24.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 378/1

(1)

În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), egalitatea este una dintre valorile pe care se întemeiază Uniunea. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din TUE, Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează protecția drepturilor copilului.

(2)

În conformitate cu articolul 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de rasă sau origine etnică.

(3)

Articolul 19 alineatul (1) din TFUE permite adoptarea de către Consiliu a măsurilor necesare în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală.

(4)

Articolul 21 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene afirmă că se interzice discriminarea de orice fel bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba sau apartenența la o minoritate națională.

(5)

Directiva 2000/43/CE a Consiliului (1) stabilește un cadru pentru combaterea discriminării pe baza rasei sau originii etnice pe teritoriul Uniunii, în domeniul ocupării forței de muncă și al formării, în educație și protecție socială (inclusiv domeniul securității sociale și al asistenței medicale), în ceea ce privește avantajele sociale și accesul la bunuri și servicii și furnizarea acestora, inclusiv accesul la locuințe.

(6)

În sensul prezentei recomandări, ca și în alte documente politice ale Parlamentului European și ale Consiliului, termenul „rom” este utilizat ca termen generic, desemnând grupuri de persoane care au caracteristici culturale mai mult sau mai puțin similare, cum ar fi sinti, travellers, kalé, gens du voyage etc., indiferent dacă sunt sedentare sau nu.

(7)

Mulți romi din Uniune continuă să se confrunte cu sărăcie extremă, excluziune socială, discriminare și obstacole în calea exercitării drepturilor lor fundamentale, ceea ce îi face vulnerabili în fața exploatării, de exemplu prin intermediul traficului de ființe umane. Prin urmare, ar trebui avute în vedere măsuri mai eficiente de incluziune socială, adaptate la situația și la necesitățile lor.

(8)

Situația copiilor de etnie romă din Uniune este deosebit de îngrijorătoare, din cauza unei serii de factori care îi pot face pe aceștia extrem de vulnerabili și de expuși riscului de a se confrunta, printre altele, cu o stare de sănătate precară, cu condiții improprii de locuit, cu o alimentație deficitară, cu excluziune, discriminare, cu rasism și cu violență. Excluziunea socială a copiilor de etnie romă este adesea legată de neînregistrarea nașterilor, de lipsa documentelor de identitate, de participarea redusă la sistemele de educație și de îngrijire destinate copiilor preșcolari, precum și la sistemele de învățământ superior și de ratele ridicate de părăsire timpurie a școlii. Segregarea reprezintă un obstacol considerabil, care împiedică accesul la educația de calitate. De asemenea, o parte dintre copiii de etnie romă sunt victime ale traficului și ale exploatării prin muncă.

(9)

Romii care sunt resortisanți ai țărilor terțe și care se află în situație de ședere legală în statele membre se pot, de asemenea, afla într-o situație vulnerabilă, în special atunci când se confruntă cu aceleași condiții precare de viață ca mulți cetățeni de etnie romă ai Uniunii, fiind în același timp expuși provocărilor cu care se confruntă mulți imigranți veniți din afara Uniunii.

(10)

În contextul mobilității în interiorul Uniunii, este necesar să se respecte dreptul la libera circulație a cetățenilor Uniunii și condițiile pentru exercitarea acestuia, inclusiv deținerea de resurse suficiente și a unei asigurări medicale complete, în conformitate cu Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2), urmărindu-se, în același timp, ameliorarea condițiilor de trai ale romilor și continuarea măsurilor de promovare a integrării economice și sociale a acestora în statele membre de origine, precum și în statele membre de reședință.

(11)

Rezoluțiile Parlamentului European din 9 septembrie 2010 referitoare la situația romilor și la libera circulație în Uniunea Europeană și din 9 martie 2011 privind Strategia UE privind incluziunea romilor au făcut apel la Comisie și la statele membre să activeze strategiile și instrumentele existente ale Uniunii pentru a asigura incluziunea socioeconomică a romilor.

(12)

În Comunicarea sa din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020”, Comisia a încurajat statele membre să adopte sau să dezvolte în continuare o abordare globală și să sprijine o serie de obiective în domenii precum educația, ocuparea unui loc de muncă, serviciile medicale și locuințele, în vederea accelerării integrării romilor.

(13)

La 19 mai 2011, Consiliul a adoptat concluziile intitulate „Cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020”, care exprimă angajamentul statelor membre de a promova incluziunea socială și economică a romilor.

(14)

Consiliul European reunit la 23 și 24 iunie 2011 a solicitat punerea în aplicare rapidă a Concluziilor Consiliului din 19 mai 2011, în special în direcția pregătirii, actualizării sau elaborării unor strategii naționale ale statelor membre de integrare a romilor sau a unor pachete integrate de măsuri de politică în cadrul politicilor mai generale de incluziune socială, în vederea îmbunătățirii situației romilor.

(15)

În Comunicarea sa din 21 mai 2012 intitulată „Strategiile naționale de integrare a romilor: o primă etapă în punerea în aplicare a cadrului UE”, Comisia a prezentat rezultatele unei prime evaluări a tuturor strategiilor naționale de integrare a romilor și a pachetelor integrate de măsuri de politică și a invitat statele membre să aibă în vedere, în perspectivă, o serie de adaptări.

(16)

Comisia și-a consolidat dialogul cu statele membre privind integrarea romilor, în special prin instituirea, în octombrie 2012, a rețelei de puncte de contact naționale pentru integrarea romilor, în vederea dezbaterii soluțiilor avute în vedere cu privire la provocările identificate. În noiembrie și decembrie 2012, un grup de puncte de contact naționale pentru integrarea romilor a desfășurat o dezbatere suplimentară privind modul în care se poate spori eficacitatea măsurilor menite să asigure integrarea romilor în statele membre. Grupul a prezentat concluziile dezbaterii respective rețelei de puncte de contact naționale pentru integrarea romilor.

(17)

În comunicarea sa din 26 iunie 2013 intitulată „Progrese înregistrate în punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor”, Comisia a subliniat necesitatea unor măsuri suplimentare menite să asigure condițiile prealabile esențiale pentru o punere în aplicare eficientă a măsurilor care vizează accelerarea progreselor în direcția integrării a romilor cât mai curând posibil.

(18)

Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” („strategia Europa 2020”) a dat un nou impuls luptei împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, prin stabilirea unor obiective europene comune de reducere a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, de reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii și de creștere a coeficientului de absolvire a școlii și a nivelurilor de ocupare a forței de muncă. Integrarea romilor reprezintă o parte esențială a eforturilor convergente depuse în acest context de Uniune și de statele membre. Cadrul actualei guvernanțe a semestrului european promovează punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări, iar concluziile Consiliului din 20 iunie 2013 intitulate „Către investiții sociale pentru creștere economică și coeziune” oferă orientări suplimentare pentru eforturile necesare în vederea asigurării unei creșteri favorabile incluziunii.

(19)

Având în vedere considerațiile de mai sus și deficiențele identificate, este necesar să se îmbunătățească și să se monitorizeze eficacitatea măsurilor de integrare a romilor. Aceste acțiuni ar trebui să fie întreprinse cu respectarea deplină a principiului subsidiarității și a responsabilității principale a statelor membre în acest domeniu, ținându-se seama de faptul că colectarea de date pe baza unor considerente etnice poate deveni o chestiune delicată și recunoscându-se faptul că statele membre ar trebui să își aleagă metodele proprii de monitorizare, inclusiv metodele corespunzătoare pentru orice colectare de date, precum și posibilii indicatori.

(20)

Prezenta recomandare urmărește să valorifice diversele recomandări enunțate anterior în rezoluțiile Parlamentului European, concluziile Consiliului și comunicările Comisiei privind integrarea romilor. Scopul prezentei recomandări este să completeze legislația existentă a Uniunii privind combaterea discriminării în vederea facilitării punerii în aplicare și a executării mai eficace a acesteia.

(21)

Prezenta recomandare nu se referă la diferențele de tratament pe motive de naționalitate și nu aduce atingere dispozițiilor și condițiilor legate de statutul juridic al resortisanților țărilor terțe și al apatrizilor de pe teritoriul statelor membre în temeiul legislației naționale și a Uniunii sau efectelor juridice ale acestui statut.

(22)

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) solicită statelor membre, după caz, să stabilească o abordare integrată de natură să răspundă nevoilor specifice zonelor geografice cele mai afectate de sărăcie sau ale grupurilor-țintă expuse cel mai mult riscului de discriminare sau de excluziune socială, în special cu referire la comunitățile marginalizate. Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) pentru perioada de programare 2014-2020 include o investiție prioritară în cadrul Fondului social european (FSE) axată pe integrarea socioeconomică a comunităților marginalizate, cum este cea a romilor, suplimentând celelalte fonduri structurale și de investiții europene (ESIF) (5),

1.1.

Adoptarea, în vederea promovării unei egalități depline a romilor în practică, a unor măsuri eficiente de politică menite să asigure egalitatea de tratament și respectarea drepturilor fundamentale ale acestora, inclusiv accesul egal la educație, locuri de muncă, asistență medicală și locuințe. Acest obiectiv ar putea fi realizat fie prin intermediul unor măsuri generale, fie al unor măsuri orientate, inclusiv prin măsuri specifice pentru prevenirea sau compensarea dezavantajelor, fie printr-o combinație a acestora, acordându-se o atenție deosebită dimensiunii de gen.

1.2.

Adoptarea de măsuri care se pot baza pe indicatori socioeconomici, precum un nivel ridicat al șomajului pe termen lung, nivelul de instruire și parametrii în materie de sănătate, sau se pot axa pe zonele geografice care sunt marginalizate și/sau segregate.

1.3.

Luarea unor măsuri eficiente pentru a garanta egalitatea de tratament și accesul deplin al băieților și fetelor de etnie romă la un învățământ general și de calitate, precum și pentru a garanta absolvirea de către toți elevii romi cel puțin a ciclului de învățământ obligatoriu (6). Acest obiectiv ar putea fi atins prin intermediul unor măsuri precum:

1.4.

Luarea unor măsuri eficiente pentru asigurarea egalității de tratament a romilor în ceea ce privește accesul la piața muncii și la oportunitățile de ocupare a forței de muncă. Acest obiectiv ar putea fi atins prin intermediul unor măsuri precum:

1.5.

Luarea unor măsuri eficiente pentru a garanta egalitatea de tratament a romilor în ceea ce privește accesul la servicii medicale (8) disponibile în mod universal, pe baza unor criterii generale de eligibilitate. Acest obiectiv ar putea fi atins prin intermediul unor măsuri precum:

1.6.

Luarea unor măsuri eficiente pentru a garanta egalitatea de tratament a romilor în ceea ce privește accesul la locuințe. Acest obiectiv ar putea fi atins prin intermediul unor măsuri precum:

1.7.

Asigurarea, acolo unde este relevant, a faptului că cererile autorităților locale pentru proiecte de regenerare urbană cuprind intervenții integrate în domeniul locuințelor în favoarea comunităților marginalizate.

1.8.

Promovarea dezvoltării locale prin eforturile comunității și/sau a investițiilor teritoriale integrate finanțate din ESIF.

1.9.

Alocarea unor fonduri corespunzătoare pentru punerea în aplicare și monitorizarea strategiilor și planurilor de acțiune naționale și locale, din toate sursele de finanțare disponibile (locale, naționale, ale Uniunii și internaționale) în scopul îndeplinirii obiectivului privind integrarea romilor, prin măsuri generale sau orientate.

1.10.

Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei și a discriminării, inclusiv, printre altele, integrarea socio-economică a comunităților marginalizate, cum este cea a romilor, ar trebui facilitate prin alocarea a cel puțin 20 % din totalul resurselor FSE din fiecare stat membru pentru investiția în oameni, astfel cum se prevede la articolele 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013.

1.11.

În funcție de dimensiunea comunităților de romi și de situația lor economică și socială, de decalajul dintre romi și restul populației, precum și de provocările identificate în contextul semestrului european pentru o serie de state membre, adoptarea unor măsuri corespunzătoare pentru a include integrarea romilor printre prioritățile din cadrul acordurilor de parteneriat cu privire la utilizarea ESIF (9) pentru perioada 2014-2020.

1.12.

Ameliorarea capacităților comunităților de romi de gestionare, de monitorizare și de evaluare, cu sprijinul asistenței tehnice din partea ESIF, și facilitarea utilizării fondurilor naționale și ale Uniunii pentru sprijinirea consolidării capacităților la nivelul autorităților locale și al organizațiilor societății civile, astfel încât acestea să poată pune în aplicare proiecte într-un mod eficace.

1.13.

Orientarea fondurilor publice alocate pentru punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor sau a pachetelor integrate de măsuri de politică spre nevoile specifice ale romilor sau spre zonele geografice cel mai afectate de sărăcie și de excluziune socială și luarea în considerare a dimensiunii de gen.

2.1.

Continuarea eforturilor de a asigura aplicarea eficace, la nivel practic, a Directivei 2000/43/CE, în special prin asigurarea faptului că propriile reglementări administrative naționale, regionale și locale nu au caracter discriminatoriu și nu duc la practici de segregare. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului ar trebui să constituie o referință pentru compatibilitatea cu drepturile omului a dispozițiilor și a practicilor din acest context.

2.2.

Punerea în aplicare, acolo unde este relevant, a unor măsuri de combatere a segregării privind romii, atât la nivel regional, cât și la nivel local. Politicile și măsurile de combatere a segregării ar trebui să fie însoțite de programe de formare și de informare corespunzătoare, inclusiv de sesiuni de formare și de informare cu privire la protecția drepturilor omului, adresate funcționarilor publici locali, reprezentanților societății civile, precum și romilor înșiși.

2.3.

Asigurarea faptului că evacuările forțate sunt în deplină conformitate atât cu dreptul Uniunii, cât și cu alte obligații internaționale din domeniul drepturilor omului, cum ar fi obligațiile care decurg din Convenția europeană a drepturilor omului.

2.4.

Punerea în aplicare a unor măsuri de combatere a discriminării romilor și a prejudecăților împotriva acestora, denumite uneori sentimente antițigani, în toate segmentele societății. Măsurile respective ar putea include:

2.5.

Combaterea tuturor formelor de discriminare, inclusiv a discriminării multiple, cu care se confruntă copiii și femeile de etnie romă, și combaterea violenței, inclusiv a violenței domestice, împotriva femeilor și a fetelor, a traficului de ființe umane, a căsătoriilor la vârstă minoră și a celor forțate și a cerșetoriei cu implicarea copiilor, în special prin intermediul aplicării legislației. În acest scop, statele membre ar trebui să asigure implicarea în acest demers a tuturor actorilor relevanți, inclusiv a autorităților publice, a societății civile și a comunităților rome. În acest context, în situațiile caracterizate printr-o dimensiune transfrontalieră, este încurajată cooperarea dintre statele membre.

2.6.

Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale care afectează categoriile defavorizate, inclusiv romii, prin investiții în capitalul uman și prin politici de coeziune socială. Acest obiectiv ar putea fi atins prin intermediul unor măsuri precum:

2.7.

Ținând seama de dimensiunea populațiilor de etnie romă și de situația economică și socială a acestora, luarea în considerare a posibilității de a trata integrarea romilor drept un aspect important în cadrul programelor naționale de reformă sau al rapoartelor sociale naționale, în contextul Strategiei Europa 2020.

2.8.

Sprijinirea cetățeniei active a romilor prin promovarea participării sociale, economice, politice și culturale a acestora în societate, inclusiv la nivel local, întrucât implicarea activă și participarea romilor înșiși, inclusiv prin intermediul reprezentanților și al organizațiilor lor, sunt cruciale pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale acestora, precum și pentru sporirea gradului lor de incluziune socială.

2.9.

În funcție de abordările integrării de pe plan local, promovarea formării și a angajării de mediatori calificați destinați romilor și utilizarea medierii drept una dintre măsurile menite să abordeze inegalitățile cu care se confruntă romii în ceea ce privește accesul la educația de calitate, ocuparea forței de muncă, asistența medicală și locuințele.

2.10.

Desfășurarea unor activități de informare menite să sporească în continuare gradul de sensibilizare a romilor cu privire la drepturile lor (în special în ceea ce privește discriminarea și posibilitățile de a recurge la justiție) și la obligațiile lor civice.

3.1.

Respectând competențele autorităților locale și regionale, încurajarea acestor autorități să elaboreze planuri de acțiune sau strategii locale, sau pachete de măsuri de politică locală în cadrul unor politici mai ample de incluziune socială, care ar putea să includă linii de bază, valori de referință și obiective măsurabile pentru integrarea romilor, precum și o finanțare corespunzătoare.

3.2.

Implicarea autorităților locale și regionale și a societății civile locale în elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea propriilor strategii naționale sau a pachetelor integrate de măsuri de politică în cadrul unor politici mai ample de incluziune socială. Reprezentanții și părțile interesate relevanți ar trebui să fie implicați în ceea ce privește acordurile de parteneriat și programele operaționale cofinanțate de ESIF. Autoritățile centrale și locale ar trebui să coopereze în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiilor respective.

În acest scop, sprijinirea autorităților publice locale pentru facilitarea punerii în aplicare la nivel local a pachetelor de măsuri de politică.

3.3.

Depunerea de eforturi, la nivel local, în direcția unei abordări integrate în ceea ce privește familiile de origine romă care se confruntă cu probleme multiple precum neabsolvirea studiilor, datorii, sărăcie și sănătate precară. În acest scop, ar putea fi consolidată capacitatea autorităților locale, respectându-se totodată repartizarea responsabilităților în cadrul fiecărui stat membru, pentru a le permite acestora să lucreze eficient în cooperare cu familiile în cauză, dar și, de exemplu, cu școlile, serviciile de asistență pentru tineri, poliția, organizațiile din domeniul sănătății publice, organizațiile de protecție socială și întreprinderile de construcții de locuințe.

3.4.

Monitorizarea și evaluarea corespunzătoare a eficacității propriilor strategii naționale sau a pachetelor integrate de măsuri de politică în cadrul politicilor mai ample de incluziune socială. Acest lucru s-ar putea realiza prin intermediul unor măsuri precum stabilirea unor linii de bază sau a unor obiective măsurabile sau prin colectarea de date calitative sau cantitative relevante cu privire la efectele sociale și economice ale strategiilor sau unor astfel de măsuri, în conformitate cu normele naționale și cu legislația Uniunii aplicabile, în special în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal.

3.5.

Utilizarea oricăror indicatori de bază relevanți sau a oricăror metode de cercetare empirică din domeniul social sau de colectare de date pentru monitorizarea și evaluarea periodică a progreselor, în special la nivel local, care să permită o activitate de raportare eficientă privind situația romilor în statele membre, cu sprijinul opțional al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

3.6.

Sprijinirea activității și a capacității instituționale a organismelor de promovare a egalității de tratament, acordându-le resurse adecvate, astfel încât persoanele de etnie romă care sunt victime ale discriminării să beneficieze în mod eficient de asistența juridică și judiciară oferită de acestea.

3.7.

Promovarea unui dialog periodic între punctele de contact naționale pentru integrarea romilor și organismele naționale de promovare a egalității de tratament.

3.8.

Dotarea punctelor de contact naționale pentru integrarea romilor cu resurse și cu un mandat corespunzătoare rolului lor, astfel încât acestea să își poată coordona în mod eficient monitorizarea transsectorială a politicilor de integrare a romilor în vederea implementării acestora, cu respectarea repartizării responsabilităților în cadrul fiecărui stat membru.

3.9.

Implicarea punctelor de contact naționale pentru integrarea romilor în procesele decizionale care privesc elaborarea, finanțarea și punerea în aplicare a politicilor relevante. Punctele de contact naționale pentru integrarea romilor ar trebui să faciliteze participarea și implicarea societății civile rome în punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor și a planurilor de acțiune locale.

3.10.

Încurajarea elaborării unor forme transnaționale de cooperare la nivel național, regional sau local, precum și a participării active la acestea, prin inițiative de politică, în special proiecte și acorduri bilaterale sau multilaterale, cu scopul de a:

3.11.

Cooperarea transnațională menționată la punctul 4.10 ar trebui să vină în completarea măsurilor luate în cadrul strategiilor naționale de integrare a romilor și al pachetelor integrate de măsuri de politică din cadrul politicilor mai ample de incluziune socială, precum și în cadrul acordurilor de cooperare existente între statele membre, cum ar fi Strategia pentru regiunea Dunării, și al altor organizații internaționale, cum ar fi Consiliul Europei și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

4.1.

Comunicarea către Comisie a tuturor măsurilor adoptate, în conformitate cu prezenta recomandare, până la 1 ianuarie 2016.

4.2.

Ulterior, comunicarea către Comisie a tuturor măsurilor noi adoptate anual, la sfârșitul fiecărui an, precum și a informațiilor referitoare la progresele înregistrate în punerea în aplicare a propriilor strategii naționale de integrare a romilor sau a pachetelor integrate de măsuri de politică în cadrul politicilor mai ample de incluziune socială.

5.1.

Să se asigure că informațiile furnizate de statele membre vor servi drept bază pentru pregătirea rapoartelor sale anuale, adresate Parlamentului European și Consiliului, cu privire la punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor și vor contribui la semestrul european al strategiei Europa 2020 prin recomandările specifice fiecărei țări.

5.2.

Pe această bază, să monitorizeze îndeaproape situația și, până la 1 ianuarie 2019, să evalueze necesitatea revizuirii și actualizării prezentei recomandări.