) și care nu rămâne în registrul de ordine pentru cantitatea rămasă (dacă este cazul) care nu a fost executată.

„IOCA” – Executare imediată sau anulare

Executare sau anulare (Fill-Or-Kill): un ordin care este executat la introducerea sa în registrul de ordine, cu condiția să poată fi executat integral. În cazul în care ordinul nu poate fi executat decât parțial, acesta este respins în mod automat și, prin urmare, nu poate fi executat.

Alte categorii: orice indicație suplimentară utilizată exclusiv pentru anumite modele de afaceri, platforme sau sisteme de tranzacționare specifice.

„F” – Executare sau anulare

{ALPHANUM-4} caractere care nu sunt deja utilizate pentru clasificarea proprie a locului de tranzacționare.

Restricții legate de ordine

Valabil pentru ședința de licitație care stabilește prețul de închidere (Good For Closing Price Crossing Session): în cazul în care un ordin îndeplinește condițiile pentru ședința de licitație care stabilește prețul de închidere.

„SESR” – Valabil pentru ședința de licitație care stabilește prețul de închidere

Valabil pentru licitații (Valid For Auction): ordinul este activ și poate fi executat doar în etapele de licitație (care pot fi definite în prealabil de membrul, participantul sau clientul locului de tranzacționare care a transmis ordinul, de exemplu licitațiile de deschidere și/sau închidere și/sau licitația intraday).

„VFAR” – Valabil pentru licitații

Valabil numai pentru tranzacționarea continuă (Valid For Continuous Trading only): ordinul este activ doar în etapele de tranzacționare continuă.

„VFCR” – Valabil numai pentru tranzacționarea continuă

Alte categorii: orice indicație suplimentară utilizată exclusiv pentru anumite modele de afaceri, platforme sau sisteme de tranzacționare specifice.

{ALPHANUM-4} caractere care nu sunt deja utilizate pentru clasificarea proprie a locului de tranzacționare.

În cazul în care sunt aplicabile mai multe tipuri, acest câmp se completează cu mai multe marcaje separate prin virgulă.

Data și ora perioadei de valabilitate

Aceasta se referă la marca temporală care reflectă ora la care ordinul devine activ sau este șters în cele din urmă din registrul de ordine

Valabil pentru ziua (Good for day): data introducerii, cu marca temporală imediat înainte de miezul nopții.

Valabil până la ora (Good till time): data introducerii și ora specificată în ordin.

Valabil până la data (Good till date): data de expirare specificată, cu marca temporală imediat înainte de miezul nopții.

Valabil până la data și ora specificate (Good till specified date and time): data și ora de expirare specificate

Valabil după ora (Good after time): data introducerii și ora specificată la care ordinul devine activ.

Valabil după data (Good after date): data specificată, cu marca temporală imediat după miezul nopții.

Valabil după data și ora specificate (Good after specified date and time): data și ora specificate la care ordinul devine activ.

Valabil până la anulare (Good till Cancel): data și ora definitive la care ordinul este șters în mod automat prin operațiuni de piață

Alte categorii: marca temporală pentru orice tip suplimentar de valabilitate.

{DATE_TIME_FORMAT}

Numărul de cifre de după „secunde” se determină în conformitate cu tabelul 2 din anexa la Regulamentul delegat (UE) 2017/574.

Ordin agregat

Indică dacă un ordin este un ordin agregat în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2017/575.

„true” (adevărat)

„false” (fals)

Informații suplimentare privind ordinul transmis

Instrucțiunile, parametrii, condițiile și orice alte detalii privind ordinul care:

au fost transmise de firma de investiții către locul de tranzacționare și în special instrucțiunile, parametrii, condițiile și detaliile care sunt necesare pentru ca locul de tranzacționare să poată înțelege clar cum trebuie să trateze ordinul; sau

au fost transmise de locul de tranzacționare către firma de investiții și în special instrucțiunile, parametrii, condițiile și detaliile care sunt necesare pentru ca firma de investiții să poată primi un feedback clar despre cum a fost tratat ordinul.

Text liber

(1) Regulamentul delegat (UE) 2017/580 al Comisiei din 24 iunie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru păstrarea datelor pertinente privind ordinele referitoare la instrumente financiare (a se vedea pagina 193 din prezentul Jurnal Oficial).

(2) Regulamentul delegat (UE) 2017/590 al Comisiei din 28 iulie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru raportarea tranzacțiilor către autoritățile competente (a se vedea pagina 449 din prezentul Jurnal Oficial).

(3) Regulamentul delegat (UE) 2017/574 al Comisiei din 7 iunie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru nivelul de precizie al ceasurilor profesionale (a se vedea pagina 148 din prezentul Jurnal Oficial).

(4) Regulamentul delegat (UE) 2017/575 al Comisiei din 8 iunie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind piețele instrumentelor financiare, în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare referitoare la datele publicate de către locurile de executare despre calitatea executării tranzacțiilor (a se vedea pagina 152 din prezentul Jurnal Oficial).

(5) Regulamentul (UE) nr. 236/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit (JO L 86, 24.3.2012, p. 1).