de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru unitățile de ventilație
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (1), în special articolul 15 alineatul (1),
întrucât:
(1)
În temeiul Directivei 2009/125/CE, produsele cu impact energetic care reprezintă volume semnificative de vânzări și schimburi comerciale, care au un impact semnificativ asupra mediului în cadrul Uniunii și care prezintă un potențial semnificativ de ameliorare în ceea ce privește impactul asupra mediului, fără a antrena costuri excesive, trebuie reglementate printr-o măsură de punere în aplicare sau printr-o măsură de autoreglementare în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică.
(2)
Comisia a evaluat aspectele tehnice, de mediu și economice ale unităților de ventilație. Evaluarea a arătat că unitățile de ventilație sunt introduse pe piața Uniunii în cantități mari. Consumul de energie în faza de funcționare constituie cel mai important aspect legat de mediu al unităților de ventilație, prezentând un potențial semnificativ de economii de energie rentabile și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
(3)
Ventilatoarele sunt o parte importantă a unităților de ventilație. Cerințele generice minime în materie de eficiență energetică a ventilatoarelor au fost stabilite în Regulamentul (UE) nr. 327/2011 al Comisiei (2). Consumul de energie al funcțiilor de ventilație ale ventilatoarelor care fac parte din unitățile de ventilație este reglementat de cerințele minime în materie de randament energetic din regulamentul menționat, dar multe unități de ventilație utilizează ventilatoare care nu sunt incluse în acesta. Prin urmare, este necesar să se introducă măsuri de punere în aplicare pentru unitățile de ventilație.
(4)
Ar trebui să se facă o distincție între măsurile care se aplică unităților de ventilație rezidențiale și cele care se aplică unităților de ventilație nerezidențiale pe baza debitului de aer individual, deoarece în practică se utilizează două seturi diferite de standarde de măsurare.
(5)
Unitățile de ventilație mici cu o putere electrică de intrare mai mică de 30 W pe fluxul de aer ar trebui să fie exceptate de la cerințele prezentului regulament, cu excepția cerințelor în materie de informare. Aceste unități sunt concepute pentru multe aplicații diferite, funcționând predominant intermitent și având doar funcții suplimentare, de exemplu în băi. Includerea unităților menționate mai sus ar reprezenta o sarcină administrativă considerabilă în ceea ce privește supravegherea pieței din cauza cifrelor mari de vânzări, însă nu ar contribui decât marginal la potențialul de economisire a energiei. Cu toate acestea, având în vedere că acestea oferă funcționalități similare cu alte unități de ventilație, posibila lor includere ar trebui, în mod similar, să fie luată în considerare în cursul revizuirii prezentului regulament. În plus, unitățile de ventilație proiectate în mod specific să funcționeze exclusiv pentru cazuri de urgență, în situații excepționale sau în medii periculoase, ar trebui, de asemenea, să fie exceptate, întrucât acestea sunt utilizate rar și pe o perioadă scurtă de timp. Exceptările clarifică, de asemenea, faptul că unitățile multifuncționale care, în principal, încălzesc sau răcesc, precum și hotele de bucătărie sunt excluse. Comisia a efectuat studii pregătitoare pentru a analiza aspectele tehnice, de mediu și economice ale unităților de ventilație rezidențiale și nerezidențiale. Studiile au fost elaborate în colaborare cu părțile implicate și interesate din Uniune și din țări terțe, iar rezultatele au fost făcute publice.
(6)
Aspectul de mediu al produselor vizate care a fost identificat ca fiind semnificativ în sensul prezentului regulament este consumul de energie în faza de utilizare. Consumul anual de energie electrică al produselor care fac obiectul prezentului regulament a fost estimat la 77,6 TWh în Uniune în 2010. În același timp, aceste produse economisesc 2 570 PJ de energie pentru încălzirea spațiului. În total, folosind un coeficient de conversie în energie primară de 2,5 pentru energia electrică, bilanțul energetic este de 1 872 PJ de economii anuale în energie primară pe 2010. Fără măsuri specifice, se estimează că economisirea globală va crește la 2 829 PJ în 2025.
(7)
Conform studiului pregătitor, consumul de energie electrică al produselor care fac obiectul prezentului regulament poate fi redus în mod semnificativ. Se preconizează că efectul combinat al cerințelor de proiectare ecologică prevăzute în acest regulament și în Regulamentul delegat (UE) nr. 1254/2014 al Comisiei (3) va determina o creștere globală a economiilor de energie de 1 300 PJ (45 %), nivelul urmând să ajungă la 4 130 PJ în 2025.
(8)
Studiul pregătitor arată că cerințele referitoare la ceilalți parametri de proiectare ecologică menționați în partea I din anexa I la Directiva 2009/125/CE nu sunt necesare pentru unitățile de ventilație, având în vedere că cel mai important aspect legat de impactul asupra mediului îl constituie de departe consumul de energie electrică în faza de utilizare.
(9)
Cerințele în materie de proiectare ecologică trebuie introduse treptat, pentru a acorda suficient timp producătorilor să reproiecteze produsele care fac obiectul prezentului regulament. Calendarul ar trebui să țină seama de impactul asupra costurilor pentru utilizatorii finali și producători, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, asigurându-se în același timp că performanța de mediu a unităților de ventilație este îmbunătățită fără întârzieri inutile.
(10)
Parametrii produselor ar trebui măsurați și calculați prin metode fiabile, exacte și reproductibile, care iau în considerare metode de măsurare și de calcul recunoscute de ultimă generație, inclusiv, dacă sunt disponibile, standardele armonizate adoptate, la cererea Comisiei, de organismele europene de standardizare, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4).
(11)
Criteriile de referință pentru tipurile de unități de ventilație cu randament energetic ridicat disponibile în prezent ar trebui să fie identificate în măsura de punere în aplicare pe baza informațiilor culese în perioada elaborării măsurii, pentru ca producătorii să poată folosi aceste informații pentru a evalua soluții alternative de proiectare și performanța de mediu a produsului prin raportare la criterii de referință. Acest fapt va contribui la asigurarea unei largi disponibilități a informațiilor și a unui acces ușor la acestea, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și firmele foarte mici, ceea ce va facilita și mai mult integrarea celor mai bune tehnologii de proiectare și va facilita dezvoltarea unor produse mai eficiente în scopul reducerii consumului energetic.
(12)
Forumul consultativ menționat la articolul 18 din Directiva 2009/125/CE a fost consultat.
(13)
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 19 alineatul (1) din Directiva 2009/125/CE,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
(1) Prezentul regulament se aplică unităților de ventilație și stabilește cerințele de proiectare ecologică pentru introducerea acestora pe piață sau pentru punerea în funcțiune.
(2) Prezentul regulament nu se aplică unităților de ventilație care:
(a)
sunt unidirecționale (evacuare sau alimentare) cu o putere electrică de intrare mai mică de 30 W, cu excepția cerințelor în materie de informare;
(b)
sunt bidirecționale, cu o putere electrică de intrare totală pentru ventilatoare de cel mult 30 W per curent de aer, cu excepția cerințelor în materie de informare;
(c)
sunt ventilatoare axiale sau centrifugale echipate doar cu o carcasă în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 327/2011;
(d)
sunt concepute specific pentru a funcționa în atmosfere potențial explozive, astfel cum este definit în Directiva 94/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5);
(e)
funcționează exclusiv în situații de urgență, pentru perioade scurte de timp și care sunt în conformitate cu cerințele fundamentale aplicabile lucrărilor de construcții în ceea ce privește siguranța în caz de incendiu, astfel cum este stabilit în Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (6);
(f)
sunt concepute să funcționeze exclusiv:
(i)
când temperatura de funcționare a aerului vehiculat depășește 100 °C;
(ii)
când temperatura ambiantă de funcționare a motorului care acționează ventilatorul, dacă acesta se află în afara fluxului de aer, depășește 65 °C;
(iii)
când temperatura aerului vehiculat sau temperatura ambiantă de funcționare a motorului, dacă acesta se află în afara fluxului de aer, este mai mică de – 40 °C;
(iv)
când tensiunea de alimentare depășește 1 000 V CA sau 1 500 V CC;
(v)
în medii toxice, puternic corozive sau inflamabile sau în medii care conțin substanțe abrazive;
(g)
includ un schimbător de căldură și o pompă de căldură pentru recuperarea căldurii sau care permite transferul sau extracția de căldură, fiind complementare celor ale sistemului de recuperare a căldurii, cu excepția transferului de căldură pentru protecția împotriva înghețului sau pentru decongelare;
(h)
sunt clasificate ca hote de bucătărie reglementate prin Regulamentul (UE) nr. 66/2014 al Comisiei (7) privind echipamentele de bucătărie.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1.
„unitate de ventilație (UV)” înseamnă un aparat electric echipat cu cel puțin un rotor, un motor și o carcasă și destinat să înlocuiască aerul utilizat cu aerul exterior într-o clădire sau o parte a unei clădiri;
2.
„unitate de ventilație rezidențială” (UVR) înseamnă o unitate de ventilație în care:
(a)
debitul maxim nu depășește 250 m3/h;
(b)
debitul maxim este între 250 și 1 000 m3/h, iar producătorul declară utilizarea prevăzută ca fiind exclusiv pentru un aparat de ventilație rezidențial;
3.
„unitate de ventilație nerezidențială” (UVNR) înseamnă o unitate de ventilație în care debitul maxim al unității de ventilație depășește 250 m3/h, iar în cazul în care debitul maxim este cuprins între 250 și 1 000 m3/h, producătorul nu a declarat utilizarea prevăzută ca fiind exclusiv pentru un aparat de ventilație rezidențial;
4.
„debit maxim” este debitul volumic maxim de aer declarat al unei unități de ventilație care poate fi atins cu comenzi integrate sau furnizate separat în condițiile atmosferice standard (20 °C) și 101 325 Pa, atunci când unitatea este instalată completă (de exemplu, inclusiv cu filtre curate) și în conformitate cu instrucțiunile producătorului; pentru UVR cu conducte debitul maxim este legat de debitul aerului la o diferență de presiune statică externă de 100 Pa, iar pentru UVR fără conducte, de debitul de aer la cea mai mică diferență totală posibilă de presiune care se alege dintr-un set de valori de 10 (minimum)-20-50-100-150-200-250 Pa, alegându-se acea presiune care este egală sau puțin sub valoarea diferenței de presiune măsurate;
5.
„unitate de ventilație unidirecțională” (UVU) înseamnă o unitate de ventilație care produce un debit de aer într-o singură direcție, fie din interiorul în exteriorul clădirilor (evacuare), fie din exteriorul în interiorul clădirilor (alimentare), unde debitul de aer produs mecanic este echilibrat prin dispozitive naturale de alimentare sau de evacuare a aerului;
6.
„unitate de ventilație bidirecțională” (UVB) înseamnă o unitate de ventilație care produce un debit de aer între interiorul și exteriorul unei clădiri și care este echipată cu ventilatoare de evacuare și alimentare;
7.
„model echivalent de unitate de ventilație” înseamnă o unitate de ventilație cu aceleași caracteristici tehnice, în conformitate cu cerințele aplicabile privind informațiile despre produse, dar introdusă pe piață ca model diferit de unitate de ventilație de către același producător, reprezentant autorizat sau importator.
În sensul anexelor II-IX, sunt prevăzute definiții suplimentare în anexa I.
Articolul 3
Cerințe în materie de proiectare ecologică
(1) De la 1 ianuarie 2016, UVR trebuie să respecte cerințele specifice de proiectare ecologică stabilite la punctul 1 din anexa II.
(2) De la 1 ianuarie 2016, UVNR trebuie să respecte cerințele specifice de proiectare ecologică stabilite la punctul 1 din anexa III.
(3) De la 1 ianuarie 2018, UVR trebuie să respecte cerințele specifice de proiectare ecologică stabilite la punctul 2 din anexa II.
(4) De la 1 ianuarie 2018, UVNR trebuie să respecte cerințele specifice de proiectare ecologică stabilite la punctul 2 din anexa III.
Articolul 4
Cerințe în materie de informare
(1) Începând cu 1 ianuarie 2016, producătorii de UVR, reprezentanții autorizați ai acestora și importatorii de UVR trebuie să îndeplinească cerințele în materie de informare prevăzute în anexa IV.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2016, producătorii de UVNR, reprezentanții autorizați ai acestora și importatorii de UVNR trebuie să îndeplinească cerințele în materie de informare prevăzute în anexa V.
Articolul 5
Evaluarea conformității
(1) Producătorii de unități de ventilație trebuie să efectueze procedura de evaluare a conformității menționată la articolul 8 din Directiva 2009/125/CE folosind sistemul de control intern al proiectării prevăzut în anexa IV la directiva în cauză sau sistemul de management prevăzut în anexa V la aceeași directivă.
În sensul evaluării conformității UVR, calculul cerinței privind consumul specific de energie trebuie efectuat în conformitate cu anexa VIII la prezentul regulament.
În sensul evaluării conformității UVNR, calculul și măsurătorile aferente cerinței privind consumul specific de energie trebuie efectuate în conformitate cu anexa IX la prezentul regulament.
(2) Dosarul cu documentația tehnică întocmit în conformitate cu anexa IV la Directiva 2009/125/CE trebuie să includă o copie a informațiilor despre produs stabilite în anexele IV și V la prezentul regulament.
În cazul în care informațiile incluse în documentația tehnică pentru un anumit model de unitate de ventilație au fost obținute printr-un calcul bazat pe proiectare, sau prin extrapolări pornind de la alte unități de ventilație, sau ambele, documentația tehnică trebuie să includă următoarele informații:
(a)
detalii privind aceste calcule sau extrapolări sau ambele;
(b)
detalii ale încercărilor efectuate de către producători pentru a verifica exactitatea calculelor și a extrapolărilor;
(c)
o listă a tuturor celorlalte modele de unități de ventilație pentru care informațiile incluse în documentația tehnică au fost obținute pe aceeași bază;
(d)
o listă a modelelor de unități de ventilație echivalente.
Articolul 6
Procedura de verificare în scopul supravegherii pieței
Autoritățile din statele membre aplică procedura de verificare stabilită în anexa IV la prezentul regulament atunci când efectuează verificările de supraveghere a pieței menționate la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE pentru a asigura conformitatea cu cerințele stabilite pentru UVR în anexa II la prezentul regulament și cu cerințele stabilite pentru UVNR în anexa III la prezentul regulament.
Articolul 7
Valori de referință
Criteriile de referință menționate la punctul 2 din partea 3 a anexei I la Directiva 2009/125/CE care urmează a fi aplicate pentru unitățile de ventilație sunt stabilite în anexa VII la prezentul regulament.
Articolul 8
Revizuire
Comisia evaluează necesitatea de a stabili cerințe cu privire la ratele scurgerilor de aer în lumina progreselor tehnologice și prezintă rezultatele acestei evaluări forumului consultativ cel mai târziu la 1 ianuarie 2017.
Comisia revizuiește prezentul regulament în lumina progreselor tehnologice și prezintă rezultatele acestei revizuiri forumului consultativ cel mai târziu la 1 ianuarie 2020.
Revizuirea include o evaluare a următoarelor aspecte:
(a)
posibila extindere a domeniului de aplicare a prezentului regulament pentru a include unitățile unidirecționale cu o putere electrică de intrare mai mică de 30 W, și unitățile bidirecționale cu o putere electrică de intrare totală pentru ventilatoare de cel mult 30 W pe fluxul de aer;
(b)
toleranțele de verificare stabilite în anexa VI;
(c)
oportunitatea de a lua în considerare efectele asupra eficienței energetice ale filtrelor cu consum redus;
(d)
necesitatea de a trece la o nouă etapă cu cerințe de proiectare ecologică mai stricte.
Articolul 9
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
(2) Regulamentul (UE) nr. 327/2011 al Comisiei din 30 martie 2011 de implementare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru ventilatoarele acționate de motoare cu o putere la intrare între 125 W și 500 kW (JO L 90, 6.4.2011, p. 8).
(3) Regulamentul delegat (UE) nr. 1254/2014 al Comisiei din 11 iulie 2014 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a unităților de ventilație rezidențiale (a se vedea pagina 27 din prezentul Jurnal Oficial).
(4) Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).
(5) Directiva 94/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 martie 1994 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive (JO L 100, 19.4.1994, p. 1).
(6) Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO L 88, 4.4.2011, p. 5).
(7) Regulamentul (UE) nr. 66/2014 al Comisiei din 14 ianuarie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile cuptoarelor, plitelor de gătit și hotelor de bucătărie de uz casnic (JO L 29, 31.1.2014, p. 33).
ANEXA I
Definiții
Definiții aplicabile în sensul anexelor II-IX la prezentul regulament:
1.
Definiții:
1.
„consum specific de energie (CSE)” [exprimat în kWh/(m2.a)] înseamnă un coeficient de exprimare a energiei consumate pentru ventilație per m2 de suprafață de podea încălzită dintr-o locuință sau o clădire, calculat pentru UVR în conformitate cu anexa VIII;
2.
„nivel de putere acustică (LWA)” înseamnă nivelul ponderat A al sunetului radiat de carcasă exprimat în decibeli (dB) raportat la o putere acustică de un picowatt (1pW), transmis prin aer la debitul de referință;
3.
„funcționare cu mai multe viteze” înseamnă un motor de ventilator care poate funcționa cu cel puțin trei viteze fixe plus poziția zero („oprit”);
4.
„variator de viteză (VSD)” înseamnă o comandă electronică, integrată sau care funcționează ca un sistem unic sau separat cu motorul și cu ventilatorul, care adaptează în permanență curentul electric cu care este alimentat motorul pentru a controla debitul;
5.
„sistem de recuperare a căldurii (SRC)” înseamnă partea unei unități de ventilație bidirecționale echipată cu un schimbător de căldură proiectat pentru a transfera căldura din aerul evacuat (contaminat) la aerul de alimentare (proaspăt);
6.
„randamentul termic al unui SRC rezidențial (ηt)” înseamnă raportul dintre câștigul în temperatură al aerului aspirat și pierderea de temperatură a aerului evacuat, ambele fiind în funcție de temperatura exterioară, măsurată cu SRC în condiții de vreme uscată și în condiții atmosferice standard, cu un debit masic echilibrat, la fluxul de referință, o diferență de temperatură de 13 K între interior și exterior, fără corecția aportului termic de la motoarele ventilatoarelor;
7.
„rata de scurgeri interne” înseamnă fracția de aer extras prezentă în aerul aspirat al unităților de ventilație prevăzute cu HRS ca urmare a scurgerilor între debitele de aer evacuat și aer aspirat în interiorul carcasei atunci când unitatea funcționează la debitul volumic de aer de referință, măsurat la conducte; încercarea se efectuează pentru UVR la 100 Pa, și pentru UVNR la 250 Pa;
8.
„report” înseamnă procentul din aerul de evacuare care se restituie aerului de alimentare pentru un schimbător cu regenerare de căldură în conformitate cu fluxul de referință;
9.
„rata de scurgeri externe” înseamnă fracția scurgerii din debitul volumic de aer de referință care iese sau intră în carcasa unei unități înspre sau din aerul ambiant atunci când aceasta este supusă unei încercări de presiune; încercarea se efectuează la 250 Pa pentru UVR și la 400 Pa pentru UVNR, atât în cazul unei depresiuni, cât și la suprapresiune;
10.
„amestec” înseamnă recircularea imediată sau scurtcircuitarea debitelor de aer între gurile de evacuare și de intrare la terminalele interioare și la cele exterioare, astfel încât acestea să nu contribuie la ventilația eficace a unui spațiu dintr-o clădire atunci când unitatea funcționează la debitul volumic de aer de referință;
11.
„rata de amestec” înseamnă fracția de aer extras, ca parte din volumul de aer de referință total, care recirculă între gurile de evacuare și de intrare atât la terminalele interioare, cât și la cele exterioare astfel încât nu contribuie la ventilația efectivă a unui spațiu dintr-o clădire atunci când unitatea funcționează la volumul de aer de referință (măsurat la o distanță de 1 m de conducta de intrare interioară) minus rata de scurgere internă;
12.
„puterea absorbită efectivă” (exprimată în W) înseamnă puterea electrică absorbită la debitul de referință și la diferența de presiune totală exterioară corespunzătoare și care include cererea de energie electrică pentru ventilatoare, comenzile (inclusiv telecomenzile) și pompa de căldură (dacă este integrată);
13.
„puterea absorbită specifică (SPI)” [exprimată în W/(m3/h)] înseamnă raportul dintre puterea efectivă absorbită (în W) și debitul de referință (în m3/h);
14.
„diagrama debitului/a presiunii” înseamnă un set de curbe de debit (axa orizontală) și de diferență de presiune al unei unități de ventilație rezidențiale unidirecționale sau al alimentării unei UVR bidirecționale, unde fiecare curbă reprezintă o viteză a ventilatorului cu cel puțin opt puncte de încercare echidistante și unde numărul de curbe este dat de numărul de opțiuni distincte de viteză ale ventilatorului (una, două sau trei) sau, în cazul unui ventilator cu variator de viteză, care include cel puțin o curbă minimă, una maximă și una intermediară corespunzătoare apropiată de volumul de aer de referință și de diferența de presiune pentru testarea SPI;
15.
„debitul de referință” (exprimat în m3/s) este valoarea de pe abscisă într-un punct pe o curbă a diagramei debit/presiune care se află într-un punct de referință sau cel mai aproape de un punct de referință situat la cel puțin 70 % din debitul maxim și la 50 Pa pentru unitățile cu conducte și la o presiune minimă pentru unitățile fără conducte. Pentru unitățile de ventilație bidirecționale, debitul volumic de aer de referință se aplică la gura de alimentare cu aer;
16.
„factorul de control (CTRL)” înseamnă un factor de corecție pentru calculul CSE, în funcție de tipul de control al unității de ventilație, în conformitate cu descrierea din tabelul 1 din anexa VIII;
17.
„parametru de control” înseamnă un parametru sau un set de parametri măsurabili care se presupune că sunt reprezentativi pentru necesarul de ventilație, de exemplu, nivelul de umiditate relativă, nivelul de dioxid de carbon (CO2), de compuși organici volatili (COV) sau de alte gaze, detectarea prezenței, mișcării sau a ocupării spațiului cu ajutorul razelor infraroșii sau prin reflexia de unde ultrasonice, semnale electrice provenite de la utilizarea de către om a sistemului de iluminat sau a echipamentelor;
18.
„comandă manuală” înseamnă orice tip de comandă care nu utilizează un regulator de cerere;
19.
„regulator de cerere” înseamnă un dispozitiv sau un ansamblu de dispozitive, integrate sau livrate separat, care măsoară un parametru de control și folosește rezultatul pentru a regulariza în mod automat debitul unității și/sau debitele conductelor;
20.
„regulator cu ceas” înseamnă o interfață umană cu ceas (reglată în funcție de perioada din timpul zilei) folosită pentru a regla viteza ventilatorului/debitul unității de ventilație și care are cel puțin șapte reglaje manuale pe zi lucrătoare ale debitului ajustabil pentru cel puțin două perioade de reducere a puterii, adică perioade în care se aplică un debit redus sau nu se aplică niciun debit;
21.
„ventilație controlată (VC)” înseamnă o unitate de ventilație care utilizează un regulator de cerere;
22.
„unitate cu conducte” înseamnă o unitate de ventilație destinată să ventileze una sau mai multe încăperi sau spații închise dintr-o clădire cu ajutorul conductelor de aer și pe care este prevăzută montarea de racorduri;
23.
„unitate fără conducte” înseamnă o unitate de ventilație pentru o încăpere destinată să ventileze o singură încăpere sau un singur spațiu închis dintr-o clădire și pe care nu este prevăzută montarea de racorduri;
24.
„control centralizat al ventilației” înseamnă un regulator de cerere al unei unități de ventilație cu conducte care reglează în mod continuu viteza (vitezele) ventilatorului și debitul pe baza unui singur senzor pentru întreaga clădire ventilată sau pentru o parte a clădirii la nivel central;
25.
„control local al ventilației” înseamnă un regulator de cerere al unei unități de ventilație care reglează în mod continuu viteza (vitezele) ventilatorului și nivelurile debitului pe baza cel puțin a unui senzor pentru o unitate de ventilație cu conducte sau pe pe baza unui senzor pentru o unitate de ventilație fără conducte;
26.
„presiunea statică (psf)” înseamnă presiunea totală din care se scade presiunea dinamică a ventilatorului;
27.
„presiunea totală (pf)” înseamnă diferența dintre presiunea de stagnare la ieșirea din ventilator și cea de la intrarea în ventilator;
28.
„presiunea de stagnare” înseamnă presiunea măsurată într-un punct al unui gaz aflat în curgere, atunci când acesta este adus în stare de repaus printr-un proces izoentropic;
29.
„presiunea dinamică” înseamnă presiunea calculată pornind de la rata debitului masic și densitatea medie a gazului la ieșire și în zona de ieșire din unitate;
30.
„schimbător cu recuperare de căldură” înseamnă un schimbător de căldură fără părți mobile destinat să transfere energia termică de la un curent de aer la altul, cum ar fi un schimbător de căldură cu plăci sau cu tuburi cu flux paralel, flux încrucișat sau contraflux, sau o combinație a acestora sau un schimbător de căldură cu plăci sau cu tuburi cu difuziune de vapori;
31.
„schimbător cu regenerare de căldură” înseamnă un schimbător de căldură rotativ care încorporează o roată rotativă pentru a transfera energia termică de la un curent de aer la altul, care integrează un material care permite transferul de căldură latentă, un mecanism de antrenare, o carcasă sau un cadru și etanșări pentru a reduce devierile și pierderile de aer dintr-un curent de aer; schimbătoarele de căldură de acest tip prezintă grade diferite de recuperare a umidității în funcție de materialul folosit;
32.
„sensibilitatea fluxului de aer la variațiile de presiune” a unei UVR fără conducte înseamnă raportul dintre deviația maximă de la debitul maxim al UVR la + 20 Pa și cel la o diferență de presiune externă totală de – 20 Pa;
33.
„etanșeitatea la aerul interior/exterior” a unei UVR fără conducte este debitul (exprimat în m3/h) între interior și exterior atunci când ventilatorul (ventilatoarele) este (sunt) oprit(e);
34.
„unitate cu dublă întrebuințare” înseamnă o unitate de ventilație concepută pentru scopuri de ventilație, precum și pentru extracția focului sau a fumului, și care respectă cerințele fundamentale aplicabile lucrărilor de construcții în ceea ce privește siguranța în caz de incendiu, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 305/2011;
35.
„ocolire termică” înseamnă orice soluție care permite ocolirea schimbătorului de căldură sau care controlează automat sau manual performanța acestuia în ceea ce privește recuperarea căldurii, fără a fi nevoie să se devieze fizic fluxul de aer (de exemplu, deviere pe timp de vară, controlul vitezei rotorului, controlul fluxului de aer).
2.
Definiții pentru UVNR, în plus față de definițiile în anexa I partea 1:
1.
„puterea electrică absorbită nominală (P)” (exprimată în kW) înseamnă intrarea de energie electrică efectivă al mecanismelor de acționare ale ventilatorului, inclusiv orice tip de echipament de control al motorului, la presiunea externă nominală și la debitul de aer nominal;
2.
„radamentul ventilatorului (ηfan)” înseamnă randamentul static, inclusiv randamentul motorului și al mecanismului de acționare ale ventilatorului (ventilatoarelor) individual(e) din unitatea de ventilație (configurația de referință) stabilit la fluxul de aer nominal și la căderea nominală de presiune externă;
3.
„configurația de referință a unei UVB” înseamnă un produs configurat cu o carcasă, cel puțin două ventilatoare cu viteză variabilă sau cu mai multe viteze, un SRC, un filtru fin curat pe partea de alimentare și un filtru mediu curat pe partea de evacuare;
4.
„configurația de referință pentru o UVU” înseamnă un produs configurat cu o carcasă și cel puțin un ventilator cu viteză variabilă sau cu mai multe viteze; în cazul în care produsul este destinat să fie echipat cu un filtru pe partea de alimentare, acest filtru trebuie să fie un filtru fin curat;
5.
„randamentul minim al ventilatorului (ηuv)” este cerința de randament minim specific pentru unitățile de ventilație în sensul prezentului regulament;
6.
„debitul nominal (qnom)” (exprimat în m3/s) înseamnă debitul de proiectare declarat al unei UVNR în condiții atmosferice standard de 20 oC și 101 325 Pa, când unitatea este instalată completă (de exemplu, inclusiv cu filtre) și în conformitate cu instrucțiunile producătorului;
7.
„presiunea externă nominală (Δps, ext)” (exprimată în Pa) înseamnă diferența de presiune statică externă de proiectare declarată la debitul nominal;
8.
„viteza maximă specificată a ventilatorului (vfan_rated)” (exprimată în rotații pe minut — rpm) este viteza de rotație a ventilatorului la debitul nominal și la presiunea externă nominală;
9.
„căderea de presiune internă a componentelor ventilatorului” (Δps,int) (exprimată în Pa) înseamnă suma căderilor de presiune statică ale unei configurații de referință a unei UVB sau a unei UVU la fluxul nominal;
10.
„căderea de presiune internă a componentelor suplimentare nedestinate ventilației (Δps,add)” (exprimată în Pa) înseamnă ceea ce rămâne din suma tuturor căderilor de presiune statică internă la debitul nominal și la presiunea externă nominală după scăderea căderii de presiune internă a componentelor de ventilație (Δps,int);
11.
„randamentul termic al unui SRC nerezidențial (ηt_uvnr)” înseamnă raportul dintre câștigul în temperatură al aerului aspirat și pierderea de temperatură a aerului evacuat, ambele fiind în funcție de temperatura exterioară, măsurat într-un mediu de referință uscat, la un debit masic echilibrat, o diferență de temperatură de 20 K între interior și exterior, fără corecția aportului termic de la motoarele ventilatoarelor și de la scurgerile interne;
12.
„puterea de ventilație specifică internă a componentelor de ventilație (SFPint)” [exprimată în W/(m3/s)] este raportul dintre căderea de presiune internă a componentelor de ventilație și eficiența ventilatorului, stabilit pentru configurația de referință;
13.
„puterea de ventilație specifică internă maximă a componentelor de ventilație (SFPint_limit)” [(exprimată în W/(m3/s)] este cerința de randament specific pentru SFPint pentru unități de ventilație în sensul prezentului regulament;
14.
„SRC mobil” este un sistem de recuperare a căldurii la care dispozitivul de recuperare a căldurii de pe partea de evacuare și dispozitivul care introduce căldura recuperată în fluxul de aer de pe partea de alimentare a spațiului ventilat sunt conectate printr-un sistem de transfer al căldurii în care cele două părți ale SRC pot fi poziționate liber în diferite părți ale clădirii;
15.
„viteza frontală” (exprimată în m/s) este cea mai mare dintre valorile corespunzătoare vitezei aerului alimentat și vitezei aerului evacuat. Vitezele sunt vitezele aerului în UV pe baza suprafeței interioare a unității pentru aerul alimentat și pentru aerul evacuat al UV. Viteza se bazează pe suprafața secțiunii filtrului din unitatea respectivă,sau, dacă nu este montat niciun filtru, pe suprafața secțiunii ventilatorului;
16.
„bonus de randament (E)” este un factor de corecție care ține seama de faptul că o recuperare mai mare de căldură duce la mai multe căderi de presiune, ceea ce necesită o putere specifică a ventilatorului mai mare;
17.
„corecția filtrului (F)” (exprimată în Pa) este o valoare de corecție care trebuie aplicată în cazul în care o unitate se abate de la configurația de referință a unei UVB;
18.
„filtru fin” înseamnă un filtru care îndeplinește condițiile relevante descrise în anexa IX;
19.
„filtru mediu” înseamnă un filtru care îndeplinește condițiile relevante descrise în anexa IX;
20.
„randamentul filtrului” înseamnă raportul mediu dintre fracțiunea de praf captat și cantitatea de praf introdusă în filtru, în condițiile descrise în anexa IX pentru filtre fine și medii.
ANEXA II
Cerințele specifice de proiectare ecologică pentru UVR, astfel cum sunt menționate la articolul 3 alineatele (1) și (3)
1.
De la 1 ianuarie 2016:
—
CSE calculată pentru un climat mediu nu trebuie să fie mai mare de 0 kWh/(m2.a).
—
Unitățile fără conducte, inclusiv unitățile de ventilație care urmează să fie prevăzute cu un racord fie pe partea de alimentare, fie pe partea de evacuare, trebuie să aibă un LWA maxim de 45 dB.
—
Toate unitățile de ventilație, cu excepția unităților cu dublă întrebuințare, trebuie să fie echipate cu un mecanism cu mai multe viteze sau cu variator de viteză.
—
Toate UVB trebuie să aibă o facilitate de ocolire termică.
2.
Începând cu 1 ianuarie 2018:
—
CSE calculată pentru un climat mediu nu trebuie să fie mai mare de – 20 kWh/(m2.a).
—
Unitățile fără conducte, inclusiv unitățile de ventilație care urmează să fie prevăzute cu un racord fie pe partea de alimentare, fie pe partea de evacuare, trebuie să aibă un LWA maxim de 40 dB.
—
Toate unitățile de ventilație, cu excepția unităților cu dublă întrebuințare, trebuie să fie echipate cu un mecanism cu mai multe viteze sau cu variator de viteză.
—
Toate UVB trebuie să aibă o facilitate de ocolire termică.
—
Unitățile de ventilație prevăzute cu un filtru trebuie să fie dotate cu un avertizor vizual de schimbare a filtrului.
ANEXA III
Cerințele specifice de proiectare ecologică pentru UVNR, astfel cum sunt menționate la articolul 3 alineatele (2) și (4)
1.
De la 1 ianuarie 2016:
—
Toate unitățile de ventilație, cu excepția unităților cu dublă întrebuințare, trebuie să fie echipate cu un mecanism cu mai multe viteze sau cu variator de viteză.
—
Toate UVB trebuie să aibă un SRC.
—
SRC trebuie să aibă o facilitate de ocolire termică.
—
Randamentul termic minim ηt_uvnr al tuturor SRC, cu excepția SRC mobile din UVB, trebuie să fie 67 %, iar bonusul de randament trebuie să fie E = (ηt_uvnr – 0,67) * 3 000 dacă randamentul termic ηt_uvnr este cel puțin 67 %; altfel, E = 0.
—
Randamentul termic minim ηt_nrvu al SRC mobile din UVB trebuie să fie 63 %, iar bonusul de randament trebuie să fie E = (ηt_uvnr – 0,63) * 3 000 dacă randamentul termic ηt_uvnr este cel puțin 63 %; altfel, E = 0.
—
Randamentul minim al ventilatorului pentru UVU (ηνu) este
—
6,2 % * ln(P) + 35,0 % dacă P ≤ 30 kW și
—
56,1 % dacă P > 30 kW.
—
Puterea de ventilare specifică internă maximă a componentelor de ventilație (SFPint_limit) în W/(m3/s) este
—
pentru o UVB cu SRC mobil
—
1 700 + E – 300 * qnom/2 – F dacă qnom < 2 m3/s și
—
1 400 + E – F dacă qnom ≥ 2 m3/s;
—
pentru o UVB cu alt tip de SRC
—
1 200 + E – 300 * qnom/2 – F dacă qnom < 2 m3/s și
—
900 + E – F dacă qnom ≥ 2 m3/s;
—
250 pentru o UVU destinată a fi utilizată cu un dispozitiv de filtrare.
2.
De la 1 ianuarie 2018:
—
Toate unitățile de ventilație, cu excepția unităților cu dublă întrebuințare, trebuie să fie echipate cu un mecanism cu mai multe viteze sau cu variator de viteză.
Toate UVB trebuie să aibă un SRC.
SRC trebuie să aibă o facilitate de ocolire termică.
—
Randamentul termic minim ηt_uvnr al tuturor SRC, cu excepția SRC mobile din UVB, trebuie să fie 73 %, iar bonusul de randament E = (ηt_uvnr – 0,73) *3 000 dacă randamentul termic ηt_uvnr este cel puțin 73 %; altfel, E = 0.
—
Randamentul termic minim ηt_uvnr al SRC mobile din UVB trebuie să fie 68 % iar bonusul de randament E = (ηt_uvnr – 0,68) * 3 000 dacă randamentul termic ηt_uvnr este cel puțin 68 %; altfel, E = 0.
—
Randamentul minim al ventilatorului pentru UVU (ηuv) este
—
6,2 % * ln(P) + 42,0 % dacă P ≤ 30 kW și
—
63,1 % dacă P > 30 kW.
—
Puterea de ventilare specifică internă maximă a componentelor de ventilație (SFPint_limit) în W/(m3/s) este
—
pentru o UVB cu SRC mobil
—
1 600 + E – 300 * qnom/2 – F dacă qnom < 2 m3/s și
—
1 300 + E – F dacă qnom ≥ 2 m3/s;
—
pentru o UVB cu alt tip de SRC
—
1 100 + E – 300 * qnom/2 – F dacă qnom < 2 m3/s și
—
800 + E – F dacă qnom ≥ 2 m3/s;
—
230 pentru o UVU destinată a fi utilizată cu un dispozitiv de filtrare.
—
Dacă o unitate de filtrare face parte din configurație, produsul trebuie să fie echipat cu o semnalizare vizuală sau o alarmă în sistemul de control care se activează în cazul în care căderea de presiune a filtrului depășește valoarea maximă admisibilă a căderii finale de presiune.
ANEXA IV
Cerințe în materie de informare pentru UVR astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (1)
1.
De la 1 ianuarie 2016, trebuie furnizate următoarele informații despre produse:
(a)
denumirea sau marca furnizorului;
(b)
identificatorul de model al furnizorului (codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un anumit model de unitate de ventilație rezidențială de alte modele cu aceeași marcă comercială sau denumire a furnizorului);
(c)
consumul specific de energie (CES) în kWh/(m2.a) pentru fiecară zonă climatică aplicabilă; și clasa SEC;
(d)
tipologia declarată în conformitate cu articolul 2 din prezentul regulament (UVR sau UVNR, unidirecționale sau bidirecționale);
(e)
tipul de motor instalat sau care urmează să fie instalat (cu mai multe viteze sau cu variator de viteză);
(f)
tipul de sistem de recuperare a căldurii (cu recuperare, cu regenerare, niciunul);
(g)
randamentul termic al recuperării de căldură (în % sau „nu se aplică”, în cazul în care produsul nu are sistem de recuperare a căldurii);
(h)
debitul maxim în m3/h;
(i)
puterea electrică absorbită a motorului ventilatorului, inclusiv orice echipament de control al motorului, la debit maxim (W);
(j)
nivelul de putere acustică (LWA), rotunjit la cel mai apropiat număr întreg;
(k)
debitul maxim de referință în m3/h
(l)
diferența de presiune de referință în Pa;
(m)
SPI în W/m3/h;
(n)
factorul de control și tipologia de control în conformitate cu definițiile și clasificarea relevante din tabelul 1 din anexa VIII;
(o)
rate declarate de scurgere internă și externă maxime (%) pentru unitățile de ventilație bidirecționale sau reportul (doar pentru schimbătoarele de căldură cu recuperare) și ratele de scurgere externă (%) pentru unitățile de ventilație unidirecționale cu conducte;
(p)
rata de amestec a unităților de ventilație fără conducte bidirecționale care nu sunt destinate să fie echipate cu o conductă de legătură pe partea alimentării cu aer sau pe partea de extragere a aerului;
(q)
poziția și descrierea avertizorului vizual al filtrului pentru UVR destinate utilizării cu filtre, inclusiv textul care subliniază importanța înlocuirii periodice a filtrului pentru a asigura performanța și randamentul energetic al unității;
(r)
pentru sistemele de ventilație unidirecționale, instrucțiuni de instalare în fațadă a grilelor de evacuare/alimentare pentru alimentarea/extracția naturală a aerului;
(s)
adresa de internet pentru instrucțiunile de demontare, conform punctului 3;
(t)
doar pentru unitățile fără conducte: sensibilitatea fluxului de aer la variațiile de presiune la + 20 Pa și – 20 Pa;
(u)
doar pentru unitățile fără conducte: etanșeitatea la aerul interior/exterior în m3/h;
2.
Informațiile enumerate la punctul 1 trebuie să fie disponibile:
—
în documentația tehnică a UVR; și
—
pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanților autorizați ai acestora și ale importatorilor.
3.
Site-ul internet cu acces liber al producătorului trebuie să pună la dispoziție instrucțiuni detaliate care, printre altele, identifică instrumentele necesare pentru demontarea manuală a motoarelor cu magnet permanent și a componentelor electronice (plăci cu cablaj imprimat/plăci de circuite imprimate și afișaje > 10 g sau > 10 cm2), ale bateriilor și pieselor din plastic de dimensiuni mari (> 100 g) în scopul reciclării eficiente a materialelor, cu excepția modelelor din care se produc mai puțin de cinci unități pe an.
ANEXA V
Cerințe în materie de informare pentru UVNR astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (2)
1.
De la 1 ianuarie 2016, trebuie furnizate următoarele informații despre produse:
(a)
denumirea sau marca comercială a producătorului;
(b)
identificatorul de model al producătorului (codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un anumit model de unitate de ventilație nerezidențială de alte modele cu aceeași marcă comercială sau denumire a furnizorului);
(c)
tipologia declarată în conformitate cu articolul 2 (UVR sau UVNR, unidirecționale sau bidirecționale);
(d)
tipul de mecanism de acționare instalat sau care urmează să fie instalat (cu mai multe viteze sau cu variator de viteză);
(e)
tip de SRC (mobil, altul, niciunul);
(f)
randamentul termic al recuperării de căldură (în % sau „nu se aplică”, în cazul în care produsul nu are sistem de recuperare a căldurii);
(g)
debitul maxim de referință al UVNR în m3/h;
(h)
puterea electrică de intrare efectivă (kW);
(i)
SFPint în W/(m3/s);
(j)
viteza frontală în m/s la debitul proiectat;
(k)
presiunea externă nominală (Δps, ext) în Pa;
(l)
căderea de presiune internă a componentelor de ventilație (Δps,int) în Pa;
(m)
opțional: căderea de presiune internă a componentelor care nu sunt utilizate pentru ventilație (Δps,add) în Pa;
(n)
eficiența statică a ventilatoarelor utilizate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 327/2011;
(o)
rata de scurgere externă maximă declarată (%) a carcasei unităților de ventilație și rata de scurgere internă maximă declarată (%) a unităților de ventilație bidirecționale sau reportul (doar pentru schimbătoare de căldură cu recuperare); ambele sunt măsurate sau calculate în conformitate cu metoda încercării la presurizare sau metoda încercării cu gaz trasor la presiunea declarată a sistemului;
(p)
performanța energetică, de preferință clasificarea energetică, a filtrelor (informații declarate despre consumul anual de energie calculat);
(q)
descrierea avertizorului vizual al filtrului pentru UVNR destinate utilizării cu filtre, inclusiv textul care subliniază importanța înlocuirii periodice a filtrului pentru a asigura performanța și randamentul energetic ale unității;
(r)
în cazul UVNR destinate a fi utilizate în interior, nivelul de putere acustică (LWA) al carcasei, rotunjit la cel mai apropiat număr întreg;
(s)
adresa de internet pentru instrucțiunile de demontare, conform punctului 3.
2.
Informațiile enumerate la punctul 1 (a)-(s) sunt disponibile:
—
în documentația tehnică a UVNR; și
—
pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanților autorizați ai acestora și ale importatorilor.
3.
Site-ul internet cu acces liber al producătorului trebuie să pună la dispoziție instrucțiuni detaliate care, printre altele, identifică instrumentele necesare pentru preasamblarea și demontarea manuale ale motoarelor cu magnet permanent și ale componentelor electronice (plăci cu cablaj imprimat/plăci de circuite imprimate și afișaje > 10 g sau > 10 cm2), ale bateriilor și pieselor din plastic de dimensiuni mari (> 100 g) în scopul reciclării eficiente a materialelor exceptând modelele din care se produc mai puțin de cinci unități pe an.
ANEXA VI
Procedura de verificare în scopul supravegherii pieței
În vederea verificării conformității cu cerințele stabilite în anexele II-V, autoritățile statelor membre testează o singură unitate de ventilație. Dacă valorile măsurate sau calculate pe baza valorilor măsurate nu corespund valorilor declarate de producător în sensul articolului 5, sub rezerva toleranțelor în tabelul 1:
—
pentru modele fabricate în cantități mai mici de cinci unități pe an, se consideră că modelul nu este conform cu prezentul regulament;
—
pentru modele fabricate în cantități de minimum cinci unități pe an, autoritatea de supraveghere a pieței supune încercărilor încă trei unități selectate în mod aleatoriu.
Dacă media aritmetică a valorilor măsurate pentru aceste unități nu îndeplinește cerințele, în limita toleranțelor din tabelul 1, modelul și toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu cerințele din anexele II și III.
În termen de o lună de la luarea deciziei privind neconformitatea modelului, autoritățile statului membru furnizează autorităților celorlalte state membre și Comisiei rezultatele testelor și alte informații relevante.
Autoritățile statelor membre utilizează metodele de măsurare și de calcul stabilite în anexele VIII și IX și aplică numai toleranțele care sunt prevăzute în tabelul 1.
Tabelul 1
Parametrul
Toleranțe de verificare
SPI
Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mare de 1,07 ori față de valoarea maximă declarată.
Randamentul termic al UVR și al UVNR
Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mică de 0,93 ori față de valoarea minimă declarată.
SFPint
Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mare de 1,07 ori față de valoarea maximă declarată.
Randamentul de ventilație al UVU nerezidențiale
Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mică de 0,93 ori față de valoarea minimă declarată.
Nivelul de putere acustică al UVR
Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mare decât valoarea maximă declarată plus 2 dB.
Nivelul de putere acustică al UVNR
Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mare decât valoarea maximă declarată plus 5 dB.
Toleranțele de verificare nu pot fi utilizate de către producător la stabilirea valorilor din documentația tehnică sau la interpretarea acestor valori cu scopul de a obține conformitatea.
ANEXA VII
Criterii de referință
Unități de ventilație rezidențiale:
(a)
CSE: – 42 kWh/(m2.a) pentru UVB, și – 27 kWh/(m2.a) pentru UVU.
(b)
Randamentul de recuperare a căldurii ηt: 90 % pentru UVB.
Unități de ventilație nerezidențiale:
(a)
SFPint: 150 w/(m3/s) sub limita etapei a doua pentru UVNR cu debit ≥ 2 m3/s, și 250 w/(m3/s) sub limita etapei a doua pentru UVNR cu debit < 2 m3/s.
(b)
Recuperarea căldurii ηt_uvnr: 85 %, iar pentru SRC mobile 80 %.
ANEXA VIII
Calculul cerinței privind consumul specific de energie
Consumul specific de energie (CSE) se calculează folosind următoarea ecuație:
unde
—
SEC este consumul specific de energie pentru ventilare pe m2 de suprafață de podea încălzită a unei locuințe sau clădiri [kWh/(m2.a);
—
ta este numărul de ore de funcționare pe an [h/a];
—
pef este factorul de energie primară pentru producerea și distribuția de energie electrică [-];
—
qnet este rata cererii nete de ventilație per m2 de suprafață de podea încălzită [m3/h.m2];
—
MISC este un factor agregat de tipologie generală care încorporează elemente privind eficacitatea ventilației, scurgeri ale conductelor și infiltrări suplimentare [-];
—
CTRL este factorul de control al ventilației [-];
—
x reprezintă un exponent care ține seama de neliniaritatea între economisirea de energie termică și energia electrică, în funcție de caracteristicile motorului [-];
—
SPI este puterea specifică absorbită [kW/(m3/h)];
—
th este numărul total de ore al sezonului de încălzire [h];
—
ΔΤh este diferența medie dintre temperatura interioară (19 °C) și temperatura exterioară pe parcursul unui sezon de încălzire, minus o corecție de 3 K pentru aporturile solare și interioare [K];
—
ηh este randamentul mediu al încălzirii spațiului [-];
—
cair este capacitatea specifică de încălzire a aerului la presiune și densitate constante [kWh/(m3 K)];
—
qref este rata de ventilație naturală de referință per m2 de suprafață de podea încălzită [m3/h.m2];
—
ηt este randamentul termic al recuperării căldurii [-];
—
Qdefr este energia anuală de încălzire per m2 de suprafață de podea încălzită [kWh/m2.a] pentru dezghețare, bazată pe o rezistență electrică de încălzire variabilă.
,
unde
—
tdefr este durata perioadei de dezghețare, adică atunci când temperatura exterioară este sub - 4 °C [h/a], iar
—
ΔΤdefr este diferența medie, în K, dintre temperatura exterioară și - 4 °C pe parcursul perioadei de dezghețare.
Qdefr se aplică doar unităților bidirecționale cu schimbător cu recuperare de căldură; pentru unități unidirecționale sau unități cu schimbătoare cu regenerare de căldură, se aplică Qdefr = 0.
SPI și ηt sunt valori derivate din încercări și metode de calcul.
Alți parametri și valorile lor standard sunt indicați în tabelul 1.
capacitatea specifică de încălzire a aerului, cair în kWh/(m3K)
0,000344
cererea netă de ventilație per m2 de suprafață de podea încălzită, qnet în m3/h.m2
1,3
rata de referință a ventilației naturale per m2 de suprafață de podea încălzită, qref în m3/h.m2
2,2
ore de funcționare pe an, ta în h
8 760
factor de energie primară pentru generarea și distribuția de energie electrică, pef
2,5
eficiența încălzirii spațiului, ηh
75 %
(*1) Dezghețarea se aplică doar unităților bidirecționale cu schimbător de căldură cu recuperator și se calculează cu formula următoare: Qdefr = tdefr * Δtdefr * cair * qnet * pef. Pentru unități unidirecționale sau unități cu schimbătoare cu regenerare de căldură, se aplică Qdefr = 0.
ANEXA IX
Măsurători și calcule pentru UVNR
UVNR se testează și se calculează folosind o configurație „de referință” a produsului.
Unitățile cu dublă întrebuințare trebuie supuse încercării și se calculează în modul de ventilație.
1. RANDAMENTUL TERMIC AL UNUI SISTEM DE RECUPERARE A CĂLDURII NEREZIDENȚIAL
Randamentul termic al unui sistem de recuperare a căldurii nerezidențial este definit ca
unde:
—
ηt este randamentul termic al SRC [-];
—
t2′′ este temperatura aerului de alimentare care iese din SRC și intră în cameră [°C];
—
t2′ este temperatura aerului exterior [°C];
—
t1′ este temperatura aerului evacuat care iese din cameră și intră în SRC [°C].
2. CORECȚII ALE FILTRULUI
În cazul în care unul sau ambele filtre lipsesc în comparație cu configurația de referință, se folosește următoarea corecție a filtrului:
De la 1 ianuarie 2016:
F = 0 în cazul în care configurația de referință este completă;
F = 160 dacă lipsește filtrul mediu;
F = 200 dacă lipsește filtrul fin;
F = 360 dacă lipsesc și filtrul fin, și filtrul mediu.
De la 1 ianuarie 2018
F = 150 dacă lipsește filtrul mediu;
F = 190 dacă lipsește filtrul fin;
F = 340 dacă lipsesc și filtrul fin, și filtrul mediu.
„Filtru fin” înseamnă un filtru care îndeplinește condițiile de eficiență a filtrului în următoarele metode de încercare și calcul, care trebuie declarate de furnizorul filtrului. Filtrele fine sunt supuse încercărilor la debitul de aer de 0,944 m3/s și la o suprafață a filtrului de 592 × 592 mm (cadrul instalației are 610 × 610 mm) (viteză frontală de 2,7 m/s). După pregătirea, etalonarea și verificarea adecvate pentru uniformitate a fluxului de aer, se măsoară eficiența de filtrare inițială și căderea de presiune ale filtrului curat. Filtrul se încarcă progresiv cu praful corespunzător până la o cădere finală de presiune a filtrului de 450 Pa. La început se încarcă 30 g în generatorul de praf, iar apoi trebuie să existe cel puțin patru faze echidistante de încărcare a prafului înainte de a se atinge presiunea finală. Praful este alimentat în filtru la o concentrație de 70 mg/m3. Eficiența de filtrare se măsoară cu picături în intervalul de mărime 0,2-3 μm dintr-un aerosol de încercare (DEHS DiEthylHexylSebacate) la o rată de aproximativ 0,39 dm3/s (1,4 m3/h). Particulele sunt luate în calcul de 13 ori, succesiv în amonte și în aval de filtru, la cel puțin 20 de secunde cu un contor optic de particule (COP). Se determină valorile eficienței marginale de filtrare și ale căderii de presiune. Se calculează eficiența de filtrare medie pe parcursul încercării pentru diferitele clase de mărime a particulelor. Pentru a fi considerat „filtru fin”, eficiența medie pentru o dimensiune a particulelor de 0,4 μm trebuie să fie mai mare de 80 %, iar randamentul minim trebuie să fie mai mare de 35 %. Randamentul minim este cel mai scăzut randament dintre următoarele valori: randamentul evacuat, randamentul inițial și cel mai scăzut randament din timpul întregii proceduri de încărcare din cadrul încercării. Încercarea pentru randamentul de evacuare este în mare parte identică cu încercarea pentru randamentul mediu descrisă mai sus, cu excepția faptului că eșantionul de placă de filtru este descărcat electrostatic cu izopropanol (IPA) înainte de încercare.
„Filtru mediu” înseamnă un filtru care îndeplinește următoarele condiții privind eficiența filtrului. Un „filtru mediu” este un filtru de aer pentru o unitate de ventilație cu performanță dovedită și calculată ca pentru un filtru fin, dar care îndeplinește condițiile conform cărora randamentul mediu pentru o dimensiune a particulelor de 0,4 μm ar trebui să fie mai mare de 40 %, condiții care trebuie declarate de furnizorul filtrului.
