28.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 354/62

(1)

Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept și ale respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale. Acele valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. Toate persoanele au dreptul de a beneficia în cadrul Uniunii de drepturile care le sunt conferite prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și prin Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În plus, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („carta”) care, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, are forță juridică obligatorie pe întreg teritoriul Uniunii, reflectă drepturile și libertățile fundamentale de care dispun cetățenii în cadrul Uniunii. Aceste drepturi ar trebui promovate și respectate. Este necesar să se asigure respectarea integrală a acestor drepturi, precum și a drepturilor care derivă din convențiile internaționale la care a aderat Uniunea, precum Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, iar toate obstacolele ar trebui înlăturate. Beneficierea de aceste drepturi impune responsabilități și obligații cu privire la alte persoane, la comunitatea umană și la generațiile viitoare.

(2)

În Programul de la Stockholm (4) Consiliul European a reafirmat prioritatea creării unui spațiu de libertate, securitate și justiție și a menționat, ca prioritate politică, realizarea unei Europe a drepturilor. Finanțarea a fost identificată drept unul dintre instrumentele importante necesare pentru punerea în aplicare cu succes a priorităților politice ale Programului de la Stockholm. Obiectivele ambițioase prevăzute de tratate și prin programul de la Stockholm ar trebui să fie realizate printre altele prin instituirea pentru perioada 2014 - 2020, a unui program flexibil și eficient – programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” – (denumit în continuare „programul”) care să faciliteze planificarea și punerea în aplicare. Obiectivul general și obiectivele specifice ale programului ar trebui să fie interpretate în conformitate cu orientările strategice relevante definite de Consiliul European.

(3)

Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 privind Strategia Europa 2020 stabilește o strategie pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Sprijinirea și promovarea drepturilor persoanelor în cadrul Uniunii, abordarea problemei discriminării și a inegalităților și promovarea cetățeniei Uniunii contribuie la promovarea obiectivelor specifice și a inițiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020.

(4)

Nediscriminarea reprezintă un principiu fundamental al Uniunii. Articolul 19 din TFUE prevede luarea de acțiuni pentru combaterea discriminării pe bază de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. De asemenea, nediscriminarea este consfințită la articolul 21 din cartă, care ar trebui să se aplice în limitele articolului 51 din cartă și în conformitate cu acesta. Este necesar ca trăsăturile specifice ale diverselor forme de discriminare să fie luate în considerare și ar trebui să se elaboreze în paralel măsuri corespunzătoare pentru a preveni și a combate discriminarea din unul sau din mai multe motive.

(5)

Programul ar trebui să fie pus în aplicare într-un mod prin care să se consolideze reciproc cu alte activități ale Uniunii care urmăresc aceleași obiective, în special cu activitățile menționate în Comunicarea din 5 aprilie 2011 a Comisiei, intitulată „Cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (5), precum și Concluziile Consiliului din 19 mai 2011 referitoare la un cadru al UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020, prin care se solicită statelor membre să soluționeze chestiunea excluziunii sociale și economice a romilor printr-o abordare integratoare în patru domenii principale - educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea și locuințele - garantând în același timp nediscriminarea romilor și acordarea unei recunoașteri egale a drepturilor fundamentale ale acestora, precum și să ia măsuri pentru a elimina segregarea, atunci când există, mai ales în domeniul educației și al locuințelor.

(6)

Rasismul, xenofobia, homofobia și alte forme de intoleranță sunt încălcări directe ale principiilor libertății, democrației și respectării drepturilor omului, libertăților fundamentale și statului de drept, principii pe care se întemeiază Uniune și care sunt comune statelor membre. Prin urmare, combaterea acestor fenomene este un obiectiv constant, care necesită o acțiune coordonată, inclusiv prin alocarea de fonduri. Aceste fenomene includ, printre altele, instigarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup, precum și alte acte comise dintr-un motiv legat de rasă, xenofobie sau homofobie. În acest context, ar trebui acordată o atenție deosebită prevenirii și combaterii tuturor formelor de violență și de ură, de segregare și de stigmatizare, precum și combaterii agresiunii, hărțuirii și tratamentului intolerant în administrația publică, în cadrul poliției, al sistemului judiciar, în școli și la locul de muncă, printre altele.

(7)

Egalitatea dintre femei și bărbați este una dintre valorile de bază ale Uniunii. Tratamentul inegal între femei și bărbați încalcă drepturi fundamentale. Mai mult, promovarea egalității între femei și bărbați contribuie în același timp la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Obiectivul de promovare a egalității între femei și bărbați ar trebui pus în aplicare într-un mod prin care să se consolideze reciproc cu alte activități ale Uniunii sau ale statelor membre care au aceleași obiective, în special cu activitățile menționate în Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru perioada 2011 - 2020.

(8)

Discriminarea pe criterii de sex include, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, discriminarea care rezultă din schimbarea de sex. La punerea în aplicare a programului, ar trebui avută în vedere și evoluția dreptului Uniunii și a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește alte aspecte legate de gen, inclusiv identitatea de gen.

(9)

Dreptul de a fi tratat cu demnitate la locul de muncă și, la modul general, în societate este o expresie a acestor valori fundamentale ale Uniunii și se impun măsuri coordonate care să permită derularea unor activități specifice vizând piața forței de muncă. Prin urmare, măsurile din domeniul egalității de gen și al nediscriminării ar trebui să includă promovarea egalității între femei și bărbați și combaterea discriminării la locul de muncă și pe piața forței de muncă.

(10)

Violența împotriva copiilor, tinerilor și femeilor, precum și împotriva altor grupuri expuse riscului violenței, sub toate formele sale, reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale și un pericol grav pentru sănătate. Această violență este prezentă peste tot în Uniune și are repercusiuni grave asupra sănătății fizice și psihice a victimelor, precum și a societății în ansamblu. Pentru a o contracara și a proteja victimele, sunt necesare o voință politică puternică și o acțiune coordonată, bazată pe metodele și rezultatele programelor Daphne (6). Luarea de măsuri în vederea combaterii violenței împotriva femeilor contribuie la promovarea egalității între bărbați și femei. Având în vedere că finanțarea în cadrul Daphne s-au dovedit a fi un veritabil succes de la lansarea lor în 1997, atât în ceea ce privește popularitatea lor în rândul părților interesate [autoritățile publice, din instituțiile academice și organizațiile neguvernamentale (ONG-uri)], cât și în ceea ce privește eficacitatea proiectelor finanțate, este esențial să se păstreze denumirea Daphne la punerea în aplicare a programului, în legătură cu obiectivul specific care vizează prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor, a tinerilor și a femeilor, astfel încât să se mențină profilul programelor Daphne cât mai vizibil posibil.

(11)

Articolul 3 alineatul (3) din TUE prevede ca Uniunea să promoveze protecția drepturilor copilului, combătând în același timp discriminarea. Copiii sunt vulnerabili, în special atunci când se află în situații de sărăcie, excluziune socială, handicap sau în alte situații specifice care îi expun riscurilor, precum neglijarea, răpirea și dispariția. Ar trebui luate măsuri pentru a promova drepturile copilului și a contribui la protecția copiilor împotriva relelor tratamente și a violenței, care reprezintă un pericol pentru sănătatea lor fizică sau psihică și constituie o încălcare a drepturilor lor la dezvoltare, protecție și demnitate.

(12)

Datele cu caracter personal ar trebui să fie în continuare protejate în mod eficient în contextul dezvoltării tehnologice permanente și al globalizării. Cadrul juridic al Uniunii privind protecția datelor ar trebui să fie aplicat în mod efectiv și consecvent pe teritoriul Uniunii. În acest scop, Uniunea ar trebui să aibă capacitatea de a sprijini eforturile statelor membre de a pune în aplicare cadrul juridic al acesteia, acordând o atenție deosebită asigurării faptului că persoanele își pot exercita în mod efectiv drepturile.

(13)

Cetățenii ar trebui să fie mai conștienți de drepturile care le revin în virtutea cetățeniei Uniunii, și anume dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii, dreptul de a vota și de a candida la alegerile locale și pentru Parlamentul European în statul membru în care își au reședința în aceleași condiții ca și cetățenii respectivului stat, dreptul de a înainta o petiție Parlamentului European în oricare dintre limbile din tratate, dreptul de a prezenta inițiative cetățenești și dreptul de a înainta plângeri Ombudsmanului European împotriva actelor de administrare defectuoasă la nivel instituțional și ar trebui să își poată exercita toate aceste drepturi. Prin încurajarea cetățenilor să participe mai activ la viața democratică a Uniunii, se va consolida societatea civilă europeană și se va stimula dezvoltarea unei identități europene. Cetățenii ar trebui să poată locui, călători, studia, lucra și desfășura activități de voluntariat fără dificultăți într-un alt stat membru, fiind încrezători că beneficiază de acces egal, de deplina respectare și protecție a drepturilor lor, fără nicio discriminare, oriunde s-ar afla în Uniune.

(14)

Persoanele, în capacitatea acestora de consumatori sau antreprenori pe piața internă, ar trebui să își poată exercita drepturile care derivă din dreptul Uniunii în context transfrontalier.

(15)

În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, abordarea integratoare a egalității de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea. Ar trebui să se efectueze o monitorizare și evaluare periodică pentru a se evalua modul în care aspectele privind egalitatea de gen și nediscriminarea sunt abordate în activitățile programului.

(16)

Experiența dobândită ca urmare a acțiunilor întreprinse la nivelul Uniunii a arătat că realizarea practică a obiectivelor programului necesită o combinație de instrumente, printre care acte juridice, inițiative în domeniul politicilor și finanțare. Finanțarea reprezintă un instrument important, care vine în completarea măsurilor legislative.

(17)

Pe lângă faptul că au o importanță reală pentru beneficiari, acțiunile finanțate în cadrul programului pot genera date care să stea la baza îmbunătățirii procesului de elaborare a politicilor la nivel național și la nivelul Uniunii. De exemplu, programele Daphne au permis transferul real de cunoștințe și de bune practici între toate părțile interesate implicate, inclusiv statele membre, în legătură cu prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor, tinerilor și femeilor.

(18)

Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020” subliniază necesitatea raționalizării și simplificării finanțării acordate de Uniune. În special în contextul crizei economice actuale, este extrem de important ca fondurile Uniunii să fie structurate și gestionate cu diligență maximă. Se poate realiza o simplificare adecvată și o gestionare eficientă a finanțării prin reducerea numărului de programe și prin raționalizarea, simplificarea și armonizarea normelor și procedurilor de finanțare.

(19)

Răspunzând necesității privind simplificarea și gestionarea eficientă a finanțării, precum și facilitarea accesului la aceasta, programul ar trebui să continue și să dezvolte activitățile întreprinse anterior în baza secțiunii 4 („Combaterea discriminării și diversitatea”) și a secțiunii 5 („Egalitatea de șanse între femei și bărbați ”) din cadrul programului Progress instituit prin Decizia nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7), a programului „Drepturi fundamentale și cetățenie” instituit prin Decizia 2007/252/CE a Consiliului (8) și a programului Daphne III. Evaluările intermediare ale acestor programe includ recomandări care urmăresc îmbunătățirea punerii în aplicare a programelor respective. Constatările acestor evaluări intermediare, precum și constatările evaluărilor ex-post respective trebuie avute în vedere la punerea în aplicare a prezentului program.

(20)

Asigurarea unei utilizări optime a resurselor financiare și îmbunătățirea eficienței cheltuielilor ar trebui să constituie principii directoare pentru realizarea obiectivelor programului. Ar trebui să se garanteze o finanțare adecvată pentru a se sprijini eforturile de instituire a unei Europe a drepturilor. Este important să se asigure că programul este pus în aplicare în modul cel mai eficient și mai accesibil cu putință, garantându-se, în același timp, securitatea juridică și accesul la program pentru toți participanții. Pentru a facilita accesul la finanțare pentru toți beneficiarii potențiali, simplificarea ar trebui să se aplice și procedurilor de aplicare și cerințelor de gestiune financiară, concomitent cu eliminarea sarcinilor administrative.

(21)

Comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2010 intitulată „Revizuirea bugetului UE” și Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020” subliniază că este important ca finanțarea să se axeze pe acțiuni cu valoare adăugată europeană clară, mai precis acolo unde intervenția Uniunii poate aduce o valoare adăugată suplimentară în comparație cu acțiunea statelor membre individuale. Acțiunile care se încadrează în domeniul de aplicare a prezentului regulament ar trebui să contribuie la dezvoltarea încrederii reciproce între statele membre, sporind cooperarea transfrontalieră și colaborarea în rețea și determinând aplicarea corectă, coerentă și consecventă a dreptului Uniunii. Activitățile de finanțare ar trebui să contribuie, de asemenea, la cunoașterea efectivă și mai aprofundată a dreptului și politicilor Uniunii de către toate părțile implicate și ar trebui să ofere o bază de analiză solidă pentru susținerea și dezvoltarea dreptului și politicilor Uniunii, contribuind astfel la punerea în aplicare adecvată și la asigurarea respectării acestora. Intervenția Uniunii permite realizarea consecventă a acestor acțiuni pe întreg teritoriul Uniunii și asigură economii de scară. În plus, Uniunea este mai în măsură decât statele membre să soluționeze problemele transfrontaliere și să ofere o platformă europeană pentru învățare reciprocă.

(22)

La selectarea acțiunilor finanțate în cadrul programului, Comisia ar trebui să evalueze propunerile în funcție de criterii identificate în prealabil. Aceste criterii ar trebui să includă o evaluare a valorii adăugate europene a acțiunilor propuse. Proiectele naționale și proiectele de mică anvergură pot avea și ele valoare adăugată europeană.

(23)

Organismele și entitățile care urmăresc un obiectiv de interes european general în domeniile vizate de program ar trebui să fie considerate actori principali, în măsura în care au demonstrat sau este posibil să demonstreze că aduc o contribuție considerabilă la realizarea obiectivului respectiv, și ar trebui să beneficieze de finanțare în conformitate cu procedurile și criteriile stabilite în programele anuale de activitate adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament.

(24)

Serviciile armonizate cu caracter social ar trebui interpretate în sensul articolului 2 din Decizia nr. 116/2007/CE a Comisei (9).

(25)

Printre organismele și entitățile care au acces la program ar trebui să figureze autoritățile naționale, regionale și locale.

(26)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar aferent programului pentru întreaga durată a acestuia, pachet financiar care reprezintă principala valoare de referință în înțelesul punctului 17 din acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în materie bugetară și privind buna gestiune financiară (10), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(27)

Pentru a asigura programului suficientă flexibilitate pentru a răspunde evoluției necesităților și priorităților de politică aferente pe toată durata sa, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 290 din TFUE, acte delegate în ceea ce privește modificarea cu mai mult de 5 puncte procentuale a procentelor prevăzute în anexa la prezentul regulament pentru fiecare grup de obiective specifice. Pentru a evalua necesitatea unui astfel de act delegat, procentele respective ar trebui să se calculeze în baza pachetului financiar al programului pentru toată durata acestuia și nu pe baza creditelor anuale. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(28)

Prezentul regulament ar trebui să fie pus în aplicare cu respectarea deplină a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (11) („Regulamentul financiar”). În special în ceea ce privește condițiile de eligibilitate pentru taxa pe valoarea adăugată (TVA) plătită de beneficiarii grantului, eligibilitatea TVA-ului nu ar trebui să depindă de statutul juridic al beneficiarilor pentru activități care pot fi desfășurate de organisme și entități private și publice în aceleași condiții juridice. Ținând seama de caracterul specific al obiectivelor și activităților care fac obiectul prezentului regulament, ar trebui să se clarifice în cererile de propuneri că, pentru activitățile care pot fi desfășurate atât de organismele și entitățile publice, cât și de organismele și entitățile private, TVA-ul nedeductibil suportat de organismele și entitățile publice și private este eligibil, în măsura în care este plătit pentru aplicarea activităților de tipul formării sau al sensibilizării, care nu pot fi considerate drept exercitare a autorității publice. De asemenea, prezentul regulament ar trebui să recurgă la instrumentele de simplificare introduse prin Regulamentul financiar. În plus, este necesar ca criteriile de identificare a acțiunilor care ar trebui sprijinite să vizeze alocarea resurselor financiare disponibile acțiunilor care au cel mai mare impact în ceea ce privește obiectivul de politică urmărit.

(29)

Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare cu privire la adoptarea programelor de activitate anuale. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (12).

(30)

Programele de activitate anuale adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament ar trebui să asigure distribuirea adecvată a fondurilor între granturi și contractele de achiziții publice. Programul ar trebui să aloce fonduri în primul rând granturilor, menținând niveluri suficiente de finanțare pentru achiziții publice. Procentul minim de cheltuieli anuale care să fie alocat granturilor ar trebui stabilit în programele de activitate anuale și nu ar trebui să fie mai mic de 65 %. Pentru a facilita planificarea proiectelor și cofinanțarea de către părțile interesate, Comisia ar trebui să stabilească un calendar clar pentru cererile de propuneri, selectarea proiectelor și deciziile de atribuire.

(31)

Pentru a garanta alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se asigure consecvența, complementaritatea și sinergiile între programele de finanțare care sprijină domenii de politică legate îndeaproape, în special între prezentul program și programul „Justiție” instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1382/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13), programul „Europa pentru cetățeni”, Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (14) și alte programe din următoarele domenii: ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; afaceri interne; sănătate și protecția consumatorului; educație, formare, tineret și sport; societatea informațională; extindere, în special Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA II) și fondurile structurale europene și de investiții referitor la care sunt instituite dispoziții comune prin Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15).

(32)

Comisia ar trebui să asigure consecvența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, precum Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și Agenția pentru Drepturi Fundamentale, și ar trebui să ia în considerare activitatea altor actori naționali și internaționali, în domeniile vizate de program.

(33)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prevenirea, identificarea și cercetarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este cazul, aplicarea unor sancțiuni de natură administrativă și financiară în conformitate cu Regulamentul financiar.

(34)

Pentru a pune în aplicare principiul bunei gestiuni financiare, prezentul regulament ar trebui să prevadă instrumente adecvate pentru evaluarea performanței acestuia. În acest scop, regulamentul ar trebui să definească obiective generale și specifice. Pentru măsurarea gradului de realizare a obiectivelor specifice, ar trebui instituit un set de indicatori concreți și cuantificabili care să rămână valabili pe întreaga durată a programului. Comisia ar trebui să prezinte anual Parlamentului European și Consiliului un raport de monitorizare bazat, printre altele, pe indicatorii stabiliți prin prezentul regulament și care ar trebui să ofere informații cu privire la utilizarea fondurilor disponibile.

(35)

La punerea în aplicare a programului, Comisia ar trebui să țină seama de obiectivul unei distribuții geografice echitabile a fondurilor și ar trebui să ofere asistență în statele membre în care numărul acțiunilor finanțate este relativ scăzut. La punerea în aplicare a programului, Comisia ar trebui să țină seama și de necesitatea eventuală - potrivit indicilor recunoscuți pe plan internațional/organismelor de monitorizare - de a se întreprinde acțiuni în unele state membre pentru a se asigura realizarea efectivă a obiectivelor programului, precum și să sprijine acțiunile desfășurate de statele membre sau de societatea civilă în aceste domenii.

(36)

În conformitate cu articolul 180 alineatul (1) litera (l) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (16), acordurile de grant ar trebui să prevadă dispoziții care să reglementeze vizibilitatea asistenței financiare acordate de Uniune, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, în care punerea la dispoziția publicului nu este posibilă sau adecvată.

(37)

Conform articolului 35 alineatele (2) și (3) din regulamentul financiar și articolului 21 din normele de aplicare a acestuia, Comisia ar trebui să pună la dispoziție, la timp și în mod corespunzător, informații referitoare la beneficiari și la natura și scopul măsurilor finanțate din bugetul general al Uniunii. Informațiile respective ar trebui să fie puse la dispoziție respectându-se cerințele de confidențialitate și siguranță, în special protecția datelor personale.

(38)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume acela de a contribui la dezvoltarea în continuare a unui spațiu în care egalitatea și drepturile persoanelor, consacrate în TUE, în TFUE, în cartă și în convențiile internaționale privind drepturile omului la care Uniunea a aderat, sunt promovate, protejate și puse efectiv în aplicare, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea si efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.

(39)

Pentru a asigura continuitatea finanțării activităților desfășurate anterior în temeiul secțiunilor 4 și 5 din Decizia nr. 1672/2006/CE, a Deciziei 2007/252/CE și a Deciziei nr. 779/2007/CE, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale,

(a)

promovarea aplicării eficiente a principiului nediscriminării pe criterii de sex, apartenență rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și respectarea principiului nediscriminării pe criteriile enunțate la articolul 21 din cartă;

(b)

prevenirea și combaterea rasismului, a xenofobiei, a homofobiei și a altor forme de intoleranță;

(c)

promovarea și protecția drepturilor persoanelor cu handicap;

(d)

promovarea egalității între femei și bărbați și dezvoltarea abordării integratoare a acesteia;

(e)

prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor, tinerilor și femeilor, precum și a violenței împotriva altor grupuri expuse riscurilor, în special a celor expuse riscului de violență în cadrul relațiilor apropiate, precum și protecția victimelor unor astfel de violențe;

(f)

promovarea și protecția drepturilor copilului;

(g)

contribuția la asigurarea celui mai înalt nivel de protecție a vieții private și a datelor cu caracter personal;

(h)

promovarea și îmbunătățirea exercitării drepturilor asociate calității de cetățean al Uniunii;

(i)

asigurarea exercitării de către cetățeni, în calitatea lor de consumatori sau de antreprenori pe piața internă, a drepturilor derivate din legislația Uniunii, având în vedere proiectele finanțate în cadrul Programului privind protecția consumatorilor.

(a)

o mai bună conștientizare și cunoaștere a dreptului și a politicilor Uniunii, precum și a drepturilor, valorilor și principiilor care stau la baza Uniunii;

(b)

sprijinirea implementării și aplicării eficiente, cuprinzătoare și coerente în statele membre a instrumentelor de drept și a politicilor Uniunii, precum și prin monitorizarea și evaluarea acestora;

(c)

promovarea cooperării transfrontaliere, îmbunătățirea cunoașterii reciproce și consolidarea încrederii reciproce între toate părțile interesate;

(d)

o mai bună cunoaștere și înțelegere a potențialelor obstacole din calea exercitării drepturilor și principiilor garantate de TFUE, de TUE, de cartă, de convențiile internaționale la care Uniunea a aderat și de legislația secundară a Uniunii.

(a)

activități analitice, precum colectarea de date și statistici; dezvoltarea unor metodologii comune și, dacă este cazul, a unor indicatori sau criterii de referință; studii, cercetare, analize și anchete; evaluări; elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte și materiale cu scop educativ; ateliere, seminare, reuniuni ale experților și conferințe;

(b)

activități de formare, precum schimbul de personal, ateliere, seminare, acțiuni de formare a formatorilor, precum și crearea de instrumente de formare online sau de alte module de formare;

(c)

învățare reciprocă, cooperare, activități de sensibilizare și diseminare, precum identificarea și schimbul de bune practici, abordări inovatoare și experiențe; organizarea de evaluări inter pares și învățare reciprocă; organizarea de conferințe, seminare și campanii media, inclusiv în mass-media online; campanii de informare, inclusiv comunicarea la nivel instituțional a priorităților politice ale Uniunii în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele programului; compilarea și publicarea de materiale pentru diseminarea de informații cu privire la program și la rezultatele acestuia, dezvoltarea, utilizarea și întreținerea sistemelor și instrumentelor bazate pe tehnologiile informației și comunicațiilor;

(d)

sprijin pentru principalii actori ale căror activități contribuie la implementarea obiectivelor programului, precum sprijinul pentru ONG-urile care implementează acțiuni cu valoare adăugată europeană și sprijinul pentru actorii esențiali europeni, rețelele la nivel european și serviciile cu valoare socială armonizate; sprijin pentru statele membre în vederea implementării legislației și politicilor Uniunii; și sprijin pentru activitățile de interconectare la nivel european între organismele și entitățile specializate, precum și între autoritățile naționale, regionale și locale și ONG-uri, inclusiv sprijin prin granturi pentru acțiuni sau granturi de funcționare.

(a)

statele membre;

(b)

țările membre ale Asociației Europene de Liber Schimb (AELS) care sunt părți la Acordul privind Spațiul Economic European, în conformitate cu acordul respectiv;

(c)

țările candidate, potențialii candidați, și țările aderente la Uniune în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale privind participarea acestora la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru încheiate cu acestea și în deciziile consiliului de asociere, ori în acorduri similare.

(a)

acțiunile care urmează să fie întreprinse, în conformitate cu obiectivele generale și specifice stabilite la articolul 3 și la articolul 4 alineatul (1), inclusiv alocarea indicativă a resurselor financiare;

(b)

criteriile esențiale de eligibilitate, de selecție și de atribuire care urmează să fie utilizate pentru a selecta propunerile care beneficiază de contribuții financiare, în conformitate cu articolul 84 din Regulamentul financiar și cu articolul 94 din normele de aplicare ale acestuia;

(c)

procentul minim de cheltuieli anuale care urmează să fie acordat granturilor.

(a)

un raport anual de monitorizare pe baza indicatorilor prevăzuți la articolul 14 alineatul (2) și a utilizării fondurilor disponibile;

(b)

un raport de evaluare intermediară până la 30 iunie 2018;

(c)

un raport de evaluare ex-post până la 31 decembrie 2021.

(a)

numărul și procentul persoanelor din grupul-țintă care au beneficiat de activitățile de sensibilizare finanțate de program;

(b)

numărul de părți interesate care au participat, printre altele, la activități de formare, schimburi, vizite de studii, ateliere și seminare finanțate din program;

(c)

îmbunătățirea nivelului de cunoaștere a legislației și politicilor Uniunii și, după caz, a drepturilor, valorilor și principiilor care stau la baza Uniunii, la nivelul grupurilor de participanți la activitățile finanțate de program, comparativ cu întregul grup-țintă;

(d)

numărul de cazuri și activități de cooperare transfrontalieră și rezultatele aferente;

(e)

evaluarea de către participanți a activităților la care au participat și a nivelului (așteptat) de durabilitate a acestora;

(f)

acoperirea geografică a activităților finanțate de program.

(g)

numărul de cereri și de granturi pentru fiecare obiectiv specific;

(h)

nivelul de finanțare cerut de solicitanți și acordat pentru fiecare obiectiv specific.

(a)

valoarea adăugată europeană a programului, inclusiv evaluarea activităților programului ținând seama de inițiative similare care au fost elaborate la nivel național sau european și care nu au beneficiat de finanțare din partea Uniunii, rezultatele (preconizate ale) acestora, precum și avantajele și/sau dezavantajele finanțării din partea Uniunii comparativ cu finanțarea națională pentru respectivul tip de activitate;

(b)

nivelul de finanțare în raport cu rezultatele obținute (eficiență);

(c)

posibilele obstacole de ordin administrativ, organizațional și/sau structural în calea unei puneri în aplicare mai bune, mai eficiente și efective a programului (posibilitatea simplificării).