de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1), în special articolul 3 al doilea paragraf, articolul 103h, articolul 121 litera (a), articolul 127, articolul 134, articolul 143 litera (b), articolul 148, articolul 179, articolul 192 alineatul (2), articolul 194 și articolul 203a alineatul (8) coroborate cu articolul 4,

1. Prezentul regulament stabilește norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate.

Cu toate acestea, titlurile II și III din prezentul regulament se aplică numai în ceea ce privește produsele din sectorul fructelor și legumelor menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și produsele de acest fel destinate doar prelucrării.

2. Termenii utilizați în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 au același sens atunci când sunt utilizați în prezentul regulament, cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel.

Anii de comercializare în cazul fructelor și legumelor și al fructelor și legumelor prelucrate încep la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.

1. Cerințele prevăzute la articolul 113a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 constituie standardul de comercializare general. Standardul de comercializare general este prezentat în detaliu în partea A a anexei I la prezentul regulament.

Fructele și legumele care nu care fac obiectul unui standard de comercializare specific trebuie să se conformeze standardului de comercializare general. Cu toate acestea, atunci când deținătorul este în măsură să demonstreze că produsele sunt conforme cu oricare dintre standardele aplicabile adoptate de Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU), produsele sunt considerate conforme cu standardul de comercializare general.

2. Standardele de comercializare specifice prevăzute la articolul 113 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sunt stabilite în partea B a anexei I la prezentul regulament, pentru următoarele produse:

3. În sensul articolului 113a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, prin „deținător” se înțelege orice persoană fizică sau juridică care deține fizic produsele în cauză.

1. Prin derogare de la articolul 113a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, următoarele produse nu fac obiectul obligației de respectare a standardelor de comercializare:

2. Prin derogare de la articolul 113a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, următoarele produse nu fac obiectul obligației de respectare a standardelor de comercializare în cadrul unei anumite zone de producție:

3. Prin derogare de la articolul 113a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, statele membre pot excepta de la obligația de respectare a cerințelor standardelor de comercializare specifice produsele prezentate spre vânzare cu amănuntul consumatorilor pentru uzul personal al acestora și etichetate cu mențiunea „produs destinat prelucrării” sau cu orice altă mențiune similară și care sunt destinate prelucrării, altele decât cele menționate la alineatul (1) litera (a) punctul (i) din prezentul articol.

4. Prin derogare de la articolul 113a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, statele membre pot excepta de la obligația de respectare a cerințelor standardelor de comercializare produsele vândute direct de producător consumatorului final, pentru uzul personal al acestuia, pe piețe rezervate doar producătorilor dintr-o anumită zonă de producție definită de statele membre.

5. Prin derogare de la articolul 113a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, în ceea ce privește standardele de comercializare specifice, fructele și legumele, altele decât cele din categoria „Extra”, pot prezenta, în etapele ulterioare expedierii, o ușoară lipsă de prospețime și turgescență și o ușoară alterare datorate dezvoltării și caracterului perisabil al acestora.

6. Prin derogare de la articolul 113a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, următoarele produse nu fac obiectul obligației de respectare a standardului de comercializare general:

7. Autorității competente din statul membru trebuie să i se prezinte dovada conform căreia produsele care fac obiectul dispozițiilor prevăzute la alineatul (1) litera (a) și la alineatul (2) respectă condițiile stabilite, în special în ceea ce privește destinația acestora.

1. Informațiile specifice solicitate în temeiul prezentului capitol trebuie prezentate în mod lizibil și vizibil pe una dintre părțile ambalajului, fie imprimate direct pe ambalaj astfel încât să nu poată fi șterse, fie pe o etichetă care este parte integrantă din ambalaj sau este bine atașată acestuia.

2. În cazul mărfurilor expediate în vrac și încărcate direct într-un mijloc de transport, informațiile specifice menționate la alineatul (1) trebuie să figureze într-un document de însoțire a mărfurilor sau pe o fișă plasată într-un loc vizibil din interiorul mijlocului de transport.

3. În cazul contractelor la distanță în sensul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7), conformitatea cu standardele de comercializare impune ca informațiile specifice să fie disponibile înainte de efectuarea achiziționării.

4. Facturile și documentele însoțitoare, cu excepția chitanțelor destinate consumatorilor, trebuie să indice denumirea și țara de origine a produselor și, după caz, categoria, soiul sau tipul comercial, dacă acestea sunt cerute de un standard de comercializare specific, sau faptul că produsul este destinat prelucrării.

1. În etapa vânzării cu amănuntul, informațiile specifice solicitate în temeiul prezentului capitol trebuie să fie lizibile și vizibile. Produsele pot fi prezentate spre vânzare cu condiția ca comerciantul cu amănuntul să afișeze în imediata apropiere a produselor și într-un mod vizibil și lizibil informațiile specifice privind țara de origine a produselor și, după caz, categoria și soiul sau tipul comercial, astfel încât cumpărătorii să nu fie induși în eroare.

2. În cazul produselor care sunt preambalate în sensul Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8), în plus față de informațiile prevăzute de standardele de comercializare, trebuie indicată greutatea netă. Totuși, în cazul produselor comercializate la bucată, cerința de a indica greutatea netă nu se aplică dacă numărul articolelor poate fi observat clar, acestea putând fi ușor numărate prin ambalaj, sau dacă numărul este indicat pe etichetă.

1. Comercializarea ambalajelor cu o greutate netă de maximum 5 kg care conțin amestecuri de fructe și legume de specii diferite este permisă dacă:

2. Cerințele de la alineatul (1) litera (a) nu se aplică produselor din cadrul unui amestec care nu aparțin sectorului fructelor și legumelor menționat la articolul 1 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

3. Dacă fructele și legumele din cadrul unui amestec provin din mai multe state membre sau țări terțe, numele întregi ale țărilor de origine pot fi înlocuite cu una dintre mențiunile următoare, după caz:

Prezentul capitol stabilește normele aplicabile controalelor privind conformitatea, acestea fiind controalele efectuate asupra fructelor și legumelor pe parcursul tuturor etapelor de comercializare, în vederea verificării conformității acestora cu standardele de comercializare și cu alte dispoziții ale prezentului titlu și ale articolelor 113 și 113a din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

Autoritățile de coordonare și organismele de control menționate la primul paragraf pot fi publice sau private. Totuși, în ambele cazuri, acestea se află sub responsabilitatea statelor membre.

3. Autoritatea de coordonare poate fi organismul de control sau unul dintre organismele de control sau orice alt organism desemnat în temeiul alineatului (1).

4. În modul pe care îl consideră adecvat, Comisia pune la dispoziția publicului lista autorităților de coordonare desemnate de statele membre.

1. Statele membre instituie o bază de date cu privire la comercianții din sectorul fructelor și legumelor, în care să fie înscriși, în condițiile stabilite de prezentul articol, comercianții implicați în comercializarea fructelor și legumelor pentru care s-au stabilit standarde în temeiul articolului 113 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

În acest scop, statele membre pot folosi orice altă bază sau baze de date constituite deja în alte scopuri.

2. În sensul prezentului regulament, prin „comerciant” se înțelege orice persoană fizică sau juridică:

3. Statele membre stabilesc condițiile în care următorii comercianți sunt sau nu sunt incluși în baza de date:

4. Atunci când baza de date cu privire la comercianți este compusă din mai multe elemente distincte, autoritatea de coordonare asigură omogenitatea bazei, a elementelor sale, precum și a actualizării acestora. Actualizarea bazei de date se efectuează în special pe baza informațiilor adunate în timpul controalelor de conformitate.

Actualizarea bazei de date se efectuează în special pe baza informațiilor adunate în timpul controalelor de conformitate.

6. Comercianții trebuie să furnizeze informațiile considerate necesare de către statele membre pentru instituirea și actualizarea bazei de date. Statele membre stabilesc condițiile în care sunt cuprinși în baza de date comercianții care nu sunt stabiliți pe teritoriul lor, dar care operează pe acesta.

1. În vederea asigurării conformității cu standardele de comercializare și cu alte dispoziții ale prezentului titlu și ale articolelor 113 și 113a din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, statele membre se asigură că controalele de conformitate sunt efectuate în mod selectiv, pe baza unei analize a riscului și cu o frecvență corespunzătoare.

Criteriile de evaluare a riscurilor cuprind existența unui certificat de conformitate, menționat la articolul 14, eliberat de o autoritate competentă dintr-o țară terță ale cărei controale de conformitate au fost aprobate în temeiul articolului 15. Existența unui astfel de certificat este considerată un factor de reducere a riscului de neconformitate.

2. Analiza riscului este efectuată pe baza informațiilor conținute în baza de date cu privire la comercianți menționată la articolul 10 și clasifică comercianții în funcție de categoriile de risc.

Pe baza analizei riscurilor, statele membre pot decide să nu efectueze controale selective asupra produselor care nu fac obiectul standardelor de comercializare specifice.

3. Atunci când, în urma controalelor, se constată nereguli semnificative, statele membre cresc frecvența controalelor privind comercianții, produsele, originea acestora sau alți parametri.

4. Comercianții trebuie să comunice organismelor de control toate informațiile pe care acestea din urmă le consideră necesare pentru organizarea și efectuarea controalelor de conformitate.

1. Comercianții care se încadrează în categoria celui mai scăzut nivel de risc și care prezintă garanții speciale privind conformitatea cu standardele de comercializare pot fi autorizați de statele membre să utilizeze modelul prevăzut în anexa II la etichetarea fiecărui ambalaj în etapa expedierii și/sau să semneze certificatul de conformitate menționat la articolul 14.

4. În cazul în care un comerciant autorizat nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru autorizare, statul membru retrage autorizația.

5. Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1), comercianții autorizați pot continua să utilizeze, până la epuizarea stocurilor, modelele care erau conforme cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1580/2007 la data de 30 iunie 2009.

Autorizațiile acordate comercianților înainte de 1 iulie 2009 rămân valabile pe parcursul perioadei pentru care au fost acordate.

1. Autoritatea vamală poate accepta declarațiile de export și/sau declarațiile de punere în liberă circulație pentru produsele care fac obiectul standardelor de comercializare specifice doar dacă:

Dispozițiile de mai sus nu aduc atingere altor controale de conformitate pe care statele membre le pot efectua în temeiul articolului 11.

2. De asemenea, alineatul (1) se aplică produselor care fac obiectul standardului de comercializare general prevăzut în anexa I partea A și produselor menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a), dacă statul membru în cauză consideră că acest lucru este necesar, având în vedere analiza riscurilor menționată la articolul 11 alineatul (1).

1. Pentru a confirma că produsele în cauză sunt conforme cu standardul de comercializare relevant, o autoritate competentă poate elibera certificate de conformitate (denumite în continuare „certificat”). Modelul de certificat destinat autorităților competente din Uniune figurează în anexa III.

În locul certificatelor eliberate de autoritățile competente din Uniune, țările terțe menționate la articolul 15 alineatul (4) pot utiliza certificate proprii, cu condiția ca acestea să conțină cel puțin informațiile echivalente celor din certificatul Uniunii. Prin mijloacele pe care le consideră adecvate, Comisia pune la dispoziție modele ale unor astfel de certificate ale țărilor terțe.

2. Certificatele pot fi eliberate fie pe hârtie, cu semnătură originală, fie în format electronic, cu semnătură electronică.

3. Fiecare certificat trebuie să poarte ștampila autorității competente și semnătura persoanei sau persoanelor autorizate în acest scop.

4. Certificatul se eliberează în cel puțin una dintre limbile oficiale ale Uniunii.

5. Fiecare certificat trebuie să poarte un număr de serie după care poate fi identificat. Autoritatea competentă reține o copie a fiecărui certificat eliberat.

6. Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1) primul paragraf, statele membre pot continua să utilizeze, până la epuizarea stocurilor, certificatele care erau conforme cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1580/2007 la data de 30 iunie 2009.

Aprobarea controalelor de conformitate efectuate de țările terțe înaintea importului în Uniune

1. La cererea unei țări terțe, Comisia poate aproba, în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, controalele privind conformitatea cu standardele de comercializare specifice efectuate de respectiva țară terță înaintea importului în Uniune.

2. Aprobarea menționată la alineatul (1) poate fi acordată țărilor terțe în care, în ceea ce privește produsele exportate către Uniune, sunt respectate standardele de comercializare ale Uniunii sau cel puțin standarde echivalente.

Aprobarea trebuie să specifice autoritatea oficială din țara terță sub responsabilitatea căreia se efectuează controalele menționate la alineatul (1). Autoritatea respectivă răspunde de contactele cu Uniunea. De asemenea, aprobarea trebuie să specifice organismele de control din țara terță care sunt responsabile cu controalele efective.

Aprobarea nu se poate referi decât la produse originare din țara terță respectivă și poate fi limitată la anumite produse.

3. Organismele de control din țara terță sunt fie organisme oficiale, fie organisme recunoscute oficial de autoritatea menționată la alineatul (2), care oferă garanții satisfăcătoare și care dispun de personalul, echipamentele și spațiile necesare efectuării controalelor în conformitate cu metodele menționate la articolul 17 alineatul (1) sau cu metode echivalente.

4. Lista țărilor ale căror controale de conformitate au fost aprobate în temeiul prezentului articol, precum și produsele respective figurează în anexa IV.

Prin mijloacele pe care le consideră adecvate, Comisia pune la dispoziție coordonatele autorităților oficiale și ale organismelor de control în cauză.

Comisia poate suspenda aprobarea controalelor de conformitate dacă se constată că, într-un număr semnificativ de loturi și/sau cantități, mărfurile nu corespund cu informațiile din certificatele de conformitate emise de organismele de control din țara terță.

1. Controalele de conformitate prevăzute de prezentul capitol, cu excepția celor efectuate în etapa vânzării cu amănuntul către consumatorul final, se efectuează în conformitate cu metodele de control prevăzute în anexa V, în afara cazului în care prezentul regulament prevede dispoziții contrare.

Statele membre stabilesc modalități specifice pentru verificarea conformității în etapa vânzării cu amănuntul către consumatorul final.

2. Dacă inspectorii constată că mărfurile sunt conforme cu standardele de comercializare, organismul de control poate elibera certificatul de conformitate prevăzut în anexa III.

3. În cazul în care mărfurile nu sunt conforme cu standardele, organismul de control emite o constatare de neconformitate la adresa comerciantului sau a reprezentanților acestuia. Mărfurile care au făcut obiectul unei constatări de neconformitate nu pot fi deplasate fără autorizarea organismului de control care a emis constatarea în cauză. Respectiva autorizare poate depinde de îndeplinirea unor condiții stabilite de organismul de control.

Comercianții pot decide să pună în conformitate toate mărfurile sau o parte a acestora. Mărfurile care au fost puse în conformitate nu pot fi comercializate înainte ca organismul de control competent să se asigure prin toate mijloacele adecvate că mărfurile au fost efectiv puse în conformitate. Organismul de control competent eliberează, după caz, certificatul de conformitate prevăzut în anexa III, pentru lot sau pentru o parte a acestuia, doar după ce mărfurile au fost puse în conformitate.

În cazul în care un organism de control acceptă cererea unui comerciant de a pune mărfurile în conformitate într-un alt stat membru decât cel în care s-a efectuat controlul care a stabilit neconformitatea lor, comerciantul notifică existența lotului neconform organismului de control competent din statul membru de destinație. Statul membru care emite constatarea de neconformitate trimite celorlalte state membre în cauză, inclusiv statului membru de destinație a lotului neconform, o copie a respectivei constatări.

În cazul în care mărfurile nu pot fi nici puse în conformitate, nici destinate consumului animal, prelucrării industriale sau oricărei alte utilizări nealimentare, organismul de control poate să ceară comercianților, dacă acest lucru este necesar, să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că produsele în cauză nu sunt comercializate.

Comercianții furnizează toate informațiile considerate necesare de statele membre în scopul aplicării prezentului alineat.

1. Un stat membru în care se constată că un transport care provine dintr-un alt stat membru nu este conform cu standardele de comercializare din cauza unor defecte sau deteriorări care ar fi putut fi detectate la momentul ambalării, notifică fără întârziere Comisia și statele membre care ar putea fi afectate.

2. Un stat membru în care, din cauza neconformității cu standardele de comercializare, a fost refuzată punerea în liberă circulație a unui lot de mărfuri provenind dintr-o țară terță notifică fără întârziere Comisia, statele membre care ar putea fi afectate, precum și țara terță în cauză, menționată în anexa IV.

3. Statele membre notifică Comisiei dispozițiile pe care le-au prevăzut referitoare la controale și la sistemele de analiză a riscurilor și informează Comisia cu privire la orice modificări ulterioare ale acestor sisteme.

4. Statele membre notifică Comisiei și celorlalte state membre rezultatele sintetizate ale controalelor efectuate în toate etapele de comercializare dintr-un anumit an, până la data de 30 iunie a anului următor.

5. Comisia specifică modalitățile de efectuare a notificărilor menționate la alineatele (1) - (4).

2. Statele membre definesc entitățile juridice în cauză de pe teritoriul lor care trebuie să fie conforme cu dispozițiile articolului 125b din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, ținând cont de structurile lor juridice și administrative naționale. Statele membre pot adopta norme complementare privind recunoașterea organizațiilor de producători și, după caz, stabilesc, de asemenea, prevederi referitoare la părți clar definite ale unor entități juridice, în scopul aplicării articolului 125b din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

1. Statele membre recunosc organizații de producători în temeiul articolului 125b din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 pentru produsul sau grupul de produse specificat în cererea de recunoaștere, sub rezerva oricărei decizii adoptate în temeiul articolului 125b alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat.

2. Statele membre recunosc organizații de producători pentru produsul sau grupul de produse destinate exclusiv prelucrării, doar dacă organizațiile de producători pot să garanteze, printr-un sistem de contracte de livrare sau în alt mod, că produsele respective sunt livrate în vederea prelucrării.

Prin definirea numărului minim de membri ai unei organizații de producători în conformitate cu articolul 125b alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, statele membre pot dispune ca, dacă o entitate care depune o cerere de recunoaștere este constituită, total sau parțial, din membri care, la rândul lor, sunt entități juridice sau părți clar definite ale unor entități juridice constituite din producători, numărul minim de producători să poată fi calculat pe baza numărului de producători asociați fiecărei entități juridice sau fiecărei părți clar definite a unei entități juridice.

1. Perioada minimă de aderare a unui producător nu poate fi mai scurtă de un an.

2. Renunțarea la calitatea de membru se comunică în scris organizației. Statele membre stabilesc perioadele de preaviz, cu o durată maximă de șase luni, precum și datele la care renunțarea intră în vigoare.

Statele membre se asigură că organizațiile de producători dispun de personalul, infrastructura și dotările necesare pentru îndeplinirea cerințelor stabilite la articolul 122 primul paragraf litera (c) și la articolul 125b alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și pentru asigurarea funcțiilor lor esențiale, în special în ceea ce privește:

1. În sensul articolului 125b alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, valoarea sau volumul producției comercializabile se calculează în mod similar celui de calculare a valorii producției comercializate prevăzut la articolele 50 și 51 din prezentul regulament.

2. Dacă unul sau mai mulți membri ai unei organizații de producători dețin date istorice insuficiente privind producția comercializată pentru a putea fi aplicate dispozițiile alineatului (1), valoarea producției comercializabile a acestora poate fi calculată ca valoarea medie a producției lor comercializabile din perioada de trei ani care precedă anul în care este depusă cererea de recunoaștere și în care membrii respectivei organizații de producători au produs efectiv.

În sensul articolului 125b alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, se consideră că o organizație de producători recunoscută pentru un produs pentru care este necesară furnizarea de mijloace tehnice își îndeplinește atribuțiile dacă dispune de un nivel corespunzător de mijloace tehnice, fie ea însăși, fie prin membrii ei, fie prin intermediul filialelor, fie prin externalizare.

1. Activitatea principală a unei organizații de producători se referă la concentrarea ofertei și la comercializarea produselor membrilor săi pentru care este recunoscută.

2. O organizație de producători poate vinde produse de la producători care nu sunt membri ai unei organizații de producători sau ai unei asociații de organizații de producători dacă este recunoscută pentru produsele respective și cu condiția ca valoarea economică a activității respective să fie inferioară valorii producției sale comercializate, calculate în conformitate cu articolul 50.

3. Comercializarea unor fructe și legume cumpărate direct de la o altă organizație de producători și a unor produse pentru care organizația de producători nu este recunoscută nu este considerată ca făcând parte din activitățile organizației de producători.

4. În cazul în care se aplică articolul 50 alineatul (9), alineatul (3) din prezentul articol se aplică mutatis mutandis filialelor în cauză începând cu data de 1 ianuarie 2012.

1. Activitățile a căror externalizare poate fi permisă de un stat membru, în conformitate cu articolul 125d din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 pot include, printre altele, colectarea, depozitarea, ambalarea și comercializarea produselor membrilor organizației de producători.

2. Externalizarea unei activități a unei organizații de producători implică faptul că organizația de producători încheie un acord comercial cu o altă entitate, inclusiv unul sau mai mulți dintre membrii săi sau o filială, în vederea exercitării activității în cauză. Totuși, organizației de producători îi revine responsabilitatea de a asigura desfășurarea activității respective, precum și controlul gestionării globale și monitorizarea acordului comercial privind exercitarea activității în cauză.

1. Sediul social al unei organizații de producători transnaționale se stabilește în statul membru în care organizația dispune de exploatații importante, de un număr important de membri și/sau în care realizează o parte importantă a producției comercializate.

2. Statul membru în care se află sediul social al organizației de producători transnaționale răspunde de următoarele:

1. În cazul fuzionării unor organizații de producători, organizația de producători care rezultă din fuziune înlocuiește organizațiile de producători care au fuzionat. Noua entitate preia drepturile și obligațiile organizațiilor de producători care au fuzionat.

Noua entitate rezultată în urma fuziunii poate aplica programele în paralel și separat până la data de 1 ianuarie a anului care urmează fuziunii sau poate fuziona programele operaționale începând din momentul fuziunii. Fuziunea programelor operaționale trebuie să se realizeze în conformitate cu articolele 66 și 67.

2. Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1) al doilea paragraf, statele membre pot autoriza organizațiile de producători care solicită acest lucru, pentru motive bine întemeiate, să continue aplicarea în paralel a programelor operaționale distincte până la încheierea naturală a acestora.

1. Statele membre pot stabili dacă și în ce condiții poate fi acceptată ca membră a unei organizații de producători o persoană fizică sau juridică ce nu este producător.

2. Prin stabilirea condițiilor menționate la alineatul (1), statele membre asigură, în special, conformitatea cu dispozițiile articolului 122 primul paragraf litera (a) punctul (iii) și ale articolului 125a alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

Statele membre pot limita sau interzice dreptul persoanelor fizice sau juridice de a vota în privința deciziilor referitoare la fondurile operaționale, în conformitate cu condițiile stabilite la alineatul (2).

1. Statele membre iau toate măsurile pe care le consideră necesare în vederea evitării oricărui abuz de putere sau de influență al unuia sau mai multor membri privind gestionarea și funcționarea unei organizații de producători, măsurile incluzând drepturile de vot.

2. Dacă o organizație de producători este o parte clar definită a unei entități juridice, statele membre pot adopta măsuri pentru a restricționa sau a anula puterile respectivei entități juridice de a modifica, aproba sau respinge deciziile organizației de producători.

Normele privind organizațiile de producători aplicabile asociațiilor de organizații de producători

Articolul 22, articolul 26 alineatul (3), articolul 27 și articolul 31 se aplică mutatis mutandis asociațiilor de organizații de producători. Dacă asociația de organizații de producători desfășoară activitatea de vânzare, se aplică mutatis mutandis articolul 26 alineatul (2).

1. Statele membre pot să recunoască asociațiile de organizații de producători în temeiul articolului 125c din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 doar pentru activitatea sau activitățile referitoare la produsul sau grupul de produse specificat în cererea de recunoaștere.

2. O asociație de organizații de producători poate fi recunoscută în temeiul articolului 125c din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și poate desfășura oricare dintre activitățile unei organizații de producători, chiar și în cazul în care comercializarea produselor în cauză continuă să fie desfășurată de membrii acesteia.

Membrii asociațiilor de organizații de producători care nu sunt organizații de producători

1. Statele membre pot stabili dacă și în ce condiții poate fi acceptată ca membră a unei asociații de organizații de producători o persoană fizică sau juridică ce nu este o organizație de producători recunoscută.

2. Membrii unei asociații de organizații de producători recunoscute care nu sunt organizații de producători recunoscute:

Statele membre pot autoriza, limita sau interzice dreptul respectivilor membri de a vota în privința deciziilor referitoare la programele operaționale.

1. Sediul social al asociației transnaționale de organizații de producători se stabilește într-un stat membru în care asociația dispune de un număr semnificativ de organizații membre și/sau în care organizațiile membre realizează o parte importantă a producției comercializate.

2. Statul membru în care se află sediul social al asociației transnaționale de organizații de producători răspunde de următoarele:

1. O entitate juridică sau o parte clar definită a unei entități juridice prezintă planul de recunoaștere menționat la articolul 125e alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 autorității competente din statul membru în care entitatea juridică își are sediul social.

Un proiect de plan de recunoaștere trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

1. Autoritatea competentă din statul membru ia o decizie privind proiectul de plan de recunoaștere în termen de trei luni de la primirea planului însoțit de toate documentele justificative. Statele membre pot prevedea un termen limită mai scurt.

2. Statele membre pot adopta norme suplimentare privind eligibilitatea operațiunilor și a cheltuielilor în temeiul planurilor de recunoaștere, inclusiv norme privind eligibilitatea investițiilor, pentru ca grupurile de producători să îndeplinească criteriile de recunoaștere a organizațiilor de producători, menționate la articolul 125b alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

3. După efectuarea controalelor de conformitate menționate la articolul 111, autoritatea competentă din statul membru, după caz:

Acceptul poate fi dat, dacă este cazul, numai dacă în plan au fost introduse modificările solicitate în temeiul dispozițiilor de la litera (b).

Autoritatea competentă din statul membru comunică decizia adoptată entității juridice sau părții clar definite a unei entități juridice.

1. Planul de recunoaștere se pune în aplicare în segmente anuale, începând cu data de 1 ianuarie. Statele membre pot permite grupurilor de producători să efectueze o defalcare a acestor segmente anuale în segmente semestriale.

În primul an de punere în aplicare, în conformitate cu data propusă menționată la articolul 37 litera (b), planul de recunoaștere începe:

În orice caz, primul an de punere în aplicare a planului de recunoaștere se încheie la data de 31 decembrie a aceluiași an.

2. Statele membre stabilesc condițiile în care grupurile de producători pot solicita modificări ale planurilor în timpul aplicării acestora. Solicitările respective trebuie să fie însoțite de toate documentele justificative necesare.

Statele membre stabilesc condițiile în care planurile de recunoaștere pot fi modificate în cursul unui segment anual sau semestrial fără aprobarea prealabilă a autorității competente din statul membru. Pentru a fi eligibile în vederea ajutorului, modificările respective trebuie să fie comunicate imediat de grupul de producători autorității competente din statul membru.

3. Autoritatea competentă din statul membru ia o decizie în privința modificărilor planului în termen de trei luni de la primirea cererii de modificare, după examinarea justificărilor prezentate. Este considerată respinsă orice cerere de modificare în legătură cu care nu s-a luat o decizie în intervalul de timp menționat. Statele membre pot prevedea un termen limită mai scurt.

1. Grupurile de producători care pun în aplicare un plan de recunoaștere pot depune, în orice moment, o cerere de recunoaștere în temeiul articolului 125b din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Aceste cereri trebuie depuse, în orice caz, înainte de sfârșitul perioadei tranzitorii menționate la articolul 125e alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

2. Începând cu data depunerii unei astfel de cereri, grupul în cauză poate prezenta un proiect de program operațional în temeiul articolului 63.

1. Activitatea principală a unui grup de producători se referă la concentrarea ofertei și la comercializarea produselor membrilor săi pentru care este recunoscută preliminar.

2. Un grup de producători poate vinde produse de la producători care nu sunt membri ai unui grup de producători dacă este recunoscut pentru produsele respective și cu condiția ca valoarea economică a activității respective să fie inferioară valorii producției comercializate a membrilor grupului de producători și a membrilor altor grupuri de producători.

1. Articolul 50 alineatele (1)-(4) și (7) și alineatul (6) prima teză se aplică mutatis mutandis grupurilor de producători.

2. În cazul diminuării cu cel puțin 35 % a valorii producției comercializate, din motive justificate în mod corespunzător statului membru și care nu depind de responsabilitatea și de controlul grupului de producători, se consideră că valoarea totală a producției comercializate reprezintă 65 % din valoarea totală declarată în cererea sau cererile de ajutor precedente referitoare la segmentul anual cel mai recent, verificată de statul membru, iar în absența acestor cereri, din valoarea declarată inițial în planul de recunoaștere aprobat.

3. Valoarea producției comercializate este cea calculată în temeiul legislației aplicabile în ceea ce privește perioada pentru care se solicită ajutorul.

1. Ratele ajutorului menționate la articolul 103a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se reduc la jumătate în raport cu producția comercializată care depășește valoarea de 1 000 000 EUR.

2. Ajutorul menționat la articolul 103a alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 face obiectul unui plafon anual de 1 000 000 EUR pentru fiecare grup de producători.

3. Ajutorul menționat la articolul 103a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se plătește:

Pentru calcularea cuantumului tranșelor, statele membre pot utiliza ca punct de pornire producția comercializată corespunzătoare unei perioade diferite de cea pentru care este plătită tranșa, dacă acest lucru este necesar din motive de control. Diferența dintre perioade trebuie să fie mai mică decât perioada în cauză.

4. Cursul de schimb care se aplică sumelor menționate la alineatele (1) și (2) este ultimul curs de schimb publicat de Banca Centrală Europeană înainte de prima zi a perioadei pentru care se acordă ajutorul respectiv.

Investițiile legate de punerea în aplicare a planurilor de recunoaștere menționate la articolul 37 litera (c) din prezentul regulament, pentru care se prevede un ajutor la articolul 103a alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, sunt finanțate proporțional cu utilizarea acestora pentru produsele membrilor unui grup de producători pentru care se acordă recunoaștere preliminară.

Investițiile care ar putea denatura concurența în privința celorlalte activități economice ale grupului de producători sunt excluse de la acordarea de ajutor din partea Uniunii.

1. Un grup de producători depune o singură cerere pentru ajutorul menționat la articolul 103a alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, în termen de trei luni de la sfârșitul fiecărei perioade anuale sau semestriale menționate la articolul 43 alineatul (3) din prezentul regulament. Cererea include o declarare a valorii producției comercializate pentru perioada pentru care se solicită ajutorul.

2. Pot fi depuse cereri de ajutor care se referă la perioade semestriale numai dacă planul de recunoaștere este defalcat în perioade semestriale, în conformitate cu articolul 39 alineatul (1). Orice cerere de ajutor trebuie însoțită de o declarație scrisă a grupului de producători din care se deduce că acesta:

3. Statele membre stabilesc termenul limită pentru plata ajutorului, termen care nu poate depăși în niciun caz șase luni de la primirea cererii.

Statele membre evaluează eligibilitatea grupurilor de producători pentru acordarea ajutorului în temeiul prezentului regulament, pentru a stabili dacă acordarea unui ajutor este justificată în mod corespunzător, ținând cont de condițiile și de data acordării unui eventual ajutor public anterior organizațiilor sau grupurilor de producători din care provin membrii grupului de producători în cauză, precum și de eventualele mutări ale unor membri între organizațiile de producători și grupurile de producători.

1. Contribuția Uniunii la finanțarea ajutorului menționat la articolul 103a alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 este de:

Restul ajutorului este plătit de statul membru sub forma unei plăți forfetare. În cererea de ajutor nu este necesar să se includă dovezi privind utilizarea ajutorului.

2. Contribuția Uniunii la finanțarea ajutorului menționat la articolul 103a alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, exprimată ca subvenție de capital sau echivalent de subvenție de capital, nu depășește, ca procentaj din costurile de investiții eligibile:

Statele membre în cauză se obligă să contribuie la finanțare cu cel puțin 5 % din costurile de investiții eligibile.

Contribuția beneficiarilor ajutorului la finanțarea costurilor de investiții eligibile este de cel puțin:

1. Pot beneficia sau continua să beneficieze de ajutorul prevăzut la articolul 103a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 grupurile de producători cărora li s-a acordat o recunoaștere preliminară și care rezultă din fuziunea dintre două sau mai multe grupuri de producători cărora li s-a acordat o recunoaștere preliminară.

2. În scopul calculării cuantumului ajutorului care poate fi plătit în temeiul alineatului (1), grupul de producători care rezultă din fuziune înlocuiește grupurile care au fuzionat.

3. În cazul în care două sau mai multe grupuri de producători fuzionează, noua entitatea preia drepturile și obligațiile grupului de producători căruia i s-a acordat recunoașterea preliminară mai întâi.

4. Dacă un grup de producători căruia i s-a acordat recunoașterea preliminară fuzionează cu o organizație de producători recunoscută, entitatea care rezultă din fuziune nu mai este eligibilă pentru recunoaștere preliminară ca grup de producători și nici pentru ajutoarele menționate la articolul 103a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Entitatea rezultată este considerată în continuare organizație de producători recunoscută, cu condiția să respecte cerințele aplicabile. Dacă este necesar, organizația de producători solicită o modificare a programului său operațional și, în acest scop, dispozițiile articolului 29 se aplică mutatis mutandis.

Cu toate acestea, activitățile desfășurate de grupurile de producători înaintea unei astfel de fuziuni continuă să fie eligibile în conformitate cu condițiile stabilite în planul de recunoaștere.

1. Acordarea ajutorului prevăzut la articolul 103a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 încetează din momentul acordării recunoașterii.

2. Dacă este prezentat un program operațional în temeiul prezentului Regulament, statul membru în cauză ia măsuri pentru a evita dubla finanțare a măsurilor stabilite în planul de recunoaștere.

3. Investițiile eligibile pentru ajutoarele sau costurile menționate la articolul 103a alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 pot fi transferate spre programele operaționale, cu condiția ca acestea să fie în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.

4. Statele membre stabilesc perioada, începând după punerea în aplicare a planului de recunoaștere, în cursul căreia grupul de producători trebuie recunoscut ca organizație de producători. Această perioadă nu poate depăși patru luni.

1. În cazul unei organizații de producători, valoarea producției comercializate se calculează pe baza producției organizației de producători și a membrilor acesteia și include doar producția fructelor și legumelor pentru care este recunoscută organizația de producători. Valoarea producției comercializate poate include fructele și legumele care nu trebuie să fie conforme cu standardele de comercializare, în cazul în care standardele respective nu se aplică în temeiul articolului 4.

2. Valoarea producției comercializate include producția membrilor care aderă la organizația de producători sau renunță la calitatea de membru al acesteia. Statele membre stabilesc condițiile necesare pentru evitarea dublei contabilizări.

3. Valoarea producției comercializate nu include valoarea fructelor și legumelor prelucrate sau a oricărui alt produs care nu este un produs din sectorul fructelor și legumelor.

Totuși, valoarea producției comercializate de fructe și legume destinate prelucrării care au fost transformate într-unul dintre produsele din fructe și legume prelucrate enumerate în partea X a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sau în orice alt produs prelucrat menționat în prezentul articol și descris pe larg în anexa VI la prezentul regulament, de o organizație de producători, de o asociație de organizații de producători, de membrii producători ai acestora sau de filialele acestora menționate la alineatul (9) din prezentul articol, fie în mod direct, fie prin externalizare, se calculează ca o rată forfetară procentuală aplicată valorii facturate a respectivelor produse prelucrate. Rata forfetară este de:

4. Statele membre pot permite organizațiilor de producători să includă valoarea subproduselor în valoarea producției comercializate.

5. Valoarea producției comercializate include valoarea produselor retrase de pe piață și eliminate conform dispozițiilor articolului 103d alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, evaluată la prețul mediu al produselor respective comercializate de organizația de producători în perioada de referință precedentă.

6. Numai producția organizației de producători și/sau a membrilor producători ai acesteia care este comercializată de respectiva organizație de producători este inclusă în valoarea producției comercializate. Producția membrilor producători ai organizației de producători comercializată de o altă organizație de producători desemnată de propria lor organizație în temeiul articolului 125a alineatul (2) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 este inclusă în valoarea producției comercializate a celei de-a doua organizații de producători.

7. Producția comercializată de fructe și legume se facturează în etapa de „ieșire din organizația de producători”, dacă este cazul, ca produs condiționat și ambalat enumerat în partea IX a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, fără:

8. Valoarea producției comercializate poate fi calculată, de asemenea, în etapa de „ieșire din asociația de organizații de producători” și pe aceeași bază prevăzută la alineatul (7).

9. De asemenea, valoarea producției comercializate poate fi calculată în etapa de „ieșire din filială”, pe aceeași bază prevăzută la alineatul (7), cu condiția ca cel puțin 90 % din capitalul filialei să aparțină:

10. În cazul externalizării, valoarea producției comercializate se calculează în etapa de „ieșire din organizația de producători” și include valoarea economică adăugată a activității care a fost externalizată de organizația de producători membrilor săi, unor părți terțe sau unei alte filiale decât cea menționată la alineatul (9).

11. În cazul diminuării producției din cauza unui fenomen meteorologic, a unei boli a animalelor sau plantelor sau a unei infestări cu dăunători, poate fi inclusă în valoarea producției comercializate orice despăgubire primită din partea asiguratorului, date fiind cauzele menționate, în temeiul măsurilor de asigurare a recoltelor vizate de secțiunea 6 din capitolul III sau al măsurilor echivalente gestionate de organizația de producători.

1. Plafonul anual al ajutorului menționat la articolul 103d alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se calculează în fiecare an pe baza valorii producției comercializate în cursul unei perioade de referință de 12 luni care urmează a fi stabilită de statele membre.

2. Statele membre stabilesc perioada de referință pentru fiecare organizație de producători după cum urmează:

3. Perioada de 12 luni este perioada contabilă a organizației de producători în cauză.

Metoda prin care se stabilește perioada de referință nu trebuie să varieze în timpul derulării unui program operațional decât în cazuri justificate în mod corespunzător.

4. În cazul diminuării cu cel puțin 35 % a valorii unui produs din motive care nu depind de responsabilitatea și de controlul organizației de producători, se consideră că valoarea producției comercializate a respectivului produs reprezintă 65 % din valoarea sa în perioada de referință precedentă.

Organizația de producători justifică autorității competente din statul membru în cauză motivele menționate în primul paragraf.

5. Atunci când organizațiile de producători recent recunoscute nu dispun de date istorice suficiente privind producția comercializată în scopul aplicării dispozițiilor de la alineatul (2), se poate considera că valoarea producției comercializate este valoarea producției comercializabile furnizate de organizația de producători în scopul obținerii recunoașterii.

Primul paragraf se aplică mutatis mutandis noilor membri ai unei organizații de producători care aderă pentru prima oară la o organizație de producători.

6. Statele membre iau măsurile necesare în vederea culegerii informațiilor privind valoarea producției comercializate a organizațiilor de producători care nu au prezentat programe operaționale.

7. Prin derogare de la alineatele (1) și (6), valoarea producției comercializate pentru perioada de referință se calculează în temeiul legislației în vigoare în cursul respectivei perioade de referință.

Totuși, în cazul programelor operaționale aprobate până la 20 ianuarie 2010, valoarea producției comercializate până în 2007 se calculează pe baza legislației aplicabile în perioada de referință, iar valoarea producției comercializate în 2008 și ulterior se calculează pe baza legislației aplicabile în 2008.

În cazul programelor operaționale aprobate după 20 ianuarie 2010, valoarea producției comercializate în 2008 și ulterior se calculează pe baza legislației aplicabile la momentul aprobării programului operațional.

Statele membre se asigură că fondurile operaționale sunt gestionate într-un mod care să permită auditorilor externi să identifice, să controleze și să certifice anual încasările și cheltuielile.

1. Organizația de producători stabilește contribuțiile financiare la fondul operațional menționat la articolul 103b alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

2. Toți producătorii au posibilitatea de a beneficia de fondul operațional și toți producătorii au posibilitatea de a participa în mod democratic la luarea deciziilor referitoare la utilizarea fondului operațional al organizației de producători și a contribuțiilor financiare la fondul operațional.

1. Până cel târziu la 15 septembrie, organizațiile de producători notifică statului membru în care își au sediul cuantumurile estimate ale contribuției Uniunii și ale contribuției membrilor săi și a organizației de producători înseși la fondurile operaționale pentru anul următor, împreună cu programele operaționale sau cererile de aprobare a modificărilor acestora.

2. Calcularea cuantumului estimat al fondurilor operaționale se bazează pe programele operaționale și pe valoarea producției comercializate. Calcularea este defalcată între cheltuielile pentru măsurile de prevenire și gestionare a crizelor și alte măsuri.

1. Structura generală și conținutul strategiei naționale menționate la articolul 103f alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sunt stabilite în conformitate cu orientările din anexa VII. Strategia națională poate fi compusă din elemente regionale.

Strategia națională integrează toate deciziile luate și toate dispozițiile adoptate de statul membru în aplicarea părții II titlul II capitolul II secțiunile I și Ia din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și a prezentului titlu.

2. Strategia națională, inclusiv integrarea cadrului național menționat la articolul 103f alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, se elaborează înainte de prezentarea proiectelor de programe operaționale în cursul unui anumit an. Cadrul național este integrat după transmiterea sa către Comisie și, dacă este cazul, după modificarea sa în conformitate cu articolul 103f alineatul (1) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

3. Din procesul de elaborare a strategiei naționale face parte o evaluare a situației inițiale, efectuată sub responsabilitatea statului membru. Aceasta identifică și evaluează necesitățile care trebuie satisfăcute, ierarhizarea necesităților în funcție de priorități, obiectivele care trebuie realizate prin programe operaționale pentru satisfacerea necesităților prioritare respective, rezultatele prevăzute și obiectivele cuantificate care trebuie realizate în raport cu situația inițială și, de asemenea, stabilește instrumentele și acțiunile cele mai potrivite pentru realizarea obiectivelor respective.

4. De asemenea, statele membre asigură monitorizarea și evaluarea strategiei naționale și punerea în aplicare a acesteia prin programe operaționale.

Strategia națională poate fi modificată, în special în lumina monitorizării și evaluării. Astfel de modificări se efectuează înainte de prezentarea proiectelor de programe operaționale în cursul unui anumit an.

5. Statele membre stabilesc, în cadrul strategiei naționale, procentajele maxime din fond care pot fi alocate unei singure măsuri și/sau unui tip de acțiuni și/sau de cheltuieli, pentru a garanta un echilibru corespunzător între diferitele măsuri.

1. Pe lângă prezentarea cadrului propus menționat la articolul 103f alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, statele membre notifică Comisiei orice modificare a cadrului național care face obiectul procedurii stabilite în paragraful menționat. Prin mijloacele pe care le consideră adecvate, Comisia pune un cadru național la dispoziția altor state membre.

2. Într-o secțiune separată, cadrul național indică cerințele cu privire la complementaritate, consecvență și conformitate pe care trebuie să le îndeplinească acțiunile de protecție a mediului selectate în cadrul unui program operațional, în conformitate cu articolul 103f alineatul (1) primul paragraf a doua teză din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Comisia furnizează statelor membre un model pentru secțiunea respectivă.

Cadrul național stabilește, de asemenea, o listă neexhaustivă de acțiuni de protecție a mediului și condițiile aferente aplicabile în statul membru în scopul aplicării articolului 103c alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. În privința fiecărei acțiuni de protecție a mediului, cadrul național trebuie să indice:

3. Acțiunile de protecție a mediului similare angajamentelor de agromediu sprijinite în cadrul unui program de dezvoltare rurală trebuie să aibă aceeași durată ca angajamentele respective. Dacă durata unor angajamente de agromediu similare ar depăși durata programului operațional inițial, acțiunile de protecție a mediului sunt continuate într-un program operațional ulterior. Totuși, statele membre pot autoriza durate mai scurte ale acțiunilor de protecție a mediului sau chiar întreruperea acestora în cazuri justificate în mod corespunzător și mai ales pe baza rezultatelor evaluării intermediare menționate la articolul 126 alineatul (3) din prezentul regulament.

Cadrul național indică durata acțiunilor menționate la primul paragraf și, după caz, obligația de a se continua acțiunea într-un program operațional ulterior.

Statele membre pot adopta norme care completează Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și prezentul regulament în ceea ce privește eligibilitatea măsurilor, acțiunilor sau cheltuielilor în cadrul programelor operaționale.

1. Sub rezerva dispozițiilor alineatului (2), nu se acordă niciun sprijin în cadrul programului sau programelor de dezvoltare rurală ale statelor membre aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (9) acțiunilor care sunt vizate de măsurile stabilite de prezentul regulament.

2. În cazul în care, în conformitate cu articolul (5) alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, a fost acordat în mod excepțional sprijin unor măsuri care ar putea fi eligibile în temeiul prezentului regulament, statele membre se asigură că un beneficiar poate primi sprijin pentru o anumită acțiune doar în cadrul unei singure scheme.

În acest scop, atunci când includ în programele lor de dezvoltare rurală măsuri care conțin astfel de excepții, statele membre trebuie să se asigure că strategia națională menționată la articolul 55 din prezentul regulament indică criteriile și normele administrative pe care le vor aplica în cadrul programelor de dezvoltare rurală.

3. Dacă este cazul și fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 103a alineatul (3), ale articolului 103d alineatele (1) și (3) și ale articolului 103e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și dispozițiilor articolului 47 din prezentul regulament, nivelul sprijinului pentru măsurile reglementate de prezentul regulament nu depășește nivelul aplicabil măsurilor din cadrul programului de dezvoltare rurală.

4. Sprijinul acordat pentru măsurile de protecție a mediului, în afară de achiziționarea de active fixe, este limitat la sumele maxime stabilite în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 pentru plățile pentru agromediu. Sumele respective pot fi mărite în cazuri excepționale, ținând cont de situații specifice care trebuie justificate în strategia națională menționată la articolul 55 din prezentul regulament și în programele operaționale ale organizațiilor de producători. De asemenea, sumele pentru acțiunile de protecție a mediului pot fi crescute pentru a sprijini operațiuni legate de prioritățile identificate la articolul 16a din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

5. Alineatul (4) nu se aplică acțiunilor de protecție a mediului care nu sunt legate, direct sau indirect, de o anumită parcelă.

1. Programele operaționale nu includ acțiuni sau cheltuieli menționate în lista din anexa IX.

2. Cheltuielile efectuate în cadrul programelor operaționale eligibile pentru ajutoare sunt limitate la costurile reale suportate. Cu toate acestea, statele membre pot stabili, în schimb, în mod anticipat și bine justificat, sume forfetare standard în următoarele situații:

3. Pentru ca o acțiune să fie eligibilă, peste 50 % (ca valoare) din produsele la care se referă acțiunea trebuie să fie cele pentru care este recunoscută organizația de producători. Pentru a fi incluse în acest procentaj de 50 %, produsele trebuie să provină de la membrii organizației de producători sau de la producători membri ai unei alte organizații de producători sau asociație de organizații de producători. Pentru calcularea valorii se aplică mutatis mutandis articolul 50.

4. În cazul acțiunilor de protecție a mediului se aplică următoarele norme:

În strategiile naționale menționate la articolul 55 din prezentul regulament, statele membre stabilesc un procentaj maxim din cheltuielile anuale din cadrul unui program operațional care poate fi cheltuit pe acțiuni legate de gestionarea ecologică a ambalajelor. Procentajul respectiv nu poate depăși 20 %, decât pentru a ține cont de circumstanțe naționale/regionale specifice care trebuie justificate în strategia națională.

5. Investițiile, inclusiv cele realizate în cadrul contractelor de leasing, al căror termen de amortizare depășește durata programului operațional pot fi transferate spre un program operațional ulterior din motive economice justificate în mod corespunzător, în special în cazul în care perioada de amortizare fiscală este mai mare de cinci ani.

În cazul în care investițiile sunt înlocuite, valoarea reziduală a investițiilor înlocuite:

6. Investițiile sau acțiunile pot fi puse în aplicare în exploatații individuale și/sau la sediile unor membri producători ai organizației de producători sau ai asociației de organizații de producători, inclusiv atunci când acțiunile sunt externalizate unor membri ai organizației de producători sau ai asociației de organizații de producători, cu condiția să contribuie la realizarea obiectivelor programului operațional. Statele membre se asigură că investiția sau valoarea reziduală a acesteia este recuperată în cazul în care membrul producător părăsește organizația de producători. Totuși, în circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot prevedea ca organizația de producători să nu fie obligată să recupereze investiția sau valoarea reziduală a acesteia.

7. Investițiile și acțiunile legate de transformarea fructelor și legumelor în fructe și legume prelucrate pot fi eligibile pentru sprijin dacă investițiile și acțiunile respective urmăresc îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 103c alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, inclusiv a celor menționate la articolul 122 primul paragraf litera (c) din respectivul regulament, și dacă sunt identificate în strategia națională menționată la articolul 103f alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

1. Un stat membru poate autoriza o asociație de organizații de producători să prezinte un program operațional complet sau parțial, constituit din acțiuni identificate, dar care nu sunt puse în aplicare de două sau mai multe organizații de producători membre în cadrul programelor lor operaționale.

2. Programele operaționale ale asociațiilor de organizații de producători sunt analizate împreună cu programele operaționale ale organizațiilor de producători membre, inclusiv în ceea ce privește realizarea obiectivelor și limitele stabilite la articolul 103c din Regulamentul (CE) nr. 1234/1007.

4. Articolele 58, 59 și 60, articolul 61 literele (b) și (c) și articolele 63-67 se aplică mutatis mutandis programelor operaționale ale asociațiilor de organizații de producători. Totuși, în cazul programelor operaționale parțiale ale asociațiilor de organizații de producători nu este necesar să existe un echilibru între activitățile menționate la articolul 59 litera (b).

1. Organizația de producători prezintă programele operaționale spre aprobare autorității competente din statul membru în care se află sediul ei social până cel târziu la data de 15 septembrie a anului care precede anul în care urmează să fie puse în aplicare programele operaționale. Totuși, statele membre pot amâna acest termen limită.

2. Când depune o cerere de recunoaștere ca organizație de producători, o entitate juridică sau o parte clar definită a unei entități juridice, inclusiv un grup de producători, poate prezenta, în același timp, spre aprobare și programul operațional menționat la alineatul (1). Aprobarea programului operațional este condiționată de obținerea recunoașterii până cel târziu la data finală prevăzută la articolul 64 alineatul (2).

2. Autoritatea competentă din statul membru ia o decizie în legătură cu programele operaționale și fondurile operaționale până cel târziu la data de 15 decembrie a anului prezentării acestora.

Statele membre informează organizațiile de producători în legătură cu respectivele decizii până la 15 decembrie.

Cu toate acestea, din motive justificate în mod corespunzător, autoritatea competentă din statul membru poate lua o decizie cu privire la programele operaționale și la fondurile operaționale până la data de 20 ianuarie care urmează datei prezentării acestora. Decizia de aprobare poate prevedea că cheltuielile sunt eligibile începând cu data de 1 ianuarie a anului următor prezentării acestora.

1. Organizațiile de producători pot solicita modificări ale programelor operaționale, inclusiv în ceea ce privește durata acestora, până cel târziu la data de 15 septembrie, în vederea punerii în aplicare începând cu data de1 ianuarie a anului următor.

2. Orice cerere de modificare trebuie să fie însoțită de acte doveditoare care precizează motivul, natura și implicațiile modificărilor.

3. Autoritatea competentă din statul membru adoptă decizii privind cererile de modificare a programelor operaționale până cel târziu la data de 15 decembrie a anului în care este depusă cererea.

Cu toate acestea, din motive justificate în mod corespunzător, autoritatea competentă din statul membru poate lua o decizie cu privire la modificările programelor operaționale până la data de 20 ianuarie care urmează anului în care este depusă cererea. Decizia de aprobare poate prevedea că cheltuielile sunt eligibile începând cu data de 1 ianuarie a anului următor anului în care este depusă cererea.

1. Statele membre pot autoriza modificarea programelor operaționale în timpul anului, în condiții care urmează a fi stabilite de statele membre.

2. Autoritatea competentă din statul membru ia decizii privind modificările programelor operaționale solicitate în temeiul alineatului (1) până la data de 20 ianuarie a anului care urmează anului pentru care au fost solicitate modificările.

3. În timpul anului în curs, autoritatea competentă din statul membru poate autoriza organizațiile de producători:

4. Statele membre stabilesc condițiile în care pot fi modificate programele operaționale în timpul anului fără autorizarea prealabilă a autorității competente din statul membru. Pentru a fi eligibile în vederea ajutorului, modificările respective trebuie să fie notificate imediat autorității competente de către organizația de producători.

1. Programele operaționale sunt puse în aplicare pe perioade anuale cuprinse între 1 ianuarie și 31 decembrie.

2. Programele operaționale care sunt aprobate la data de 15 decembrie cel târziu trebuie puse în aplicare începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

Punerea în aplicare a programelor aprobate după data de 15 decembrie se amână cu un an.

Prin derogare de la primul și al doilea paragraf ale prezentului alineat, în cazul în care se aplică articolul 64 alineatul (2) paragraful al treilea sau articolul 65 alineatul (3) paragraful al doilea, punerea în aplicare a programelor operaționale aprobate în conformitate cu dispozițiile respective începe cel târziu la data de 31 ianuarie care urmează aprobării lor.

1. Conform dispozițiilor articolului 103 g alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, statele membre notifică organizațiilor de producători și asociațiilor de organizații de producători cuantumul aprobat al ajutoarelor până cel târziu la data de 15 decembrie a anului care precedă anul pentru care sunt solicitate ajutoarele.

2. În cazul în care se aplică articolul 64 alineatul (2) paragraful al treilea sau articolul 65 alineatul (3) paragraful al doilea, statele membre notifică cuantumul aprobat al ajutoarelor până la data de 20 ianuarie a anului pentru care sunt solicitate ajutoarele.

1. Organizațiile de producători depun la autoritatea competentă din statul membru o cerere de ajutor sau de sold de ajutor pentru fiecare program operațional pentru care se solicită ajutor, până cel târziu la data de 15 februarie a anului următor celui pentru care este solicitat ajutorul.

2. Cererile de ajutor trebuie să fie însoțite de documente justificative privind:

3. Cererile de ajutor pot cuprinde cheltuielile programate, dar încă neefectuate, în cazul în care se dovedește că:

Plata ajutorului și eliberarea garanției constituite în conformitate cu articolul 71 alineatul (3) se efectuează pe baza prezentării dovezilor conform cărora cheltuielile programate menționate la primul paragraf litera (b) au fost efectuate și pe baza dreptului la ajutor stabilit efectiv, cu condiția ca dovezile respective să fie transmise până la data de 30 aprilie a anului următor celui pentru care au fost programate cheltuielile în cauză.

4. În cazul în care cererile sunt depuse după data prevăzută la alineatul (1), ajutorul este redus cu 1 % pentru fiecare zi de întârziere.

În cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, autoritatea competentă din statul membru poate accepta cereri după data stabilită la alineatul (1), dacă au fost efectuate controalele necesare și dacă se respectă termenul limită de plată prevăzut la articolul 70.

5. Asociațiile de organizații de producători pot depune cererea de ajutor menționată la alineatul (1) în numele membrilor lor, în cazul în care acești membri sunt organizații de producători și cu condiția ca documentele justificative solicitate în temeiul alineatului (2) să fie prezentate pentru fiecare membru în parte. Organizațiile de producători trebuie să fie beneficiarii finali ai ajutorului.

Statele membre plătesc ajutoarele până la data de 15 octombrie a anului care urmează anului de punere în aplicare a programului.

1. Statele membre pot permite organizațiilor de producători să solicite plata în avans a părții ajutoarelor care corespunde cheltuielilor previzibile care rezultă din programul operațional într-o perioadă de trei sau patru luni începând din luna în care se depune cererea de plată în avans.

2. Cererile de plăți în avans se depun în conformitate cu decizia statului membru, fie trimestrial, în lunile ianuarie, aprilie, iulie și octombrie, fie la intervale de câte patru luni, în lunile ianuarie, mai și septembrie.

Totalul plăților în avans efectuate pentru un anumit an nu trebuie să depășească 80 % din cuantumul ajutorului aprobat inițial pentru programul operațional în cauză.

3. Avansurile se plătesc cu condiția constituirii unei garanții egale cu 110 % din cuantumul avansului, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 2220/85 (12) al Comisiei.

Statele membre stabilesc condiții pentru a se asigura că contribuțiile financiare la fondul operațional au fost colectate în conformitate cu dispozițiile articolelor 52 și 53 din prezentul regulament și că plățile în avans precedente și contribuția corespunzătoare a organizației de producători au fost efectiv cheltuite.

4. Cererile de eliberare a garanțiilor pot fi depuse în timpul anului de programare curent și trebuie să fie însoțite de documente justificative, de exemplu facturi și documente care dovedesc efectuarea plății.

Garanția se eliberează în proporție de până la 80 % din cuantumul avansurilor plătite.

5. În sensul dispozițiilor articolului 20 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85, cerința principală se referă la desfășurarea operațiunilor prevăzute în programele operaționale, respectându-se angajamentele prevăzute la articolul 61 literele (b) și (c) din prezentul regulament.

În cazul nerespectării cerinței principale sau a încălcării grave a obligațiilor prevăzute la articolul 61 literele (b) și (c), garanția se reține, fără a aduce atingere altor sancțiuni și penalități care urmează a fi stabilite în conformitate cu dispozițiile din capitolului V secțiunea 3.

În cazul nerespectării altor cerințe, garanția se reține proporțional cu gravitatea neregulii constatate.

6. Statele membre pot stabili o sumă minimă și termenele limită pentru plățile în avans.

Statele membre pot permite organizațiilor de producători să solicite plata acelei părți a ajutoarelor care corespunde cuantumurilor deja cheltuite în temeiul programului operațional.

Cererile pot fi depuse în orice moment, dar numai de trei ori în cursul unui an. Cererile trebuie să fie însoțite de documente justificative, precum facturi și documente care dovedesc efectuarea plății.

Plățile aferente cererilor care vizează părți ale ajutoarelor nu pot depăși 80 % din partea ajutoarelor care corespunde cuantumurilor deja cheltuite în temeiul programului operațional pentru perioada în cauză. Statele membre pot stabili o sumă minimă pentru plățile parțiale și termene limită pentru depunerea cererilor.

Statele membre pot prevedea că una sau mai multe dintre măsurile enumerate la articolul 103c alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 nu se aplică pe teritoriul lor.

Creditele pentru finanțarea măsurilor de prevenire și gestionare a crizelor în temeiul articolului 103c alineatul (2) paragraful al treilea din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al căror termen de rambursare depășește durata programului operațional pot fi transferate, din motive economice justificate în mod corespunzător, către un program operațional ulterior.

Prezenta secțiune stabilește norme privind retragerile de pe piață menționate la articolul 103c alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

În sensul prezentului capitol, prin „produse retrase de pe piață”, „produse retrase” și „produse care nu sunt oferite spre vânzare” se înțelege produse care sunt astfel retrase de pe piață.

1. Dacă pentru un anumit produs există un standard de comercializare în sensul titlului II, respectivul produs retras de pe piață trebuie să fie conform cu standardul în cauză, cu excepția dispozițiilor referitoare la prezentarea și marcarea produselor. Produsele pot fi retrase în vrac, toate calibrele fiind la un loc, cu condiția să fie respectate cerințele minime pentru categoria II, în special în ceea ce privește calitatea și calibrul.

Cu toate acestea, produsele miniaturale, astfel cum sunt definite în standardul în cauză, trebuie să fie conforme cu standardul de comercializare aplicabil, inclusiv cu dispozițiile privind prezentarea și marcarea produselor.

2. Dacă nu există un astfel de standard de comercializare pentru un anumit produs, produsele retrase de pe piață trebuie să respecte cerințele minime stabilite în anexa X. Statele membre pot stabili norme suplimentare în completarea respectivelor cerințe minime.

Media trienală aplicabilă în cazul retragerilor de pe piață în vederea distribuirii gratuite

1. Limita de 5 % din volumul producției comercializate menționată la articolul 103d alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se calculează pe baza unei medii aritmetice a volumelor globale ale produselor pentru care este recunoscută organizația de producători și care au fost comercializate prin intermediul organizației de producători în cursul ultimilor trei ani.

2. În cazul organizațiilor de producători recent recunoscute, datele privind anii de comercializare anteriori recunoașterii sunt următoarele:

1. Organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători notifică în prealabil autorităților competente din statele membre, prin mijloace scrise de telecomunicație sau mesaj electronic, fiecare operațiune de retragere pe care intenționează să o efectueze.

Această notificare conține, în special, lista produselor supuse intervenției și principalele caracteristici ale acestora din punctul de vedere al standardelor de comercializare relevante, o estimare a cantității pentru fiecare produs în cauză, destinația prevăzută a acestora, precum și locul în care produsele retrase de pe piață pot fi supuse controalelor prevăzute la articolul 108.

Notificările trebuie să includă un certificat care atestă conformitatea produselor retrase cu standardele de comercializare aplicabile sau cu cerințele minime menționate la articolul 76.

2. Statele membre stabilesc norme detaliate pentru organizațiile de producători în ceea ce privește notificările prevăzute la alineatul (1), în special în privința termenelor.

1. Sprijinul pentru retragerile de pe piață, care cuprinde atât contribuția Uniunii, cât și contribuția organizației de producători, nu trebuie să depășească cuantumurile stabilite în anexa XI pentru produsele menționate în anexa respectivă. Statele membre stabilesc cuantumurile maxime aferente sprijinului pentru alte produse.

Dacă organizația de producători a primit o compensație de la părți terțe pentru produsele retrase, sprijinul menționat la primul paragraf se reduce cu cuantumurile nete obținute de organizația de producători pentru produsele retrase de pe piață. Pentru a fi eligibile pentru sprijin, produsele în cauză trebuie să fie retrase de pe piața comercială pentru fructe și legume.

2. Retragerile de pe piață nu depășesc 5 % din volumul producției comercializate a unui anumit produs al unei anumite organizații de producători. Cu toate acestea, în acest procentaj nu sunt luate în calcul cantitățile care sunt eliminate prin una dintre modalitățile menționate la articolul 103d alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sau în orice alt mod aprobat de statele membre în temeiul articolului 80 alineatul (2) din prezentul regulament.

Volumul producției comercializate se calculează ca fiind media volumului producției comercializate din ultimii trei ani. În cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, se folosește volumul producției comercializate pentru care a fost recunoscută organizația de producători.

Procentajele menționate la primul paragraf reprezintă medii anuale pe o perioadă de trei ani, cu o marjă de depășire anuală de 5 puncte procentuale.

3. Asistența financiară acordată de Uniune în cazul retragerilor de pe piață ale fructelor și legumelor care sunt eliminate prin distribuire gratuită către organizațiile caritabile și către instituțiile menționate la articolul 103d alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 acoperă doar plata produselor eliminate în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol și costurile menționate la articolul 81 alineatul (1) și la articolul 82 alineatul (1) din prezentul regulament.

1. Statele membre stabilesc destinațiile permise pentru produsele retrase de pe piață. Statele membre adoptă dispoziții pentru a se asigura că operațiunea de retragere sau destinația produselor nu au un impact negativ asupra mediului sau consecințe negative în ceea ce privește protecția plantelor. Costurile suportate de organizațiile de producători pentru respectarea acestor dispoziții sunt eligibile ca parte a sprijinului pentru retragerile de pe piață în temeiul programului operațional.

2. Destinațiile menționate la alineatul (1) includ distribuirea gratuită în sensul articolului 103d alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și orice alte destinații echivalente aprobate de statele membre.

Statele membre pot permite organizațiilor caritabile și instituțiilor menționate la articolul 103d alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 să solicite o contribuție simbolică din partea destinatarilor finali ai produselor retrase de pe piață, în cazul în care produsele respective au fost prelucrate.

Se poate accepta ca beneficiarii distribuirii gratuite să plătească în natură prelucrătorii de fructe și legume, dacă plata respectivă constituie doar compensarea costurilor prelucrării și dacă statul membru în care se efectuează plata a stabilit norme pentru a se asigura că produsele prelucrate sunt, într-adevăr, destinate consumului de către destinatarii finali menționați în paragraful al doilea.

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a facilita contactele și cooperarea dintre organizațiile de producători și organizațiile caritabile și instituțiile menționate la articolul 103d alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 pe care le-au aprobat.

3. Este posibilă eliminarea produselor prin transfer către industria de prelucrare. Statele membre adoptă dispoziții detaliate pentru a se asigura că nu este denaturată concurența în ceea ce privește industriile în cauză din Uniune sau în ceea ce privește produsele importate și că produsele retrase nu intră din nou pe piața comercială. Alcoolul rezultat în urma distilării trebuie utilizat exclusiv în scopuri industriale sau energetice.

1. Costurile de transport generate de distribuirea gratuită a tuturor produselor retrase de pe piață sunt eligibile în temeiul programului operațional, pe baza sumelor forfetare stabilite în funcție de distanța dintre punctul de retragere și locul de livrare și prevăzute în anexa XII.

În cazul transportului maritim, statele membre stabilesc distanța dintre punctul de retragere și locul de livrare. Compensația nu poate depăși costurile pe care le-ar genera transportul terestru pe ruta cea mai scurtă dintre locul de încărcare și punctul de ieșire teoretic de unde este posibil transportul terestru. Sumelor stabilite în anexa XII li se aplică un coeficient corector de 0,6.

2. Costurile de transport sunt plătite părții care suportă efectiv costul financiar al operațiunii de transport în cauză.

Plata este condiționată de prezentarea de documente justificative care să ateste în special:

1. Costurile de sortare și ambalare a fructelor și legumelor retrase de pe piață în scopul distribuirii gratuite sunt eligibile în temeiul programelor operaționale, în cazul produselor prezentate în ambalaje cu o greutate netă sub 25 de kilograme, în limitele sumelor forfetare stabilite în partea A a anexei XIII.

2. Ambalajele produselor destinate distribuirii gratuite trebuie să poarte emblema europeană, însoțită de una sau mai multe dintre mențiunile stabilite în partea B a anexei XIII.

3. Costurile de sortare și ambalare sunt plătite organizațiilor de producători care au efectuat operațiunile respective.

Plata este condiționată de prezentarea de documente justificative care să ateste în special:

1. Destinatarii produselor retrase menționați la articolul 103d alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se angajează:

Statele membre pot decide ca destinatarii să nu fie obligați să țină evidențele prevăzute la litera (b) primul paragraf dacă primesc numai cantități mici și dacă consideră că riscul este redus. Decizia respectivă și justificarea ei se înregistrează.

2. Recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea sunt suplimentare și diferă de practicile de cultivare normale.

1. În ceea ce privește recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea, statele membre:

2. Printr-un mijloc scris de telecomunicație sau prin mesaj electronic, organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători notifică în prealabil autorităților competente din statele membre fiecare operațiune de recoltare înainte de coacere pe care intenționează să o întreprindă sau fiecare intenție de nerecoltare.

Acestea includ în notificarea inițială dintr-un anumit an și pentru un anumit produs o analiză, bazată pe situația previzionată a pieței, care justifică recoltarea înainte de coacere ca măsură de prevenire a unei crize.

3. Recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea nu se aplică simultan aceluiași produs și aceleiași zone într-un anumit an, sau timp de doi ani consecutivi.

4. Cuantumurile compensațiilor pentru recoltarea înainte de coacere și pentru nerecoltare, care cuprind atât contribuția Uniunii, cât și contribuția organizației de producători, sunt stabilite ca plăți la hectar de statul membru în temeiul alineatului (1) litera (a):

1. Statele membre adoptă dispoziții detaliate privind punerea în aplicare a măsurilor de promovare și comunicare. Respectivele dispoziții permit aplicarea rapidă a măsurilor atunci când acest lucru este necesar.

2. Acțiunile realizate în cadrul măsurilor de promovare și comunicare sunt suplimentare față de orice acțiune de promovare și comunicare în desfășurare care nu este legată de prevenirea și gestionarea crizelor și care este aplicată de organizația de producători în cauză.

Statele membre adoptă dispoziții detaliate privind punerea în aplicare a acțiunilor de formare profesională.

Acțiunile de asigurare a recoltelor sunt gestionate de o organizație de producători și contribuie la protejarea veniturilor producătorilor și la acoperirea pierderilor de piață înregistrate de organizația de producători și/sau de membrii acesteia în cazul unor dezastre naturale, fenomene meteorologice și, după caz, boli sau infestări cu dăunători.

1. Statele membre adoptă dispoziții detaliate privind punerea în aplicare a acțiunilor de asigurare a recoltelor, inclusiv a celor necesare pentru a garanta că acțiunile de asigurare a recoltelor nu denaturează concurența pe piața asigurărilor.

2. Statele membre pot acorda finanțări naționale suplimentare pentru a sprijini acțiunile de asigurare a recoltelor care beneficiază de fondul operațional. Cu toate acestea, sprijinul public total alocat pentru asigurarea recoltelor nu poate să depășească:

Limitele stabilite la primul paragraf litera (b) se aplică chiar și în cazurile în care fondul operațional este eligibil, de altfel, pentru o asistență financiară de 60 % din partea Uniunii în temeiul articolului 103d alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

3. Acțiunile de asigurare a recoltelor nu acoperă indemnizațiile de asigurare care îi despăgubesc pe producători pentru mai mult de 100 % din pierderile de venit suferite, ținând cont de orice despăgubiri pe care le obțin producătorii în cadrul altor scheme de sprijin legate de riscul asigurat.

4. În sensul prezentului articol, „fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural” are același sens ca cel prevăzut la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei (13).

Sprijin pentru costurile administrative legate de constituirea unor fonduri mutuale

Condiții privind sprijinul pentru costurile administrative legate de constituirea unor fonduri mutuale

1. Statele membre adoptă dispoziții detaliate privind sprijinul pentru costurile administrative legate de constituirea unor fonduri mutuale.

2. Sprijinul pentru costurile administrative legate de constituirea unor fonduri mutuale cuprinde atât contribuția din partea Uniunii, cât și contribuția organizației de producători. Cuantumul total al sprijinului pentru costurile administrative legate de constituirea unor fonduri mutuale nu depășește următoarele proporții din contribuția la fondul mutual al organizației de producători în primul, al doilea și al treilea an de funcționare a acestuia:

3. O organizație de producători poate primi o singură dată sprijinul menționat la alineatul (2), și doar în primii trei ani de funcționare a fondului. Dacă o organizație de producători solicită sprijin doar în al doilea sau al treilea an de funcționare a fondului, sprijinul este:

4. Statele membre pot stabili plafoane pentru sumele care pot fi primite de o organizație de producători ca sprijin pentru costurile administrative legate de constituirea unor fonduri mutuale.

1. În scopul aplicării articolului 103e alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, gradul de organizare a producătorilor într-o regiune a unui stat membru se calculează ca fiind valoarea producției de fructe și legume obținute în regiune și comercializată de organizațiile de producători, asociațiile de organizații de producători și grupurile de producători, împărțită la valoarea totală a producției de fructe și legume obținute în regiunea respectivă.

2. Gradul de organizare a producătorilor într-o regiune a unui stat membru este considerat deosebit de scăzut dacă media gradelor din ultimii trei ani pentru care există date disponibile, calculată conform dispozițiilor de la alineatul (1), este de sub 20 %.

Numai producția de fructe și legume obținută în regiunea menționată în prezentul articol poate beneficia de asistență financiară națională. În scopul aplicării prezentului capitol, se consideră că o regiune este o parte distinctă a teritoriului unui stat membru, ca urmare a caracteristicilor ei administrative, geografice sau economice.

1. Statele membre transmit o cerere către Comisie pentru autorizarea acordării asistenței financiare naționale în temeiul articolului 103e alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, pentru programele operaționale care urmează să fie puse în aplicare într-un anumit an calendaristic, până la data de 31 ianuarie a acelui an.

Cererea este însoțită de dovezi care atestă că gradul de organizare a producătorilor în regiunea în cauză este deosebit de scăzut, conform definiției de la articolul 91 din prezentul regulament, și că numai produsele din sectorul fructelor și legumelor obținute în acea regiune beneficiază de asistență, precum și de informații detaliate privind organizația de producători în cauză, cuantumul asistenței respective și procentajul contribuțiilor financiare efectuate în temeiul articolului 103b alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

2. Comisia aprobă sau respinge cererea în termen de trei luni de la data transmiterii acesteia. În absența unui răspuns din partea Comisiei în această perioadă, se consideră că cererea este aprobată.

Dacă cererea este incompletă, perioada de trei luni se suspendă, iar statul membru este informat în legătură cu neregula constatată. Suspendarea intră în vigoare la data la care statul membru este informat în legătură cu suspendarea și durează până la primirea unei cereri complete.

O organizație de producători care dorește să depună o cerere de asistență financiară națională își modifică, dacă este necesar, programul operațional în temeiul articolului 65 sau 66.

1. Organizațiile de producători solicită asistența financiară națională, iar statele membre efectuează plata ajutorului, în conformitate cu articolele 69 și 70.

2. Statele membre pot adopta norme suplimentare privind plata asistenței financiare naționale, inclusiv privind posibilitatea unor plăți în avans și parțiale.

1. Statele membre pot solicita rambursarea de către Uniune a asistenței financiare naționale aprobate și plătite efectiv organizațiilor de producători, până la data de 1 ianuarie a celui de-al doilea an care urmează anului de aplicare a programului.

Cererea trebuie să fie însoțită de dovada îndeplinirii condițiilor stabilite la articolul 103e alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 în trei dintre cei patru ani precedenți, precum și de informații detaliate privind organizațiile de producători în cauză, cuantumul asistenței plătit efectiv și o descriere a fondului operațional cu indicarea defalcată a cuantumului total, a contribuțiilor din partea Uniunii, a statelor membre (asistența financiară națională) și a organizațiilor de producători și a membrilor.

2. Comisia ia o decizie privind aprobarea sau respingerea cererii. Cererea se respinge dacă statul membru solicitant nu a respectat normele privind autorizarea și rambursarea asistenței financiare naționale sau dacă statul membru solicitant nu a respectat normele privind organizațiile de producători, fondul operațional și programele operaționale prevăzute de prezentul regulament sau de Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

3. Dacă a fost aprobată rambursarea asistenței de către Uniune, cheltuielile eligibile sunt declarate Comisiei în conformitate cu procedura stabilită la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 883/2006 al Comisiei (14).

4. Procentajul rambursării de către Uniune a asistenței financiare naționale nu depășește 60 % din asistența financiară națională acordată organizațiilor de producători.

1. La cererea autorității competente din statul membru, grupurile de producători și organizațiile de producători furnizează toate informațiile relevante necesare pentru elaborarea raportului anual menționat la articolul 97 litera (b).

2. Organizațiile de producători prezintă, împreună cu cererile de ajutor, rapoarte anuale privind aplicarea programelor operaționale.

3. În cazul fiecărui program operațional pus în aplicare, raportul anual indică:

După caz, raportul anual specifică măsurile eficace instituite, în conformitate cu strategia națională și în aplicarea articolului 103c alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, pentru protecția mediului împotriva posibilelor presiuni sporite datorate investițiilor din cadrul programului operațional.

4. În ceea ce privește ultimul an de aplicare a unui program operațional, raportul anual menționat la alineatul (1) se înlocuiește cu un raport final.

Rapoartele finale arată în ce măsură au fost realizate obiectivele programelor. Rapoartele explică modificările acțiunilor și/sau ale metodelor și identifică factorii care au contribuit la succesul sau la eșecul aplicării programului, care au fost sau vor fi luați în considerare la elaborarea următoarelor programe operaționale sau la modificarea programelor operaționale existente.

5. Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale prezentului regulament, dacă un grup de producători sau o organizație de producători nu notifică statul membru în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament sau cele ale Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 sau dacă notificarea se dovedește a fi incorectă în lumina informațiilor obiective pe care le deține statul membru, statul membru respectiv suspendă recunoașterea preliminară a grupului de producători sau recunoașterea organizației de producători până la momentul efectuării unei notificări corecte.

În raportul său anual menționat la articolul 97 litera (b) din prezentul regulament, statul membru include detalii privind astfel de cazuri.

Notificările statelor membre privind organizațiile de producători, asociațiile de organizații de producători și grupurile de producători

Notificările statelor membre referitoare la prețurile de producător ale fructelor și legumelor pe piața internă

1. În fiecare miercuri, până la ora 12.00 după-amiaza (ora Bruxelles-ului), autoritățile competente din statele membre notifică Comisiei, pentru fiecare zi de piață, prețurile medii înregistrate pentru fructele și legumele comercializate pe piețele reprezentative enumerate în anexa XV partea A.

În cazul fructelor și legumelor care fac obiectul standardului de comercializare general, se notifică doar prețurile produselor care sunt conforme cu standardul respectiv, iar în cazul produselor care fac obiectul unui standard de comercializare specific, notificarea se referă doar la produsele din categoria I.

Prețurile notificate sunt exprimate în euro/100 de kilograme greutate netă și sunt cele de la ieșirea din unitatea de ambalare, produsele fiind sortate, ambalate și, după caz, pe paleți.

Dacă există date disponibile, statele membre notifică prețurile care corespund tipurilor și soiurilor de produse, calibrelor și/sau modurilor de prezentare specificate în anexa XV partea A. Dacă prețurile înregistrate se refera la alte tipuri, soiuri, calibre și/sau moduri de prezentare decât cele specificate în anexa XV partea A, autoritățile competente din statele membre notifică Comisiei tipurile, soiurile, calibrele și/sau modurile de prezentare ale produselor cărora le corespund prețurile respective.

2. Statele membre identifică piețe reprezentative în aria de producție a fructelor și legumelor în cauză, pe baza tranzacțiilor efectuate pe piețe identificabile fizic, precum piețele angro, licitațiile sau alte locuri fizice de întâlnire a ofertei și cererii, sau pe baza unor tranzacții directe între producători, inclusiv organizațiile de producători, și cumpărătorii individuali, precum angrosiștii, comercianții, centrele de distribuție sau alți operatori relevanți. De asemenea, piețele reprezentative pot fi identificate pe baza unei combinații de tranzacții desfășurate pe piețe identificabile fizic și tranzacții directe.

3. Autoritățile competente din statele membre pot notifica facultativ Comisiei prețurile de producător ale fructelor și legumelor și ale altor produse enumerate în anexa XV partea B.

4. Notificările prețurilor în conformitate cu alineatul (3) se fac potrivit orientărilor care urmează a fi adoptate de Comisie și puse la dispoziția publicului prin metode pe care aceasta le consideră adecvate.

Statele membre se asigură că este aplicat un sistem unic de identificare cu privire la toate cererile de ajutor depuse de aceeași organizație de producători sau de același grup de producători. Această identificare este compatibilă cu sistemul de înregistrare a identității menționat la articolul 15 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (15).

Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice din prezentul regulament, statele membre prevăd proceduri adecvate pentru depunerea cererilor de ajutor, a cererilor de recunoaștere sau de aprobare a programului operațional, precum și a cererilor de plată.

Dacă este oportună efectuarea unor controale prin eșantionare, statele membre se asigură, în funcție de natura și frecvența acestor controale și pe baza unei analize a riscurilor, că aceste controale sunt corespunzătoare măsurii în cauză.

Se efectuează controale administrative privind toate cererile de ajutor sau de plată, controalele cuprinzând toate elementele posibile și adecvate. Procedurile impun înregistrarea operațiunilor desfășurate, a rezultatelor controlului și a măsurilor luate cu privire la neconcordanțe.

1. Fiecare control la fața locului face obiectul unui raport de monitorizare, astfel încât să poată fi trecute în revistă detaliile controalelor efectuate. Raportul indică în special:

2. Beneficiarului i se poate da posibilitatea de a semna raportul pentru a atesta prezența sa la control și de a adăuga observații. În cazul în care se constată nereguli, beneficiarul poate primi o copie a raportului de monitorizare.

3. Controalele la fața locului pot fi anunțate în prealabil, cu condiția ca obiectivul controlului să nu fie periclitat. Preavizul trebuie limitat la timpul minim necesar.

4. Dacă este posibil, controalele la fața locului prevăzute în prezentul regulament se efectuează în același timp cu alte controale prevăzute de dreptul Uniunii referitoare la subvențiile agricole.

1. Înainte de acordarea recunoașterii unei organizații de producători în temeiul articolului 125b alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, statele membre efectuează un control la fața locului la organizația de producători pentru a verifica respectarea condițiilor necesare recunoașterii.

2. Înainte de aprobarea unui program operațional în temeiul articolului 64, autoritatea competentă din statul membru verifică, prin toate mijloacele adecvate, inclusiv prin controale la fața locului, programul operațional prezentat spre aprobare și, dacă este cazul, cererile de modificare. Controalele respective vizează în special:

Controalele administrative privind cererile de ajutor pentru programele operaționale

1. Înainte de a acorda ajutoarele, statele membre efectuează controale administrative privind toate cererile de ajutor, care sunt suplimentate de controalele la fața locului prin eșantionare specificate la articolul 106.

2. Controalele administrative privind cererile de ajutor includ, în special, și în măsura în care acest lucru este oportun în cazul cererii depuse, o verificare privind:

3. Cheltuielile efectuate în temeiul programului operațional trebuie justificate cu facturi și cu documente, precum extrasele bancare, care dovedesc efectuarea plății. În cazul în care acest lucru nu este posibil, plățile sunt justificate prin documente doveditoare cu valoare echivalentă. Facturile utilizate trebuie să fie emise pe numele organizației de producători, al asociației de organizații de producători sau al filialei, în situația menționată la articolul 50 alineatul (9) sau, sub rezerva aprobării statului membru, pe numele unuia sau mai multora dintre membrii producători ai acesteia. Totuși, acolo unde este cazul, facturile privind costurile de personal menționate la anexa IX punctul (2) litera (b) trebuie să fie emise în numele organizației de producători, al asociației de producători sau al filialei în situația menționată la articolul 50 alineatul (9).

Controalele la fața locului privind cererile de ajutor pentru programele operaționale

1. În contextul verificării cererii de ajutor menționate la articolul 69 alineatul (1), statele membre efectuează controale la fața locului la sediile organizațiilor de producători, în vederea asigurării îndeplinirii condițiilor de acordare a ajutorului sau a soldului acestuia pentru anul în cauză.

2. Controalele menționate la alineatul (1) se efectuează anual pe un eșantion semnificativ de cereri. Eșantionul reprezintă cel puțin 30 % din cuantumul total al ajutorului solicitat, în statele membre cu mai mult de 10 organizații de producători recunoscute. În alte cazuri, fiecare organizație de producători este vizitată cel puțin o dată la trei ani.

Trebuie efectuat cel puțin un control în cazul fiecărei organizații de producători înainte de plata ajutorului sau a soldului acestuia pentru ultimul an al programului operațional.

3. Rezultatele controalelor la fața locului sunt evaluate pentru a se stabili dacă problemele întâmpinate sunt de natură sistemică, implicând un risc pentru alte acțiuni, beneficiari sau organisme similare. Evaluarea identifică, de asemenea, cauzele situațiilor respective, verificările ulterioare care s-ar putea impune, precum și acțiunile corective și preventive necesare.

În cazul în care controalele evidențiază nereguli semnificative într-o regiune sau într-o parte a unei regiuni sau în cazul unei anumite organizații de producători, statul membru efectuează controale suplimentare pe parcursul anului în cauză și mărește procentajul cererilor corespunzătoare care urmează a fi verificate în anul următor.

4. Pe baza unei analize a riscurilor, statele membre stabilesc organizațiile de producători care urmează a fi controlate.

Controalele la fața locului privind măsurile din cadrul programelor operaționale

1. Prin controalele la fața locului privind măsurile din cadrul programelor operaționale, statele membre verifică în special următoarele:

2. Valoarea producției comercializate se verifică pe baza datelor din sistemul de contabilitate financiară auditat și certificat în temeiul dreptului național.

În acest scop, statele membre pot decide că declararea valorii producției comercializate se certifică la fel ca datele contabile financiare.

Controlul privind declararea valorii producției comercializate se poate efectua înainte de transmiterea cererii de ajutor corespunzătoare. Controlul se efectuează cel târziu înaintea plătirii ajutorului.

3. Cu excepția situațiilor excepționale, controlul la fața locului trebuie să cuprindă o vizită la locul realizării acțiunii sau, dacă acțiunea este intangibilă, la promotorul acțiunii. În special, acțiunile privind exploatațiile individuale cuprinse de eșantionul menționat la articolul 106 alineatul (2) fac obiectul cel puțin al unei vizite pentru verificarea executării lor.

Cu toate acestea, statele membre pot decide să nu efectueze astfel de vizite în cazul unor acțiuni mai mici sau atunci când consideră că este scăzut riscul de neîndeplinire a condițiilor pentru acordarea ajutorului sau riscul ca realitatea operațiunii să nu fi fost respectată. Decizia respectivă și justificarea ei se înregistrează.

4. Controlul la fața locului cuprinde toate angajamentele și obligațiile organizației de producători sau ale membrilor săi care pot fi controlate la momentul vizitei.

5. Numai controalele care întrunesc toate cerințele prezentului articol pot fi luate în calcul în vederea îndeplinirii ratei de control stabilite la articolul 106 alineatul (2).

1. Statele membre efectuează controale de nivelul unu privind operațiunile de retragere în cazul fiecărei organizații de producători, controalele cuprinzând o verificare a documentelor și a identității, precum și un control fizic, după caz, prin eșantionare, privind greutatea produselor retrase de pe piață și un control privind respectarea articolului 76, în conformitate cu procedurile stabilite la titlul II capitolul II. Controalele se efectuează după primirea notificării menționate la articolul 78 alineatul (1), în termenele limită stabilite în conformitate cu articolul 78 alineatul (2).

2. Controalele de nivelul unu prevăzute la alineatul (1) se referă la 100 % din cantitatea de produse retrase de pe piață. La încheierea controlului menționat, produsele retrase, altele decât cele destinate distribuirii gratuite, sunt denaturate sau eliminate prin transfer către industria prelucrătoare sub supravegherea autorităților competente, în termenii și condițiile prevăzute de statul membru în temeiul articolului 80.

3. Prin derogare de la alineatul (2), dacă produsele sunt destinate distribuirii gratuite, statele membre pot controla un procentaj mai redus decât cel stabilit la alineatul menționat, cu condiția ca procentajul să nu fie mai mic de 10 % din cantitățile în cauză în cursul anului de comercializare, în cazul unei anumite organizații de producători. Controlul se poate efectua la sediul organizației de producători și/sau la sediile destinatarilor produselor. În cazul în care controalele evidențiază nereguli semnificative, autoritățile competente din statul membru efectuează controale suplimentare.

1. În cadrul controalelor menționate la articolul 106, statele membre efectuează controale de nivelul doi privind operațiunile de retragere.

Statele membre stabilesc criterii pentru analizarea și evaluarea riscului ca o anumită organizație de producători să realizeze operațiuni de retragere care nu sunt în conformitate cu normele. Aceste criterii se referă, printre altele, la constatările în urma controalelor de nivelul unu și doi precedente, precum și la existența sau lipsa unei proceduri de asigurare a calității în cadrul organizației de producători. În funcție de aceste criterii, statele membre stabilesc, în cazul fiecărei organizații de producători, o frecvență minimă a controalelor de nivelul doi.

2. Controalele menționate la alineatul (1) cuprind controale la fața locului efectuate la sediile organizațiilor de producători și la destinatarii produselor retrase, astfel încât să se asigure respectarea condițiilor necesare pentru plata ajutorului din partea Uniunii. Controalele respective includ:

3. Controalele menționate la alineatul (2) se efectuează la sediile organizațiilor de producători în cauză și la destinatarii asociați acestor organizații. Fiecare control include un eșantion care reprezintă cel puțin 5 % din cantitățile retrase de organizația de producători în cursul anului de comercializare.

4. Contabilitatea stocurilor și contabilitatea financiară specifice menționate la alineatul (2) litera (a) prezintă, pentru fiecare produs retras, cantitățile transferate, exprimate în volum, din:

5. Controalele privind destinația produselor menționate la alineatul (4) litera (c) includ în special:

6. Dacă controalele de nivelul doi evidențiază nereguli semnificative, autoritățile competente din statul membru efectuează controalele de nivelul doi mai amănunțite referitoare la anul de comercializare în cauză și sporesc frecvența controalelor de nivelul doi la sediile respectivelor organizații de producători sau ale asociațiilor acestora pe parcursul anului de comercializare următor.

1. Înaintea efectuării unei operațiuni de recoltare înainte de coacere, statele membre verifică printr-un control la fața locului dacă produsele în cauză nu sunt deteriorate și dacă suprafața în cauză a fost bine întreținută. După recoltarea înainte de coacere, statele membre verifică dacă recoltarea s-a făcut pe întreaga suprafață în cauză și dacă produsele recoltate au fost denaturate.

După încheierea perioadei de recoltare, statele membre verifică fiabilitatea analizei bazate pe situația previzionată a pieței menționată la articolul 85 alineatul (2). Acestea analizează, de asemenea, diferențele dintre situația previzionată a pieței și situația reală a pieței.

2. Înaintea unei operațiuni de nerecoltare, statele membre verifică printr-un control la fața locului dacă suprafața în cauză a fost bine întreținută, dacă nu s-au efectuat deja recoltări parțiale și dacă produsul este bine dezvoltat și ar fi, în general, de calitate bună, corectă și vandabilă.

Statele membre se asigură că producția este denaturată. Dacă acest lucru nu este posibil, acestea se asigură, printr-o vizită sau mai multe la fața locului în timpul sezonului de recoltare, că nu se realizează nicio recoltă.

Controale înainte de aprobarea planurilor de recunoaștere ale grupurilor de producători

1. Înainte de aprobarea unui plan de recunoaștere al unui grup de producători în temeiul articolului 125e alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, statele membre efectuează un control la fața locului la entitatea juridică sau la partea clar definită a entității juridice.

2. Statele membre verifică prin toate mijloacele adecvate, inclusiv prin controlul la fața locului:

1. Înainte de acordarea plății, statele membre efectuează controale administrative privind toate cererile de ajutor depuse de grupurile de producători, precum și controale la fața locului prin eșantionare.

2. După depunerea cererii de ajutor menționate la articolul 45, statele membre efectuează controale la fața locului la grupurile de producători în vederea asigurării îndeplinirii condițiilor pentru acordarea ajutorului pentru anul în cauză.

3. Controalele menționate la alineatul (2) se efectuează anual pe un eșantion reprezentativ de cereri. Eșantionul reprezintă cel puțin 30 % din valoarea totală a ajutorului.

Toate grupurile de producători sunt controlate cel puțin o dată la cinci ani.

Organizațiile de producători transnaționale și asociațiile transnaționale de organizații de producători

1. Statul membru în care își are sediul social o organizație de producători transnațională sau o asociație transnațională de organizații de producători are responsabilitatea generală de a organiza controale la respectiva organizație sau asociație, mai ales în privința programului operațional și a fondului operațional și, dacă este necesar, aplică sancțiuni.

2. Celelalte state membre care trebuie să ofere cooperarea administrativă menționată la articolul 28 alineatul (2) litera (c) și la articolul 35 alineatul (2) litera (c) efectuează controalele administrative și la fața locului solicitate de statul membru menționat la alineatul (1) din prezentul articol și raportează rezultatele statului membru în cauză. Acestea respectă toate termenele limită stabilite de statul membru menționat la alineatul (1).

3. Normele aplicabile în statul membru menționat la alineatul (1) se aplică în legătură cu organizația de producători, cu programul operațional și cu fondul operațional. Totuși, în ceea ce privește aspectele legate de mediu, de protecția plantelor și de eliminarea produselor retrase, se aplică dreptul statului membru în care se realizează producția.

1. Statele membre retrag recunoașterea unei organizații de producători în cazul unei nerespectări grave a criteriilor de recunoaștere, rezultate dintr-o acțiune deliberată sau o neglijență gravă a organizației de producători.

În special, statele membre retrag recunoașterea unei organizații de producători dacă nerespectarea criteriilor de recunoaștere se referă la:

Retragerea recunoașterii în temeiul prezentului alineat intră în vigoare de la data nerespectării condițiilor de recunoaștere, sub rezerva legislației orizontale aplicabile la nivel național cu privire la perioadele de limitare.

2. Dacă alineatul (1) nu se aplică, statele membre suspendă recunoașterea unei organizații de producători în cazul unei nerespectări grave, dar numai temporare, a criteriilor de recunoaștere.

Pe perioada suspendării nu se acordă niciun ajutor. Suspendarea intră în vigoare de la data efectuării controlului și ia sfârșit la data efectuării controlului care arată că au fost îndeplinite criteriile respective.

Perioada de suspendare nu depășește 12 luni. Dacă nici după 12 luni nu sunt îndeplinite criteriile respective, recunoașterea este retrasă.

Statele membre pot efectua plăți după termenul limită stabilit la articolul 70 dacă acest lucru este necesar pentru aplicarea prezentului alineat. Totuși, respectivele plăți întârziate nu pot fi efectuate, în nici un caz, după data de 15 octombrie a celui de-al doilea an care urmează anului de punere în aplicare a programului.

3. În alte cazuri de nerespectare a criteriilor de recunoaștere, dacă nu se aplică alineatele (1) și (2), statele membre trimit o scrisoare de avertisment care prezintă măsurile corective care trebuie adoptate. Statele membre pot întârzia plățile ajutorului până la adoptarea măsurilor corective.

Neadoptarea măsurilor corective în termen de 12 luni este considerată o nerespectare gravă a criteriilor și se aplică în consecință alineatul (2).

1. Dacă se constată că o organizație de producători, o asociație de organizații de producători sau un grup de producători a comis fraude cu privire la ajutorul reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, atunci, fără a aduce atingere altor sancțiuni și penalități aplicabile în temeiul legislației Uniunii și naționale, statele membre:

2. Statele membre pot suspenda recunoașterea unei organizații de producători, a unei asociații de organizații de producători sau a unui grup de producători sau pot suspenda plățile către acestea dacă sunt suspectate că au comis fraude cu privire la ajutorul reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

1. În ceea ce privește planurile de recunoaștere, statele membre aplică mutatis mutandis sancțiunile și penalitățile prevăzute la articolul 114 și/sau la articolul 117.

2. În plus față de alineatul (1), dacă, după sfârșitul perioadei stabilite de statul membru în temeiul articolului 49 alineatul (4), grupul de producători nu este recunoscut ca organizație de producători, statul membru recuperează:

2. Statul membru examinează cererea de ajutor primită de la beneficiar și stabilește cuantumurile eligibile pentru sprijin. Statul membru stabilește:

3. În cazul în care cuantumul stabilit în temeiul alineatului (2) litera (a) depășește cuantumul stabilit în temeiul alineatului (2) litera (b) cu peste 3 %, se aplică o penalitate. Cuantumul penalității este diferența dintre cuantumurile calculate la alineatul (2) literele (a) și (b).

Cu toate acestea, nu se aplică nicio penalitate dacă organizația de producători sau grupul de producători poate demonstra că nu este responsabil(ă) pentru includerea sumei neeligibile.

4. Alineatele (2) și (3) se aplică mutatis mutandis cheltuielilor neeligibile identificate în timpul controalelor la fața locului sau al controalelor ulterioare.

5. Dacă valoarea producției comercializate este declarată și controlată înaintea depunerii cererii de ajutor, când se stabilesc cuantumurile în temeiul alineatului (2) litera (a) și, respectiv, litera (b), se utilizează valorile declarate și aprobate.

Sancțiunile aplicabile în urma controalelor de nivelul unu privind operațiunile de retragere

Dacă în urma controalelor menționate la articolul 108 se constată nereguli cu privire la standardele de comercializare sau la cerințele minime menționate la articolul 76, beneficiarul trebuie:

Alte sancțiuni aplicabile organizațiilor de producători în ceea ce privește operațiunile de retragere

1. Penalitățile menționate la articolul 117 se referă la ajutorul solicitat cu privire la operațiunile de retragere ca parte integrantă a cheltuielilor în temeiul programului operațional.

2. Cheltuielile generate de operațiunile de retragere sunt considerate neeligibile dacă produsele care nu au fost puse în vânzare nu au fost eliminate conform dispozițiilor statului membru în temeiul articolului 80 alineatul (1) sau dacă retragerea sau destinația produselor retrase a avut un impact negativ asupra mediului sau a avut consecințe negative în ceea ce privește protecția plantelor, ceea ce contravine dispozițiilor adoptate în temeiul articolului 80 alineatul (1).

În cazul în care în timpul controalelor efectuate în conformitate cu articolele 108 și 109 sunt constatate nereguli imputabile destinatarilor produselor retrase, se aplică următoarele sancțiuni:

Sancțiunea prevăzută la litera (a) intră în vigoare imediat și continuă cel puțin pe durata unui an de comercializare. Sancțiunea poate fi prelungită în funcție de gravitatea neregulii.

1. În ceea ce privește recoltarea înainte de coacere, dacă se constată că organizația de producători nu și-a îndeplinit obligațiile, aceasta plătește o penalitate egală cu cuantumul compensației corespunzătoare suprafețelor în cazul cărora nu a fost îndeplinită obligația. Nerespectarea obligațiilor include cazurile în care:

2. În ceea ce privește nerecoltarea, dacă se constată că organizația de producători nu și-a îndeplinit obligațiile, aceasta plătește o penalitate egală cu cuantumul compensației corespunzătoare suprafețelor în cazul cărora nu a fost îndeplinită obligația. Nerespectarea obligațiilor include cazurile în care:

3. Penalitățile menționate la alineatele (1) și (2) se aplică în plus față de orice penalitate impusă în temeiul articolului 117.

Dacă organizația de producători sau un membru sau un reprezentant al acesteia împiedică efectuarea unui control la fața locului, cererea de ajutor se respinge în ceea ce privește partea de cheltuieli în cauză.

1. Organizațiile de producători, asociațiile de organizații de producători, grupurile de producători sau alți operatori în cauză rambursează cu dobândă ajutoarele plătite în mod nejustificat și plătesc penalitățile prevăzute în prezenta secțiune.

2. Ajutoarele recuperate, dobânzile și penalitățile impuse se plătesc Fondului European de Garantare Agricolă.

Aplicarea sancțiunilor administrative și a penalităților și recuperarea sumelor plătite în mod nejustificat, conform prezentei secțiuni, nu aduc atingere notificării neregulilor către Comisie în temeiul Regulamentului nr. 1848/2006 al Comisiei (16).

Monitorizarea și evaluarea programelor operaționale și a strategiilor naționale

1. Atât strategiile naționale, cât și programele operaționale fac obiectul monitorizării și evaluării în vederea măsurării progreselor făcute în ceea ce privește realizarea obiectivelor stabilite pentru programele operaționale, precum și a eficienței și eficacității legate de aceste obiective.

2. Progresul, eficiența și eficacitatea se evaluează cu ajutorul unor indicatori de performanță comuni, prevăzuți în anexa VIII, atât în raport cu situația de referință, cât și în raport cu execuția financiară, realizările, rezultatele și impactul programelor operaționale puse în aplicare.

3. Dacă statele membre consideră necesar, strategia națională precizează un set limitat de indicatori suplimentari specifici pentru respectiva strategie, care să reflecte necesitățile, condițiile și obiectivele naționale și/sau regionale specifice pentru programele operaționale puse în aplicare de organizațiile de producători. Dacă este cazul, sunt incluși indicatori suplimentari privind obiectivele de protecție a mediului care nu fac obiectul indicatorilor de performanță comuni.

1. Organizațiile de producători asigură monitorizarea și evaluarea propriilor programe operaționale prin utilizarea unor indicatori relevanți din rândul indicatorilor de performanță comuni menționați la articolul 125 și, dacă este cazul, din rândul indicatorilor suplimentari specificați în strategia națională.

În acest scop, organizațiile de producători stabilesc un sistem de colectare, înregistrare și păstrare a informațiilor utile pentru compilarea indicatorilor respectivi.

2. Monitorizarea are în vedere evaluarea progreselor făcute în ceea ce privește realizarea obiectivelor specifice stabilite pentru programele operaționale. Monitorizarea se realizează cu ajutorul indicatorilor financiari, de realizare și de rezultat. Rezultatele exercițiului au menirea:

Fiecare raport anual, menționat la articolul 96 alineatul (1), pe care organizația de producători trebuie să îl transmită autorității naționale responsabile cu gestionarea strategiei naționale, include informații privind rezultatele activităților de monitorizare.

Exercițiul de evaluare intermediară, care poate fi desfășurat cu asistență din partea unui birou specializat de consultanță, are în vedere examinarea gradului de utilizare a resurselor financiare, eficiența și eficacitatea programului operațional și evaluarea progreselor făcute în ceea ce privește realizarea obiectivelor generale ale programului. În acest scop, sunt utilizați indicatori de performanță comuni raportați la situația de referință, la rezultate și, dacă este cazul, la impacturi.

Dacă este cazul, exercițiul de evaluare intermediară include o evaluare calitativă a rezultatelor și impactului acțiunilor de protecție a mediului care vizează:

Exercițiul de evaluare intermediară se desfășoară pe parcursul aplicării programului operațional, la timp pentru a permite rezultatelor evaluării să fie luate în considerare la pregătirea programului operațional următor.

Raportul de evaluare intermediară se anexează la raportul anual corespunzător menționat la articolul 96 alineatul (1).

1. Monitorizarea și evaluarea strategiei naționale se realizează prin utilizarea unor indicatori relevanți din rândul indicatorilor de performanță comuni menționați la articolul 125 și, dacă este cazul, din rândul indicatorilor suplimentari specificați în strategia națională.

2. Statele membre stabilesc un sistem de colectare, înregistrare și păstrare a informațiilor într-un format electronic adecvat, în vederea compilării indicatorilor menționați la articolul 125. În acest scop, statele membre se bazează pe informațiile transmise de organizațiile de producători cu privire la monitorizarea și evaluarea programelor lor operaționale.

3. Monitorizarea este continuă și vizează evaluarea progreselor făcute în ceea ce privește atingerea obiectivelor și țintelor stabilite pentru programele operaționale Monitorizarea se realizează cu ajutorul indicatorilor financiari, de realizare și de rezultat. În acest scop, sunt utilizate informațiile furnizate în rapoartele anuale de progres transmise de organizațiile de producători cu privire la monitorizarea programelor lor operaționale. Rezultatele exercițiilor de monitorizare sunt utilizate:

4. Evaluarea vizează măsurarea progreselor făcute în ceea ce privește realizarea obiectivelor generale ale strategiei. Se realizează cu ajutorul unor indicatori raportați la situația de referință, la rezultate și, dacă este cazul, la impacturi. În acest scop, sunt utilizate rezultatele monitorizării și ale evaluării intermediare a programelor operaționale, astfel cum sunt indicate în rapoartele anuale de progres și în rapoartele finale transmise de organizațiile de producători. Rezultatele exercițiilor de evaluare sunt utilizate:

Evaluarea include un exercițiu de evaluare desfășurat în 2012, dar la timp pentru a permite rezultatelor sale să fie incluse într-un raport de evaluare separat care va fi anexat, în același an, la raportul național anual menționat la articolul 97 litera (b). Raportul examinează gradul de utilizare a resurselor financiare și eficiența și eficacitatea programelor operaționale puse în aplicare și evaluează efectele și impactul programelor respective, în raport cu obiectivele, țintele și țelurile stabilite de strategie și, dacă este cazul, în raport cu alte obiective stabilite la articolul 103c alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Raportul vizează formularea unor concluzii utile în vederea îmbunătățirii calității viitoarelor strategii naționale și, în special, identificarea unor posibile deficiențe în definirea obiectivelor, țintelor sau măsurilor eligibile pentru sprijin sau identificarea eventualei necesități de a defini noi instrumente.

Notificarea listei zonelor economice menționată la articolul 125f alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 cuprinde toate informațiile necesare pentru a se evalua dacă au fost respectate condițiile stabilite la articolul 125f alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament.

1. Atunci când notifică normele obligatorii pe care le-a impus în cazul unui anumit produs și al unei anumite zone economice în temeiul articolului 125 g din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, statul membru informează în același timp Comisia cu privire la:

2. În scopul determinării reprezentativității în sensul articolului 125f alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, statele membre stabilesc norme prin care să excludă:

Dacă, în temeiul articolului 125i din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, un stat membru decide că producătorii care nu sunt membri ai unor organizații de producători au de plătit o contribuție financiară, statul membru transmite Comisiei informațiile necesare pentru evaluarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la respectivul articol.

Aceste informații cuprind, în special, baza de calcul a contribuției și suma unitară a acesteia, beneficiarul sau beneficiarii, precum și natura diferitelor costuri menționate la articolul 125i din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

Dacă se decide aplicarea unei extinderi pentru o perioadă care depășește un an de comercializare, statele membre se asigură, în privința fiecărui an, că se respectă în continuare condițiile de reprezentativitate prevăzute la articolul 125f alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, pe toată perioada de aplicare a extinderii.

Statele membre abrogă extinderea de îndată ce constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile, cu efect de la începutul următorului an de comercializare.

Statele membre informează imediat Comisia cu privire la orice abrogare, iar Comisia face publică informația prin mijloacele pe care le consideră adecvate.

1. În cazul în care un producător care nu este membru al unei organizații de producători își vinde produsele prin metoda culegerii de către cumpărător, atunci cumpărătorul, în scopul respectării normelor menționate la punctele 1(e), 1(f) și 3 din anexa XVIa la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, este considerat producătorul produselor respective.

2. Statul membru în cauză poate decide că normele enumerate în anexa XVIa la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, altele decât cele menționate la alineatul (1), pot deveni obligatorii pentru cumpărători în cazul în care aceștia sunt responsabili de gestionarea producției în cauză.

1. Prezenta secțiune stabilește normele de aplicare a articolului 140a din Regulamentul (CE) Nr. 1234/2007.

1. Pentru fiecare produs și pentru perioadele stabilite în partea A din anexa XVI, pentru fiecare zi de comercializare și pentru fiecare origine, statele membre notifică Comisiei, până la ora 12.00 după-amiaza (ora Bruxelles-ului) a următoarei zile lucrătoare:

În cazul în care cantitățile totale menționate la litera (b) sunt mai mici de o tonă, prețurile corespunzătoare acestora nu se notifică Comisiei.

În ceea ce privește costurile de transport și de asigurare care trebuie deduse în temeiul celui de-al doilea paragraf, statele membre pot fixa sume forfetare pentru deducere. Aceste sume forfetare și metodele de calculare a acestora se notifică fără întârziere Comisiei.

3. Când acestea sunt stabilite în etapa angrosist/comerciant cu amănuntul, prețurile înregistrate în conformitate cu alineatul (2) se reduc mai întâi cu o sumă egală cu 9%, pentru a lua în considerare marja comercială a angrosistului, și apoi cu o sumă egală cu 0,7245 EUR per 100 kilograme, pentru a lua în considerare costurile de manipulare și taxele și tarifele de piață.

4. În ceea ce privește produsele enumerate în partea A a anexei XVI care fac obiectul unui standard de comercializare specific, sunt considerate reprezentative următoarele:

Coeficientul de ajustare menționat la primul paragraf litera (c) se aplică prețurilor după deducerea sumelor menționate la alineatul (2).

În ceea ce privește produsele enumerate în partea A a anexei XVI care nu fac obiectul unui standard de comercializare specific, sunt considerate reprezentative prețurile produselor care sunt conforme cu standardul de comercializare general.

Statele membre informează Comisia cu privire la zilele de comercializare obișnuite pentru piețele enumerate în anexa XVII care sunt considerate piețe reprezentative.

1. Pentru fiecare produs și pentru perioadele stabilite în partea A din anexa XVI, Comisia stabilește, în fiecare zi lucrătoare și pentru fiecare origine, o valoare forfetară de import egală cu media ponderată a prețurilor reprezentative menționate la articolul 134, minus suma forfetară de 5 EUR/100 kg și taxele vamale ad valorem.

2. Atunci când se stabilește o valoare forfetară de import pentru produsele și pentru perioadele de punere în aplicare enumerate în partea A din anexa XVI, în conformitate cu prezenta secțiune, nu se aplică prețul unitar menționat la articolul 152 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (18). Acesta se înlocuiește cu valoarea forfetară de import menționată la alineatul (1).

3. În cazul în care nu este în vigoare nicio valoare forfetară de import pentru un produs cu o anumită origine, se aplică media valorilor forfetare de import în vigoare pentru produsul respectiv.

4. În cursul perioadelor de aplicare stabilite în partea A din anexa XVI, valorile forfetare de import rămân aplicabile până sunt modificate. Totuși, acestea încetează a se mai aplica atunci când Comisiei nu îi este notificat niciun preț mediu reprezentativ timp de șapte zile de comercializare consecutive.

În cazul în care, în temeiul primului paragraf, unui anumit produs nu i se aplică nicio valoare forfetară de import, atunci valoarea forfetară de import aplicabilă respectivului produs este egală cu ultima valoare forfetară de import medie.

5. Prin derogare de la alineatul (1), începând cu prima zi a perioadelor de punere în aplicare stabilite în partea A din anexa XVI, dacă nu a fost posibil să se calculeze o valoare forfetară de import, nu este aplicabilă nicio valoare forfetară de import.

6. Prețurile reprezentative în euro se convertesc folosind cursul reprezentativ al pieței calculat pentru ziua respectivă.

7. Prin metodele pe care le consideră adecvate, Comisia face publice valorile forfetare de import exprimate în euro.

1. Prețul de intrare pe baza căruia sunt clasificate în Tariful Vamal Comun produsele enumerate în partea A din anexa XVI trebuie să fie egal, la alegerea importatorului, cu:

2. Prețul de intrare pe baza căruia sunt clasificate în Tariful Vamal Comun produsele enumerate în partea B din anexa XVI trebuie să fie egal, la alegerea importatorului, cu:

3. Dacă prețul de intrare se calculează pe baza prețului FOB al produselor în țara de origine, valoarea în vamă se calculează pe baza vânzării relevante la prețul respectiv.

Dacă prețul de intrare se calculează în conformitate cu una dintre procedurile prevăzute la alineatul (1) literele (b) sau (c) sau la alineatul (2) litera (b), valoarea în vamă se calculează pe aceeași bază ca prețul de intrare.

4. Importatorul dispune de un termen de o lună de la vânzarea produselor în cauză, în limita unui termen de patru luni de la data acceptării declarației de punere în liberă circulație, fie pentru a dovedi că lotul a fost comercializat în condiții care să confirme corectitudinea prețurilor menționate la alineatul (1) litera (a) sau la alineatul (2) litera (a), fie pentru a determina valoarea în vamă menționată la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b). Fără a aduce atingere aplicării alineatului (5), nerespectarea unuia dintre aceste termene limită duce la pierderea garanției constituite.

Garanția constituită se eliberează în măsura în care se face dovada unor condiții de comercializare satisfăcătoare pentru autoritățile vamale.

5. Termenul limită de patru luni menționat la alineatul (4) poate fi prelungit de autoritățile competente din statul membru cu maximum trei luni, la solicitarea importatorului, solicitare care trebuie justificată în mod corespunzător.

6. Dacă, în urma unei verificări, stabilesc că nu au fost îndeplinite cerințele prevăzute de prezentul articol, autoritățile competente recuperează taxele datorate în conformitate cu articolul 220 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92. Cuantumul taxelor care trebuie recuperat sau care rămâne de recuperat include dobânda calculată de la data la care mărfurile au fost puse în liberă circulație și până la data recuperării. Rata dobânzii aplicată este cea în vigoare pentru operațiunile de recuperare în conformitate cu dreptul național.

1. O taxă suplimentară la import, astfel cum este menționată la articolul 141 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, denumită în continuare „taxă suplimentară”, poate fi aplicată produselor și în timpul perioadelor enumerate în anexa XVIII, în condițiile stabilite în prezenta secțiune.

2. Nivelurile de declanșare a taxelor suplimentare sunt prezentate în anexa XVIII.

1. Pentru fiecare dintre produsele enumerate în anexa XVIII și în perioadele indicate, statele membre notifică Comisiei detaliile privind volumele puse în liberă circulație, utilizând modalitatea de supraveghere a importurilor preferențiale prevăzută la articolul 308d din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Aceste notificări se efectuează cel târziu la ora 12 după-amiaza (ora Bruxelles-ului) în fiecare miercuri pentru volumele puse în liberă circulație în săptămâna precedentă.

2. Declarațiile de punere în liberă circulație a produselor care fac obiectul prezentei secțiuni și pe care autoritățile vamale le pot accepta la solicitarea importatorului, fără ca în ele să figureze anumite informații menționate în anexa 37 la Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, trebuie să conțină, pe lângă informațiile menționate la articolul 254 din regulamentul respectiv, indicarea masei nete (în kg) a produselor în cauză.

Dacă pentru punerea în liberă circulație a produselor care fac obiectul prezentei secțiuni se utilizează procedura de declarare simplificată menționată la articolul 260 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, declarațiile simplificate conțin, pe lângă celelalte informații necesare, indicarea masei nete (în kg) a produselor în cauză.

Dacă pentru punerea în liberă circulație a produselor care fac obiectul prezentei secțiuni se utilizează procedura de vămuire la domiciliu menționată la articolul 263 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, notificarea către autoritățile vamale menționată la articolul 266 alineatul (1) din regulamentul menționat trebuie să conțină toate informațiile necesare identificării mărfurilor, precum și indicarea masei nete (în kg) a produselor în cauză.

Articolul 266 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 nu se aplică importului produselor care fac obiectul prezentei secțiuni.

1. Dacă se constată că, în cazul unuia dintre produsele și al uneia dintre perioadele enumerate în anexa XVIII, cantitatea pusă în liberă circulație depășește volumul de declanșare corespunzător, Comisia percepe o taxă suplimentară, cu excepția cazului în care importurile nu riscă să perturbe piața Uniunii sau dacă efectele ar fi disproporționate față de obiectivul urmărit.

2. Taxa suplimentară se percepe pentru cantitățile puse în liberă circulație după data de aplicare a taxei respective, cu condiția ca:

Taxa suplimentară impusă în temeiul articolului 140 este egală cu o treime din taxa vamală aplicabilă produsului în cauză în conformitate cu Tariful Vamal Comun.

Cu toate acestea, în cazul importurilor care beneficiază de o preferință tarifară cu privire la taxa ad valorem, taxa suplimentară este egală cu o treime din taxa specifică aplicabilă produsului, în măsura în care se aplică articolul 140 alineatul (2).

3. Părțile interesate furnizează autorităților vamale dovezi satisfăcătoare cu privire la îndeplinirea cerințelor prevăzute la alineatul (2).

Cu toate acestea, autoritățile vamale pot considera că mărfurile au părăsit țara de origine înaintea datei impunerii taxei suplimentare, dacă este furnizat unul dintre următoarele documente:

Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale prezentului regulament sau ale altor acte legislative ale Uniunii, statele membre introduc măsuri și controale în măsura în care acestea sunt necesare pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 și a prezentului regulament. Acestea trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive, astfel încât să ofere o protecție adecvată a intereselor financiare ale Uniunii.

Fără a aduce atingere sancțiunilor stabilite în prezentul regulament sau în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, statele membre prevăd aplicarea unor sancțiuni la nivel național în legătură cu neregulile comise în ceea ce privește cerințele prezentului regulament și ale Regulamentului (CE) nr. 1234/2007, sancțiuni care sunt eficace, proporționale și disuasive, astfel încât să ofere o protecție adecvată a intereselor financiare ale Uniunii.

Fără a aduce atingere măsurilor specifice stabilite în prezentul regulament sau în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, nu se face nicio plată în favoarea beneficiarilor despre care s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile impuse pentru acordarea unor astfel de plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de sprijin în cauză.

1. Statele membre desemnează un unic organism sau o unică autoritate competentă care să răspundă de îndeplinirea obligațiilor de notificare referitoare la fiecare dintre următoarele subiecte:

2. Statele membre notifică Comisiei faptul că au desemnat autoritatea sau organismul în cauză, datele de contact aferente și fiecare modificare a acestor informații.

Lista autorităților sau organismelor desemnate, conținând denumirile și adresele acestora, este pusă la dispoziția statelor membre și a publicului prin toate mijloacele adecvate, prin intermediul sistemelor de informații înființate de Comisie, inclusiv prin publicarea pe internet.

3. Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale prezentului regulament, toate notificările pe care statele membre trebuie să le adreseze Comisiei în temeiul prezentului regulament trebuie efectuate prin mijloacele electronice ale sistemului de informații pus de Comisie la dispoziția autorităților și organismelor competente din statele membre și în formatul specificat de Comisie.

Fără a aduce atingere alineatului (5), notificările efectuate prin alte mijloace și în alt format decât cele menționate la primul paragraf pot fi considerate neefectuate.

4. Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale prezentului regulament, statele membre iau toate măsurile necesare pentru se asigura că pot respecta termenele limită de notificare stabilite în prezentul regulament.

5. Dacă un stat membru nu își îndeplinește obligația de a efectua o notificare impusă în temeiul prezentului regulament sau al Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 sau dacă notificarea se dovedește a fi incorectă în lumina informațiilor obiective pe care le deține Comisia, Comisia poate suspenda parțial sau total plățile lunare menționate la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului (20) în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor, până la momentul efectuării unei notificări corecte.

Orice notificare, solicitare sau cerere adresată unui stat membru în temeiul prezentului regulament sau al Regulamentului (CE) nr. 1234/2007, inclusiv o cerere de ajutor, poate fi corectată oricând după depunerea sa în cazurile de eroare evidentă recunoscute de autoritatea competentă din statul membru.

Dacă, în temeiul prezentului regulament sau al Regulamentului (CE) nr. 1234/2007, trebuie să se impună o sancțiune sau o penalitate sau trebuie să se retragă un beneficiu sau o recunoaștere, nu se impune sancțiunea au penalitatea sau nu se efectuează retragerea în cazuri de forță majoră sau în circumstanțe excepționale în sensul articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.

Totuși, cazul de forță majoră trebuie notificat autorității statului membru în termen de zece zile lucrătoare de la data la care persoana respectivă este în măsură să facă acest lucru, cu dovezi pe care autoritatea în cauză să le considere satisfăcătoare.

Totuși, articolul 134 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se aplică în continuare până la 31 august 2011.

Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și, după caz, se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa XIX.

1. Programele operaționale care beneficiază de articolul 203a alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 pot continua până la încheierea lor, cu condiția să respecte normele aplicabile înaintea datei de 1 ianuarie 2008.

2. În sensul articolului 203a alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, normele referitoare la caracteristicile minime ale materiei prime livrate în vederea prelucrării și la cerințele minime privind calitatea produselor finite, norme care rămân aplicabile în ceea ce privește materiile prime recoltate pe teritoriul statelor membre care utilizează măsura tranzitorie menționată la alineatul respectiv, sunt, pe lângă standardele de comercializare relevante menționate în titlul II din prezentul regulament, cele cuprinse în regulamentele Comisiei enumerate în anexa XX.

3. Planurile de recunoaștere acceptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2200/96 care beneficiază în continuare de acceptare în temeiul articolului 203a alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, în cazul grupurilor de producători care nu se află în statele membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată, nici în regiunile ultraperiferice ale Uniunii menționate la articolul 349 din tratat și nici în insulele mici din Marea Egee, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1405/2006 al Consiliului (21), sunt finanțate în conformitate cu procentajele stabilite la articolul 103a alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

Planurile de recunoaștere acceptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2200/96 care au beneficiat de dispozițiile articolului 14 alineatul (7) din regulamentul respectiv și beneficiază în continuare de acceptare în temeiul articolului 203a alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sunt finanțate în conformitate cu procentajele stabilite la articolul 103a alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

4. Dacă este necesar, statele membre își modifică strategiile naționale până cel târziu la 15 septembrie 2011, pentru:

5. Programele operaționale aprobate înaintea datei intrării în vigoare a prezentului regulament pot să se desfășoare în continuare până la încheierea lor, fără respectarea procentajului maxim prevăzut la articolul 60 alineatul (4) al doilea paragraf.

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ANEXA I

STANDARDELE DE COMERCIALIZARE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 3

PARTEA A

Standardul de comercializare general

1. Cerințe minime de calitate

În limita toleranțelor admise, produsele sunt:

—

întregi,

—	sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

—	curate, fără materii străine vizibile,

—	fără dăunători,

—	fără deteriorări cauzate de dăunători care afectează pulpa,

—	fără umezeală externă anormală,

—	fără miros și/sau gust străin.

Starea produselor trebuie să le permită:

—	să reziste la transport și la manipulare,

—	să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

2. Cerințe minime de maturitate

Produsele trebuie să fie suficient de dezvoltate, dar nu prea dezvoltate; fructele trebuie să fie satisfăcător de coapte și nu trebuie să fie prea coapte.

Dezvoltarea produselor și stadiul lor de maturitate trebuie să le permită continuarea procesului de coacere și atingerea unui grad de coacere satisfăcător.

3. Toleranța

În cazul fiecărui lot, se permite ca 10 % din produse (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele minime de calitate. În cadrul acestei toleranțe, proporția produselor alterate poate fi de maximum 2 % din total.

4. Marcarea originii produselor

Numele complet al țării de origine (1). În cazul produselor originare dintr-un stat membru, această mențiune este în limba țării de origine sau în orice altă limbă înțeleasă de consumatorii din țara de destinație. În cazul altor produse, această mențiune este în orice limbă înțeleasă de consumatorii din țara de destinație.

PARTEA B

Standarde de comercializare specifice

PARTEA 1: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU MERE

I. DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard se aplică merelor din soiurile (cultivarele) provenite din Malus domestica Borkh., destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, merele destinate prelucrării industriale fiind excluse.

II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte merele după condiționare și ambalare.

A. Cerințe minime

În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, merele trebuie să fie:

—

întregi,

—	sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum;

—	curate, fără materii străine vizibile,

—	fără dăunători,

—	fără deteriorări cauzate de dăunători care afectează pulpa,

—	fără forme grave de sticlozitate, cu excepția soiului Fuji și a mutațiilor acestuia,

—	fără umezeală externă anormală,

—	fără miros și/sau gust străin.

Dezvoltarea și starea merelor trebuie să le permită:

—	să reziste la transport și la manipulare și

—	să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

B. Cerințe de maturitate

Merele trebuie să fie suficient de dezvoltate și să prezinte un grad satisfăcător de coacere.

Dezvoltarea merelor și stadiul lor de maturitate trebuie să le permită continuarea procesului de coacere și atingerea gradului de coacere necesar în raport cu caracteristicile soiului.

Pentru a se verifica îndeplinirea cerințelor minime de maturitate, pot fi luați în considerare mai mulți parametri (de exemplu, aspectul morfologic, gustul, fermitatea și indexul refractometric).

C. Clasificare

Merele sunt clasificate în trei categorii, definite în cele ce urmează:

(i) Categoria „Extra”

Merele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Trebuie să fie caracteristice pentru soi (2), iar pedunculul trebuie să fie intact.

Merele trebuie să prezinte următoarea suprafață minimă în culoarea caracteristică soiului:

—	3/4 din suprafața totală de culoare roșie în cazul grupului de culoare A,

—	1/2 din suprafața totală de culoare roșie mixtă în cazul grupului de culoare B,

—	1/3 din suprafața totală de culoare ușor roșie, înroșită sau striată în cazul grupului de culoare C.

Pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă.

Merele nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

—	foarte ușoare defecte ale epidermei,

—

rugozitate foarte ușoară (3), de exemplu:

—	pete maro care nu depășesc cavitatea pedunculului și nu pot fi aspre și/sau

—	urme ușoare și izolate de rugozitate.

(ii) Categoria I

Merele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul respectiv (4).

Merele trebuie să prezinte următoarea suprafață minimă în culoarea caracteristică soiului:

—	1/2 din suprafața totală de culoare roșie în cazul grupului de culoare A,

—	1/3 din suprafața totală de culoare roșie mixtă în cazul grupului de culoare B,

—	1/10 din suprafața totală de culoare ușor roșie, înroșită sau striată în cazul grupului de culoare C.

Pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă.

Totuși, pot fi permise următoarele defecte ușoare, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

—	un ușor defect de formă,

—	un ușor defect de dezvoltare,

—	un ușor defect de colorit,

—	urme de lovituri ușoare a căror suprafață totală nu depășește 1 cm2, fără decolorare,

—

ușoare defecte ale epidermei care nu pot depăși:

—	2 cm lungime, în cazul defectelor cu formă alungită,

—	1 cm2 suprafață totală în cazul altor defecte, cu excepția rapănului (Venturia inaequalis), care, per total, nu trebuie să afecteze o suprafață mai mare de 0,25 cm2,

—

ușoară rugozitate (5), de exemplu:

—	pete maro care pot depăși puțin cavitatea pedunculului sau cavitatea pistilului, dar nu pot fi aspre și/sau

—	rugozitate reticulară subțire care nu depășește 1/5 din suprafața totală a fructului și care nu contrastează puternic cu coloritul general al fructului și/sau

—	rugozitate densă care nu depășește 1/20 din suprafața totală a fructului; împreună, rugozitatea reticulară subțire și rugozitatea densă nu pot depăși maximum 1/5 din suprafața totală a fructului.

Pedunculul poate lipsi, cu condiția ca secțiunea să fie curată și epiderma adiacentă să nu fie deteriorată.

(iii) Categoria II

Această categorie cuprinde merele care nu se încadrează în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime specificate mai sus.

Pulpa nu trebuie să prezinte defecte majore.

Pot fi permise următoarele defecte, cu condiția ca merele să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:

—	defecte de formă,

—	defecte de dezvoltare,

—	defecte de colorit,

—	urme de lovituri ușoare a căror suprafață nu depășește 1,5 cm2, epiderma putând fi ușor decolorată,

—

defecte ale epidermei, care nu pot depăși:

—	4 cm lungime, în cazul defectelor cu formă alungită,

—	2,5 cm2 suprafață totală în cazul altor defecte, cu excepția rapănului (Venturia inaequalis), care, per total, nu trebuie să afecteze o suprafață mai mare de 1 cm2;

—

ușoară rugozitate (6), de exemplu:

—	pete maro care pot depăși cavitatea pedunculului sau cavitatea pistilului și pot fi ușor aspre și/sau

—	rugozitate reticulară subțire care nu depășește 1/2 din suprafața totală a fructului și care nu contrastează puternic cu coloritul general al fructului și/sau

—	rugozitate densă care nu depășește 1/3 din suprafața totală a fructului;

—	împreună, rugozitatea reticulară subțire și rugozitatea densă nu pot depăși maximum 1/2 din suprafața totală a fructului.

III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat fie de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale, fie de greutate.

Calibrul minim este de 60 mm, dacă se ține cont de diametru, sau de 90 g, dacă se ține cont de greutate. Se pot accepta fructe cu calibre mai mici, dacă nivelul Brix al produselor este egal cu sau mai mare de 10,5 °Brix, iar calibrul este de minim 50 mm sau 70 g.

Pentru a se asigura omogenitatea calibrelor, diferențele de calibru între produsele din același ambalaj nu trebuie să depășească:

(a)

în cazul fructelor calibrate în funcție de diametru:

—	5 mm pentru fructele din categoria „Extra” și pentru fructele din categoriile I și II ambalate în rânduri și în straturi suprapuse. Cu toate acestea, în cazul merelor din soiurile Bramley's Seedling (Bramley, Triomphe de Kiel) și Horneburger, diferența de diametru poate fi de până la 10 mm și

—	10 mm pentru fructele din categoria I prezentate în vrac în ambalaj sau în ambalajele de vânzare. Cu toate acestea, în cazul merelor din soiurile Bramley's Seedling (Bramley, Triomphe de Kiel) și Horneburger, diferența de diametru poate fi de până la 20 mm sau

(b)

în cazul fructelor calibrate în funcție de greutate:

—

pentru merele din categoria „Extra” și din categoriile I și II ambalate în rânduri și în straturi suprapuse:

Interval (în g)	Diferență de greutate (în g)
70-90	15 g
91-135	20 g
136-200	30 g
201-300	40 g
> 300	50 g

—

pentru merele din categoria I prezentate în vrac în ambalaj sau în ambalajele de vânzare.

Interval (în g)	Omogenitate (în g)
70-135	35
136-300	70
> 300	100

Nu există o cerință de calibru omogen în cazul fructelor din categoria II prezentate în vrac în ambalaj sau în ambalajele de vânzare.

IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

În toate etapele comercializării, se admit toleranțe privind calitatea și calibrul în cazul fiecărui lot pentru produsele care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A. Toleranțe de calitate

(i) Categoria „Extra”

Se permite ca un total de 5 la sută din mere (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 la sută în total pot fi produse care îndeplinesc cerințele de calitate ale categoriei II.

(ii) Categoria I

Se permite ca un total de 10 la sută din mere (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 la sută în total pot fi produse care nu îndeplinesc nici cerințele de calitate ale categoriei II, nici cerințele minime, sau din produse alterate.

(iii) Categoria II

Se permite ca un total de 10 la sută din mere (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească nici cerințele categoriei, nici cerințele minime. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %.

B. Toleranțe de calibrare

Pentru toate categoriile: se permite ca un total de 10 % din mere (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele privind calibrul. Această toleranță nu poate fi extinsă astfel încât să includă produsele cu un calibru de:

—	5 mm sau mai mult sub diametrul minim,

—	10 g sau mai mult sub greutatea minimă.

V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A. Omogenitate

Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât mere de aceeași origine, soi, calitate și calibru (dacă se impune calibrarea) și cu același grad de coacere.

De asemenea, în cazul categoriei „Extra” se impune omogenitatea din punctul de vedere al coloritului.

Totuși, poate fi ambalat împreună într-un ambalaj de vânzare un amestec de mere din soiuri diferite, cu condiția să aibă o calitate omogenă și, în cazul fiecărui soi, aceeași origine.

Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

B. Ambalarea

Merele trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produselor. În special, ambalajele de vânzare cu o greutate netă de peste 3 kg trebuie să fie suficient de rigide pentru a proteja produsele în mod adecvat.

Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie curate și de calitate, astfel încât să nu cauzeze daune externe sau interne produselor. Utilizarea de materiale, în special hârtie sau etichete, care poartă specificații comerciale este permisă numai cu condiția ca înscrisul sau etichetarea să se realizeze cu cerneală sau clei netoxice.

Etichetele aplicate individual pe produse trebuie să poată fi dezlipite fără a lăsa urme vizibile de adeziv și fără a cauza defecte ale epidermei.

Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.

VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Fiecare ambalaj trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior.

A. Identificare

Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului.

Această mențiune poate fi înlocuită:

—	în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea „Ambalator și/sau Expeditor” (sau abrevieri echivalente);

—

doar în cazul preambalajelor, cu numele și adresa unui vânzător stabilit în Uniune, indicate alături de mențiunea „Ambalat pentru:” sau o mențiune echivalentă. În acest caz, etichetarea trebuie, de asemenea, să conțină un cod care corespunde ambalatorului și/sau expeditorului. În legătură cu semnificația acestui cod, vânzătorul furnizează toate informațiile considerate necesare de organismul de control.

B. Natura produselor

—	„Mere”, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior;

—	Denumirea soiului. În cazul unui amestec de mere din soiuri diferite, denumirile respectivelor soiuri.

—	Denumirea soiului poate fi înlocuită cu un sinonim. Denumirea mutației sau o denumire comercială poate fi furnizată doar în plus față de soi sau sinonimul acestuia.

C. Originea produselor

Țara de origine (7) și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.

În cazul unui amestec de soiuri diferite de mere de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine trebuie să figureze lângă denumirea soiului în cauză.

D. Specificații comerciale

—

Categoria

—	Calibrul sau, în cazul fructelor prezentate în rânduri și în straturi suprapuse, numărul de unități.

În cazul în care identificarea este efectuată în funcție de calibru, acesta trebuie indicat:

(a)	în cazul produselor care fac obiectul normelor privind omogenitatea, prin diametrul minim și cel maxim sau prin greutatea minimă și cea maximă;

(b)	în cazul produselor care nu fac obiectul normelor privind omogenitatea, prin diametrul sau greutatea celui mai mic fruct din ambalaj, urmat(ă) de cuvintele „și peste” sau o indicație echivalentă sau, după caz, de diametrul sau greutatea celui mai mare fruct din ambalaj.

E. Marcajul de control oficial (opțional)

Menționarea indicațiilor prevăzute la primul paragraf nu este necesară în cazul ambalajelor care conțin ambalaje de vânzare, clar vizibile din exterior, toate purtând indicațiile respective. Aceste ambalaje nu trebuie să poarte indicații care să inducă în eroare. Atunci când aceste ambalaje sunt așezate pe paleți, aceste indicații trebuie să figureze pe o fișă plasată vizibil pe cel puțin două dintre fațetele paletului.

Apendice

Lista neexhaustivă a soiurilor de mere

Fructele din soiurile care nu sunt incluse în listă trebuie clasificate în funcție de caracteristicile soiurilor respective.

Soiuri	Mutație	Sinonime	Grupă de colorit	Rugozitate
African Red			B
Akane		Tohoku 3	B
Alborz Seedling			C
Aldas			B
Alice			B
Alkmene		Early Windsor	C
Alro			B
Alwa			B
Amasya			B
Angold			C
Antej		Antei	B
Apollo		Beauty of Blackmoor	C
Arkcharm		Arkansas No 18, A 18	C
Arlet			B	R
Aroma			C
	Mutații ale soiului Aroma, de exemplu		C
	Amorosa		C
Auksis			B
Beacon			A
Belfort		Pella	B
Belle de Boskoop				R
	Mutații ale soiului Belle de Boskoop, de exemplu			R
	Boskoop rouge	Red Boskoop Roter Boskoop		R
Belle fleur double
Belorrusskoje Maļinovoje		Belorusskoe Malinovoe, Byelorusskoe Malinovoe	B
Berlepsch		Freiherr von Berlepsch	C
	Mutații ale soiului Berlepsch, de exemplu		C
	Berlepsch rouge	Red Berlepsch, Roter Berlepsch	C
Blushed Golden
Bogatir		Bogatyr
Bohemia			B
Braeburn			B
	Mutații ale soiului Braeburn, de exemplu		B
	Hidala		B
	Joburn		B
	Lochbuie Red Braeburn		B
	Mahana Red		B
	Mariri Red		B
	Redfield		B
	Royal Braeburn		B
Bramley's Seedling		Bramley, Triomphe de Kiel
Brettacher Sämling
Calville Groupe des
Cardinal			B
Carola		Kalco	C
Caudle			B
Charden
Charles Ross
Civni			B
Coromandel Red		Corodel	A
Cortland			B
Cox's Orange Pippin		Cox orange	C	R
	Mutații ale soiului Cox's Orange Pippin, de exemplu		C	R
	Cherry Cox		C	R
Crimson Bramley
Cripps Pink			C
	Mutații ale soiului Cripps Pink, de exemplu		C
	Pink Rose		C
	Rosy Glow		C
	Ruby Pink		C
Cripps Red			C* (8)
Dalinbel			B	R
Delblush
Delcorf			C
	Mutații ale soiului Delcorf, de exemplu		C
	Dalili		C
	Monidel		C
Delgollune			B
Delicious ordinaire		Ordinary Delicious	B
Deljeni
Delikates			B
Delor			C
Discovery			C
Doč Melbi		Doch Melbi	C
Dunn's Seedling				R
Dykmanns Zoet			C
Egremont Russet				R
Elan
Elise		Red Delight	A
Ellison's orange		Ellison	C
Elstar			C
	Mutații ale soiului Elstar, de exemplu
	Bel-El		C
	Daliest		C
	Daliter		C
	Elshof		C
	Elstar Armhold		C
	Elstar Reinhardt		C
	Goedhof		C
	Red Elstar		C
	Valstar		C
Empire			A
Falstaff			C
Fiesta		Red Pippin	C
Florina			B
Forele			B
Fortune				R
Fuji			B
	Mutații ale soiului Fuji, de exemplu		B
	Kiku		B
Gala			C
	Mutații ale soiului Gala, de exemplu		C
	Annaglo		C
	Baigent		C
	Galaxy		C
	Mitchgala		C
	Obrogala		C
	Regala		C
	Regal Prince		C
	Tenroy		C
Garcia
Ginger Gold
Gloster			B
Goldbohemia
Golden Delicious
Golden Delicious	Mutații ale soiului Golden Delicious, de exemplu
Golden Russet				R
Golden Supreme		Gradigold, Golden Extreme
Goldrush		Coop 38
Goldstar
Granny Smith
Gravensteiner		Gravenstein
	Mutații ale soiului Gravensteiner, de exemplu
	Gravenstein rouge	Red Gravenstein, Roter Gravensteiner
Greensleeves
Holsteiner Cox		Holstein		R
	Mutații ale soiului Holsteiner Cox, de exemplu			R
	Holstein rouge	Red Holstein, Roter Holsteiner Cox		R
Honeycrisp			C
Honey gold
Horneburger
Howgate Wonder		Manga
Idared			B
Iedzēnu			B
Ilga			B
Ingrid Marie			B	R
Iron			C
Isbranica			C
Jacob Fisher
Jacques Lebel
Jamba			C
James Grieve
	Mutații ale soiului James Grieve, de exemplu
	James Grieve rouge	Red James Grieve
Jarka			C
Jerseymac			B
Jester
Jonagold (9)			C
	Mutații ale soiului Jonagold, de exemplu		C
	Crowngold		C
	Daligo		C
	Daliguy	Jonasty	C
	Dalijean	Jonamel	C
	Decosta		C
	Jomar		C
	Jomured	Van de Poel	C
	Jonabel		C
	Jonabres		C
	Jonagold Boerekamp		C
	Jonagold 2000	Excel	C
	Jonagored Supra		C
	Jonaveld		C
	King Jonagold		C
	New Jonagold	Fukushima	C
	Novajo	Veulemanns	C
	Primo		C
	Red Jonaprince		C
	Romagold	Surkijn	C
	Rubinstar		C
	Schneica	Jonica	C
	Wilmuta		C
Jonalord			C
Jonathan			B
Julia			B
Jupiter
Karmijn de Sonnaville			C
Katja		Katy	B
Kent				R
Kidd's orange red			C	R
Kim			B
Koit			C
Koričnoje Novoje		Korichnoe Novoe, Korichnevoe Novoe	C
Kovaļenkovskoje		Kovalenkovskoe	B
Krameri Tuvioun			B
Kulikovskoje			B
Lady Williams			B
Lane's Prince Albert
Laxton's Superb			C	R
Ligol			B
Lobo			B
Lodel			A
Lord Lambourne			C
Maigold			B
McIntosh			B
Meelis			B
Melba			C
Melodie			B
Melrose			C
Meridian			C
Moonglo			C
Morgenduft		Imperatore	B
Mutsu
Noris			B
Normanda			C
Nueva Europa			C
Nueva Orleans			B
Odin			B
Ontario			B
Orlik			B
Orlovskoje Polosatoje			C
Ozark Gold
Paula Red			B
Pero de Cirio
Piglos			B
Pikant			B
Pikkolo			C
Pilot			C
Pimona			C
Pinova			C
Pirella			B
Piros			C
Prima			B
Rafzubex			A
Rafzubin			C
Rajka			B
Rambour d'hiver
Rambour Franc			B
Reanda			B
Rebella			C
Red Delicious			A
	Mutații ale soiului Red Delicious, de exemplu		A
	Erovan	Early Red One	A
	Fortuna Delicious		A
	Oregon	Oregon Spur Delicious	A
	Otago		A
	Red Chief		A
	Red King		A
	Red Spur		A
	Red York		A
	Richared		A
	Royal Red		A
	Shotwell Delicious		A
	Stark Delicious		A
	Starking		A
	Starkrimson		A
	Starkspur		A
	Topred		A
	Well Spur		A
Red Dougherty			A
Redkroft			A
Regal			A
Regina			B
Reglindis			C
Reine des Reinettes		Gold Parmoné, Goldparmäne	C
Reineta Encarnada			B
Reinette Rouge du Canada			B
Reinette d'Orléans
Reinette Blanche du Canada		Reinette du Canada, Canada Blanc, Kanadarenette, Renetta del Canada		R
Reinette de France
Reinette de Landsberg
Reinette grise du Canada		Graue Kanadarenette		R
Relinda			C
Remo			B
Renora			B
Resi			B
Resista
Retina			B
Rewena			B
Roja de Benejama		Verruga, Roja del Valle, Clavelina	A
Rome Beauty		Belle de Rome, Rome	B
	Mutații ale soiului Rome Beauty, de exemplu		B
	Red Rome		B
Rosana			B
Royal Beauty			A
Rubin (Czech cultivar)			C
Rubin (Kazahstan cultivar)			B
Rubinola			B
Rudens Svītrainais		Osennee Polosatoe, Rudeninis Dryzuotasis, Rudens Svītrotais, Streifling, Streifling Herbst, Sügisjoonik, Syysjuovikas și multe altele	C
Saltanat			B
Sciearly			A
Scifresh			B
Sciglo			A
Sciray		GS48	A
Scired			A	R
Sciros			A
Selena			B
Shampion			B
Sidrunkollane Talioun
Sinap Orlovskij
Snygold		Earlygold
Sommerregent			C
Spartan			A
Splendour			A
St. Edmunds Pippin				R
Stark's Earliest			C
Štaris		Staris	A
Sturmer Pippin				R
Summerred			B
Sügisdessert			C
Sunrise			A
Sunset				R
Suntan				R
Sweet Caroline			C
Talvenauding			B	R
Tellisaare			B
Tiina		Tina	C
Topaz			B
Tydeman's Early Worcester		Tydeman's Early	B
Veteran			B
Vista Bella		Bellavista	B
Wealthy			B
Worcester Pearmain			B
York			B
Zarja Alatau		Zarya Alatau
Zailijskoje		Zailiyskoe	B
Žigulovskoje		Zhigulovskoe	C

PARTEA 2: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU CITRICE

I. DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard se aplică următoarelor soiuri (cultivare) de fructe, clasificate ca „citrice”, destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, citricele destinate prelucrării industriale fiind excluse:

—	lămâi provenite din specia Citrus limon (L.) Burm. f.,

—	mandarine (Citrus reticulata Blanco), inclusiv satsume (Citrus unshiu Marcow), clementine (Citrus clementina hort. ex Tanaka), mandarine obișnuite (Citrus deliciosa Ten.) și tangerine (Citrus tangerina Tan.) provenite din aceste specii și din hibrizii acestora,

—	portocale provenite din specia Citrus sinensis (L.) Osbeck

II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte citricele după condiționare și ambalare.

A. Cerințe minime

În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, citricele trebuie să fie:

—

întregi,

—	fără urme de lovituri și/sau fără tăieturi ample cicatrizate,

—	sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

—	curate, fără materii străine vizibile,

—	fără dăunători,

—	fără deteriorări cauzate de dăunători care afectează pulpa,

—	fără semne de zbârcire și deshidratare,

—	fără deteriorări cauzate de temperatură scăzută sau îngheț,

—	fără umezeală externă anormală,

—	fără miros și/sau gust străin;

Dezvoltarea și starea citricelor trebuie să le permită:

—	să reziste la transport și la manipulare și

—	să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

B. Cerințe de maturitate

Citricele trebuie să fi ajuns la un grad corespunzător de dezvoltare și maturitate, ținându-se cont de criteriile specifice soiului, perioadei de culegere și zonei de cultivare.

Maturitatea citricelor este definită de următorii parametri prevăzuți mai jos pentru fiecare specie:

—	conținutul minim de suc,

—	conținutul total minim de solide solubile, mai exact conținutul minim de zahăr,

—	raportul minim zahăr/acid (10),

—	coloritul.

Gradul de colorare trebuie să fie de așa natură încât, în urma dezvoltării lor normale, citricele să prezinte culoarea specifică soiului la punctul lor de destinație.

	Conținut minim de suc (la sută)	Conținut minim de zahăr (în °Brix)	Raport minim zahăr/acid	Colorit
Lămâi	20			Trebuie să fie specific soiului. Fructele de culoare verde (dar nu verde închis) sunt admise cu condiția să îndeplinească cerințele minime cu privire la conținutul de suc.
Satsume, clementine, alte soiuri de mandarine și hibrizii acestora
Satsume	33		6.5:1	Trebuie să fie specific soiului cel puțin pe o treime din suprafața fructului.
Clementine	40		7.0:1
Alte soiuri de mandarine și hibrizii acestora	33		7.5:1
Portocale
Portocale roșii	30		6.5:1	Trebuie să fie specific soiului. Totuși, sunt admise fructele cu culoare verde deschis care nu depășește o cincime din suprafața totală a fructului, dacă îndeplinesc cerințele minime privind conținutul de suc. Sunt admise portocalele cu un colorit verde pe mai mult de o cincime din suprafața totală a fructului produse în zone unde se înregistrează temperaturi ridicate și o umiditate relativă ridicată în perioada de dezvoltare, cu condiția să îndeplinească cerințele minime privind conținutul de suc.
Portocale din grupa Navels	33		6.5:1
Alte soiuri	35		6.5:1
Mosambi, Sathgudi și Pacitan, cu peste o cincime din suprafață de culoare verde	33
Alte soiuri cu peste o cincime din suprafață de culoare verde	45

Citricele care îndeplinesc cerințele de maturitate pot fi „desverzite”. Acest tratament este permis numai dacă celelalte caracteristici organoleptice naturale nu sunt modificate.

C. Clasificare

Citricele sunt clasificate în trei categorii, definite în cele ce urmează:

(i) Categoria „Extra”

Citricele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul și/sau pentru tipul comercial respectiv.

Citricele nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora.

(ii) Categoria I

Citricele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul și/sau pentru tipul comercial respectiv.

Totuși, pot fi permise următoarele defecte ușoare, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

—	un ușor defect de formă,

—	ușoare defecte de colorit, inclusiv o ușoară arsură solară,

—	ușoare defecte progresive ale cojii, cu condiția ca acestea să nu afecteze pulpa,

—	ușoare defecte ale cojii care apar în procesul de formare a fructului, cum ar fi râia argintie, rugozitățile sau alterările provocate de dăunători,

—	ușoare defecte cicatrizate generate de cauze mecanice precum grindina, frecarea, manipularea,

—	desprindere ușoară și parțială a cojii (sau a stratului exterior) în cazul tuturor fructelor din grupul mandarinelor.

(iii) Categoria II

Această categorie cuprinde citricele care nu se încadrează în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime specificate mai sus.

Pot fi permise următoarele defecte, cu condiția ca citricele să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:

—	defecte de formă,

—	defecte de colorit, inclusiv arsură solară,

—	defecte progresive ale cojii, cu condiția ca acestea să nu afecteze pulpa,

—	defecte ale cojii care apar în procesul de formare a fructului, cum ar fi râia argintie, rugozitățile sau alterările provocate de dăunători,

—	defecte cicatrizate generate de cauze mecanice precum grindina, frecarea, manipularea,

—	alterări superficiale cicatrizate ale cojii,

—	coajă aspră,

—	desprindere ușoară și parțială a cojii (sau a stratului exterior) în cazul portocalelor și o desprindere parțială a cojii (sau a stratului exterior) în cazul tuturor fructelor din grupul mandarinelor.

III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat fie de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale a fructului, fie prin numărare.

A. Calibrul minim

Se aplică următoarele calibre minime:

Fructe	Diametru (în mm)
Lămâi	45
Satsume, alte soiuri de mandarine și hibrizii acestora	45
Clementine	35
Portocale	53

B. Omogenitate

Citricele pot fi sortate în funcție de calibru prin aplicarea uneia dintre următoarele opțiuni:

(a)

Pentru a se asigura omogenitatea calibrelor, diferențele de calibru între produsele din același ambalaj nu trebuie să depășească:

—	10 mm, dacă diametrul celui mai mic fruct (indicat pe ambalaj) este mai mic de 60 mm

—	15 mm, dacă diametrul celui mai mic fruct (indicat pe ambalaj) este de 60 mm sau mai mare, dar mai mic de 80 mm

—	20 mm, dacă diametrul celui mai mic fruct (indicat pe ambalaj) este de 80 mm sau mai mare, dar mai mic de 110 mm

—	nu există nicio limită privind diferența de diametru în cazul fructelor cu diametrul de 110 mm sau mai mare.

(b)

Dacă se aplică coduri de calibru, trebuie respectate codurile și intervalele din tabelele următoare:

	Codul calibrului	Diametru (în mm)
Lămâi	0	79 - 90
	1	72 - 83
	2	68 - 78
	3	63 - 72
	4	58 - 67
	5	53 - 62
	6	48 - 57
	7	45 - 52
Satsume, clementine și alte soiuri de mandarine și hibrizii acestora	1 - XXX	78 și mai mult
	1 - XX	67 - 78
	1 sau 1 - X	63 - 74
	2	58 - 69
	3	54 - 64
	4	50 - 60
	5	46 - 56
	6 (11)	43 - 52
	7	41 - 48
	8	39 - 46
	9	37 - 44
	10	35 - 42
Portocale	0	92 – 110
	1	87 – 100
	2	84 – 96
	3	81 – 92
	4	77 – 88
	5	73 – 84
	6	70 – 80
	7	67 – 76
	8	64 – 73
	9	62 – 70
	10	60 – 68
	11	58 – 66
	12	56 – 63
	13	53 – 60

Omogenitatea calibrelor se obține cu ajutorul scalelor cu calibre menționate, cu excepția cazului în care se aplică următoarea mențiune:

În cazul fructelor în vrac în recipiente și al fructelor în ambalaje de vânzare cu o greutate netă maximă de 5 kg, diferența maximă nu trebuie să depășească intervalul obținut prin gruparea a trei calibre consecutive din scala cu calibre.

(c)	În cazul fructelor calibrate în funcție de număr, diferența de calibru trebuie să respecte dispozițiile de la litera (a).

IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

În toate etapele comercializării, se admit toleranțe privind calitatea și calibrul în cadrul fiecărui lot în cazul produselor care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A. Toleranțe de calitate

(i) Categoria „Extra”

Se permite ca un total de 5 la sută din citrice (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 la sută în total pot fi produse care îndeplinesc cerințele categoriei II de calitate.

(ii) Categoria I

Se permite ca un total de 10 la sută din citrice (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 la sută în total pot fi produse care nu îndeplinesc nici cerințele de calitate ale categoriei II, nici cerințele minime, sau din produse alterate.

(iii) Categoria II

Se permite ca un total de 10 la sută din citrice (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească nici cerințele categoriei, nici cerințele minime. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %.

B. Toleranțe de calibrare

Pentru toate categoriile: se permite ca un total de 10 % din citrice (ca număr sau greutate) să corespundă calibrului imediat inferior și/sau superior celui menționat (sau celor menționate, în cazul combinării a trei calibre) pe ambalaje.

În orice caz, toleranța de 10 % se aplică numai fructelor care nu sunt mai mici decât următoarele calibre minime:

Fructe	Diametru (în mm)
Lămâi	43
Satsume, alte soiuri de mandarine și hibrizii acestora	43
Clementine	34
Portocale	50

V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A. Omogenitate

Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât citrice de aceeași origine, soi sau tip comercial, calitate și calibru și, atât cât se poate aprecia, cu același grad de coacere și dezvoltare.

În plus, în cazul categoriei „Extra”, se impune omogenitatea din punctul de vedere al coloritului.

Totuși, poate fi ambalat împreună într-un ambalaj de vânzare un amestec de citrice din specii diferite, cu condiția să aibă o calitate omogenă și, în cazul fiecărei specii, același soi sau același tip comercial și aceeași origine.

Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

B. Ambalarea

Citricele trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produselor.

Etichetele aplicate individual pe produse trebuie să poată fi dezlipite fără a lăsa urme vizibile de adeziv și fără a cauza defecte ale epidermei.

În cazul în care fructele sunt împachetate, trebuie utilizată hârtie subțire, uscată, nouă și fără miros (12).

Este interzisă utilizarea oricărei substanțe care tinde să modifice caracteristicile naturale ale citricelor, în special gustul sau mirosul (13).

Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine. Totuși, este permisă prezentarea spre vânzare a fructelor de care este atașată câte o rămurică scurtă (nu din lemn), cu câteva frunze verzi.

VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Fiecare ambalaj trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior.

A. Identificare

Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului.

Această mențiune poate fi înlocuită:

—	în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea „Ambalator și/sau Expeditor” (sau abrevieri echivalente);

—

B. Natura produselor

—	Denumirea comună a speciei, dacă produsul nu este vizibil din exterior.

—	Denumirea soiului, în cazul portocalelor.

—

În cazul grupului mandarinelor:

—	satsume: „Satsume”, indicație care poate fi urmată de denumirea soiului;

—	clementine: „Clementine”, indicație care poate fi urmată de denumirea varietății și, după caz, fie de mențiunea „fără sâmburi”, în cazul clementinelor fără sâmburi (niciun sâmbure) și al clementinelor (1-10 sâmburi), fie de mențiunea „cu sâmburi” în cazul clementinelor cu mai mult de 10 sâmburi;

—	alte mandarine și hibrizii acestora: denumirea soiului.

—	„Amestec de citrice” sau o denumire echivalentă și denumirile comune ale diferitelor specii, în cazul unui amestec de citrice din specii diferite.

—	„Fără sâmburi” (opțional) (14).

C. Originea produselor

—	Țara de origine (15) și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.

—	În cazul unui amestec de citrice din specii diferite și de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine trebuie să figureze lângă denumirea speciei în cauză.

D. Specificații comerciale

—	Categoria.

—

Calibrul exprimat:

—	prin calibrul minim și cel maxim (în mm) sau

—	prin codul calibrului sau codurile calibrelor, urmate, opțional, de un calibru minim sau maxim sau de numărul produselor.

—	După caz, indicarea agentului de conservare sau a altor substanțe chimice utilizate în etapa de după recoltare.

E. Marcajul de control oficial (opțional)

PARTEA 3: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU FRUCTELE KIWI

I. DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard reglementează fructele kiwi (cunoscute și sub denumirea de Actinidia sau kiwi) din soiurile (cultivarele) provenite din Actinidia chinensis Planch. și Actinidia deliciosa (A. Chev., C.F. Liang și A.R. Ferguson), destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, fructele kiwi destinate prelucrării industriale fiind excluse.

II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte fructele kiwi după condiționare și ambalare.

A. Cerințe minime

În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, fructele kiwi trebuie să fie:

—	întregi (dar fără peduncul),

—	sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

—	curate, fără materii străine vizibile,

—	fără dăunători,

—	fără deteriorări cauzate de dăunători care afectează pulpa,

—	potrivit de tari; nici moi, nici zbârcite, nici îmbibate cu apă,

—	bine formate, fructele duble sau multiple fiind excluse,

—	fără umezeală externă anormală,

—	fără miros și/sau gust străin.

Dezvoltarea și starea fructelor kiwi trebuie să le permită:

—	să reziste la transport și la manipulare și

—	să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

B. Cerințe minime de maturitate

Fructele kiwi trebuie să fie suficient de dezvoltate și să prezinte un grad satisfăcător de coacere.

Pentru a îndeplini această cerință, la momentul ambalării fructele trebuie să fi ajuns la un grad de coacere de cel puțin 6,2 °Brix sau să fi dobândit un conținut mediu de substanță uscată de 15 %, ceea ce le-ar permite să ajungă la 9,5 °Brix la intrarea în lanțul de distribuție.

C. Clasificare

Fructele kiwi sunt clasificate în trei categorii, definite în cele ce urmează.

(i) Categoria „Extra”

Fructele kiwi din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul respectiv.

Trebuie să fie tari, iar pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă.

Fructele kiwi nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora.

Raportul diametru minim/diametru maxim al fructului măsurat în secțiunea ecuatorială trebuie să fie de minimum 0,8.

(ii) Categoria I

Fructele kiwi din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul respectiv.

Trebuie să fie tari, iar pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă.

Totuși, pot fi permise următoarele defecte ușoare, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

—	un ușor defect de formă (dar fără umflături sau malformații),

—	ușoare defecte de colorit,

—	ușoare defecte ale epidermei, cu condiția ca suprafața totală afectată să nu depășească 1 cm2,

—	o mică „marcă Hayward” sub forma unor linii longitudinale și fără proeminențe.

Raportul diametru minim/diametru maxim al fructului măsurat în secțiunea ecuatorială trebuie să fie de minimum 0,7.

(iii) Categoria II

Această categorie cuprinde fructele kiwi care nu se încadrează în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime specificate mai sus.

Fructele trebuie să fie destul de tari, iar pulpa trebuie să nu prezinte defecte grave.

Pot fi permise următoarele defecte, cu condiția ca fructele kiwi să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:

—	defecte de formă,

—	defecte de colorit,

—	defecte ale epidermei, cum ar fi mici tăieturi cicatrizate sau țesut cicatrizat/zgâriat, cu condiția ca suprafața totală afectată să nu depășească 2 cm2;

—	mai multe „mărci Hayward” mai pronunțate și cu o ușoară protuberanță;

—	urme de lovituri ușoare.

III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat în funcție de greutatea fructului.

Greutatea minimă este de 90 g pentru categoria „Extra”, 70 g pentru categoria I și 65 g pentru categoria II.

Pentru a se asigura omogenitatea calibrelor, diferențele de calibru între produsele din același ambalaj nu trebuie să depășească:

—	10 g în cazul fructelor cu o greutate de până la 85 g,

—	15 g în cazul fructelor cu o greutate între 85 g și 120 g,

—	20 g în cazul fructelor cu o greutate între 120 g și 150 g,

—	40 g în cazul fructelor cu o greutate de 150 g sau mai mare.

IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

În toate etapele comercializării, se admit toleranțe privind calitatea și calibrul în cadrul fiecărui lot în cazul produselor care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A. Toleranțe de calitate

(i) Categoria „Extra”

Se permite ca un total de 5 la sută din fructele kiwi (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 la sută în total pot fi produse care îndeplinesc cerințele categoriei II de calitate.

(ii) Categoria I

Se permite ca un total de 10 la sută din fructele kiwi (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 la sută în total pot fi produse care nu îndeplinesc nici cerințele de calitate ale categoriei II, nici cerințele minime, sau din produse alterate.

(iii) Categoria II

Se permite ca un total de 10 la sută din fructele kiwi (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească nici cerințele categoriei, nici cerințele minime. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %.

B. Toleranțe de calibrare

Pentru toate categoriile: se permite ca un total de 10 % din fructele kiwi (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele privind calibrul.

Totuși, fructele kiwi nu trebuie să cântărească mai puțin de 85 g în cazul categoriei „Extra”, 67 g în cazul categoriei I și 62 g în cazul categoriei II.

V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A. Omogenitate

Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât fructe kiwi de aceeași origine, soi, calitate și calibru.

Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

B. Ambalarea

Fructele kiwi trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produselor.

Etichetele aplicate individual pe produse trebuie să poată fi dezlipite fără a lăsa urme vizibile de adeziv și fără a cauza defecte ale epidermei.

Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.

VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Fiecare ambalaj trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior:

A. Identificare

Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului.

Această mențiune poate fi înlocuită:

—	în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea „Ambalator și/sau Expeditor” (sau abrevieri echivalente);

—

B. Natura produselor

—	„Fructe kiwi” și/sau „Actinidia”, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior.

—	Denumirea soiului (opțional).

C. Originea produselor

Țara de origine (16) și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.

D. Specificații comerciale

—	Categoria.

—	Calibrul, exprimat prin greutatea minimă și maximă a fructelor.

—	Numărul de fructe (opțional).

E. Marcajul de control oficial (opțional)

PARTEA 4: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU SALATĂ, CICOARE CREAȚĂ ȘI CICOARE DE GRĂDINĂ CU FRUNZE ÎNTREGI

I. DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard se aplică:

—

salatei din soiurile (cultivarele) provenite din:

—	Lactuca sativa var. capitata L. (salată cu căpățână, inclusiv salata tip „crisphead” și „Iceberg”),

—	Lactuca sativa var. longifolia Lam. (salată Cos sau Romaine),

—	Lactuca sativa var. crispa L. (salata pentru frunze),

—	încrucișărilor acestor soiuri și

—	cicorii crețe din soiurile (cultivarele) provenite din Cichorium endivia var. crispum Lam. și

—	cicorii de grădină cu frunze întregi din soiurile (cultivarele) provenite din Cichorium endivia var. latifolium Lam.

destinate livrării în stare proaspătă către consumatori.

Prezentul standard nu se aplică produselor destinate prelucrării industriale, produselor prezentate ca frunze individuale, salatei cu rădăcini sau salatei în ghivece.

II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte produsele, după condiționare și ambalare.

A. Cerințe minime

În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, produsele trebuie să fie:

—

întregi,

—	sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

—	curate și curățate, adică fără pământ sau alt mediu de creștere și fără materii străine vizibile;

—	proaspete ca aspect;

—	fără dăunători,

—	fără deteriorări cauzate de dăunători,

—	turgescente,

—	fără semințe,

—	fără umezeală externă anormală,

—	fără miros și/sau gust străin.

În cazul salatei, este permisă o decolorare roșiatică, cauzată de o temperatură scăzută în timpul creșterii, cu condiția să nu modifice foarte mult aspectul acesteia.

Rădăcinile trebuie tăiate aproape de baza frunzelor exterioare, iar tăietura trebuie să fie dreaptă.

Produsele trebuie să aibă o dezvoltare normală. Dezvoltarea și starea produselor trebuie să le permită:

—	să reziste la transport și la manipulare și

—	să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

B. Clasificare

Produsele sunt clasificate în două categorii, definite în cele ce urmează:

(i) Categoria I

Produsele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul și/sau pentru tipul comercial respectiv.

De asemenea, produsele trebuie să fie:

—	bine formate,

—	ferme, ținând seama de metodele de cultivare și de tipul de produs,

—	fără daune sau deteriorări care scad caracterul comestibil,

—	fără daune din cauza înghețului.

Salata cu căpățână trebuie să aibă un singur miez bine format. Totuși, în cazul salatei cu căpățână cultivate sub protecție, miezul poate fi mic.

Salata Cos trebuie să aibă miez, care poate fi mic.

În cazul cicorii crețe și în cel al cicorii de grădină cu frunze întregi, miezul trebuie să fie de culoare galbenă.

(ii) Categoria II

Această categorie cuprinde produsele care nu se încadrează în categoria I, dar îndeplinesc cerințele minime specificate mai sus.

Produsele trebuie să fie:

—	suficient de bine formate,

—	fără daune și deteriorări care pot scădea în mod semnificativ caracterul comestibil.

Pot fi permise următoarele defecte, cu condiția ca produsele să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:

—	decolorare ușoară,

—	ușoare deteriorări cauzate de dăunători.

Salata cu căpățână trebuie să aibă miez, care poate fi mic. Totuși, în cazul salatei cu căpățână cultivate sub protecție, este permisă absența miezului.

Salata Cos poate să nu aibă miez.

III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat de greutatea unei unități.

Pentru a se asigura omogenitatea calibrelor, diferențele de calibru între produsele din același ambalaj nu trebuie să depășească:

(a) Salată

—	40 g în cazul în care cea mai ușoară unitate cântărește sub 150 g,

—	100 g în cazul în care cea mai ușoară unitate cântărește între 150 g și 300 g,

—	150 g în cazul în care cea mai ușoară unitate cântărește între 300 g și 450 g,

—	300 g în cazul în care cea mai ușoară unitate cântărește peste 450 g.

(b) Cicoarea creață și cicoarea de grădină cu frunze întregi

—

300 g.

IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

În toate etapele comercializării, se admit toleranțe privind calitatea și calibrul în cadrul fiecărui lot în cazul produselor care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A. Toleranțe de calitate

(i) Categoria I

permite ca un total de 10 la sută din produse (ca număr) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 la sută în total pot fi produse care nu îndeplinesc nici cerințele de calitate ale categoriei II, nici cerințele minime, sau din produse alterate.

(ii) Categoria II

Se permite ca un total de 10 la sută din produse (ca număr) să nu îndeplinească nici cerințele categoriei, nici cerințele minime. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %.

B. Toleranțe de calibrare

Pentru toate categoriile: se permite ca un total de 10 % din produse (ca număr) să nu îndeplinească cerințele privind calibrul.

V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A. Omogenitate

Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât produse de aceeași origine, soi sau tip comercial, calitate și calibru.

Totuși, poate fi ambalat împreună într-un ambalaj un amestec de salate și/sau cicori din soiuri diferite, cu condiția să aibă o calitate omogenă și, în cazul fiecărui soi, tip comercial și/sau culoare, aceeași origine.

Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

B. Ambalarea

Produsele trebuie ambalate astfel încât să fie protejate corespunzător. Trebuie ambalate în mod rezonabil, având în vedere dimensiunea și tipul ambalajului, fără spații goale și fără strivire.

Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.

VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Fiecare ambalaj trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior:

A. Identificare

Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului.

Această mențiune poate fi înlocuită:

—	în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea „Ambalator și/sau Expeditor” (sau abrevieri echivalente);

—

B. Natura produselor

—

„Salată”, „salată tip «Butterhead”», „Batavia”, „salată «crisphead» («Iceberg”)», „salată verde Cos”, „salată pentru frunze” (sau, de exemplu și dacă este cazul, „Frunză de stejar”, „Lollo bionda”, „Lollo rossa”), „cicoare creață” sau „cicoare de grădină cu frunze întregi” sau alte denumiri echivalente în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior.

—	„Little gem” sau o denumire echivalentă, după caz.

—	„Cultivat sub protecție” sau o denumire echivalentă, după caz.

—	Denumirea soiului (opțional).

—

„Amestec de salate/cicori” sau o denumire echivalentă, în cazul unui amestec de salate și/sau cicori de soiuri, tipuri comerciale și/sau culori diferite. Dacă produsele nu sunt vizibile din exterior, trebuie indicate soiurile, tipurile comerciale și/sau culorile prezente în ambalaj, precum și cantitatea în cazul fiecăreia dintre acestea.

C. Originea produselor

—	Țara de origine (17) și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.

—	În cazul unui amestec de diferite salate și/sau cicori de soiuri, tipuri comerciale și/sau culori diferite care au origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine trebuie să figureze lângă denumirea soiului, tipul comercial și/sau culoarea în cauză.

D. Specificații comerciale

—

Categoria

—	Calibrul, exprimat în greutate minimă pe unitate sau în număr de unități.

E. Marcajul de control oficial (opțional)

PARTEA 5: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU PIERSICI ȘI NECTARINE

I. DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard se aplică piersicilor și nectarinelor din soiurile (cultivarele) provenite din Prunus persica Sieb. și Zucc., destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, piersicile și nectarinele destinate prelucrării industriale fiind excluse.

II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte piersicile și nectarinele, după condiționare și ambalare.

A. Cerințe minime

În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, piersicile și nectarinele trebuie să fie:

—

întregi,

—	sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

—	curate, fără materii străine vizibile,

—	fără dăunători,

—	fără deteriorări cauzate de dăunători care afectează pulpa,

—	fără fructe despicate în cavitatea pedunculului,

—	fără umezeală externă anormală,

—	fără miros și/sau gust străin.

—	Dezvoltarea și starea piersicilor și nectarinelor trebuie să le permită:

—	să reziste la transport și la manipulare și

—	să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

B. Cerințe de maturitate

Fructele trebuie să fie suficient de dezvoltate și să prezinte un grad satisfăcător de coacere. Indexul refractometric minim al pulpei trebuie să fie de minimum 8 °Brix.

C. Clasificare

Piersicile și nectarinele sunt clasificate în trei categorii, definite în cele ce urmează:

(i) Categoria „Extra”

Piersicile și nectarinele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul respectiv.

Pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă.

Piersicile și nectarinele nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora.

(ii) Categoria I

Piersicile și nectarinele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul respectiv. Pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă.

Totuși, pot fi permise următoarele defecte ușoare ale epidermei, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

—	un ușor defect de formă,

—	un ușor defect de dezvoltare,

—	ușoare defecte de colorit,

—	ușoare urme provocate de presiune a căror suprafață totală nu depășește 1 cm2,

—

ușoare defecte ale epidermei care nu pot depăși:

—	1,5 cm lungime, în cazul defectelor cu formă alungită,

—	1 cm2 suprafață totală în cazul altor defecte.

(iii) Categoria II

Această categorie cuprinde piersicile și nectarinele care nu se încadrează în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime specificate mai sus.

Pulpa nu trebuie să prezinte defecte majore. Pot fi permise următoarele defecte ale epidermei, cu condiția ca piersicile și nectarinele să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:

—	defecte de formă,

—	defecte de dezvoltare, inclusiv sâmburi despicați, cu condiția ca fructele să fie închise, iar pulpa să fie sănătoasă,

—	defecte de colorit,

—	urme de lovituri, a căror suprafață totală nu depășește 2 cm2, epiderma putând fi ușor decolorată,

—

defecte ale epidermei, care nu pot depăși:

—	2,5 cm lungime, în cazul defectelor cu formă alungită,

—	2 cm2 suprafață totală în cazul altor defecte.

III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat fie de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale, fie de greutate, fie prin numărare.

Calibrul minim este de:

—	56 mm sau 85 g în cazul categoriei „Extra”,

—	51 mm sau 65 g în cazul categoriilor I și II (dacă sunt calibrate).

Totuși, fructele cu calibre mai mici de 56 mm sau 85 g nu se comercializează în perioada 1 iulie - 31 octombrie (în emisfera nordică) și între 1 ianuarie și 30 aprilie (în emisfera sudică).

În cazul categoriei II, următoarele dispoziții sunt opționale:

Pentru a se asigura omogenitatea calibrelor, diferențele de calibru între produsele din același ambalaj nu trebuie să depășească:

(a)

În cazul fructelor calibrate în funcție de diametru:

—	5 mm în cazul fructelor cu diametrul sub 70 mm,

—	10 mm în cazul fructelor cu diametrul peste 70 mm.

(b)

În cazul fructelor calibrate în funcție de greutate:

—	30 g în cazul fructelor cu greutatea sub 180 g,

—	80 g în cazul fructelor cu greutatea peste 180 g.

(c)

În cazul fructelor calibrate în funcție de număr, diferența de calibru trebuie să respecte dispozițiile de la litera (a) sau (b).

În cazul aplicării codurilor de calibrare, trebuie respectate cele din tabelul de mai jos.

	cod	diametru		greutate
		de la	la	de la	la
		(în mm)	(în mm)	(în g)	(în g)
1	D	51	56	65	85
2	C	56	61	85	105
3	B	61	67	105	135
4	A	67	73	135	180
5	AA	73	80	180	220
6	AAA	80	90	220	300
7	AAAA	> 90		> 300

IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

În toate etapele comercializării, se admit toleranțe privind calitatea și calibrul în cadrul fiecărui lot în cazul produselor care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A. Toleranțe de calitate

(i) Categoria „Extra”

Se permite ca un total de 5 la sută din piersici sau nectarine (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 la sută din total pot fi produse care îndeplinesc cerințele categoriei II de calitate.

(ii) Categoria I

Se permite ca un total de 10 la sută din piersici sau nectarine (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 la sută în total pot fi produse care nu îndeplinesc nici cerințele de calitate ale categoriei II, nici cerințele minime, sau din produse alterate.

(iii) Categoria II

Se permite ca un total de 10 la sută din piersici sau nectarine (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească nici cerințele categoriei, nici cerințele minime. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %.

B. Toleranțe de calibrare

Pentru toate categoriile (dacă sunt calibrate): se permite ca un total de 10 % din piersici sau nectarine (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele privind calibrul.

V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A. Omogenitate

Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât piersici sau nectarine de aceeași origine, soi, calitate, grad de coacere și calibru (dacă se impune calibrarea), iar în cazul categoriei „Extra” conținutul trebuie să fie, de asemenea, omogen din punctul de vedere al coloritului.

Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

B. Ambalarea

Piersicile sau nectarinele trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produselor.

Etichetele aplicate individual pe produse trebuie să poată fi dezlipite fără a lăsa urme vizibile de adeziv și fără a cauza defecte ale epidermei.

Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.

VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Fiecare ambalaj trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior:

A. Identificare

Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului.

Această mențiune poate fi înlocuită:

—	în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea „Ambalator și/sau Expeditor” (sau abrevieri echivalente);

—

B. Natura produselor

—	„Piersici” sau „Nectarine”, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior.

—	Culoarea pulpei.

—	Denumirea soiului (opțional).

C. Originea produselor

Țara de origine (18) și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.

D. Specificații comerciale

—	Categoria.

—	Calibrul (în cazul calibrării), exprimat prin diametrul minim și cel maxim (în mm), prin greutatea minimă și cea maximă (în g) sau prin codul calibrului.

—	Numărul de unități (opțional);

E. Marcajul de control oficial (opțional)

PART 6: STANDARDE DE COMERCIALIZARE PENTRU PERE

I. DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard se aplică perelor din soiurile (cultivarele) provenite din Pyrus communis L., destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, perele destinate prelucrării industriale fiind excluse.

II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte perele după condiționare și ambalare.

A. Cerințe minime

În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, perele trebuie să fie:

—

întregi,

—	sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum;

—	curate, fără materii străine vizibile;

—	fără dăunători;

—	fără deteriorări cauzate de dăunători care afectează pulpa;

—	fără umezeală externă anormală;

—	fără miros și/sau gust străin.

Dezvoltarea și starea perelor trebuie să le permită:

—	să reziste la transport și la manipulare,

—	să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

B. Cerințe de maturitate

Dezvoltarea perelor și stadiul lor de maturitate trebuie să le permită continuarea procesului de coacere și atingerea gradului de coacere necesar în raport cu caracteristicile soiului.

C. Clasificare

Perele sunt clasificate în trei categorii, definite în cele ce urmează:

(i) Categoria „Extra”

Perele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul respectiv (19).

Pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă, iar epiderma trebuie să fie lipsită de rugozitate accentuată.

Perele nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al fructelor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora.

Pedunculul trebuie să fie intact.

Perele nu trebuie să fie pietroase.

(ii) Categoria I

Perele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul respectiv (20).

Pulpa trebuie să fie perfect sănătoasă.

Totuși, pot fi permise următoarele defecte ușoare, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

—	un ușor defect de formă,

—	un ușor defect de dezvoltare,

—	ușoare defecte de colorit,

—	foarte ușoară rugozitate,

—

ușoare defecte ale epidermei care nu pot depăși:

—	2 cm lungime, în cazul defectelor cu formă alungită,

—	1 cm2 suprafață totală în cazul altor defecte, cu excepția rapănului (Venturia pirina și V. inaequalis), care, per total, nu trebuie să afecteze o suprafață mai mare de 0,25 cm2.

—	urme de lovituri ușoare a căror suprafață nu depășește 1 cm2.

Pedunculul poate fi ușor deteriorat.

Perele nu trebuie să fie pietroase.

(iii) Categoria II

Această categorie cuprinde perele care nu se încadrează în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime specificate mai sus.

Pulpa nu trebuie să prezinte defecte majore.

Pot fi permise următoarele defecte, cu condiția ca perele să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:

—	defecte de formă,

—	defecte de dezvoltare,

—	defecte de colorit,

—	ușoară rugozitate,

—

defecte ale epidermei, care nu pot depăși:

—	4 cm lungime, în cazul defectelor cu formă alungită,

—	2,5 cm2 suprafață totală în cazul altor defecte, cu excepția rapănului (Venturia pirina și V. inaequalis), care, per total, nu trebuie să afecteze o suprafață mai mare de 1 cm2;

—	urme de lovituri ușoare a căror suprafață nu depășește 2 cm2.

III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat fie de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale, fie de greutate.

Calibrul minim este de:

(a)

în cazul fructelor calibrate în funcție de diametru:

	„Extra”	Categoria I	Categoria II
Soiuri cu fructe mari	60 mm	55 mm	55 mm
Alte soiuri	55 mm	50 mm	45 mm

(b)

În cazul fructelor calibrate în funcție de greutate:

	„Extra”	Categoria I	Categoria II
Soiuri cu fructe mari	130 g	110 g	110 g
Alte soiuri	110 g	100 g	75 g

Perele de vară incluse în apendicele la prezentul standard nu trebuie să respecte cerința privind calibrul minim.

Pentru a se asigura uniformitatea calibrelor, diferențele de calibru între produsele din același ambalaj nu trebuie să depășească:

(a)

în cazul fructelor calibrate în funcție de diametru:

—	5 mm pentru fructele din categoria „Extra” și pentru fructele din categoriile I și II ambalate în rânduri și în straturi suprapuse.

—	10 mm pentru fructele din categoria I prezentate în vrac în ambalaj sau în ambalajele de vânzare.

(b)

În cazul fructelor calibrate în funcție de greutate:

—

pentru fructele din categoria „Extra” și cele din categoriile I și II ambalate în rânduri și în straturi suprapuse:

Interval (în g)	Diferență de greutate (în g)
75 - 100	15
100 – 200	35
200-250	50
> 250	80

—

pentru perele din categoria I prezentate în vrac în ambalaj sau în ambalajele de vânzare:

Interval (în g)	Diferență de greutate (în g)
75 - 100	25
100 – 200	50
> 200	100

Nu există o cerință de calibru omogen în cazul fructelor din categoria II prezentate în vrac în ambalaj sau în ambalajele de vânzare.

IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

În toate etapele comercializării, se admit toleranțe privind calitatea și calibrul în cadrul fiecărui lot în cazul produselor care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A. Toleranțe de calitate

(i) Categoria „Extra”

Se permite ca un total de 5 la sută din pere (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 la sută în total pot fi produse care îndeplinesc cerințele categoriei II de calitate.

(ii) Categoria I

Se permite ca un total de 10 la sută din pere (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 la sută în total pot fi produse care nu îndeplinesc nici cerințele de calitate ale categoriei II, nici cerințele minime, sau din produse alterate.

(iii) Categoria II

Se permite ca un total de 10 la sută din pere (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească nici cerințele categoriei, nici cerințele minime. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %.

B. Toleranțe de calibrare

Pentru toate categoriile: se permite ca un total de 10 % din pere (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele privind calibrul, cu o variație maximă de:

—	5 mm sub diametrul minim,

—	10 g sub greutatea minimă.

V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A. Omogenitate

Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât pere de aceeași origine, soi, calitate și calibru (dacă se impune calibrarea) și cu același grad de coacere.

De asemenea, în cazul categoriei „Extra” se impune omogenitatea din punctul de vedere al coloritului.

Totuși, poate fi ambalat împreună într-un ambalaj de vânzare un amestec de pere din soiuri diferite, cu condiția să aibă o calitate omogenă și, în cazul fiecărui soi, aceeași origine.

Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

B. Ambalarea

Perele trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produselor.

Etichetele aplicate individual pe produse trebuie să poată fi dezlipite fără a lăsa urme vizibile de adeziv și fără a cauza defecte ale epidermei.

Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.

VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Fiecare ambalaj trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior.

A. Identificare

Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului.

Această mențiune poate fi înlocuită:

—	în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea „Ambalator și/sau Expeditor” (sau abrevieri echivalente);

—

B. Natura produselor

—	„Pere”, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior.

—	Denumirea soiului. În cazul unui amestec de pere din soiuri diferite, denumirile respectivelor soiuri.

C. Originea produselor

Țara de origine (21) și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local. În cazul unui amestec de soiuri diferite de pere de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine trebuie să figureze lângă denumirea soiului în cauză.

D. Specificații comerciale

—	Categoria.

—	Calibrul sau, în cazul fructelor prezentate în rânduri și în straturi suprapuse, numărul de unități.

—

În cazul în care identificarea este efectuată în funcție de calibru, acesta trebuie indicat:

(a)	în cazul produselor care fac obiectul normelor privind omogenitatea, prin diametrul minim și cel maxim sau prin greutatea minimă și cea maximă;

(b)	în cazul produselor care nu fac obiectul normelor privind omogenitatea, prin diametrul sau greutatea celui mai mic fruct din ambalaj, urmat(ă) de cuvintele „și peste” sau o indicație echivalentă sau, după caz, prin diametrul sau greutatea celui mai mare fruct din ambalaj.

E. Marcajul de control oficial (opțional)

Apendice

Criterii de calibrare pentru pere

FM	=	Soiuri cu fructe mari
PV	=	Pere de vară, pentru care nu este prevăzut niciun calibru minim.

Lista neexhaustivă a soiurilor cu fructe mari și a soiurilor de pere de vară

Soiurile cu fructe mici și alte soiuri care nu sunt menționate în listă pot fi comercializate, cu condiția respectării cerințelor privind calibrul prevăzute pentru alte soiuri și descrise în secțiunea III din standard.

Unele dintre soiurile enumerate în cele ce urmează pot fi comercializate sub denumirile pentru care s-a solicitat sau s-a obținut protecția mărcii comerciale în una sau mai multe țări. Nu s-a dorit includerea unor astfel de denumiri de mărci comerciale în prima și a doua coloană din următorul tabel. Anumite mărci cunoscute sunt menționate în a treia coloană numai cu titlu informativ.

Soi	Sinonime	Denumiri comerciale	Calibru
Abbé Fétel	Abate Fetel		FM
Abugo o Siete en Boca			PV
Akça			PV
Alka			FM
Alsa			FM
Amfora			FM
Alexandrine Douillard			FM
Bambinella			PV
Bergamotten			PV
Beurré Alexandre Lucas	Lucas		FM
Beurré Bosc	Bosc, Beurré d’Apremont, Empereur Alexandre, Kaiser Alexander		FM
Beurré Clairgeau			FM
Beurré d’Arenberg	Hardenpont		FM
Beurré Giffard			PV
Beurré précoce Morettini	Morettini		PV
Blanca de Aranjuez	Agua de Aranjuez, Espadona, Blanquilla		PV
Carusella			PV
Castell	Castell de Verano		PV
Colorée de Juillet	Bunte Juli		PV
Comice rouge			FM
Concorde			FM
Condoula			PV
Coscia	Ercolini		PV
Curé	Curato, Pastoren, Del cura de Ouro, Espadon de invierno, Bella de Berry, Lombardia de Rioja, Batall de Campana		FM
D’Anjou			FM
Dita			FM
D. Joaquina	Doyenné de Juillet		PV
Doyenné d’hiver	Winterdechant		FM
Doyenné du Comice	Comice, Vereinsdechant		FM
Erika			FM
Etrusca			PV
Flamingo			FM
Forelle			FM
Général Leclerc		Amber Grace™	FM
Gentile			PV
Golden Russet Bosc			FM
Grand champion			FM
Harrow Delight			FM
Jeanne d’Arc			FM
Joséphine			FM
Kieffer			FM
Klapa Mīlule			FM
Leonardeta	Mosqueruela, Margallon, Colorada de Alcanadre, Leonarda de Magallon		PV
Lombacad		Cascade ®	FM
Moscatella			PV
Mramornaja			FM
Mustafabey			PV
Packham’s Triumph	Williams d’Automne		FM
Passe Crassane	Passa Crassana		FM
Perita de San Juan			PV
Pérola			PV
Pitmaston	Williams Duchesse		FM
Précoce de Trévoux	Trévoux		PV
Président Drouard			FM
Rosemarie			FM
Santa Maria	Santa Maria Morettini		PV
Spadoncina	Agua de Verano, Agua de Agosto		PV
Suvenirs			FM
Taylors Gold			FM
Triomphe de Vienne			FM
Vasarine Sviestine			FM
Williams Bon Chrétien	Bon Chrétien, Bartlett, Williams, Summer Bartlett		FM

PARTEA 7: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU CĂPȘUNI

I. DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard se aplică în cazul căpșunilor din soiurile (cultivarele) provenite din genul Fragaria L., destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, căpșunile destinate prelucrării industriale fiind excluse.

II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte căpșunile, după condiționare și ambalare.

A. Cerințe minime

În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, căpșunile trebuie să fie:

—	întregi, nedeteriorate,

—	sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

—	curate, fără materii străine vizibile,

—	cu un aspect proaspăt, dar nespălate;

—	fără dăunători,

—	fără deteriorări cauzate de dăunători,

—	cu caliciu (cu excepția fragilor); caliciul și, atunci când este prezent, pedunculul trebuie să fie proaspete și verzi;

—	fără umezeală externă anormală,

—	fără miros și/sau gust străin.

Căpșunile trebuie să fie suficient de dezvoltate și să prezinte un grad satisfăcător de coacere. Dezvoltarea și starea căpșunilor trebuie să le permită:

—	să reziste la transport și la manipulare și

—	să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

B. Clasificare

Căpșunile sunt încadrate în trei categorii definite după cum urmează:

(i) Categoria „Extra”

Căpșunile din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul respectiv.

Trebuie să aibă un aspect lucios, ținând seama de caracteristicile soiului.

Căpșunile trebuie să nu prezinte urme de pământ.

Căpșunile nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora.

(ii) Categoria I

Căpșunile din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristice pentru soiul respectiv.

Totuși, pot fi permise următoarele defecte ușoare, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

—	un ușor defect de formă,

—	prezența unei mici zone albe care nu depășește a zecea parte din suprafața totală a fructului,

—	ușoare urme superficiale de presare.

Căpșunile trebuie să fie lipsite de urme de pământ.

(iii) Categoria II

Această categorie cuprinde căpșunile care nu se încadrează în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime specificate mai sus.

Pot fi permise următoarele defecte, cu condiția ca fructele să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:

—	defecte de formă,

—	o zonă albă a cărei suprafață nu trebuie să depășească a cincea parte din suprafața totală a fructului,

—	ușoare urme uscate de lovituri, care nu sunt susceptibile să se răspândească,

—	urme ușoare de pământ.

III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale.

Calibrul minim este de:

—	25 mm în cazul categoriei „Extra”,

—	18 mm, în cazul categoriilor I și II.

Nu există un calibru minim în cazul fragilor.

IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

În toate etapele comercializării, se admit toleranțe privind calitatea și calibrul în cadrul fiecărui lot în cazul produselor care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A. Toleranțe de calitate

(i) Categoria „Extra”

Se permite ca un total de 5 la sută din căpșuni (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 la sută în total pot fi produse care îndeplinesc cerințele categoriei II de calitate.

(ii) Categoria I

Se permite ca un total de 10 la sută din căpșuni (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 2 la sută în total pot fi produse care nu îndeplinesc nici cerințele de calitate ale categoriei II, nici cerințele minime, sau din produse alterate.

(iii) Categoria II

Se permite ca un total de 10 la sută din căpșuni (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească nici cerințele categoriei, nici cerințele minime. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %.

B. Toleranțe de calibrare

Pentru toate categoriile: se permite ca un total de 10 % din căpșuni (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele privind calibrul minim.

V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A. Omogenitate

Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât căpșuni de aceeași origine, soi și calitate.

În cazul categoriei „Extra”, căpșunile, cu excepția fragilor, trebuie să fie deosebit de omogene și uniforme în ceea ce privește gradul de coacere, colorit și calibru. În cazul categoriei I, căpșunile pot fi mai puțin omogene în ceea ce privește calibrul.

Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

B. Ambalarea

Căpșunile trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produselor.

Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.

VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Fiecare ambalaj trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior:

A. Identificare

Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului.

Această mențiune poate fi înlocuită:

—	în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea „Ambalator și/sau Expeditor” (sau abrevieri echivalente);

—

B. Natura produselor

—	„Căpșuni”, în cazul în care conținutul ambalajului nu este vizibil din exterior.

—	Denumirea soiului (opțional).

C. Originea produselor

Țara de origine (22) și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.

D. Specificații comerciale

—	Categoria.

E. Marcajul de control oficial (opțional)

PARTEA 8: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU ARDEI

I. DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard se aplică ardeilor din soiurile (23) (cultivarele) provenite din Capsicum annuum L., destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, ardeii destinați prelucrării industriale fiind excluși.

II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte ardeii, după condiționare și ambalare.

A. Cerințe minime

În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, ardeii trebuie să fie:

—

întregi,

—	sănătoși; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

—	curați, fără materii străine vizibile,

—	proaspeți ca aspect,

—

tari,

—	fără dăunători,

—	fără deteriorări cauzate de dăunători care afectează pulpa,

—	fără deteriorări cauzate de temperatură scăzută sau îngheț,

—	cu pedunculi atașați, pedunculul trebuie să fie tăiat drept, iar caliciul trebuie să fie intact,

—	fără umezeală externă anormală,

—	fără miros și/sau gust străin.

Dezvoltarea și starea ardeilor trebuie să le permită:

—	să reziste la transport și manipulare și

—	să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

B. Clasificare

Ardeii sunt clasificați în trei categorii, definite în cele ce urmează:

(i) Categoria „Extra”

Ardeii din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Trebuie să fie caracteristici pentru soiul și/sau pentru tipul comercial respectiv.

Ardeii nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora.

(ii) Categoria I

Ardeii din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristici pentru soiul și/sau pentru tipul comercial respectiv.

Totuși, pot fi permise următoarele defecte ușoare, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

—	un ușor defect de formă,

—	daune ușoare cauzate de mana ardeiului sau de tripși, care nu afectează mai mult de 1/3 din suprafața totală,

—

ușoare defecte ale epidermei, precum:

—	corodare, zgâriere, arsură solară, urme de presiune, a căror suprafață totală nu depășește 2 cm în cazul defectelor cu formă alungită și 1 cm2 în cazul altor defecte sau

—	crăpături superficiale uscate care, în total, afectează cel mult 1/8 din suprafața totală;

—	peduncul ușor deteriorat.

(iii) Categoria II

Această categorie cuprinde ardeii care nu se încadrează în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime specificate mai sus.

Pot fi permise următoarele defecte, cu condiția ca ardeii să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:

—	defecte de formă,

—	daune cauzate de mana ardeiului sau de tripși, care nu afectează mai mult de 2/3 din suprafața totală,

—

defecte ale epidermei, precum:

—	corodare, zgâriere, arsură solară, urme de lovire și daune cicatrizate, a căror suprafață totală nu depășește 4 cm în cazul defectelor cu formă alungită și 2,5 cm2 în cazul altor defecte sau

—	crăpături superficiale uscate care, în total, afectează cel mult 1/4 din suprafața totală;

—	deteriorare a capătului cu inflorescență al ardeiului, pe o suprafață de cel mult 1 cm2;

—	zbârcire care nu depășește 1/3 din suprafață;

—	peduncul și caliciu deteriorate, cu condiția ca pulpa din jurul acestora să rămână intactă.

III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat fie de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale, fie de greutate. Pentru a se asigura omogenitatea calibrelor, diferențele de calibru între produsele din același ambalaj nu trebuie să depășească:

(a)

În cazul ardeilor calibrați în funcție de diametru:

—

20 mm.

(b)

În cazul ardeilor calibrați în funcție de greutate:

—	30 g în dacă ardeiul cel mai greu cântărește 180 g sau mai puțin,

—	40 g în cazul în care cel mai mic ardei cântărește peste 180 g.

Ardeii cu formă alungită trebuie să fie suficient de omogeni din punctul de vedere al lungimii.

Omogenitatea calibrelor nu este obligatorie în cazul ardeilor din categoria II.

IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

În toate etapele comercializării, se admit toleranțe privind calitatea și calibrul în cadrul fiecărui lot în cazul produselor care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A. Toleranțe de calitate

(i) Categoria „Extra”

Se permite ca un total de 5 la sută din ardei (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 la sută în total pot fi produse care îndeplinesc cerințele categoriei II de calitate.

(ii) Categoria I

Se permite ca un total de 10 la sută din ardei (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 la sută în total pot fi produse care nu îndeplinesc nici cerințele de calitate ale categoriei II, nici cerințele minime, sau din produse alterate.

(iii) Categoria II

Se permite ca un total de 10 la sută din ardei (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească nici cerințele categoriei, nici cerințele minime. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %.

B. Toleranțe de calibrare

Pentru toate categoriile (dacă sunt calibrate): se permite ca un total de 10 % din ardei (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele privind calibrul.

V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A. Omogenitate

Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât ardei de aceeași origine, soi sau tip comercial, calitate, calibru (dacă se impune calibrarea) și, în cazul categoriilor „Extra” și I, atât cât se poate aprecia, cu același grad de coacere și același colorit.

Totuși, poate fi ambalat împreună într-un ambalaj un amestec de ardei de diferite tipuri comerciale și/sau culori, cu condiția să aibă o calitate omogenă și, în cazul fiecărui tip comercial și/sau culoare în cauză, aceeași origine.

Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

B. Ambalarea

Ardeii grași trebuie ambalați astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produselor.

Etichetele aplicate individual pe produse trebuie să poată fi dezlipite fără a lăsa urme vizibile de adeziv și fără a cauza defecte ale epidermei.

Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.

VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Fiecare ambalaj trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior:

A. Identificare

Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului.

Această mențiune poate fi înlocuită:

—	în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea „Ambalator și/sau Expeditor” (sau abrevieri echivalente);

—

B. Natura produselor

—	„Ardei”, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior.

—	„Amestec de ardei” sau o denumire echivalentă, în cazul unui amestec de ardei de tipuri comerciale și/sau culori diferite. Dacă produsele nu sunt vizibile din exterior, trebuie indicate tipurile comerciale și/sau culorile prezente în ambalaj, precum și cantitatea în cazul fiecăreia dintre acestea.

C. Originea produselor

Țara de origine (24) și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.

În cazul unui amestec de ardei de diferite tipuri comerciale și/sau culori de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine trebuie să figureze lângă denumirea tipului comercial și/sau a culorii în cauză.

D. Specificații comerciale

—	Categoria.

—	Calibrul (dacă se impune calibrarea) exprimat prin diametrul minim și cel maxim sau prin greutatea minimă și cea maximă.

—	Numărul de unități (opțional).

—	„Iute” sau o denumire echivalentă, după caz.

E. Marcajul de control oficial (opțional)

PARTEA 9: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU STRUGURII DE MASĂ

I. DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard se aplică strugurilor de masă din soiurile (cultivarele) provenite din Vitis vinifera L., destinați livrării în stare proaspătă către consumatori, strugurii de masă destinați prelucrării industriale fiind excluși.

II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte strugurii de masă, după condiționare și ambalare.

A. Cerințe minime

În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, boabele și ciorchinii trebuie să fie:

—	sănătoși; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

—	curați, fără materii străine vizibile,

—	fără dăunători,

—	fără deteriorări cauzate de dăunători,

—	fără umezeală externă anormală,

—	fără miros și/sau gust străin.

De asemenea, boabele trebuie să fie:

—

întregi,

—	bine formate,

—	dezvoltate normal.

Pigmentarea datorată soarelui nu constituie un defect.

Dezvoltarea și starea strugurilor de masă trebuie să le permită:

—	să reziste la transport și la manipulare și

—	să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

B. Cerințe de maturitate

Sucul din fructe trebuie să aibă un indice refractometric de minimum:

—	12 °Brix în cazul soiurilor Alphonse Lavallée, Cardinal și Victoria,

—	13 °Brix în cazul tuturor celorlalte soiuri cu sâmburi,

—	14 °Brix în cazul tuturor soiurilor fără sâmburi.

În plus, toate soiurile trebuie să prezinte un raport zahăr/aciditate satisfăcător.

C. Clasificare

Strugurii de masă sunt clasificați în trei categorii, definite în cele ce urmează:

(i) Categoria „Extra”

Strugurii de masă din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Trebuie să fie caracteristici pentru soi, ținând seama de zona de producție. Boabele trebuie să fie tari, bine prinse de ciorchine, repartizate uniform pe ciorchine și acoperite cu pruină.

Strugurii nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora.

(ii) Categoria I

Strugurii de masă din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie caracteristici pentru soiul respectiv, ținând seama de zona de producție. Boabele trebuie să fie tari, bine prinse de ciorchine și, pe cât posibil, acoperite cu pruină. Repartizarea boabelor pe ciorchine poate fi totuși mai puțin uniformă decât în cazul categoriei „Extra”.

Totuși, pot fi permise următoarele defecte ușoare cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

—	un ușor defect de formă,

—	ușoare defecte de colorit,

—	foarte ușoare arsuri solare care nu afectează decât epiderma.

(iii) Categoria II

Această categorie cuprinde strugurii de masă care nu se încadrează în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime specificate mai sus.

Ciorchinii pot prezenta ușoare defecte de formă, de dezvoltare și de colorit, cu condiția ca acestea să nu afecteze caracteristicile esențiale ale soiului, ținând seama de zona de producție.

Boabele trebuie să fie suficient de tari și suficient de bine prinse de ciorchine și, pe cât posibil, acoperite cu pruină. Repartizarea pe ciorchine poate fi mai puțin uniformă decât în cazul categoriei I.

Pot fi permise următoarele defecte, cu condiția ca strugurii de masă să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:

—	defecte de formă,

—	defecte de colorit,

—	ușoare arsuri solare care nu afectează decât epiderma,

—	ușoare urme de lovire,

—	ușoare defecte ale epidermei.

III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat de greutatea ciorchinelui.

Greutatea minimă a unui ciorchine este de 75 g. Această dispoziție nu se aplică în cazul ambalajelor care conțin porții unice.

IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

În toate etapele comercializării, se admit toleranțe privind calitatea și calibrul în cadrul fiecărui lot în cazul produselor care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A. Toleranțe de calitate

i) Categoria „Extra”

Se permite ca un total de 5 la sută din ciorchini (ca greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 la sută în total pot fi produse care îndeplinesc cerințele categoriei II de calitate.

ii) Categoria I

Se permite ca un total de 10 la sută din ciorchini (ca greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 la sută în total pot fi produse care nu îndeplinesc nici cerințele de calitate ale categoriei II, nici cerințele minime, sau din produse alterate.

iii) Categoria II

Se permite ca un total de 10 la sută din ciorchini (ca greutate) să nu îndeplinească nici cerințele categoriei, nici cerințele minime. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %.

B. Toleranțe de calibrare

Pentru toate categoriile: se permite ca un total de 10 % din ciorchini (ca greutate) să nu îndeplinească cerințele privind calibrul. În scopul adaptării greutății, fiecare ambalaj de vânzare poate conține un ciorchine care cântărește mai puțin de 75 g, cu condiția ca ciorchinele să îndeplinească toate celelalte cerințe ale categoriei specificate.

V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A. Omogenitate

Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât ciorchini de aceeași origine, soi, calitate și grad de coacere.

În cazul categoriei „Extra”, ciorchinii trebuie să fie aproximativ omogeni din punctul de vedere al calibrului și al coloritului.

Totuși, poate fi ambalat împreună într-un ambalaj un amestec de struguri de masă din soiuri diferite, cu condiția să aibă o calitate omogenă și, în cazul fiecărui soi, aceeași origine.

Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

B. Ambalarea

Strugurii de masă trebuie ambalați astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produselor.

Etichetele aplicate individual pe produse trebuie să poată fi dezlipite fără a lăsa urme vizibile de adeziv și fără a cauza defecte ale epidermei.

Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine, deși un fragment de curpen de maximum 5 cm lungime poate rămâne atașat de ciorchine, ca formă de prezentare specială.

VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Fiecare ambalaj trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior:

A. Identificare

Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului.

Această mențiune poate fi înlocuită:

—	în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea „Ambalator și/sau Expeditor” (sau abrevieri echivalente);

—

B. Natura produselor

—	„Struguri de masă”, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior.

—	Denumirea soiului. În cazul unui amestec de struguri de masă din soiuri diferite, denumirile respectivelor soiuri.

C. Originea produselor

—	Țara de origine (25) și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.

—	În cazul unui amestec de soiuri diferite de struguri de masă de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine trebuie să figureze lângă denumirea soiului în cauză.

D. Specificații comerciale

—	Categoria.

—	După caz, mențiunea „ciorchini cu greutăți sub 75 g, constituind porții unice”.

E. Marcajul de control oficial (opțional)

Apendice

Listă exhaustivă a soiurilor cu boabe mici

Soi	Alte denumiri sub care este cunoscut soiul
Admirable de Courtiller	Admirable, Csiri Csuri
Albillo	Acerba, Albuela, Blanco Ribera, Cagalon
Angelo Pirovano	I. Pirovano 2
Annamaria	I. Ubizzoni 4
Baltali
Beba	Beba de los Santos, Eva
Catalanesca	Catalanesa, Catalana, Uva Catalana
Chasselas blanc	Chasselas doré, Fendant, Franceset, Franceseta, Gutedel, Krachgutedel, White van der Laan
Chasselas rouge	Roter Gutedel
Chelva	Chelva de Cebreros, Guareña, Mantuo, Villanueva
Ciminnita	Cipro bianco
Clairette	Blanquette, Malvoisie, Uva de Jijona
Colombana bianca	Verdea, Colombana de Peccioli
Crimson Seedless
Csaba gyöngye	Cabski biser, Julski Muscat, Muscat Julius, Perle de Csaba, Perla di Csaba
Dawn seedless
Dehlro
Delizia di Vaprio	I. Pirovano 46 A
Eclipse Seedless
Exalta
Flame Seedless	Red Flame
Gros Vert	Abbondanza, St Jeannet, Trionfo dell'Esposizione, Verdal, Trionfo di Gerusalemme
Jaoumet	Madeleine de St Jacques, Saint Jacques
Madeleine	Angevine, Angevine Oberlin, Madeleine Angevine Oberlin, Republicain
Mireille
Molinera	Besgano, Castiza, Molinera gorda
Moscato d'Adda	Muscat d'Adda
Moscato d'Amburgo	Black Muscat, Hambro, Hamburg, Hamburski Misket, Muscat d'Hambourg, Moscato Preto
Moscato di Terracina	Moscato di Maccarese
Muscat Seedless
Muska
Œillade	Black Malvoisie, Cinsaut, Cinsault, Ottavianello, Sinso
Panse precoce	Bianco di Foster, Foster's white, Sicilien
Perla di Csaba	Càbski Biser, Julski muskat, Muscat Julius, Perle de Csaba
Perlaut
Perlette
Pirobella
Pizzutello bianco	Aetonychi aspro, Coretto, Cornichon blanc, Rish Baba, Sperone di gallo, Teta di vacca
Precoce de Malingre
Primus	I. Pirovano 7
Prunesta	Bermestia nera, Pergola rossa, Pergolese di Tivoli
Servant	Servan, Servant di Spagna
Sideritis	Sidiritis
Sultanines	Bidaneh, Kishmich, Kis Mis, Sultan, Sultana, Sultani, Cekirdesksiz, Sultanina bianca, Sultaniye, Thompson Seedless și mutații
Sundance
Sunred Seedless
Szőlőskertek Királynője	Königin der Weingärten, Szőlőskertek Királynője muskotály, Szőlőskertek Királynéja, Rasaki ourgarias, Regina Villoz, Reina de las Viñas, Reine des Vignes, I. Mathiasz 140, Queen of the Vineyards, Regina dei Vigneti
Thompson Seedless și mutații
Valenci blanc	Valensi, Valency, Panse blanche
Valenci noir	Planta Mula, Rucial de Mula, Valenci negro
Yapincak

PARTEA 10: STANDARD DE COMERCIALIZARE PENTRU TOMATE

I. DEFINIȚIA PRODUSULUI

Prezentul standard se aplică tomatelor din soiurile (cultivarele) provenite din Lycopersicum esculentum L, destinate livrării în stare proaspătă către consumatori, tomatele destinate prelucrării industriale fiind excluse.

Tomatele pot fi clasificate în patru tipuri comerciale:

—

„rotunde”

—

„costate”

—	„lunguiețe” sau „alungite”

—	tomate „cireșe” (inclusiv tomatele „cocktail”).

II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA

Scopul standardului este definirea cerințelor privind calitățile pe care trebuie să le prezinte tomatele după condiționare și ambalare.

A. Cerințe minime

În toate categoriile, sub rezerva dispozițiilor speciale prevăzute pentru fiecare categorie și a toleranțelor admise, tomatele trebuie să fie:

—

întregi,

—	sănătoase; se exclud produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât devin improprii pentru consum,

—	curate, fără materii străine vizibile,

—	proaspete ca aspect,

—	fără dăunători,

—	fără deteriorări cauzate de dăunători care afectează pulpa,

—	fără umezeală externă anormală,

—	fără miros și/sau gust străin.

În ceea ce privește tomatele în ciorchine, codițele trebuie să fie proaspete, sănătoase, curate și lipsite de frunze și de materii străine vizibile.

Dezvoltarea și starea tomatelor trebuie să le permită:

—	să reziste la transport și la manipulare și

—	să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.

B. Clasificare

Tomatele sunt clasificate în trei categorii, definite în cele ce urmează:

(i) Categoria „Extra”

Tomatele din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Trebuie să fie tari și caracteristice pentru soi și/sau tipul comercial.

Coloritul lor, raportat la stadiul de coacere, trebuie să corespundă cerințelor prevăzute la punctul A paragraful al treilea de mai sus.

Tomatele nu trebuie să prezinte pete verzi sau alte defecte, cu excepția unor foarte ușoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora.

(ii) Categoria I

Tomatele din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Trebuie să fie suficient de tari și caracteristice pentru soi și/sau tipul comercial.

Trebuie să fie lipsite de crăpături și de pete verzi vizibile. Totuși, pot fi permise următoarele defecte ușoare, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor, calitatea, păstrarea și prezentarea în ambalaj a acestora:

—	un ușor defect de formă și de dezvoltare,

—	ușoare defecte de colorit,

—	ușoare defecte ale epidermei,

—	urme foarte ușoare de lovituri.

În plus, tomatele „costate” pot prezenta:

—	crăpături cicatrizate cu o lungime maximă de 1 cm,

—	protuberanțe, dar nu excesive,

—	un mic ombilic, dar fără suberificare,

—	o suberificare în zona stigmatului pe o suprafață de maximum 1 cm2,

—	o cicatrice pistilară fină, de formă alungită (asemănătoare unei cusături), a cărei lungime nu trebuie să depășească două treimi din diametrul maxim al fructului.

(iii) Categoria II

Această categorie cuprinde tomatele care nu se încadrează în categoriile superioare, dar îndeplinesc cerințele minime specificate mai sus.

Tomatele trebuie să fie suficient de tari (dar pot fi ușor mai puțin tari decât cele încadrate în categoria I) și nu trebuie să prezinte crăpături necicatrizate.

Pot fi permise următoarele defecte, cu condiția ca tomatele să își păstreze caracteristicile esențiale de calitate, păstrare și prezentare:

—	defecte de formă și de dezvoltare,

—	defecte de colorit,

—	defecte ale epidermei sau urme de lovituri, cu condiția ca fructul să nu fie grav afectat,

—	crăpături cicatrizate, cu o lungime de cel mult 3 cm în cazul tomatelor rotunde, costate sau lunguiețe.

În plus, tomatele „costate” pot prezenta:

—	protuberanțe mai pronunțate decât cele permise în cazul categoriei I, însă fără a prezenta defecte de formă,

—	un ombilic,

—	o suberificare în zona stigmatului pe o suprafață de maximum 2 cm2,

—	o cicatrice fină a pistilului, de formă alungită (asemănătoare unei cusături).

III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA

Calibrul este determinat fie de diametrul maxim al secțiunii ecuatoriale, fie de greutate, fie prin numărare.

Următoarele dispoziții nu se aplică tomatelor în ciorchine și tomatelor „cireșe” și sunt opționale pentru categoria II.

Pentru a se asigura uniformitatea calibrelor, diferențele de calibru între produsele din același ambalaj nu trebuie să depășească:

(a)

În cazul tomatelor calibrate în funcție de diametru:

—	10 mm, dacă diametrul celui mai mic fruct (indicat pe ambalaj) este sub 50 mm,

—	15 mm, dacă diametrul celui mai mic fruct (indicat pe ambalaj) este de 50 mm sau mai mare, dar sub 70 mm,

—	20 mm, dacă diametrul celui mai mic fruct (indicat pe ambalaj) este de 70 mm sau mai mare, dar sub 100 mm,

—	nu există nicio limită privind diferența de diametru în cazul fructelor cu diametrul de 100 mm sau mai mare.

Dacă se aplică coduri de calibru, trebuie respectate codurile și intervalele din tabelul următor:

Codul calibrului	Diametru (în mm)
0	≤ 20
1	> 20 ≤ 25
2	> 25 ≤ 30
3	> 30 ≤ 35
4	> 35 ≤ 40
5	> 40 ≤ 47
6	> 47 ≤ 57
7	> 57 ≤ 67
8	> 67 ≤ 82
9	> 82 ≤ 102
10	> 102

(b)	În cazul tomatelor calibrate în funcție de greutate sau de număr, diferența de dimensiune trebuie să corespundă diferenței indicate la litera (a).

IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE

În toate etapele comercializării, se admit toleranțe privind calitatea și calibrul în cadrul fiecărui lot în cazul produselor care nu îndeplinesc cerințele categoriei indicate.

A. Toleranțe de calitate

(i) Categoria „Extra”

Se permite ca un total de 5 la sută din tomate (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei I. În cadrul acestei toleranțe, maximum 0,5 la sută în total pot fi produse care îndeplinesc cerințele categoriei II de calitate.

(ii) Categoria I

Se permite ca un total de 10 la sută din tomate (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele categoriei, dar să le îndeplinească pe cele ale categoriei II. În cadrul acestei toleranțe, maximum 1 la sută în total pot fi produse care nu îndeplinesc nici cerințele de calitate ale categoriei II, nici cerințele minime, sau din produse alterate. În cazul tomatelor în ciorchine, se permite ca un procentaj de 5 la sută din tomate (ca număr sau greutate) să fie desprinse de peduncul.

(iii) Categoria II

Se permite ca un total de 10 la sută din tomate (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească nici cerințele categoriei, nici cerințele minime. În cadrul acestei toleranțe, proporția totală a produselor alterate poate fi de maximum 2 %. În cazul tomatelor în ciorchine, se permite ca un procentaj de 10 la sută din tomate (ca număr sau greutate) să fie desprinse de peduncul.

B. Toleranțe de calibrare

Pentru toate categoriile: se permite ca un total de 10 % din tomate (ca număr sau greutate) să nu îndeplinească cerințele privind calibrul.

V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA

A. Omogenitate

Fiecare ambalaj trebuie să aibă un conținut omogen și să nu cuprindă decât tomate de aceeași origine, soi sau tip comercial, calitate sau calibru (dacă se impune calibrarea).

Tomatele încadrate în categoria „Extra” și în categoria I trebuie să fie omogene în ceea ce privește gradul de coacere și coloritul. În plus, tomatele „lunguiețe”, trebuie să fie suficient de omogene din punctul de vedere al lungimii.

Totuși, poate fi ambalat împreună într-un ambalaj de vânzare un amestec de tomate din soiuri diferite, cu condiția să aibă o calitate omogenă și, în cazul fiecărei culori, al fiecărui soi și/sau al fiecărui tip comercial în cauză, aceeași origine.

Partea vizibilă a conținutului ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.

B. Ambalarea

Tomatele trebuie ambalate astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produselor.

Ambalajele nu trebuie să conțină materii străine.

VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA

Fiecare ambalaj trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte, marcarea fiind lizibilă, imposibil de șters și vizibilă din exterior:

A. Identificare

Numele și adresa ambalatorului și/sau expeditorului.

Această mențiune poate fi înlocuită:

—	în cazul tuturor ambalajelor, cu excepția preambalajelor, de codul reprezentând ambalatorul și/sau expeditorul, eliberat sau recunoscut de un organism oficial, indicat alături de mențiunea „Ambalator și/sau Expeditor” (sau abrevieri echivalente);

—

B. Natura produselor

—	„Tomate” sau „tomate în ciorchine” și tipul comercial, în cazul în care conținutul nu este vizibil din exterior. Aceste indicații sunt obligatorii întotdeauna în cazul tomatelor „cireșe” (sau „cocktail”), indiferent dacă sunt în ciorchine sau nu.

—

„Amestec de tomate” sau o denumire echivalentă în cazul unui amestec de tomate de diferite soiuri, tipuri comerciale și/sau culori. Dacă produsele nu sunt vizibile din exterior, trebuie indicate culorile, soiurile sau tipurile comerciale prezente în ambalaj, precum și cantitatea în cazul fiecăreia dintre acestea.

—	Denumirea soiului (opțional).

C. Originea produselor

Țara de origine (26) și, opțional, regiunea de producție sau denumirea zonei la nivel național, regional sau local.

În cazul unui amestec de diferite culori, soiuri și/sau tipuri comerciale de tomate de origini diferite, indicarea fiecăreia dintre țările de origine trebuie să figureze lângă numele culorii, al soiului și/sau al tipului comercial respectiv.

D. Specificații comerciale

—	Categoria.

—	Calibrul (în cazul calibrării), exprimat prin diametrul minim și cel maxim.

E. Marcajul de control oficial (opțional)

(1) Se indică numele complet sau cel utilizat în mod obișnuit.

(2) În apendicele la prezentul standard figurează o listă neexhaustivă a soiurilor, care cuprinde o clasificare în funcție de colorit și rugozitate.

(3) Soiurile marcate cu „R” în apendicele la prezentul standard sunt exceptate de la dispozițiile referitoare la rugozitate.

(4) În apendicele la prezentul standard figurează o listă neexhaustivă a soiurilor, care cuprinde o clasificare în funcție de colorit și rugozitate.

(5) Soiurile marcate cu „R” în apendicele la prezentul standard sunt exceptate de la dispozițiile referitoare la rugozitate.

(6) Soiurile marcate cu „R” în apendicele la prezentul standard sunt exceptate de la dispozițiile referitoare la rugozitate.

(7) Se indică numele complet sau cel utilizat în mod obișnuit.

(8) Cu minimum 20 % pentru Categoria I și Categoria II

(9) Totuși, în cazul soiului Jonagold, cel puțin o zecime din suprafața fructelor din categoria II trebuie să aibă striații de culoare roșie.

(10) Calculat conform descrierii din orientările OCDE privind efectuarea de teste obiective.

(11) Calibrele mai mici de 45 mm se referă doar la clementine.

(12) Utilizarea agenților de conservare sau a oricărei alte substanțe chimice care poate lăsa un miros străin pe coaja fructului este permisă dacă este compatibilă cu dispozițiile aplicabile ale Uniunii Europene.

(13) Utilizarea agenților de conservare sau a oricărei alte substanțe chimice care poate lăsa un miros străin pe coaja fructului este permisă dacă este compatibilă cu dispozițiile aplicabile ale Uniunii Europene.

(14) Citricele fără sâmburi pot conține, ocazional, sâmburi.

(15) Se indică numele complet sau cel utilizat în mod obișnuit.

(16) Se indică numele complet sau cel utilizat în mod obișnuit.

(17) Se indică numele complet sau cel utilizat în mod obișnuit.

(18) Se indică numele complet sau cel utilizat în mod obișnuit.

(19) În apendicele la prezentul standard figurează o listă neexhaustivă a soiurilor cu fructe mari și a soiurilor de pere de vară.

(20) În apendicele la prezentul standard figurează o listă neexhaustivă a soiurilor cu fructe mari și a soiurilor de pere de vară.

(21) Se indică numele complet sau cel utilizat în mod obișnuit.

(22) Se indică numele complet sau cel utilizat în mod obișnuit.

(23) Unele soiuri de ardei pot fi iuți.

(24) Se indică numele complet sau cel utilizat în mod obișnuit.

(25) Se indică numele complet sau cel utilizat în mod obișnuit.

(26) Se indică numele complet sau cel utilizat în mod obișnuit.

ANEXA VIII

Lista indicatorilor de performanță comuni menționați la articolul 59 litera (a), articolul 96 alineatul (3) litera (a) și articolul 125 alineatul (2)

Sistemul indicatorilor de performanță comuni referitori la acțiunile întreprinse de organizațiile de producători, asociațiile de organizații de producători și membrii lor în temeiul unui program operațional nu cuprinde neapărat toți factorii care pot interveni și afecta producția, rezultatele și impactul unui program operațional. În acest context, informațiile furnizate de indicatorii de performanță comuni trebuie interpretate în lumina informațiilor cantitative și calitative legate de alți factori-cheie care contribuie la succesul sau eșecul aplicării programului.

1. INDICATORI COMUNI PRIVIND EXECUȚIA FINANCIARĂ (INDICATORI DE INTRARE) (ANUAL)

Măsură

Tip de acțiune

Indicatori de intrare (anual)

Acțiuni al căror scop este planificarea producției

a)	Achiziționarea de active fixe

b)	Alte forme de achiziționare de active fixe, inclusiv închirierea și leasingul

c)	Alte acțiuni

Cheltuieli (în euro)

Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea sau menținerea calității produselor

a)	Achiziționarea de active fixe

b)	Alte forme de achiziționare de active fixe, inclusiv închirierea și leasingul

c)	Alte acțiuni

Cheltuieli (în euro)

Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea comercializării

a)	Achiziționarea de active fixe

b)	Alte forme de achiziționare de active fixe, inclusiv închirierea și leasingul

c)	Activități de promovare și comunicare (diferite de cele legate de prevenirea și gestionarea crizelor)

d)	Alte acțiuni

Cheltuieli (în euro)

Cercetare și producție experimentală

a)	Achiziționarea de active fixe

b)	Alte forme de achiziționare de active fixe, inclusiv închirierea și leasingul

c)	Alte acțiuni

Cheltuieli (în euro)

Acțiuni de formare profesională (altele decât cele legate de prevenirea și gestionarea crizelor) și/sau acțiuni al căror scop este promovarea accesului la servicii de consultanță

În funcție de principalul aspect vizat:

a)	Producția ecologică

b)	Producția integrată sau gestionarea integrată a dăunătorilor

c)	Alte aspecte de mediu

d)	Trasabilitatea

e)	Calitatea produselor, inclusiv reziduurile de pesticide

f)	Alte aspecte

Cheltuieli (în euro)

Măsuri de prevenire și gestionare a crizelor

a)	retragerea de pe piață;

b)	recoltarea înainte de coacere sau nerecoltarea fructelor și legumelor;

c)	activități de promovare și comunicare;

d)	acțiuni de formare profesională;

e)	asigurarea recoltelor;

f)	sprijin pentru costurile administrative generate de constituirea unor fonduri mutuale.

Cheltuieli (în euro)

Acțiuni de protecție a mediului

a)	Achiziționarea de active fixe

b)	Alte forme de achiziționare de active fixe, inclusiv închirierea și leasingul

Alte acțiuni:

(1)

Producție

i)	Producția ecologică

ii)	Producția integrată

iii)	O mai bună utilizare și/sau gestionare a apei, inclusiv economisirea apei și drenarea

iv)	Acțiuni pentru conservarea solului (precum tehnici de lucru pentru prevenirea/diminuarea eroziunii solului, stratul vegetal, tehnici agricole de conservare, mulcirea)

v)	Acțiuni pentru crearea sau menținerea unor habitate favorabile biodiversității (de exemplu, zone umede) sau a întreținerii peisajului, inclusiv păstrarea elementelor istorice (de exemplu, ziduri de piatră, terase, mică lemnărie)

vi)	Acțiuni care stimulează economia de energie

vii)	Acțiuni legate de reducerea generării de deșeuri și de îmbunătățirea gestionării deșeurilor

viii)

Alte acțiuni

(2)

Transport

(3)	Comercializare

Cheltuieli (în euro)

Alte acțiuni

a)	Achiziționarea de active fixe

b)	Alte forme de achiziționare de active fixe, inclusiv închirierea și leasingul

c)	Alte acțiuni

Cheltuieli (în euro)

2. INDICATORI DE REALIZARE COMUNI (ANUAL)

Măsură

Tip de acțiune

Indicatori de realizare (anual)

Acțiuni al căror scop este planificarea producției

a)	Achiziționarea de active fixe

Numărul de exploatații care participă la acțiuni.

Valoarea totală a investițiilor (în euro) (1)

b)	Alte forme de achiziționare de active fixe, inclusiv închirierea și leasingul

Numărul de exploatații care participă la acțiuni.

c)	Alte acțiuni

Numărul de exploatații care participă la acțiuni.

Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea sau menținerea calității produselor

a)	Achiziționarea de active fixe

Numărul de exploatații care participă la acțiuni.

Valoarea totală a investițiilor (în euro) (1).

b)	Alte forme de achiziționare de active fixe, inclusiv închirierea și leasingul

Numărul de exploatații care participă la acțiuni.

c)	Alte acțiuni

Numărul de exploatații care participă la acțiuni.

Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea comercializării

a)	Achiziționarea de active fixe

Numărul de exploatații care participă la acțiuni.

Valoarea totală a investițiilor (în euro) (1)

b)	Alte forme de achiziționare de active fixe, inclusiv închirierea și leasingul

Numărul de exploatații care participă la acțiuni.

c)	Activități de promovare și comunicare (diferite de cele legate de prevenirea și gestionarea crizelor)

Numărul de acțiuni întreprinse (2)

d)	Alte acțiuni

Numărul de exploatații care participă la acțiuni.

Cercetare și producție experimentală

a)	Achiziționarea de active fixe

Numărul de exploatații care participă la acțiuni.

Valoarea totală a investițiilor (în euro) (1)

b)	Alte forme de achiziționare de active fixe, inclusiv închirierea și leasingul

Numărul de exploatații care participă la acțiuni.

c)	Alte acțiuni

Numărul de exploatații care participă la acțiuni (3)

Numărul de hectare vizate (4)

Acțiuni de formare profesională (altele decât cele legate de prevenirea și gestionarea crizelor) și/sau acțiuni al căror scop este promovarea accesului la servicii de consultanță

În funcție de principalul aspect vizat:

Numărul de zile de formare profesională de care au beneficiat participanții

a)	Producția ecologică

b)	Producția integrată sau gestionarea integrată a dăunătorilor

c)	Alte aspecte de mediu

d)	Trasabilitatea

e)	Calitatea produselor, inclusiv reziduurile de pesticide

f)	Alte aspecte

Numărul de exploatații care utilizează servicii de consultanță (5)

Măsuri de prevenire și gestionare a crizelor

a)	retragerea de pe piață;

Numărul de acțiuni întreprinse (6)

b)	recoltarea înainte de coacere sau nerecoltarea fructelor și legumelor;

Numărul de acțiuni întreprinse (7)

c)	activități de promovare și comunicare;

Numărul de acțiuni întreprinse (2)

d)	acțiuni de formare profesională;

Numărul de zile de formare profesională de care au beneficiat participanții

e)	asigurarea recoltelor;

Numărul de exploatații care participă la acțiuni

f)	sprijin pentru costurile administrative generate de constituirea unor fonduri mutuale.

Numărul de acțiuni întreprinse (8)

Acțiuni de protecție a mediului

a)	Achiziționarea de active fixe (9)

Numărul de exploatații care participă la acțiuni

Valoarea totală a investițiilor (în euro) (2)

b)	Alte forme de achiziționare de active fixe, inclusiv închirierea și leasingul (10)

Numărul de exploatații care participă la acțiuni

Alte acțiuni

(1)

Producție

i)	Producția ecologică

ii)	Producția integrată

iii)	O mai bună utilizare și/sau gestionare a apei, inclusiv economisirea apei și drenarea

iv)	Acțiuni pentru conservarea solului (precum tehnici de lucru pentru prevenirea/diminuarea eroziunii solului, stratul vegetal, tehnici agricole de conservare, mulcirea)

v)	Acțiuni pentru crearea sau menținerea unor habitate favorabile biodiversității (de exemplu, zone umede) sau a întreținerii peisajului, inclusiv păstrarea elementelor istorice (de exemplu, ziduri de piatră, terase, mică lemnărie)

vi)	Acțiuni care stimulează economia de energie

vii)	Acțiuni legate de reducerea generării de deșeuri și de îmbunătățirea gestionării deșeurilor

viii)

Alte acțiuni

Numărul de exploatații care participă la acțiuni

Numărul de hectare vizate

(2)

Transport

(3)	Comercializare

Volumul producției comercializate în cauză

Alte acțiuni

a)	Achiziționarea de active fixe

Numărul de exploatații care participă la acțiuni

Valoarea totală a investițiilor (în euro) (1)

b)	Alte forme de achiziționare de active fixe, inclusiv închirierea și leasingul

Numărul de exploatații care participă la acțiuni

c)	Alte acțiuni

Numărul de exploatații care participă la acțiuni

3. INDICATORI DE REZULTAT COMUNI

Nota bene: Indicatorii de rezultat trebuie notificați numai după evaluarea rezultatelor.

Măsură

Indicatori de rezultat (Măsurare)

Acțiuni al căror scop este planificarea producției

Modificarea volumului total al producției comercializate (în tone)

Modificarea valorii unitare a producției comercializate (EUR/kg)

Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea sau menținerea calității produselor

Modificarea volumului producției comercializate care îndeplinește cerințele unui „sistem de calitate” specific (în tone) (11)

Modificarea valorii unitare a producției comercializate (EUR/kg)

Impactul estimat asupra costurilor de producție (EUR/kg)

Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea comercializării

Modificarea volumului total al producției comercializate (în tone)

Modificarea valorii unitare a producției comercializate (EUR/kg)

Cercetare și producție experimentală

Numărul de tehnici, procese și/sau produse noi adoptate de la începutul programului operațional

Acțiuni de formare profesională (altele decât cele legate de prevenirea și gestionarea crizelor) și/sau acțiuni al căror scop este promovarea accesului la servicii de consultanță

Numărul persoanelor care au urmat în totalitate programul/activitatea de formare profesională

Numărul de exploatații care utilizează servicii de consultanță

Măsuri de prevenire și gestionare a crizelor

a)	retragerea de pe piață

Volumul total al producției care face obiectul retragerii (în tone)

b)	recoltarea înainte de coacere sau nerecoltarea fructelor și legumelor

Suprafața totală afectată de recoltarea înainte de coacere sau de nerecoltare (în ha)

c)	promovare și comunicare

Modificarea estimată a volumului producției comercializate în cazul produselor care fac obiectul activităților de promovare/comunicare (în tone)

d)	acțiuni de formare profesională

Numărul persoanelor care au urmat în totalitate programul/activitatea de formare profesională

e)	asigurarea recoltelor

Valoarea totală a riscului asigurat (în euro)

f)	sprijin pentru costurile administrative generate de constituirea unor fonduri mutuale

Valoarea totală a fondului mutual constituit (în euro)

Acțiuni de protecție a mediului

a)	Achiziționarea de active fixe (12)

Modificarea estimată a consumului anual de îngrășăminte minerale/hectar, în funcție de tipul de îngrășământ (N și P2O3) (în tone/ha)

Modificarea estimată a consumului anual de apă/hectar (m3/ha)

Modificarea estimată a consumului anual de energie în funcție de tipul sursei de energie sau de tipul combustibilului (litri/m3/Kwh per tonă de producție comercializată)

b)	Alte forme de achiziționare de active fixe, inclusiv închirierea și leasingul (13)

c)	Alte acțiuni

(1)

Producție

Modificarea estimată a volumului anual de deșeuri generate (în tone per tonă de producție comercializată)

Modificarea estimată a utilizării anuale de ambalaje (în tone per tonă de producție comercializată)

(2)

Transport

Modificarea estimată a consumului anual de energie în funcție de tipul sursei de energie sau de tipul combustibilului (litri/m3/Kwh per tonă de producție comercializată)

(3)	Comercializare

Modificarea estimată a volumului anual de deșeuri generate (în tone per tonă de producție comercializată)

Modificarea estimată a utilizării anuale a ambalajelor (în tone per tonă de producție comercializată)

Alte acțiuni

Modificarea volumului total al producției comercializate (în tone)

Modificarea valorii unitare a producției comercializate (EUR/kg)

Impactul estimat asupra costurilor de producție (EUR/kg)

Note: situația de referință pentru modificări este situația existentă la începutul programului.

4. INDICATORI DE IMPACT COMUNI

Nota bene: Indicatorii de impact trebuie notificați numai după evaluarea impactului.

Măsură

Obiective generale

Indicatori de impact (Măsurare)

Acțiuni al căror scop este planificarea producției

Îmbunătățirea competitivității

Îmbunătățirea gradului de atractivitate a calității de membru al unei organizații de producători

Modificarea estimată a valorii totale a producției comercializate (în euro)

Modificarea numărului total de producători de fructe și legume care sunt membri activi (14) ai OP/AOP respective (număr)

Modificarea suprafeței totale ocupate de producția de fructe și legume cultivate de membrii OP/AOP respective (în ha)

Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea sau menținerea calității produselor

Acțiuni al căror scop este îmbunătățirea comercializării

Cercetare și producție experimentală

Acțiuni de formare profesională (altele decât cele legate de prevenirea și gestionarea crizelor) și/sau acțiuni al căror scop este promovarea accesului la servicii de consultanță

Măsuri de prevenire și gestionare a crizelor

Acțiuni de protecție a mediului

Întreținerea și protecția mediului înconjurător:

—

Sol

nedefinit

—	Calitatea apei

Modificarea estimată a consumului total de îngrășăminte minerale, în funcție de tipul de îngrășământ (N și P2O3) (în tone)

—	Utilizarea durabilă a resurselor de apă

Modificarea estimată a consumului total de apă (m3)

—	Habitatul și biodiversitatea

nedefinit

—

Peisajul

nedefinit

—	Atenuarea schimbărilor climatice

Modificarea estimată a consumului total de energie, în funcție de tipul sursei de energie sau de tipul combustibilului (litri/m3/Kwh)

—	Reducerea deșeurilor

Modificarea estimată a volumului total al deșeurilor generate (în tone)

Modificarea estimată a utilizării ambalajelor (în tone)

Alte acțiuni

Îmbunătățirea competitivității

Îmbunătățirea gradului de atractivitate a calității de membru al unei organizații de producători

Modificarea estimată a valorii totale a producției comercializate (în euro)

Modificarea numărului total de producători de fructe și legume care sunt membri activi (14) ai OP/AOP respective (număr)

Modificarea suprafeței totale ocupate de producția de fructe și legume cultivate de membrii OP/AOP respective (în ha)

Note: situația de referință pentru modificări este situația existentă la începutul programului.

5. INDICATORI DE REFERINȚĂ COMUNI

Nota bene: Indicatorii de referință sunt necesari pentru analiza situației existente la începutul perioadei de programare. Anumiți indicatori de referință comuni sunt relevanți numai în cazul programelor operaționale individuale la nivelul organizațiilor de producători (de exemplu, volumul producției comercializate la mai puțin de 80 % din prețul mediu primit de OP/AOP). Alți indicatori de referință comuni sunt relevanți și în cazul strategiilor naționale la nivelul statelor membre (de exemplu, valoarea totală a producției comercializate).

Ca regulă generală, indicatorii de referință trebuie calculați ca medii pe trei ani. Dacă nu există date disponibile, aceștia trebuie calculați utilizând cel puțin datele referitoare la un singur an.

Obiective	Indicatori de referință aferenți obiectivelor
Obiective	Indicator	Definiție (și măsurare)
Obiective generale
Îmbunătățirea competitivității	Valoarea totală a producției comercializate	Valoarea totală a producției comercializate a organizației de producători (OP)/asociației de organizații de producători (AOP) (în euro)
Îmbunătățirea gradului de atractivitate a calității de membru al unei organizații de producători	Numărul producătorilor de fructe și legume care sunt membri activi ai OP/AOP respective	Numărul producătorilor de fructe și legume care sunt membri activi (15) ai OP/AOP.
	Suprafața totală ocupată de producția de fructe și legume cultivată de membrii OP/AOP respective	Suprafața totală ocupată de producția de fructe și legume cultivată de membrii OP/AOP (în ha)
Întreținerea și protecția mediului	nedefinit
Obiective specifice
Promovarea concentrării ofertei	Volumul total al producției comercializate	Volumul total al producției comercializate a OP/AOP (în tone)
Promovarea comercializării produselor produse de membri
Asigurarea adaptării producției la cerere în ceea ce privește calitatea și cantitatea		Volumul producției comercializate care îndeplinește cerințele unui „sistem de calitate” specific (16), în funcție de principalele tipuri de „sisteme de calitate” în cauză (în tone)
Optimizarea costurilor de producție	nedefinit
Creșterea valorii comerciale a produselor	Valoarea unitară medie a producției comercializate	Valoarea totală a producției comercializate/Volumul total al producției comercializate (EUR/kg)
Stabilizarea prețurilor de producător	nedefinit
Promovarea cunoașterii și îmbunătățirea potențialului uman	Numărul persoanelor care au participat la activități de formare profesională	Numărul persoanelor care au urmat în totalitate activitatea/programul de formare profesională în ultimii trei ani (număr)
	Numărul de exploatații care utilizează servicii de consultanță	Numărul de exploatații membre ale OP/AOP care utilizează servicii de consultanță (număr)
Dezvoltarea performanțelor tehnice și economice și promovarea inovării	nedefinit
Obiective specifice de mediu
Contribuția la protecția solului	Suprafața supusă riscului de eroziune a solului vizată de măsurile anti-eroziune	Suprafața ocupată de producția de fructe și legume supusă riscului de eroziune a solului (17) în cazul căreia se aplică măsuri anti-eroziune (în ha)
Contribuția la menținerea și îmbunătățirea calității apei	Suprafața vizată de reducerea utilizării îngrășămintelor sau de o mai bună gestionare a acestora	Suprafața ocupată de producția de fructe și legume în cazul căreia este redusă utilizarea îngrășămintelor sau este îmbunătățită gestionarea acestora (în ha)
Contribuția la utilizarea durabilă a resurselor de apă	Suprafața vizată de măsurile de economisire a apei	Suprafața ocupată de producția de fructe și legume în cazul căreia se iau măsuri de economisire a apei (în ha)
Contribuția la protejarea habitatelor și a biodiversității	Producția ecologică	Suprafața ocupată de producția ecologică de fructe și/sau legume (în ha)
	Producția integrată	Suprafața ocupată de producția integrată de fructe și/sau legume (în ha)
	Alte acțiuni care contribuie la protejarea habitatelor și a biodiversității	Suprafața care face obiectul altor acțiuni care contribuie la protejarea habitatelor și a biodiversității (în ha)
Contribuția la întreținerea peisajelor	nedefinit
Contribuția la atenuarea schimbărilor climatice – Producție	Încălzirea serelor – eficiența energetică	Consumul anual estimat de energie pentru încălzirea serelor, în funcție de tipul sursei de energie (tone/litri/m3/Kwh per tonă de producție comercializată)
Contribuția la atenuarea schimbărilor climatice - Transport Contribuția la menținerea și îmbunătățirea calității aerului – Transport	Transport – eficiența energetică	Consumul anual estimat de energie pentru transportul intern (18), în funcție de tipul de combustibil (litri/M3/Kwh per tonă de producție comercializată)
Reducerea volumului de deșeuri generate	nedefinit
Note: OP înseamnă organizație de producători; AOP înseamnă asociație de organizații de producători;

(1) A se completa numai pentru anul în care se efectuează investiția.

(2) Fiecare zi a unei campanii de promovare este considerată o acțiune.

(3) Numai în cazul acțiunilor legate de producția experimentală pe parcele care aparțin exploatațiilor membre.

(4) Numai în cazul acțiunilor legate de producția experimentală pe parcele care aparțin exploatațiilor membre și/sau organizației de producători.

(5) Indiferent de sursa consultanței (și anume un serviciu de consultanță creat de către OP sau servicii externe) și de aspectul specific care face obiectul consultanței.

(6) Retragerea de pe piață a aceluiași produs în perioade diferite ale anului și retragerea de pe piață a unor produse diferite contează ca acțiuni diferite. Fiecare operațiune de retragere de pe piață a unui anumit produs contează ca o acțiune.

(7) Recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea unor produse diferite contează ca acțiuni diferite. Recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea aceluiași produs contează ca o singură acțiune, indiferent de numărul de zile pe care se desfășoară, de numărul de exploatații participante și de numărul de parcele sau hectare în cauză.

(8) Acțiunile legate de constituirea unor fonduri mutuale diferite sunt considerate acțiuni diferite.

(9) Inclusiv investițiile neproductive, legate de îndeplinirea angajamentelor asumate în temeiul altor acțiuni de protecție a mediului.

(10) Inclusiv alte forme de achiziționare de active fixe, legate de îndeplinirea angajamentelor asumate în temeiul altor acțiuni de protecție a mediului.

(11) Cerințele de „calitate” au aici rolul de a constitui un set de obligații detaliate privind metodele de producție (a) a căror respectare face obiectul unei inspecții independente și (b) care au ca rezultat un produs final a cărui calitate (i) depășește în mod semnificativ standardele comerciale normale în ceea ce privește standardele din domeniul sănătății publice, al sănătății plantelor sau al mediului și (ii) răspunde oportunităților de piață curente și previzibile. Se propune ca principalele tipuri de „sisteme de calitate” să cuprindă următoarele: (a) producția ecologică certificată; (b) indicațiile geografice protejate și denumirile de origine protejate, (c) producția integrată certificată, (d) sistemele private certificate de asigurare a calității produselor.

(12) Inclusiv investițiile neproductive, legate de îndeplinirea angajamentelor asumate în temeiul altor acțiuni de protecție a mediului.

(13) Inclusiv alte forme de achiziționare de active fixe, legate de îndeplinirea angajamentelor asumate în temeiul altor acțiuni de protecție a mediului.

(14) Membrii activi sunt membrii care livrează produse către OP/AOP.

(15) Membrii activi sunt membrii care livrează produse către OP/AOP.

(16) Cerințele de „calitate” au aici rolul de a constitui un set de obligații detaliate privind metodele de producție (a) a căror respectare face obiectul unei inspecții independente și (b) care au ca rezultat un produs final a cărui calitate (i) depășește în mod semnificativ standardele comerciale normale în ceea ce privește standardele din domeniul sănătății publice, al sănătății plantelor sau al mediului și (ii) răspunde oportunităților de piață curente și previzibile. Principalele tipuri de „sisteme de calitate” cuprind următoarele: (a) producția ecologică certificată; (b) indicațiile geografice protejate și denumirile de origine protejate, (c) producția integrată certificată, (d) sistemele private certificate de asigurare a calității produselor.

(17) „Supus riscului eroziunii solului” se referă la orice parcelă înclinată cu o declivitate mai mare de 10 %, indiferent dacă în cazul parcelei respective au fost sau nu luate măsuri anti-eroziune (precum acoperirea solului, rotația culturilor etc.). În cazul în care sunt disponibile informațiile relevante, un stat membru poate utiliza în schimb următoarea definiție: „Supus riscului eroziunii solului” se referă la orice parcelă cu o rată previzionată de pierdere a solului care depășește rata naturală a formării solului, indiferent dacă în cazul parcelei respective au fost sau nu luate măsuri anti-eroziune (precum acoperirea solului, rotația culturilor etc.).

(18) Transportul intern se referă la transportul produselor de la exploatațiile membre pentru a fi livrate către OP/AOP.

Țară	Produse
Elveția	Fructe și legume proaspete altele decât citricele
Maroc	Fructe și legume proaspete
Africa de Sud	Fructe și legume proaspete
Israel	Fructe și legume proaspete
India	Fructe și legume proaspete
Noua Zeelandă	Mere, pere și kiwi
Senegal	Fructe și legume proaspete
Kenya	Fructe și legume proaspete
Turcia	Fructe și legume proaspete

Produs	Sprijin maxim (EUR/100 kg)
Conopidă	10,52
Tomate	7,25
Mere	13,22
Struguri	12,03
Caise	21,26
Nectarine	19,56
Piersici	16,49
Pere	12,59
Vinete	5,96
Pepeni galbeni	6,00
Pepeni verzi	6,00
Portocale	21,00
Mandarine	19,50
Clementine	19,50
Satsume	19,50
Lămâi	19,50

Distanța dintre locul de retragere și locul de livrare	Costuri de transport (EUR/t) (1)
Mai puțin de 25 km	18,2
Între 25 km și 200 km	41,4
Între 200 km și 350 km	54,3
Între 200 km și 350 km	72,6
Între 500 km și 750 km	95,3
750 km sau mai mult	108,3

Produs	Costuri de sortare și ambalare (EUR/tonă)
Mere	187,7
Pere	159,6
Portocale	240,8
Clementine	296,6
Piersici	175,1
Nectarine	205,8
Pepeni verzi	167,0
Conopidă	169,1
Alte produse	201,1

Produs	Tip/soi	Prezentare/calibru	Piețe reprezentative
Tomate	Rotunde	Calibru de 57-100 mm, în vrac în ambalaje de aproximativ 5-6 kg	Flandra (BE) Atena (EL) Salonic (EL) Almeria (ES) Granada (ES) Tenerife (ES) Murcia (ES) Rhône-Méditerranée (FR) Bretania (FR) Budapesta (HU) Lecce (IT) Vittoria (IT) Westland (NL) Kalisko-pleszewski (PL) Algarve (PT) Galați (RO)
	Ciorchine	În vrac în ambalaje de aproximativ 3-6 kg
	Cireșe	Tăvițe de aproximativ 250-500 g

Caise	Toate tipurile și soiurile	Calibru de 45-50 mm Lădițe sau ambalaje de aproximativ 6-10 kg	Sofia (BG) Atena (EL) Salonic (EL) Murcia (ES) Valencia (ES) Rhône-Méditerranée (FR) Budapesta (HU) Napoli (IT) Bologna (IT)
Nectarine	Pulpă albă	Calibru A/B Lădițe sau ambalaje de aproximativ 6-10 kg	Atena (EL) Salonic (EL) Lleida (ES) Zaragoza (ES) Rhône-Méditerranée (FR) Ravenna (IT) Forli (IT) Metaponoto (IT)
Nectarine	Pulpă galbenă	Calibru A/B Lădițe sau ambalaje de aproximativ 6-10 kg
Piersici	Pulpă albă	Calibru A/B Lădițe sau ambalaje de aproximativ 6-10 kg	Atena (EL) Salonic (EL) Lleida (ES) Murcia (ES) Huesca (ES) Rhône-Méditerranée (FR) Budapesta (HU) Caserta (IT) Forli (IT) Cova da Beira (PT)
Piersici	Pulpă galbenă	Calibru A/B Lădițe sau ambalaje de aproximativ 6-10 kg
Struguri de masă	Muscatel	Lădițe sau ambalaje de 1 kg	Atena (EL) Salonic (EL) Alicante (ES) Murcia (ES) Rhône-Méditerranée (FR) Sud-Ouest (FR) Budapesta (HU) Bari (IT) Taranto (IT) Catania (IT) Algarve (PT)
	Chasselas
	Alphonse Lavallée
	Italia
	Black magic
	Red Globe
	Victoria
	Fără sâmburi (Sugarone/Thomson)
Pere	Blanquilla	Calibru 55/60, ambalaje de aproximativ 5-10 kg	Flandra (BE) Atena (EL) Salonic (EL) Lleida (ES) Zaragoza (ES) Val de Loire — Centre (FR) Budapesta (HU) Ferrara (IT) Modena (IT) Geldermalsen (NL) Grójecko-warecki (PL) Oeste (PT)
	Conference	Calibru 60/65+, ambalaje de aproximativ 5-10 kg
	Williams	Calibru 65+/75+, ambalaje de aproximativ 5-10 kg
	Rocha	Calibru 65+/75+, ambalaje de aproximativ 5-10 kg
	Abbé Fétel	Calibru 70/75, ambalaje de aproximativ 5-10 kg
	Kaiser	Calibru 70/75, ambalaje de aproximativ 5-10 kg
	Doyenné du Comice	Calibru 75/90, ambalaje de aproximativ 5-10 kg
Mere	Golden delicious	Calibru 70/80, ambalaje de aproximativ 5-20 kg	Gleisdorf (AT) Flandra (BE) Praga (CZ) Niedersachsen (DE) Atena (EL) Salonic (EL) Lleida (ES) Rhône-Méditerranée (FR) Val de Loire — Centre (FR)
	Braeburn
	Jonagold (or Jonagored)
	Idared
	Fuji
	Shampion
	Granny smith
	Red delicious și alte soiuri roșii
	Boskoop
	Gala	Calibru 65/70, ambalaje de aproximativ 5-20 kg	Sud-Ouest (FR) Budapesta (HU) Trento (IT) Bolzano (IT) Geldermalsen (NL) Grójecko-warecki (PL) Lubelsko-sandomierski (PL) Oeste (PT) Mureș (RO)
	Elstar
	Cox orange
Satsume	Toate soiurile	Calibrele 1-X - 2, ambalaje de aproximativ 10-20 kg	Valencia (ES)
Lămâi	Toate soiurile	Calibrele 3-4, ambalaje de aproximativ 10 kg	Atena (EL) Salonic (EL) Alicante (ES) Murcia (ES) Catania (IT) Siracusa (IT)
Clementine	Toate soiurile	Calibrele 1-X - 3, ambalaje de aproximativ 5-15 kg	Atena (EL) Salonic (EL) Castellon (ES) Valencia (ES) Corigliano (IT) Catania (IT)
Mandarine	Toate soiurile	Calibrele 1 - 2, ambalaje de aproximativ 8-10 kg	Atena (EL) Salonic (EL) Castellon (ES) Valencia (ES) Palermo (IT) Siracusa (IT) Algarve (PT)
Portocale	Salustiana	Calibru 6-9, ambalaje de aproximativ 10-20 kg	Atena (EL) Salonic (EL) Alicante (ES) Valencia (ES) Sevilla (ES) Catania (IT) Siracusa (IT) Algarve (PT)
	Navelinas
	Navelate
	Lanelate
	Valencia late
	Tarocco
	Navel
Dovlecei	Toate soiurile	Calibru 14-21, în vrac în ambalaj	Atena (EL) Salonic (EL) Almeria (ES) Rhône-Méditerranée (FR) Bari (IT) Latina (IT) Barendrecht (NL)
Cireșe	Toate soiurile dulci	Calibre de 22 și peste, în vrac în ambalaj	Sofia (BG) Praga (CZ) Rheinland-Pfalz (DE) Atena (EL) Salonic (EL) Zaragoza (ES) Rhône-Méditerranée (FR) Budapesta (HU) Bari (IT) Grójecko-warecki (PL) Cova da Beira (PT) Iași (RO)
Castraveți	Soiurile netede	Calibru 350-500 g, aranjați în ambalaj	Sofia (BG) Atena (EL) Salonic (EL) Almeria (ES) Val de Loire — Centre (FR) Budapesta (HU) Bari (IT) Vittoria (IT) Barendrecht (NL) Kalisko-pleszewski (PL)
Usturoi	Alb	Calibru 50-80 mm, ambalaje de aproximativ 2-5 kg	Atena (EL) Salonic (EL) Cuenca (ES) Cordoba (ES) Sud-Ouest (FR) Budapesta (HU) Rovigo (IT)
Usturoi	Violet	Calibru 50-80 mm, ambalaje de aproximativ 2-5 kg
Prune	Greengage	Calibru de 35 mm și peste	Sofia (BG) Baden-Würtemberg (DE) Murcia (ES) Sud-Ouest (FR) Budapesta (HU) Modena (IT) Grójecko-warecki (PL) Argeș (RO) Caraș-Severin (RO)
	Prune europene (President, Stanley, Cacanska etc.)	Calibru de 35 mm și peste
	Santa Rosa	Calibru de 40 mm și peste
	Prune japoneze (Golden Japan etc.)	Calibru de 40 mm și peste
Ardei	Pătrați verzi	Calibru de 70 mm și peste	Sofia (BG) Atena (EL) Salonic (EL) Almeria (ES) Murcia (ES) Budapesta (HU) Brindisi (IT) Vittoria (IT) Westland (NL) Oeste (PT)
	Pătrați colorați (roșu, galben etc.)	Calibru de 70 mm și peste
	Albi	Calibru de 50 mm și peste
	Alungiți verzi	Calibru de 40 mm și peste
Salată	Iceberg	Calibru de 400 g și peste, ambalaje de 8-12 bucăți	Nordrhein-Westfalen (DE) Atena (EL) Salonic (EL) Almeria (ES) Murcia (ES) Rhône-Méditerranée (FR) Bari (IT) Grubbenvorst (NL) Oeste (PT) Londra (UK)
Salată	Alte varietăți de salată cu căpățână (inclusiv Batavia)	Calibru de 400 g și peste, ambalaje de 8-12 bucăți
Căpșuni	Toate soiurile	Ambalaje de 250 / 500 g	Flandra (BE) Nordrhein-Westfalen (DE) Huelva (ES) Sud-Ouest (FR) Salerno (IT) Barendrecht (NL) Płocki (PL) Algarve (PT) Londra (UK)
Ciuperci de cultură	Închise	Calibru mediu (30-65 mm)	La Rioja (ES) Val de Loire – Centre (FR) Dublin (IE) Budapesta (HU) Barendrecht (NL) Poznański (PL) Londra (UK)
Fructe kiwi	Hayward	Calibre de 105-125 g, ambalaje de aproximativ 3-10 kg	Atena (EL) Sud-Ouest (FR) Latina (IT) Cuneo (IT) Verona (IT) Grande Porto (PT)

Cod NC	Descriere	Perioadă de aplicare
ex 0702 00 00	Tomate	1 ianuarie-31 decembrie
ex 0707 00 05	Castraveți (1)	1 ianuarie-31 decembrie
ex 0709 90 80	Anghinare	1 noiembrie-30 iunie
0709 90 70	Dovlecei	1 ianuarie-31 decembrie
ex 0805 10 20	Portocale dulci, proaspete	1 decembrie-31 mai
ex 0805 20 10	Clementine	1 noiembrie-sfârșitul lunii februarie
ex 0805 20 30 ex 0805 20 50 ex 0805 20 70 ex 0805 20 90	Mandarine (inclusiv tangerine și satsume); wilkings și alți hibrizi similari de citrice	1 noiembrie-sfârșitul lunii februarie
ex 0805 50 10	Lămâi (Citrus limon, Citrus limonum)	1 iunie-31 mai
ex 0806 10 10	Struguri de masă	21 iulie-20 noiembrie
ex 0808 10 80	Mere	1 iulie-30 iunie
ex 0808 20 50	Pere	1 iulie-30 aprilie
ex 0809 10 00	Caise	1 iunie-31 iulie
ex 0809 20 95	Cireșe, altele decât vișinele	21 mai-10 august
ex 0809 30 10 ex 0809 30 90	Piersici, inclusiv nectarine	11 iunie-30 septembrie
ex 0809 40 05	Prune	11 iunie-30 septembrie

Codul NC	Descriere	Perioada de aplicare
ex 0707 00 05	Castraveți destinați prelucrării industriale	1 mai-31 octombrie
ex 0809 20 05	Vișine (Prunus cerasus)	21 mai-10 august

Stat membru (state membre)	Piețe reprezentative
Belgia și Luxemburg	Bruxelles
Bulgaria	Sofia
Republica Cehă	Praga
Danemarca	Copenhaga
Germania	Hamburg, München, Frankfurt, Köln, Berlin
Estonia	Tallinn
Irlanda	Dublin
Grecia	Atena, Salonic
Spania	Madrid, Barcelona, Sevilla, Bilbao, Zaragoza, Valencia
Franța	Paris-Rungis, Marsilia, Rouen, Dieppe, Perpignan, Nantes, Bordeaux, Lyon, Toulouse
Italia	Milano
Cipru	Nicosia
Letonia	Riga
Lituania	Vilnius
Ungaria	Budapesta
Malta	Attard
Țările de Jos	Rotterdam
Austria	Viena-Inzersdorf
Polonia	Ozarów Mazowiecki-Bronisze, Poznan
Portugalia	Lisabona, Porto
România	București, Constanța
Slovenia	Ljubljana
Slovacia	Bratislava
Finlanda	Helsinki
Suedia	Helsingborg, Stockholm
Regatul Unit	Londra

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007	Prezentul Regulament
Articolul 1	Articolul 1
Articolul 2	Articolul 2
Articolul 2a	Articolul 3
Articolul 3	Articolul 4
Articolul 4	Articolul 5
Articolul 5	Articolul 6
Articolul 6	Articolul 7
Articolul 7	Articolul 8
Articolul 8	Articolul 9
Articolul 9	Articolul 10
Articolul 10	Articolul 11
Articolul 11	Articolul 12
Articolul 12	Articolul 13
Articolul 12a	Articolul 14
Articolul 13	Articolul 15
Articolul 14	—
Articolul 15	Articolul 16
Articolul 16	—
Articolul 17	—
Articolul 18	—
Articolul 19	—
Articolul 20	Articolul 17
Articolul 20a	Articolul 18
Articolul 21	Articolul 19
Articolul 22	Articolul 20
Articolul 23	Articolul 21
Articolul 24	Articolul 22
Articolul 25	Articolul 23
Articolul 26	Articolul 24
Articolul 27	Articolul 25
Articolul 28	Articolul 26
Articolul 29	Articolul 27
Articolul 30	Articolul 28
Articolul 31	Articolul 29
Articolul 32	Articolul 30
Articolul 33	Articolul 31
Articolul 34	Articolul 33
Articolul 35	—
Articolul 36	Articolul 34
Articolul 37	Articolul 35
Articolul 38	Articolul 36
Articolul 39	Articolul 37
Articolul 40	Articolul 38
Articolul 41	Articolul 39
Articolul 42	Articolul 40
Articolul 43	Articolul 41
Articolul 44	Articolul 42
Articolul 45	Articolul 43
Articolul 46	Articolul 44
Articolul 47	Articolul 45
Articolul 48	Articolul 46
Articolul 49	Articolul 47
Articolul 50	Articolul 48
Articolul 51	Articolul 49
Articolul 52	Articolul 50
Articolul 53	Articolul 51
Articolul 54	Articolul 52
Articolul 55	Articolul 53
Articolul 56	Articolul 54
Articolul 57	Articolul 55
Articolul 58	Articolul 56
Articolul 59	Articolul 57
Articolul 60	Articolul 58
Articolul 61	Articolele 59-60
Articolul 62	Articolul 61
Articolul 63	Articolul 62
Articolul 64	Articolul 63
Articolul 65	Articolul 64
Articolul 66	Articolul 65
Articolul 67	Articolul 66
Articolul 68	Articolul 67
Articolul 69	Articolul 68
Articolul 70	Articolul 69
Articolul 71	Articolul 70
Articolul 72	Articolul 71
Articolul 73	Articolul 72
Articolul 74	Articolul 73
Articolul 75	Articolul 74
Articolul 76	Articolul 75
Articolul 77	Articolul 76
Articolul 78	Articolul 77
Articolul 79	Articolul 78
Articolul 80	Articolul 79
Articolul 81	Articolul 80
Articolul 82	Articolul 81
Articolul 83	Articolul 82
Articolul 84	Articolul 83
Articolul 85	Articolul 84
Articolul 86	Articolul 85
Articolul 87	Articolul 86
Articolul 88	Articolul 87
Articolul 89	Articolul 88
Articolul 90	Articolul 89
Articolul 91	Articolul 90
Articolul 92	—
Articolul 93	Articolul 91
Articolul 94	Articolul 92
Articolul 94a	Articolul 93
Articolul 95	Articolul 94
Articolul 96	Articolul 95(4)
Articolul 97	Articolul 95
Articolul 98	Articolul 96
Articolul 99	Articolul 97
Articolul 100	Articolul 99
Articolul 101	Articolul 100
Articolul 102	Articolul 101
Articolul 103	Articolul 102
Articolul 104	Articolul 103
Articolul 105	Articolul 104
Articolul 106	Articolul 105 alineatul (1)
Articolul 107	Articolul 105 alineatele (2) și (3)
Articolul 108	Articolul 106
Articolul 109	Articolul 107
Articolul 110	Articolul 108
Articolul 111	Articolul 109
Articolul 112	Articolul 110
Articolul 113	Articolul 111
Articolul 114	Articolul 112
Articolul 115	Articolul 113
Articolul 116	Articolul 114
Articolul 117	Articolul 115
Articolul 118	Articolul 116
Articolul 119	Articolul 117
Articolul 120	Articolul 118
Articolul 121	Articolul 119
Articolul 122	Articolul 120
Articolul 123	Articolul 121
Articolul 124	Articolul 122
Articolul 125	Articolul 123
Articolul 126	Articolul 125
Articolul 127	Articolul 126
Articolul 128	Articolul 127
Articolul 129	Articolul 128
Articolul 130	Articolul 129
Articolul 131	Articolul 130
Articolul 132	Articolul 131
Articolul 133	Articolul 132
Articolul 134	—
Articolul 135	Articolul 133
Articolul 136	Articolul 134
Articolul 137	Articolul 135
Articolul 138	Articolul 136
Articolul 139	Articolul 137
Articolul 140	Articolul 138
Articolul 141	Articolul 139
Articolul 142	Articolul 140
Articolul 143	Articolul 141
Articolul 144	Articolul 142
Articolul 145	Articolul 143
Articolul 146	Articolul 144
Articolul 147	Articolul 145
Articolul 148	Articolul 146
Articolul 149	Articolul 147
Articolul 150	Articolul 148
Articolul 151	Articolul 149
Articolul 152	Articolul 150
Articolul 153	Articolul 151
Anexa I	Anexa I
Anexa II	Anexa II
Anexa III	Anexa III
Anexa IV	Anexa IV
Anexa VI	Anexa V
Anexa VII	Anexa VII
Anexa VIII	Anexa IX
Anexa IX	Anexa X
Anexa X	Anexa XI
Anexa XI	Anexa XII
Anexa XII	Anexa XIII
Anexa XIII	Anexa XIV
Anexa XIV	Anexa VIII
Anexa XV	Anexa XVI
Anexa XVI	Anexa XVII
Anexa XVII	Anexa XVIII
Anexa XVIII	Anexa XX