31.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 287/52

(1)

La data de 22 mai 2015, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/787 al Comisiei (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”) și la importurile de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză care intră în compoziția anumitor preparate și/sau amestecuri.

(2)

Ancheta a fost deschisă la data de 4 septembrie 2014 în urma unei plângeri depuse la data de 22 iulie 2014 de societatea Celanese Sales Germany GmbH (denumită în continuare „reclamantul”). Denumirea oficială a reclamantului era, inițial, Nutrinova Nutrition Specialties & Food Ingredients GmbH, însă aceasta a fost schimbată la data de 1 august 2015. Reclamantul este unicul producător din Uniune de acesulfam de potasiu (sau „ACE-K”), reprezentând, prin urmare, 100 % din producția totală a Uniunii de ACE-K.

(3)

Astfel cum se prevede în considerentul 16 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2013 și 30 iunie 2014 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(4)

În urma comunicării faptelor și a considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea unei taxe antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate.

(5)

Reclamantul a solicitat o audiere cu consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale (denumit în continuare „consilierul-auditor”). Audierea a avut loc la data de 8 iulie 2015. Reclamantul a contestat mai multe aspecte ale constatărilor provizorii, în special în ceea ce privește adaptările efectuate în calculul marjelor de dumping și, respectiv, al marjelor de prejudiciu.

(6)

Comisia a analizat observațiile prezentate oral și în scris de către părțile interesate și, după caz, a modificat constatările provizorii în mod corespunzător.

(7)

Comisia a informat toate părțile cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de ACE-K originar din RPC și să perceapă definitiv sumele depuse cu titlu de taxă provizorie („comunicarea constatărilor definitive”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare a constatărilor definitive. La cererea reclamantului, o altă audiere cu consilierul-auditor a avut loc la data de 22 septembrie 2015.

(8)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare după caz.

(9)

În absența observațiilor privind renunțarea la eșantionare, având în vedere numărul limitat de importatori neafiliați și al producătorilor-exportatori din RPC care s-au făcut cunoscuți, concluziile provizorii menționate la considerentele 7-11 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(10)

Produsul în cauză, astfel cum este definit în considerentul 17 din regulamentul provizoriu, este acesulfamul de potasiu (sare de potasiu de 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-onă 2,2-dioxid; nr. CAS 55589-62-3), originar din Republica Populară Chineză, precum și asupra importurilor de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză care intră în compoziția anumitor preparate și/sau amestecuri, încadrat în prezent la codurile NC ex 2106 90 92, ex 2106 90 98, ex 2934 99 90 (cod TARIC 2934999021), ex 3824 90 92, ex 3824 90 93 și ex 3824 90 96.

(11)

Astfel cum se explică în considerentul 18 din regulamentul provizoriu, ACE-K este utilizat ca îndulcitor sintetic într-o gamă largă de aplicații, de exemplu în industria alimentară, a băuturilor și a produselor farmaceutice.

(12)

După instituirea măsurilor provizorii, autoritățile vamale din diferite state membre și din Elveția și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dificultățile provocate de includerea provizorie a ACE-K din preparate și/sau amestecuri în definiția produsului în cauză. Ancheta a arătat că aceste preparate și/sau amestecuri care conțin ACE-K nu au fost, de fapt, importate în cursul perioadei de anchetă. Comisia a concluzionat că, având în vedere lipsa importurilor, preparatele și amestecurile nu ar trebui să fie incluse în definiția produsului. Această clarificare nu are nicio influență asupra constatărilor privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii. Deși Comisia a identificat în cursul anchetei anumite activități legate de realizarea unui amestec de către un producător din Uniune, impactul activităților respective a fost exclus din analiza care se afla deja în etapa provizorie, având în vedere caracterul lor excepțional. Prin urmare, clarificarea se referă numai la ACE-K din preparate și/sau amestecuri și nu afectează în mod semnificativ domeniul de aplicare al procedurii sau constatările provizorii cu privire la dumping și prejudiciu.

(13)

Având în vedere dificultățile de punere în aplicare considerabile raportate de către autoritățile vamale, eventualele riscuri de aplicare legate de transformarea formelor pure de ACE-K în preparate și/sau amestecuri nu justifică includerea acestora. Includerea preparatelor și amestecurilor nu este, prin urmare, adecvată.

(14)

Definiția produsului în cauză ar trebui, prin urmare, să fie clarificată, și anume faptul că aceasta include doar acesulfamul de potasiu (sare de potasiu de 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-onă 2,2-dioxid; nr. CAS 55589-62-3), originar din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”), încadrat în prezent la codul NC ex 2934 99 90 (codul TARIC 2934999021) (denumit în continuare „produsul în cauză”). Acesulfamul de potasiu este cunoscut, de asemenea, sub denumirea de Acesulfam K sau ACE-K. În cazul în care au fost instituite taxe antidumping provizorii asupra acestor preparate și/sau amestecuri, acestea ar trebui anulate.

(15)

Comisia nu a primit observații în acest sens. Constatările menționate în considerentul 19 din regulamentul provizoriu sunt, prin urmare, confirmate.

(16)

Niciunul dintre producătorii chinezi de ACE-K nu a solicitat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și, prin urmare, nu au putut fi utilizate pentru stabilirea valorii normale prețurile lor de vânzare pe piața internă sau costul de producție. În cursul perioadei de anchetă, ACE-K a fost produs doar în RPC și în Uniune. Prin urmare, valoarea normală nu a putut fi stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață, sau pe baza prețului practicat de o astfel de o țară terță față de alte țări, inclusiv față de Uniune.

(17)

Prin urmare, în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a trebuit să fie stabilită „pe orice altă bază rezonabilă”.

(18)

În acest sens, Comisia a utilizat ca punct de plecare pentru stabilirea valorii normale prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit în Uniune pentru produsul similar, și anume prețul de vânzare din Uniune practicat de industria din Uniune, și a adaptat ulterior prețul respectiv pentru a elimina efectul a trei elemente care existau numai pentru industria din Uniune și care reflectau tipare specifice de formare a prețurilor, precum și activitățile legate de un produs foarte specific și diferit fabricat de către reclamant.

(19)

Într-adevăr, ancheta a identificat – în ceea ce privește modul de stabilire a prețurilor produsului în cauză în cazul de față – tipare specifice referitoare la cantități și tipuri de clienți, diferențe în materie de calitate, precum și costuri excepționale legate de un produs nou, foarte specific și diferit fabricat numai de către reclamant. Prin urmare, Comisia a efectuat adaptări relevante pentru a reflecta aceste tipare specifice și pentru a stabili valoarea normală pe o bază rezonabilă.

(20)

Reclamantul a contestat adaptările prețurilor sale pentru stabilirea valorii normale, susținând că acestea sunt inadecvate în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(21)

Observațiile de mai sus necesită o clarificare a abordării Comisiei în comparație cu abordarea descrisă în regulamentul provizoriu. Într-adevăr, făcând trimitere la considerentele 26 și 27 din regulamentul provizoriu, ar trebui să se clarifice faptul că au fost efectuate trei adaptări descrise mai jos în considerentele 23-38, în contextul stabilirii valorii normale „pe orice altă bază rezonabilă”, în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Astfel, scopul nu a fost de a efectua o ajustare a valorii normale pentru compararea cu un preț de export, ci, mai degrabă, de a ajunge la o valoare normală pe o bază rezonabilă în absența unei țări terțe adecvate cu economie de piață care să poată fi utilizată ca țară analogă. Într-adevăr, prețurile practicate de industria din Uniune au fost utilizate doar ca punct de plecare în procesul de stabilire a unei valori normale rezonabile, iar adaptările au fost necesare pentru a ajunge la o astfel de valoare normală rezonabilă.

(22)

Afirmația că nu există niciun temei juridic pentru aceste adaptări este, prin urmare, respinsă.

(23)

În urma comunicării constatărilor provizorii, reclamantul, deși a fost de acord că o adaptare a fost justificată întrucât vânzările la export din China s-au efectuat în principal către comercianți din Uniune, în timp ce vânzările producătorului din Uniune au fost realizate în principal către utilizatori finali, a pus la îndoială amploarea adaptării efectuate pentru a ajunge la o valoare normală la nivelul comercianților. Din cauza prezenței reduse a vânzărilor către distribuitori în rândul vânzărilor industriei din Uniune, aceste date nu au putut fi utilizate pentru a stabili o rată suficientă de adaptare pentru aceste diferențe de nivel comercial și, prin urmare, rata de adaptare a fost calculată provizoriu pe baza diferenței de preț dintre vânzările chineze către comercianți și către utilizatori finali. Reclamantul a contestat că aceasta este o bază adecvată și a afirmat că adaptarea în funcție de nivelul comercial ar fi trebuit să fie determinată de marja brută realizată de trei mari distribuitori din Uniune în sectorul ingredientelor alimentare, fiecare dintre aceștia distribuind ACE-K.

(24)

Comisia a admis că, în acest caz, este mai adecvat să se calculeze rata de ajustare pe baza marjelor brute obținute de distribuitorii relevanți. Cu toate acestea, metodologia propusă de reclamant a prezentat deficiențe întrucât numai unul dintre distribuitorii menționați de reclamant au cooperat, iar datele s-au raportat la toate produsele comercializate de acești importatori, dintre care majoritatea nu corespundeau produsului în cauză. Prin urmare, Comisia a adaptat metodologia propusă pentru a include date care au fost verificate în cursul anchetei și care se refereau numai la ACE-K. În acest scop, Comisia a stabilit marja brută realizată de toți importatorii care au cooperat la anchetă. Această marjă se referă exclusiv la distribuția de ACE-K. Această metodologie revizuită a dus la o rată revizuită de adaptare în funcție de nivelul comercial în comparație cu cea utilizată în etapa provizorie. Rata revizuită respectivă a fost aplicată și se reflectă în marja de dumping din tabelul prezentat în considerentul 53 de mai jos.

(25)

Un producător-exportator chinez a prezentat observații cu privire la faptul că nu i-a fost comunicată rata provizorie de adaptare în funcție de diferențele în materie de nivel comercial. Rata nu mai este relevantă întrucât ea a fost înlocuită, după cum se explică în considerentul 24 de mai sus. În orice caz, întrucât adaptarea provizorie s-a bazat pe datele obținute de la doi producători-exportatori chinezi cooperanți care au efectuat vânzări atât către comercianți cât și către utilizatori, suma exactă se raportează la date comerciale confidențiale și nu poate fi dezvăluită.

(26)

Cu privire la adaptarea în funcție de calitate, reclamantul a susținut, mai întâi, că nu există o diferență de calitate între produsul chinezesc și produsul similar fabricat de către producătorul din Uniune și că, prin urmare, nu era justificată adaptarea. Apoi, reclamantul a contestat caracterul reprezentativ al dovezilor pe baza cărora Comisia a justificat diferențele de calitate și percepția acestora pe piață la momentul stabilirii valorii normale.

(27)

În acest sens, ar trebui subliniat faptul că au fost primite diverse informații care au indicat diferențe de calitate și/sau de percepție pe piață a diferențelor în materie de calitate dintre produsul chinezesc și produsul similar în Uniune. De fapt, informațiile furnizate de reclamant în plângerea sa și pe propriul său site internet au indicat în mod clar că există o diferență în materie de calitate. Unele informații primite, în general de natură limitată, includ rapoarte de încercare și observații scrise primite de la părțile interesate. Prin urmare, caracterul reprezentativ al dovezilor pe baza cărora s-a concluzionat că, într-adevăr, a existat o diferență reală și/sau percepută de calitate dintre produsul importat și ACE-K fabricat de producătorul din Uniune este considerat a fi suficient.

(28)

În plus, caietele de sarcini ale produsului colectate în timpul vizitelor de verificare efectuate la sediul industriei din Uniune, al producătorilor și al importatorilor chinezi au confirmat această diferență în materie de calitate, întrucât au arătat diferențe semnificative în ceea ce privește standardele de puritate între produsul vândut de către reclamant și produsul vândut de producătorii-exportatori. Prin urmare, o adaptare este justificată.

(29)

În plus, în ceea ce privește valoarea adaptării, aceasta se bazează exclusiv pe cuantificarea diferenței de calitate în dosarul respectiv, prezentată chiar de industria din Uniune. Comisia a constatat că, în plus, costul implicat de testarea și de îmbunătățirea standardelor de calitate ale ACE-K vândut de un producător chinez, astfel cum a fost verificat la fața locului la sediul unui importator cooperant, constituie aproximativ aceeași sumă ca și adaptarea efectuată de Comisie, ceea ce a confirmat faptul că suma aferentă adaptării este rezonabilă.

(30)

Un producător-exportator chinez a susținut că calitatea ACE-K nu este inferioară doar comparativ cu calitatea ACE-K fabricat de producătorul din Uniune, ci și comparativ cu calitatea ACE-K fabricat de cei doi concurenți chinezi ai săi. Acesta a susținut că adaptarea calității pentru produsele sale ar trebui, prin urmare, să fie mai mare. Elementele de probă în acest sens s-au referit la rapoartele de încercare prin care s-a comparat produsul fabricat de producătorul-exportator chinez respectiv cu produsul fabricat de un alt producător-exportator chinez cooperant și la o declarație emisă de către un importator din Uniune. Acest importator a afirmat că a cumpărat produsul în cauză de la producătorul chinez respectiv la un preț mai mic, întrucât produsul acestuia se presupune a fi de calitate inferioară față de cea a concurentului său chinez.

(31)

Acest argument nu a fost acceptat, întrucât rapoartele de încercare prezentate erau datate înainte de perioada de anchetă. Calitatea produsului în cauză fabricat de producătorul-exportator chinez este posibil să se fi îmbunătățit între timp. În plus, deși afirmația privind calitatea inferioară i-a vizat pe ambii producători chinezi cooperanți rămași, rapoartele de încercare au comparat produsele fabricate de producătorul chinez care a făcut afirmația de mai sus doar cu produsele fabricate de un singur alt producător chinez cooperant. În ceea ce privește declarația emisă de către importator, aceasta s-a referit, de asemenea, doar la produsul fabricat de producătorul chinez care a făcut afirmația de mai sus și de un alt producător chinez cooperant. În plus, în susținerea acestei afirmații nu s-a furnizat niciun element de probă verificabil (de exemplu, facturi care indică o calitate inferioară și/sau prețurile de achiziție).

(32)

Pe baza celor de mai sus, Comisia consideră că adaptarea calității efectuată este justificată și este la nivelul corespunzător. Adaptarea prețurilor din Uniune pentru a reflecta diferențele de calitate este, prin urmare, confirmată.

(33)

În urma comunicării constatărilor provizorii, reclamantul a afirmat că nu a primit nicio explicație din partea Comisiei cu privire la motivul pentru care costurile legate de produsul său nou dezvoltat au fost deduse din valoarea normală și a susținut că nu era justificată o adaptare.

(34)

În această privință, trebuie să se remarce mai întâi că, în ceea ce privește produsul nou dezvoltat, costurile aferente au fost deduse în mod consecvent în cursul analizei dumpingului și a prejudiciului, întrucât aceste costuri sunt legate de un produs foarte specific și diferit fabricat de către reclamant (a se vedea considerentele 12-14). Acestea au un caracter excepțional și unic pentru industria din Uniune. În al doilea rând, întrucât noul produs nu era încă pe deplin funcțional, numai cantități foarte limitate de vânzări au avut loc în perioada de anchetă, prețurile de vânzare nefiind în niciun caz reprezentative. Niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi, care sunt considerați a fi producători generici ai produsului în cauză, nu a suportat astfel de costuri. Prin urmare, pentru a stabili pe o bază rezonabilă valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a considerat că este rezonabil să se facă o adaptare, excluzând costurile legate de noul produs din calculul valorii normale.

(35)

De asemenea, reclamantul a contestat adaptarea ca atare pe baza căreia costurile au fost deduse din prețuri, precizând că nu ar exista niciun temei juridic în acest sens, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază și că, procedând astfel, Comisia ar „aduna mere cu pere”. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 21 de mai sus, valoarea normală a fost stabilită în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, iar această adaptare s-a dovedit a fi justificată în temeiul articolului respectiv pentru a stabili o valoare normală pe o bază rezonabilă. În plus, este clar că stabilirea prețurilor industriei din Uniune a fost afectată de aceste costuri (cu cercetarea și dezvoltarea și, în principal, comercializarea) legate de un nou produs foarte specific și diferit. Într-adevăr, ancheta a arătat că aceste costuri au fost atribuite activităților legate de ACE-K și, prin urmare, este logic ca societatea în cauză, la stabilirea prețurilor, să țină cont de aceste costuri în scopul de a le recupera. De fapt, industria din Uniune a confirmat în răspunsul său la chestionar faptul că costul de producție este un factor care se ia în considerare în procesul de construire a prețurilor.

(36)

De asemenea, reclamantul a contestat amploarea adaptării, considerând-o prea mare. Acesta a susținut că presupusele diferențe în ceea ce privește costurile de comercializare și de dezvoltare pentru piața Uniunii în comparație cu alte piețe ar fi justificat o sumă mai mică per kg. În acest sens, ar trebui evidențiat în primul rând faptul că această distincție în materie de costuri pe piață nu a fost făcută de reclamant în cursul anchetei, în pofida faptului că reclamantul a fost invitat să prezinte o defalcare a acestor costuri de comercializare și dezvoltare. În al doilea rând, aceste cifre nu au putut fi controlate în timpul verificării efectuate la fața locului. Acest fapt contrastează cu adaptarea calculată de Comisie, întrucât se bazează pe date verificate provenite de la reclamant. Prin urmare, Comisia consideră că reclamantul nu a prezentat dovezi care să demonstreze că nivelul de adaptare nu ar fi rezonabil. În orice caz, nu s-a considerat prudent să se reevalueze în acest mod un singur element al costurilor VAG și nu celelalte. Având în vedere cele de mai sus, acest argument nu poate fi acceptat.

(37)

Un producător-exportator chinez a solicitat Comisiei să divulge valoarea exactă a adaptării efectuate pentru activitățile legate de un produs foarte specific și diferit dezvoltat de către reclamant. Cu toate acestea, valoarea respectivă nu a putut fi divulgată, întrucât este confidențială.

(38)

Suma aferentă celor trei adaptări efectuate de Comisie pentru a stabili valoarea normală pe o bază rezonabilă reprezintă între 25 % și 45 % din prețul de vânzare în Uniune practicat de industria din Uniune.

(39)

Astfel cum s-a explicat mai sus, pentru a stabili valoarea normală pe o bază rezonabilă, Comisia a utilizat ca punct de plecare media reală a prețurilor de vânzare în Uniune, verificate în mod corespunzător.

(40)

În urma comunicării constatărilor provizorii, industria din Uniune a contestat utilizarea prețurilor de vânzare reale ca punct de plecare. În special, aceasta a afirmat că „o marjă de profit rezonabilă” ar fi trebuit să fie adăugată la prețurile reale respective. În opinia reclamantului, marja de profit realizată în 2009 (cuprinsă între 15 % și 25 %) ar fi fost „o marjă de profit rezonabilă”, întrucât reclamantul nu a deținut o poziție dominantă, cota sa de piață scăzând până la mai puțin de 50 % în anul respectiv. Conform afirmațiilor sale, dumpingul și prejudiciul încă nu avuseseră loc în 2009.

(41)

În considerentul 66 din regulamentul provizoriu, s-a explicat deja că vânzările producătorului din Uniune către clienți independenți au fost profitabile. Rentabilitatea exactă a acestor vânzări calculată în acest mod este confidențială față de alte părți decât producătorul din Uniune și, prin urmare, rentabilitatea a fost prezentată sub formă de indici în tabelul 10 din regulamentul provizoriu, dar aceasta depășea 5 % – procent care, în industria îndulcitorilor sintetici, este rezonabil. Cifra exactă a fost comunicată reclamantului. În plus, valoarea normală a fost stabilită în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază. Prețurile practicate de industria din Uniune au fost utilizate ca punct de plecare și au fost adaptate pentru a ține cont de elementele legate de factori legați de construirea prețurilor care sunt specifici industriei din Uniune și de activitățile aferente unui produs foarte specific și diferit dezvoltat de reclamant. Această metodă a fost considerată rezonabilă, având în vedere împrejurările specifice acestui caz și informațiile disponibile la dosar. Prin urmare, nu a fost necesar să se înlocuiască profitul efectiv cu o țintă de profit pentru a stabili valoarea normală pe o bază rezonabilă și să se recalculeze valoarea normală, astfel cum a fost susținut de către reclamant. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(42)

În cele din urmă, reclamantul a identificat o eroare de calcul în ceea ce privește lista de vânzări a industriei din Uniune care a servit drept bază pentru stabilirea valorii normale. Această eroare a fost corectată, iar corecția se reflectă în tabelul din considerentul 53 de mai jos.

(43)

În răspunsul său la comunicarea concluziilor definitive, reclamantul a contestat calcularea de către Comisie a cuantumului deducerii în funcție de diferențele de nivel comercial pe baza prețului franco fabrică complet practicat de industria din Uniune, întrucât acest preț a inclus costurile excepționale legate de activitățile C&D și de comercializare pentru un produs foarte specific și diferit dezvoltat de către reclamant. Reclamantul a considerat că deducerea ar fi trebuit să fie aplicată la prețul franco fabrică practicat de industria din Uniune adaptat, după deducerea acestor cheltuieli excepționale.

(44)

Cu toate acestea, nivelul de adaptare comercială, astfel cum s-a explicat în considerentul 24 de mai sus, reprezintă marja brută medie ponderată realizată de importatorii cooperanți din distribuția de ACE-K. Prin urmare, aceasta ar trebui să fie aplicată prețului de vânzare real, deoarece este o adaptare menită să abordeze diferențele obiective dintre prețurile de vânzare, astfel cum sunt identificate pe piață. Nivelul de adaptare comercială este strâns legat de prețurile observate pe piață. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(45)

În urma informării părților, reclamantul a reiterat, de asemenea, afirmația conform căreia nivelul de adaptare comercială ar fi trebuit să fie stabilit în funcție de marja brută realizată de trei mari distribuitori din Uniune din industria ingredientelor alimentare, fiecare dintre aceștia fiind distribuitor de ACE-K. Reclamantul a contestat metodologia revizuită utilizată de către Comisie pe motiv că marja distribuitorilor, pe care s-a bazat metodologia respectivă, ar include servicii pe care distribuitorii pentru industria din Uniune nu ar trebui să le furnizeze, ducând la o marjă prea mare.

(46)

Cu toate acestea, deși anumite servicii suplimentare care au fost identificate în cursul anchetei, marja brută stabilită pentru distribuitori a fost netă de astfel de activități suplimentare și, prin urmare, a fost strict legată de activitatea comercială. Prin urmare, rata stabilită pentru a ține cont de diferențele privind nivelul de comercializare se referă exclusiv la diferența de nivel comercial și se confirmă faptul că rata astfel obținută este mai adecvată decât rata conformă cu metodologia propusă de reclamant, astfel cum s-a explicat deja în considerentul 24 de mai sus. Afirmația reclamantului referitoare la acest aspect a fost, prin urmare, respinsă.

(47)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, reclamantul a solicitat, de asemenea, divulgarea mai multor elemente legate de costurile excepționale C&D și de comercializare suportate pentru un produs foarte specific și diferit elaborat de reclamant și elemente legate de propriile sale marje de profit. Cu toate acestea, întrucât aceste elemente au fost deja divulgate sau furnizate direct de către însuși reclamantul, în răspunsul său la chestionar, în timpul vizitei de verificare și în diferitele comunicări, reclamantul a fost informat în mod corespunzător că toate informațiile solicitate se află deja în posesia sa și că nu a fost considerată necesară o altă divulgare a acestora.

(48)

În cursul audierii cu consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale în urma comunicării finale, reclamantul a afirmat în cadrul unei noi cereri că nivelul de adaptare comercială ar trebui să fie exprimat ca sumă fixă-per-kilogram. Comisia a constatat că această observație nu poate fi luată în considerare în mod oficial, întrucât a fost transmisă după expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor privind comunicarea finală. În orice caz, Comisia a considerat că utilizarea unui procent pentru o astfel de adaptare este rezonabilă.

(49)

În absența oricăror alte observații privind stabilirea valorii normale, considerentele 22 și 23 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(50)

În absența oricăror observații privind prețul de export, considerentul 24 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(51)

Observațiile primite cu privire la adaptările valorii normale, care, în realitate, au vizat stabilirea valorii normale ca atare au fost abordate în considerentele 20-48. Comisia nu a primit alte observații. Prin urmare, constatările din considerentele 25-26 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(52)

În absența oricăror observații, se confirmă metodologia utilizată pentru calcularea marjelor de dumping, astfel cum este descrisă în considerentele 28-32 din regulamentul provizoriu.

(53)

Având în vedere corectarea erorii de calcul, astfel cum s-a descris la considerentul 42, precum și metodologia revizuită pentru stabilirea ratei de adaptare în ceea ce privește nivelul comercial, astfel cum s-a descris la considerentul 24, marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(54)

În absența observațiilor în legătură cu producția Uniunii și cu industria din Uniune, se confirmă considerentul 34 din regulamentul provizoriu.

(55)

În lipsa observațiilor cu privire la consumul din Uniune, se confirmă considerentele 35-37 din regulamentul provizoriu.

(56)

Astfel cum s-a menționat deja în considerentul 42 de mai sus, a fost corectată o greșeală de calcul din lista vânzărilor în Uniune. Această corecție a afectat, de asemenea, marjele de subcotare care au fost modificate în consecință. Marjele de subcotare au fost, de asemenea, afectate de nivelul revizuit al ratei de adaptare comercială, fapt care este explicat în mod corespunzător în considerentul 24 de mai sus. Marjele medii ponderate de subcotare revizuite au variat între 32 % și 54 %.

(57)

În urma comunicării informațiilor, industria din Uniune a susținut că, având în vedere adaptarea prețului practicat de industria din Uniune, astfel cum s-a menționat în considerentul 44 din regulamentul provizoriu, marjele de subcotare constatate de Comisie ar fi subestimat subcotarea efectivă a prețurilor. Cu toate acestea, adaptările respective sunt adecvate, întrucât au fost făcute pentru a alinia prețurile practicate de industria din Uniune la un nivel care permite o comparație echitabilă cu prețurile importurilor din China.

(58)

În absența oricăror alte observații privind importurile din țara în cauză și cu excepția marjelor de subcotare revizuite, astfel cum s-a menționat în considerentul 56 de mai sus, concluziile enunțate în considerentele 38-44 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(59)

Industria din Uniune a contestat excluderea anumitor costuri legate de C&D și de comercializare pentru stabilirea situației economice a industriei din Uniune. Cu toate acestea, în absența unor dovezi care să confirme contrariul, Comisia susține că aceste costuri au fost suportate pentru un produs foarte specific și diferit dezvoltat de către reclamant și de o natură excepțională și că acestea ar trebui, prin urmare, să nu fie luate în considerare pentru evaluarea situației economice a industriei din Uniune.

(60)

În lipsa oricăror altor observații privind evoluția indicatorilor de prejudiciu, se confirmă concluziile expuse în considerentele 45-73 din regulamentul provizoriu.

(61)

În urma comunicării finale, reclamantul a prezentat observații privind anumite adaptări ale prețului franco fabrică practicat de industria din Uniune care a fost utilizat pentru calculul prejudiciului. Aceste observații care erau valabile și pentru calculul valorii normale sunt abordate în considerentele 43-48 de mai sus. Comisia a aplicat principiul simetriei în stabilirea unei valori de referință pentru calculul eliminării prejudiciului.

(62)

Având în vedere cele de mai sus, se confirmă concluziile prezentate în considerentele 74-82 din regulamentul provizoriu și anume că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(63)

Comisia nu a primit nicio observație referitoare la constatările provizorii în ceea ce privește legătura de cauzalitate dintre dumping și prejudiciu. Prin urmare, se confirmă faptul că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază și că nu există alți factori care sunt de natură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Din aceste motive, concluziile specificate în considerentele 97-99 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(64)

Reclamantul a contestat considerentul 102 din regulamentul provizoriu, considerând că acesta presupune că taxele acordă doar o scutire parțială industriei din Uniune, ceea ce contravine dispozițiilor din regulamentul de bază.

(65)

Ar trebui subliniat faptul că taxa instituită rezultă din aplicarea dispozițiilor regulamentului de bază. Expresia „scutire parțială” se referă numai la presiunea exercitată asupra prețurilor de importurile care fac obiectul unui dumping, întrucât se preconizează că instituirea măsurilor va duce la creșterea prețurilor de import. Aceasta nu se referă la o redresare parțială de pe urma efectelor prejudiciului.

(66)

Nu au fost primite alte observații sau informații privind interesul industriei din Uniune. Prin urmare, se confirmă constatările provizorii de la considerentele 101-103 din regulamentul provizoriu, astfel cum sunt interpretate mai sus.

(67)

În lipsa altor observații referitoare la interesul importatorilor și al operatorilor comerciali neafiliați, se confirmă considerentele 104-110 din regulamentul provizoriu.

(68)

În lipsa altor observații referitoare la interesul utilizatorilor, se confirmă considerentele 111-117 din regulamentul provizoriu.

(69)

În absența oricăror alte observații privind interesele Uniunii, se confirmă concluziile la care s-a ajuns în considerentele 118-119 din regulamentul provizoriu.

(70)

Reclamantul a susținut că, întrucât nivelul de eliminare a prejudiciului nu a fost stabilit prin adăugarea unui profit țintă, taxele provizorii nu ar fi suficient de mari pentru eliminarea completă a prejudiciului suferit de industria din Uniune, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. În special, reclamantul a contestat estimarea Comisiei conform căreia nivelul măsurilor provizorii ar permite industriei din Uniune să își recupereze costurile și să realizeze un profit rezonabil.

(71)

În acest sens și după cum s-a menționat în considerentul 41, industria din Uniune a atins, după deducerea costurilor de natură excepțională legate de dezvoltarea unui produs foarte specific și diferit, un profit rezonabil în cursul perioadei de anchetă, în pofida tendințelor negative observate în cursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia reafirmă că nu există niciun temei pentru a adăuga o țintă de profit la profitul realizat deja. Prin urmare, se preconizează că taxele, stabilite pe baza subcotării, ar elimina prejudiciul suferit și ar preveni deteriorarea în continuare a situației industriei din Uniune.

(72)

Pentru a-și susține argumentația, reclamantul a comparat prezenta anchetă cu ancheta antidumping privind importurile de diciandiamidă originară din Republica Populară Chineză (3). Industria din Uniune a afirmat că abordarea adoptată în ancheta respectivă nu este adecvată în cazul de față și, prin urmare, nu ar trebui aplicată.

(73)

În ancheta privind diciandiamida, s-a ținut seama de trei aspecte semnificative pentru a justifica abordarea adoptată: (i) măsurile nu ar trebui să compenseze factori care nu au putut fi atribuiți importurilor care fac obiectul unui dumping; (ii) marja de dumping a fost calculată prin utilizarea unei valori normale adaptate bazată pe datele industriei din Uniune; și (iii) există doar două surse de diciandiamidă la nivel mondial. În ceea ce privește al treilea factor, Comisia a constatat că exista riscul ca, în cazul unor taxe prea mari, industria din Uniune să poată monopoliza piața Uniunii.

(74)

Prin urmare, este evident că situația existentă în cazul anchetei privind diciandiamida este foarte asemănătoare cu prezenta anchetă. În ancheta actuală, marja de dumping este calculată, din nou, utilizând valoarea normală bazată pe datele industriei din Uniune cu anumite adaptări necesare în mod obiectiv. În plus, sunt, de asemenea, foarte puține surse de aprovizionare mondiale și există, din nou, un risc de monopol dacă măsurile nu sunt calculate într-un mod echitabil și echilibrat.

(75)

Prin urmare, Comisia consideră că în cadrul actualei anchete, o abordare similară este justificată.

(76)

În lipsa altor observații cu privire la nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă considerentele 121-124 din regulamentul provizoriu.

(77)

Astfel cum s-a descris în considerentul 42, o eroare de calcul privind lista vânzărilor realizate în Uniune, care a afectat și calculele de stabilire a prejudiciului, a trebuit să fie corectată. În plus, după cum s-a explicat în considerentul 24, o bază revizuită pentru calcularea nivelului de adaptare comercială a fost considerată a fi justificată. Corecțiile au determinat revizuirea marjelor de prejudiciu definitive, care sunt după cum urmează:

(78)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive la importurile produsului în cauză, la nivelul marjelor de prejudiciu, în conformitate cu regula taxei celei mai mici. În acest caz, nivelurile taxelor au fost revizuite în urma comunicării constatărilor provizorii, deoarece o eroare de calcul care afectează atât marjele de dumping, cât și marjele de prejudiciu a fost corectată și ajustarea în funcție de nivelul comercial a fost revizuită.

(79)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care taxele vor fi instituite sunt stabilite după cum urmează:

(80)

Taxa rămâne o sumă fixă exprimată în euro pe kilogram net, astfel cum se explică în considerentul 127 din regulamentul provizoriu, pentru a asigura o punere în aplicare coerentă a măsurilor de către autoritățile vamale, chiar dacă nu mai există nicio trimitere la ACE-K din compoziția preparatelor și/sau a amestecurilor.

(81)

Nivelurile taxei antidumping aplicabile individual unei societăți, precizate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul întreprinderilor implicate, în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxei individuale sunt aplicabile exclusiv importurilor produsului în cauză originar din țara în cauză, care a fost fabricat de către entitățile juridice menționate. Produsul importat în cauză, fabricat de orice altă societate a cărei denumire nu este menționată în mod special în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entități afiliate societăților menționate în mod special, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Ele nu ar trebui să facă obiectul niciunei taxe antidumping individuale.

(82)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale în cazul în care schimbă ulterior numele entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (4). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea numelui societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un anunț de informare cu privire la schimbarea numelui.

(83)

Pentru a minimiza riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale vizând asigurarea aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre, sub rezerva cerințelor prevăzute la articolul 1 alineatul (3). Importurile care nu sunt însoțite de respectiva factură vor face obiectul unei taxe antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(84)

În cazul în care evoluția importurilor de preparate și/sau amestecuri care conțin ACE-K în Uniune impune acest lucru, se va evalua nevoia de adoptare rapidă a unor măsuri adecvate, inclusiv în ceea ce privește deschiderea unei anchete în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază.

(85)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți se va aplica nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au efectuat exporturi către Uniune în perioada anchetei.

(86)

Doi producători-exportatori chinezi au oferit angajamente de preț în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază. Unul dintre aceștia a prezentat o ofertă de angajament revizuită în urma unei audieri cu Comisia.

(87)

Comisia a evaluat ofertele și a identificat o serie de riscuri specifice produsului. Unul dintre riscuri se referă la posibile erori de clasificare a produsului în cauză. În timpul anchetei, s-a observat că unele produse destinate uzului alimentar (supuse unei taxe vamale de 6,5 %) au fost clasificate incorect drept produse destinate uzului farmaceutic (supuse unei taxe vamale de 0 %). Unul dintre producătorii-exportatori chinezi a afirmat că nu s-a angajat în astfel de practici. Chiar dacă acest lucru ar fi adevărat, riscul identificat rămâne în continuare. Același producător-exportator chinez s-a oferit să prezinte Comisiei toate documentele de vămuire, în cazul în care angajamentul ar fi acceptat. Cu toate acestea, monitorizarea plății taxelor vamale pentru fiecare din aceste operațiuni ar fi prea împovărătoare.

(88)

Un alt risc specific produsului rezultă din posibilitatea de a modifica produsul în cauză și a-l transforma în preparate și/sau amestecuri combinate cu alte elemente, cum ar fi apa și/sau alți îndulcitori. Acest tip de produs nu face obiectul măsurilor. Unul dintre producătorii-exportatori chinezi s-a angajat să nu exporte ACE-K sub nicio altă formă decât cea pură. Un astfel de scenariu ar necesita, de asemenea, monitorizarea într-un mod care ar fi foarte împovărător, dacă nu chiar imposibil.

(89)

Comisia a identificat riscuri suplimentare. În plus față de produsul în cauză, ambii producători-exportatori produc și vând alte produse (de exemplu, o gamă variată de aditivi alimentari) în Uniune, în principal către comercianți. În cursul perioadei de anchetă, unul dintre producătorii-exportatori a vândut produsul în cauză și alte produse acelorași comercianți. O astfel de practică sporește riscul de compensare încrucișată și ar necesita monitorizarea tuturor vânzărilor la export ale producătorilor-exportatori. Un producător-exportator chinez a afirmat că este dispus să își înceteze vânzările către utilizatorii din Uniune și să își înceteze vânzările de alte produse (mai precis altele decât produsul în cauză) către comercianți din Uniune care achiziționează și ACE-K de la acest producător-exportator chinez. În plus, același producător-exportator chinez a declarat că este dispus să își limiteze exporturile de ACE-K la o listă exhaustivă de comercianți stabiliți în Uniune și să înceteze vânzările de ACE-K în Uniune prin intermediul unor comercianți stabiliți în țări terțe. Totuși, acest lucru ar necesita, de asemenea, o monitorizare substanțială pe care Comisia o consideră imposibil de efectuat.

(90)

În cele din urmă, deoarece niciuna dintre societăți nu a solicitat acordarea TEP, Comisia nu poate evalua pe deplin fiabilitatea conturilor care, printre altele, este esențială în vederea creării unei relații de încredere pe care se bazează angajamentele.

(91)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că niciunul dintre angajamentele oferite nu poate fi acceptat.

(92)

Având în vedere marjele de dumping constatate și nivelul prejudiciului cauzat industriei din Uniune, ar trebui percepute definitiv sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie instituită de regulamentul provizoriu, cu excepția celor percepute pentru ACE-K originar din Republica Populară Chineză care intră în compoziția anumitor preparate și/sau amestecuri, în cazul în care acestea există.

(93)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009,