15.11.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 296/6


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 1152/2011 AL COMISIEI

din 14 iulie 2011

de completare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile sanitare preventive pentru controlul infecției cu Echinococcus multilocularis la câini

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie și de modificare a Directivei 92/65/CEE a Consiliului (1), în special articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 998/2003 stabilește cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie. Mai precis, acesta stabilește norme aplicabile circulației necomerciale în statele membre a câinilor, pisicilor și dihorilor domestici și prevede, acolo unde este cazul, adoptarea unor măsuri sanitare preventive prin acte delegate care să asigure controlul bolilor, altele decât rabia, susceptibile de a se răspândi din cauza circulației acestor animale. Aceste măsuri trebuie să fie justificate din punct de vedere științific și proporționale riscului de răspândire a acestor boli prin intermediul circulației.

(2)

În plus, Regulamentul (CE) nr. 998/2003 prevede că animalele de companie trebuie să fie însoțite de un pașaport emis de un medic veterinar autorizat de autoritatea competentă care să certifice, dacă este cazul, faptul că animalul în cauză a fost supus măsurilor sanitare preventive privind bolile, altele decât rabia.

(3)

Echinococoza alveolară este o boală parazitară cauzată de tenia Echinococcus multilocularis. Acolo unde boala este cunoscută, ciclul tipic de transmitere a parazitului în Europa are loc în sălbăticie și implică animale carnivore sălbatice ca gazde finale și mai multe specii de mamifere, în special rozătoare mici, ca gazde intermediare, care contractează parazitul prin ingestia ouălor răspândite în mediu prin excrementele gazdelor finale.

(4)

Deși de importanță secundară pentru persistența ciclului de viață al parazitului în medii endemice, câinii pot contracta infecția prin ingestia de rozătoare infestate. Ca potențiale gazde finale și din cauza apropierii de om, aceștia pot constitui o sursă de infecție pentru om, precum și o sursă de contaminare a mediului, inclusiv a zonelor indemne de paraziți de dincolo de barierele naturale. Nu au fost raportate cazuri de dihori domestici ca gazde finale și, conform informațiilor actuale, contribuția pisicilor în cadrul ciclului de transmitere este îndoielnică.

(5)

Atunci când omul este afectat ca gazdă intermediară atipică de larvele de tenie, simptomele clinice și patologice severe ale bolii pot fi observate după o perioadă lungă de incubație și, la pacienții netratați sau tratați insuficient, mortalitatea poate fi mai ridicată de 90 %. Prevalența tot mai mare a bolii la animale sălbatice și, în paralel, la om, în anumite părți ale Europei constituie un motiv serios de îngrijorare pentru autoritățile de sănătate publică din multe state membre.

(6)

Deși infecția cu Echinococcus multilocularis la animale este prezentă în emisfera nordică, inclusiv în regiunile centrale și nordice ale Europei, în Asia și America de Nord, nu a fost niciodată înregistrată la gazde finale domestice și sălbatice din anumite regiuni din Uniunea Europeană, în ciuda supravegherii permanente a animalelor sălbatice și a accesului nerestricționat al câinilor.

(7)

Circulația transfrontalieră a animalelor sălbatice infestate a fost identificată de Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), într-un aviz științific privind evaluarea riscului de introducere a echinococozei pe teritoriul Regatului Unit, Irlandei, Suediei, Maltei și Finlandei, ca urmare a renunțării la normele naționale (2), drept principala cale posibilă de acces a parazitului Echinococcus multilocularis, în special în zonele fără bariere fizice eficiente, cum ar fi mări deschise. EFSA consideră că rolul epidemiologic al câinilor în mediile endemice are o importanță limitată pentru ciclul de viață al parazitului.

(8)

Cu toate acestea, EFSA este de părere că riscul ciclului de transmitere a parazitului Echinococcus multilocularis cunoscut la gazde intermediare și finale sălbatice corespunzătoare din zone anterior indemne de parazit este mai mult decât neglijabil, atunci când parazitul este introdus prin circulația câinilor infestați purtători de ouă de tenie.

(9)

Conform EFSA, riscul de introducere a parazitului Echinococcus multilocularis în zone anterior indemne de parazit ar putea fi redus în cazul în care câinii din zonele endemice sunt tratați. Pentru a preveni reinfectarea, acest tratament ar trebui aplicat în cel mai scurt timp înainte de intrarea în zonele indemne de parazitul respectiv. Cu toate acestea, este nevoie de o perioadă minimă post-tratament de 24 de ore pentru a preveni eliminarea unor cantități reziduale de ouă infectate în mediul zonei indemne de parazit.

(10)

Pentru a garanta eficiența acestora în controlul infecției cu Echinococcus multilocularis la câini, medicamentele ar fi trebuit autorizate pentru a fi introduse pe piață în conformitate cu Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare (3) sau cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (4) ori ar fi trebuit aprobate sau autorizate de autoritatea competentă din țara terță de origine a animalului.

(11)

Articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 998/2003 prevede că Finlanda, Irlanda, Malta, Suedia și Regatul Unit, în ceea ce privește echinococoza, pot condiționa intrarea pe teritoriul lor a animalelor de companie de respectarea normelor speciale aplicabile la data intrării în vigoare a respectivului regulament. Întrucât articolul 16 din regulament se aplică numai până la 31 decembrie 2011, este necesară adoptarea unor măsuri înainte de această dată, pentru a garanta protecția continuă a statelor membre la care face referire articolul și care susțin că au rămas indemne de parazit ca urmare a aplicării normelor naționale.

(12)

Experiența a arătat că fereastra de tratament cuprinsă între 24 și 48 de ore impusă de unele state membre în temeiul normelor naționale în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 998/2003 poate fi foarte dificilă sau chiar imposibilă pentru proprietarii de animale de companie, în special atunci când tratamentul trebuie administrat în weekend sau în zilele de sărbătoare legală ori atunci când plecarea după administrarea tratamentului este amânată din motive independente de controlul proprietarului.

(13)

Având în vedere experiența altor câteva state membre care permit o fereastră de tratament mai largă în temeiul normelor naționale în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 998/2003 și care au rămas indemne de parazit, o lărgire rezonabilă a ferestrei de tratament la o perioadă cuprinsă între 24 și 120 de ore nu ar trebui să crească semnificativ riscul de reinfectare a câinilor tratați din zonele endemice cu parazitul Echinococcus multilocularis.

(14)

Prin urmare, măsurile sanitare preventive pentru controlul infecțiilor cu Echinococcus multilocularis la câini ar trebui să constea în administrarea documentată de către un medic veterinar a unui medicament eficient autorizat sau aprobat care să garanteze eliminarea la timp a formelor intestinale ale parazitului Echinococcus multilocularis.

(15)

Tratamentul ar trebui raportat în secțiunea corespunzătoare a pașaportului, astfel cum se stabilește prin Decizia 2003/803/CE a Comisiei din 26 noiembrie 2003 de stabilire a pașaportului tip pentru circulația intracomunitară a câinilor, pisicilor și a dihorilor domestici (5), sau a certificatului de sănătate stabilit prin Decizia 2004/824/CE a Comisiei din 1 decembrie 2004 de stabilire a unui model de certificat de sănătate pentru circulația necomercială a câinilor, a pisicilor și a dihorilor domestici provenind din țări terțe și care intră în Comunitate (6).

(16)

Având în vedere că măsurile sanitare preventive sunt împovărătoare, acestea ar trebui aplicate proporțional cu riscul de răspândire a infecției cu Echinococcus multilocularis prin circulația necomercială a câinilor de companie. În consecință, este adecvată reducerea acestor riscuri prin aplicarea măsurilor sanitare preventive prevăzute în prezentul regulament pentru circulația necomercială a câinilor care intră pe teritoriul statelor membre sau al unor părți din acestea în care infecția nu a fost înregistrată, respectiv statele membre enumerate în partea A din anexa I la prezentul regulament.

(17)

În plus, și numai pentru o perioadă limitată, măsurile sanitare preventive ar trebui, de asemenea, aplicate pentru a preveni reintroducerea parazitului Echinococcus multilocularis pe teritoriul statelor membre sau al unor părți din acestea care prezintă o prevalență scăzută a parazitului respectiv și acolo unde este în curs de aplicare un program obligatoriu de eradicare a acestuia la gazdele finale sălbatice, respectiv în statele membre enumerate în partea B din anexa I la prezentul regulament.

(18)

Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A punctul I la Directiva 90/425/CEE (7) stabilește, printre altele, normele de sănătate animală aplicabile schimburilor și importurilor de câini din țările terțe. Cerințele de sănătate prevăzute la articolele 10 și 16 din directivă fac referire la Regulamentul (CE) nr. 998/2003. Prin urmare, în sensul consecvenței legislației Uniunii, programele de eradicare a infecției cu Echinococcus multilocularis la gazde finale sălbatice trebuie elaborate și prezentate Comisiei, subliniind, în special, elementele prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din Directiva 92/65/CEE.

(19)

Deoarece circulația câinilor dintr-o zonă indemnă de parazitul Echinococcus multilocularis prezintă un risc neglijabil de răspândire a bolii, măsurile sanitare preventive nu ar trebui impuse pentru câinii care provin din statele membre sau din părțile acestora menționate în partea A din anexa I la prezentul regulament.

(20)

Suedia a raportat cazuri de infecție cu Echinococcus multilocularis la animale sălbatice din luna ianuarie 2011, în timp ce Irlanda, Finlanda și Regatul Unit au prezentat Comisiei rezultatele supravegherii desfășurate pentru parazitul Echinococcus multilocularis la gazdele finale sălbatice, care confirmă absența parazitului în ecosistemelor lor.

(21)

Malta a prezentat dovezi potrivit cărora de pe insulă lipsesc animalele sălbatice care să joace rol de gazde finale, că parazitul Echinococcus multilocularis nu a fost niciodată înregistrat la gazde finale domestice endemice și că mediul nu suportă o populație importantă de potențiale animale gazde intermediare.

(22)

Din informațiile prezentate de Irlanda, Malta, Finlanda și Regatul Unit reiese că aceste state membre îndeplinesc una dintre condițiile pentru a figura în partea A din anexa I la prezentul regulament pentru întregul teritoriu. În consecință, acestora ar trebui să le fie permis să aplice măsurile sanitare preventive prevăzute în prezentul regulament începând cu 1 ianuarie 2012, atunci când expiră măsura provizorie de la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 998/2003.

(23)

În conformitate cu avizul EFSA din 2006, răspândirea ouălor infestate ale parazitului Echinococcus multilocularis nu începe decât după 28 de zile de la ingestia unei gazde intermediare infestate. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească un set de condiții de acordare a derogărilor în cazul câinilor care staționează mai puțin de 28 de zile după aplicarea măsurilor sanitare preventive pe teritoriul statelor membre sau al părților acestora enumerate în anexa I la prezentul regulament, deoarece acești câini nu prezintă risc de introducere a parazitului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește măsurile sanitare preventive pentru controlul infecției cu Echinococcus multilocularis la câinii destinați circulației necomerciale pe teritoriul statelor membre sau al unor părți din acestea, care sunt stabilite pe baza:

(a)

absenței parazitului Echinococcus multilocularis la gazde finale; sau

(b)

punerii în aplicare a unui program de eradicare a parazitului Echinococcus multilocularis la gazde finale sălbatice într-un interval stabilit.

Articolul 2

Aplicarea geografică a măsurilor sanitare preventive

(1)   Statele membre menționate în anexa I aplică măsurile sanitare preventive prevăzute la articolul 7 („măsurile sanitare preventive”) pentru câinii destinați circulației necomerciale care intră pe teritoriul statelor membre sau al unor părți din acestea, enumerate în anexă.

(2)   Statele membre menționate în partea A din anexa I nu aplică măsurile sanitare preventive pentru câinii destinați circulației necomerciale care provin direct dintr-un alt stat membru sau dintr-o parte a acestuia, astfel cum se menționează în partea respectivă.

(3)   Statele membre menționate în partea B din anexa I nu aplică măsurile sanitare preventive pentru câinii destinați circulației necomerciale care provin direct dintr-un alt stat membru sau dintr-o parte a acestuia, astfel cum se menționează în partea A.

Articolul 3

Condițiile de înscriere a statelor membre sau a unor părți din acestea în partea A din anexa I

Statele membre sunt înscrise în partea A din anexa I, pentru întregul teritoriu sau părți din acesta, dacă au prezentat Comisiei o cerere prin care raportează îndeplinirea a cel puțin una dintre următoarele condiții:

(a)

au declarat, în conformitate cu procedura recomandată la alineatul (3) al articolului 1.4.6 din capitolul 1.4 al Codului de sănătate al animalelor terestre, ediția 2010, volumul 1 al Organizației Mondiale a Sănătății Animalelor (OIE), că întregul teritoriu sau o parte din acesta este indemn(ă) de infecția cu Echinococcus multilocularis la gazde finale și au fost instituite norme pentru infecția cu Echinococcus multilocularis la animale gazdă care trebuie notificate în mod obligatoriu în temeiul legislației naționale;

(b)

pe parcursul a 15 ani înainte de data cererii și în lipsa aplicării unui program de supraveghere specific agentului patogen, nu au înregistrat niciun caz de infecție cu Echinococcus multilocularis la animale gazdă, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții în ultimii 10 ani anteriori cererii:

(i)

au fost instituite norme pentru infecția cu Echinococcus multilocularis la animale gazdă care trebuie notificate în mod obligatoriu în temeiul legislației naționale;

(ii)

a fost instituit un sistem de depistare timpurie a infecției cu Echinococcus multilocularis la animale gazdă;

(iii)

au fost aplicate măsuri adecvate de prevenire a introducerii parazitului Echinococcus multilocularis prin intermediul gazdelor finale domestice;

(iv)

infecția cu parazitul Echinococcus multilocularis nu a fost cunoscută la animale sălbatice gazdă de pe teritoriul lor;

(c)

acestea au pus în aplicare, pentru trei perioade de 12 luni anterioare datei cererii, un program de supraveghere specific agentului patogen, care îndeplinește cerințele de la anexa II, nu au înregistrat niciun caz de infecție cu Echinococcus multilocularis la gazde finale sălbatice și aceste cazuri trebuie notificate în mod obligatoriu în temeiul legislației naționale.

Articolul 4

Condițiile de înscriere a statelor membre sau a unor părți din acestea în partea B din anexa I

Statele membre figurează în partea B din anexa I pentru cel mult cinci perioade de supraveghere de 12 luni în cazul în care au transmis Comisiei o cerere care raportează că:

(a)

a fost pus în aplicare un program obligatoriu, în conformitate cu liniuțele de la articolul 14 alineatul (1) din Directiva 92/65/CEE, pentru eradicarea infecției cu Echinococcus multilocularis la gazde finale sălbatice pe întreg teritoriul sau într-o parte din acesta, astfel cum se menționează în partea respectivă;

(b)

au fost instituite norme pentru infecția cu Echinococcus multilocularis la animale gazdă care trebuie notificate în mod obligatoriu în temeiul legislației naționale.

Articolul 5

Obligațiile statelor membre prevăzute la anexa I

(1)   Statele membre menționate în anexa I trebuie să aplice:

(a)

norme pentru infecția cu Echinococcus multilocularis la animale gazdă care trebuie notificate în mod obligatoriu în temeiul legislației naționale;

(b)

un sistem de depistare timpurie a infecției cu Echinococcus multilocularis la animale gazdă.

(2)   Statele membre menționate în anexa I pun în aplicare un program de supraveghere specific agentului patogen, care este elaborat și desfășurat în conformitate cu anexa II.

(3)   Statele membre menționate în anexa I notifică imediat Comisiei și celorlalte state membre depistarea oricărei infecții cu Echinococcus multilocularis la probele prelevate de la gazdele finale sălbatice:

(a)

în cursul perioadei anterioare de supraveghere de 12 luni, în cazul statelor membre sau al părților acestora menționate în partea A din anexa I; sau

(b)

după prima perioadă de 24 de luni de la lansarea programului obligatoriu prevăzut la articolul 4 de eradicare a infecției cu Echinococcus multilocularis la gazde finale sălbatice din statele membre sau părțile acestora enumerate în partea B din anexa I.

(4)   Statele membre enumerate în anexa I raportează Comisiei rezultatele programului de supraveghere specific agentului patogen la care se face referire la alineatul (2) până la data de 31 mai după încheierea fiecărei perioade de supraveghere de 12 luni.

Articolul 6

Condițiile de eliminare din lista de la anexa I a statelor membre sau a părților acestora

Comisia elimină statele membre sau părțile acestora din lista respectivă întocmită în anexa I atunci când:

(a)

condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) nu se mai aplică; sau

(b)

au fost depistate cazuri de infecție cu Echinococcus multilocularis la gazde finale în cursul perioadelor de supraveghere la care se face referire la articolul 5 alineatul (3); sau

(c)

raportul la care se face referire la articolul 5 alineatul (4) nu a fost prezentat Comisiei în termenul stabilit prevăzut la articolul 5 alineatul (4); sau

(d)

programul de eradicare prevăzut la articolul 4 a fost desființat.

Articolul 7

Măsurile sanitare preventive

(1)   Câinii destinați circulației necomerciale pe teritoriul statelor membre sau al unor părți din acestea menționate în anexa I sunt tratați împotriva formelor intestinale complet și incomplet dezvoltate ale parazitului Echinococcus multilocularis în cursul unei perioade de cel mult 120 de ore și de cel puțin 24 de ore înainte de intrarea programată pe teritoriul statului membru sau al unei părți din acesta.

(2)   Tratamentul prevăzut la alineatul (1) este administrat de un medic veterinar și constă într-un medicament:

(a)

care conține doza optimă de:

(i)

praziquantel; sau

(ii)

substanțe farmacologic active, care s-au dovedit că reduc, individual sau în combinație, formele intestinale complet și incomplet dezvoltate ale parazitului Echinococcus multilocularis la speciile gazdă vizate;

(b)

pentru care s-a acordat:

(i)

o autorizație de introducere pe piață în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2001/82/CE sau cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 726/2004; sau

(ii)

o aprobare sau o autorizație din partea autorității competente din țara terță de proveniență a câinelui destinat circulației necomerciale.

(3)   Tratamentul prevăzut la alineatul (1) este certificat de:

(a)

medicul veterinar care îl administrează în secțiunea relevantă a pașaportului tip stabilit prin Decizia 2003/803/CE, în cazul circulației necomerciale intracomunitare a câinilor; sau

(b)

un medic veterinar oficial în secțiunea relevantă a modelului de certificat de sănătate animală stabilit prin Decizia 2004/824/CE, în cazul circulației necomerciale a câinilor dintr-o țară terță.

Articolul 8

Derogarea de la aplicarea măsurilor sanitare preventive

(1)   Prin derogare de la articolul 7 alineatul (1), circulația în scopuri necomerciale pe teritoriul statelor membre sau al unor părți din acestea enumerate în anexa I este permisă pentru câinii care au fost supuși măsurilor sanitare preventive prevăzute la:

(a)

articolul 7 alineatul (2) și articolul 7 alineatul (3) litera (a), cel puțin de două ori la un interval de cel mult 28 de zile, iar tratamentul este repetat ulterior la intervale regulate care nu depășesc 28 de zile;

(b)

articolul 7 alineatele (2) și (3), cu cel puțin 24 de ore înainte de intrare și cel mult 28 de zile înainte de data încheierii tranzitului, caz în care câinii trebuie să treacă printr-un punct de intrare pentru călători specificat de statul membru respectiv în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 998/2003.

(2)   Derogarea prevăzută la alineatul (1) se aplică numai în cazul circulației câinilor care intră pe teritoriul statelor membre sau al unor părți din acestea menționate la anexa I și care:

(a)

au notificat Comisiei condițiile de control pentru această circulație; precum și

(b)

au făcut publice aceste condiții.

Articolul 9

Revizuire

Comisia:

(a)

revizuiește prezentul regulament în termen de cel mult cinci ani de la data intrării sale în vigoare pe baza evoluțiilor științifice privind infecția cu Echinococcus multilocularis la animale;

(b)

transmite rezultatele revizuirii sale Parlamentului European și Consiliului.

Revizuirea evaluează, în special, proporționalitatea și justificarea științifică a măsurilor sanitare preventive.

Articolul 10

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a 20-a zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2012.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 iulie 2011.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 146, 13.6.2003, p. 1.

(2)  The EFSA Journal (2006) 441, 1-54 (http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/doc/441.pdf).

(3)  JO L 311, 28.11.2001, p. 1.

(4)  JO L 136, 30.4.2004, p. 1.

(5)  JO L 312, 27.11.2003, p. 1.

(6)  JO L 358, 3.12.2004, p. 12.

(7)  JO L 268, 14.9.1992, p. 54.


ANEXA I

PARTEA A

Lista statelor membre sau a părților acestora care îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 3

Cod ISO

Stat membru

Partea din teritoriu

FI

FINLANDA

întregul teritoriu

GB

REGATUL UNIT

întregul teritoriu

IE

IRLANDA

întregul teritoriu

MT

MALTA

întregul teritoriu


PARTEA B

Lista statelor membre sau a părților acestora care îndeplinesc condițiile stabilite la articolul 4

Cod ISO

Stat membru

Partea din teritoriu

 

 

 


ANEXA II

Cerințele programului de supraveghere specific agentului patogen prevăzut la articolul 3 litera (c)

1.

Programul de supraveghere specific agentului patogen este destinat să depisteze pentru fiecare unitate geografică relevantă din punct de vedere epidemiologic din statul membru sau dintr-o parte a acestuia o prevalență de cel mult 1 % la un nivel de încredere de cel puțin 95 %.

2.

Programul de supraveghere specific agentului patogen utilizează eșantioane corespunzătoare, fie bazate pe riscuri, fie reprezentative, care asigură depistarea parazitului Echinococcus multilocularis, în cazul în care este prezent în orice parte a statului membru la prevalența estimată specificată la punctul 1

3.

Programul de supraveghere specific agentului patogen constă în colectarea continuă, în timpul perioadei de supraveghere de 12 luni, de probe de la gazdele finale sălbatice sau, în cazul în care există dovezi care confirmă absența gazdelor finale sălbatice pe teritoriul statului membru sau al unei părți din acesta, de la gazdele finale domestice, care să fie analizate prin examinarea:

(a)

conținutului intestinal pentru depistarea parazitului Echinococcus multilocularis prin tehnica sedimentării și numărării (sedimentation and counting technique, SCT) sau printr-o tehnică de sensibilitate și specificitate echivalentă; sau

(b)

excrementelor pentru depistarea acidului dezoxiribonucleic (ADN) specific speciei din țesutul sau ouăle parazitului Echinococcus multilocularis pe baza reacției în lanț a polimerazei (PCR) sau printr-o tehnică de sensibilitate și specificitate echivalentă.