19.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 311/1

REZOLUȚIA CONSILIULUI

din 27 noiembrie 2009

privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018)

2009/C 311/01

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

 

REAMINTIND:

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a unui cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (1), care a inclus aplicarea metodei deschise de coordonare și integrarea chestiunilor privind tineretul în alte politici și Pactul european pentru tineret adoptat de Consiliul European din martie 2005 (2) drept unul dintre instrumentele care au contribuit la atingerea obiectivelor de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă;

Agenda socială reînnoită care vizează tinerii și copiii drept o prioritate importantă (3);

 

și RECUNOSCÂND

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 11 mai 2009, cu privire la evaluarea actualului cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului și cu privire la perspectivele viitoare pentru cadrul reînnoit (4);

SALUTĂ

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O strategie a UE pentru tineret – investiție și mobilizare. O metodă deschisă de coordonare reînnoită pentru abordarea provocărilor și oportunităților pentru tineret” (5);

RECUNOAȘTE că

1.

Tinerii joacă un rol crucial în abordarea multor provocări și oportunități socioeconomice, demografice, culturale, de mediu și tehnologice cu care se întâlnesc Uniunea Europeană și cetățenii săi în prezent și în anii ce vor urma. Promovarea integrării sociale și profesionale a tinerilor este o componentă esențială pentru atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona a Europei pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, concomitent cu promovarea realizării personale, a coeziunii sociale și a cetățeniei active.

2.

Raportul UE privind tineretul pentru anul 2009 (6) arată că, deși majoritatea tinerilor europeni de astăzi se bucură de condiții de viață bune, există încă provocări care necesită o soluționare, precum șomajul în rândul tinerilor, tineri care nu beneficiază de educație sau de formare, sărăcie în rândul tinerilor, niveluri scăzute de participare și de reprezentare a tinerilor în procesul democratic, precum și diferite probleme de sănătate. Recesiunile economice, cum este cea care a început în 2008, tind să aibă un impact negativ semnificativ asupra tinerilor, iar efectele riscă să se manifeste pe termen lung.

3.

Actualul cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului s-a dovedit o platformă valoroasă pentru statele membre în abordarea chestiunilor privind tineretul și a dovedit faptul că metoda deschisă de coordonare, integrarea chestiunilor privind tineretul în alte politici și inițiative precum Pactul european pentru tineret (7) au facilitat o abordare flexibilă, într-o manieră adecvată pentru domeniul tineretului, ținând seama în mod corespunzător de competențele statelor membre și de principiul subsidiarității.

4.

Un cadru reînnoit prin care se stabilește o strategie pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului pe parcursul următorului deceniu – pornind de la progresele înregistrate și de la experiența acumulată până acum și respectându-se în continuare responsabilitatea statelor membre pentru politica în domeniul tineretului – ar spori eficiența și eficacitatea acestei cooperări și ar putea oferi beneficii mai mari tinerilor în Uniunea Europeană, în special în contextul Strategiei de la Lisabona post-2010.

5.

Este vital să oferim tuturor tinerilor posibilitatea de a-și realiza la maximum potențialul. Aceasta presupune nu numai investiția în tineret, punând la dispoziție resurse mai mari pentru a dezvolta politici care influențează viața de zi cu zi a tinerilor și le sporesc bunăstarea, ci și responsabilizarea tinerilor prin promovarea autonomiei acestora și a potențialului tinerilor de a contribui la dezvoltarea durabilă a societății și la valorile și obiectivele europene. De asemenea, aceasta implică o mai bună cooperare între politicile pentru tineret și politicile relevante din alte domenii, în special educația, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială, cultura și sănătatea.

ÎN CONSECINȚĂ, CONVINE că

1.

În perioada de până în anul 2018 inclusiv, obiectivele generale ale cooperării europene în domeniul tineretului ar trebui să fie:

(i)

crearea unui număr mai mare de oportunități egale pentru toți tinerii în educație și pe piața forței de muncă; și

(ii)

promovarea cetățeniei active, a incluziunii sociale și a solidarității în rândul tuturor tinerilor.

2.

Principalele domenii în care ar trebui demarate astfel de inițiative sunt menționate în continuare și detaliate în anexa I la prezentul document:

—

Educație și formare

—

Ocuparea forței de muncă și antreprenoriat

—

Sănătate și bunăstare

—

Participare

—

Activitățile de voluntariat

—

Incluziunea socială

—

Tineretul în lume

—

Creativitate și cultură

3.

Respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre pentru politica în domeniul tineretului și caracterul voluntar al cooperării europene în domeniul tineretului, atingerea celor două obiective generale interconectate implică o abordare duală, care presupune dezvoltarea și promovarea atât a:

(i)

inițiativelor specifice în domeniul tineretului – adică politici și acțiuni care vizează în mod concret tinerii în domenii precum învățarea nonformală, participarea și activitățile de voluntariat, activitățile pentru tineret, mobilitatea și informațiile;

cât și a

(ii)

inițiativelor de integrare – adică inițiative care să faciliteze o abordare transsectorială în cadrul căreia să se țină seama în mod corespunzător de aspectele privind tineretul în elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor și acțiunilor în alte domenii care au un impact semnificativ asupra vieților tinerilor. Continuând exemplul Pactului european pentru tineret, ar trebui să se integreze în continuare o dimensiune privind tineretul în Strategia de la Lisabona post-2010 și în agenda socială reînnoită, precum și în strategiile și programele UE relevante, cum ar fi noul cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării, liniile directoare privind ocuparea forței de muncă, strategia în materie de sănătate și agenda pentru cultură.

SUBLINIAZĂ că

1.

Cooperarea europeană în domeniul politicii pentru tineret ar trebui să fie ferm ancorată în sistemul internațional al drepturilor omului. În toate politicile și activitățile privind tinerii ar trebui respectate o serie de principii directoare, și anume importanța:

(a)

promovării egalității de gen și combaterii tuturor formelor de discriminare, respectării drepturilor și aplicării principiilor recunoscute, inter alia, la articolele 21 și 23 ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

(b)

luării în considerare a posibilelor diferențe la nivelul condițiilor de viață, al nevoilor, al aspirațiilor, al intereselor și atitudinilor tinerilor datorate diferiților factori, acordându-se o atenție specială celor care, din diverse motive, ar putea beneficia de mai puține oportunități;

(c)

recunoașterii tinerilor drept o resursă a societății și promovării dreptului tinerilor de a participa la elaborarea politicilor care îi vizează prin intermediul unui dialog continuu structurat cu tinerii și cu organizațiile de tineret.

CONVINE ÎN CONTINUARE că:

1.

În perioada de până în 2018, cooperarea europeană în domeniul tineretului ar trebui să fie pusă în aplicare prin intermediul metodei deschise de coordonare și ar trebui să se bazeze pe obiectivele generale, pe abordarea duală și pe principalele domenii de acțiune prezentate mai sus.

2.

European cooperation in the youth field should be evidence based, pertinent and concrete. Aceasta ar trebui să producă rezultate clare și vizibile care ar trebui să fie prezentate, evaluate și difuzate periodic și în mod structurat, stabilind astfel o bază pentru evaluarea și dezvoltarea continuă.

3.

Succesul metodei deschise de coordonare în domeniul tineretului depinde de angajamentul politic al statelor membre și de metodele eficiente de lucru la nivel național și al UE. Din această perspectivă, metodele de lucru utilizate în contextul cooperării europene ar trebui să se bazeze pe următoarele:

(i)

Cicluri de lucru: Perioada de până în 2018 va fi împărțită în cicluri de câte 3 ani, primul ciclu acoperind perioada 2010-2012.

(ii)

Priorități: Pentru fiecare dintre aceste cicluri, se vor alege o serie de priorități pentru cooperarea europeană, care contribuie la domeniile de acțiune identificate în acest cadru. Aceste priorități vor fi adoptate de către Consiliu pe baza raportului relevant comun al Consiliului și al Comisiei – după cum se menționează în continuare – și în cooperare cu reprezentanții celor două triouri de președinții care acoperă ciclul de lucru respectiv. Aceste priorități pentru cooperarea europeană vor fi proiectate astfel încât să permită o cooperare între toate statele membre sau o cooperare mai strânsă între un număr mai mic de state membre (grupuri), în conformitate cu prioritățile naționale. Prioritățile pentru prima parte a primului ciclu de lucru din acest nou cadru sunt cuprinse în anexa II la prezentul document. Prioritățile pentru a doua parte a acestui ciclu vor fi prezentate și adoptate de Consiliu la o dată ulterioară.

(iii)

Instrumente de punere în aplicare: Pentru a pune în aplicare în mod eficient cadrul de cooperare, sunt necesare atât instrumente în domeniul specific al tineretului, cât și instrumente în cadrul politicilor din alte domenii conexe.

Pentru domeniul specific al tineretului, instrumentele sunt prezentate la literele (a)-(g). Acestea ar trebui utilizate pentru a susține abordarea duală, adică pentru a pune în aplicare inițiative specifice în domeniul tineretului, precum și pentru a promova o abordare transsectorială prin care să se sprijine integrarea perspectivei privind tineretul în politicile din alte domenii conexe. În activitățile de integrare, instrumentele ar trebui utilizate drept bază pentru dialogul cu politicile din alte domenii și sprijinul pentru acestea, astfel încât acestea să includă perspectiva privind tineretul atunci când aceasta este relevantă.

(a)

Consolidarea cunoștințelor și politica în domeniul tineretului bazată pe elemente concrete: Politica în domeniul tineretului ar trebui să se bazeze pe elemente concrete. Sunt necesare o mai bună cunoaștere și înțelegere a condițiilor de viață, a valorilor și a atitudinilor tinerilor, precum și împărtășirea acestora în cadrul politicilor din alte domenii relevante, pentru a permite luarea măsurilor adecvate în timp util. Această cunoaștere poate fi promovată, inter alia, prin sprijinul pentru Centrul european de cunoaștere privind politica pentru tineret și organismele omoloage, capacitatea analitică la nivelul UE (Eurydice), cercetarea pentru tineret, studii, analize europene speciale privind tinerii și rețele de cercetători. Raportul UE privind tineretul va aduce, de asemenea, o contribuție esențială în direcția elaborării politicilor pe baza unor elemente concrete. Ar trebui promovată cooperarea între autoritățile relevante, cercetătorii în domeniul tineretului, tinerii și organizațiile de tineret, precum și persoanele implicate în activitățile pentru tineret.

(b)

Învățarea reciprocă: Învățarea reciprocă este un element-cheie în acest cadru de cooperare. Aceasta oferă posibilitatea de a identifica și de a învăța din bunele practici din diferite state membre. Învățarea reciprocă se va desfășura prin mijloace cum ar fi activități de învățare inter pares, conferințe și seminarii, foruri la nivel înalt sau grupuri de experți, precum și prin studii și analize și rețele prin internet cu implicarea părților interesate relevante. Conținutul acestor activități ar trebui să fie legat îndeaproape de prioritățile pentru ciclul de lucru de trei ani respectiv. Toate aceste inițiative ar trebui elaborate pe baza unor obiective clare și a unui mandat clar, a unor calendare și rezultate planificate care ar trebui propuse de Comisie în cooperare cu statele membre.

Ar trebui să se continue dialogul de orientare cu țările terțe și cooperarea cu organizațiile internaționale precum Consiliul Europei, OCDE (8) și Organizația Națiunilor Unite, care pot oferi o bază de comparație și o sursă de inspirație.

(c)

Rapoartele privind progresele înregistrate: Raportul Uniunii Europene privind tineretul ar trebui să fie alcătuit de Comisie la sfârșitul fiecărui ciclu de lucru – iar în cazul primului raport în baza noului cadru, în 2012. Raportul UE privind tineretul ar trebui să fie format din două părți: un raport comun al Consiliului și Comisiei (partea politică) și documentele justificative (partea statistică și analitică). Raportul UE privind tineretul va evalua progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor generale ale cadrului, precum și progresul privind prioritățile definite pentru cel mai recent ciclu de lucru și va identifica bunele practici. Raportul UE privind tineretul ar trebui să se bazeze pe rapoartele naționale întocmite de statele membre în domeniul tineretului și privind politicile din alte domenii conexe, precum și pe informațiile existente și pe datele statistice. Ar trebui să se evite suprapunerea obligațiilor de raportare. De asemenea, raportul UE privind tineretul ar trebui să fie utilizat drept bază pentru stabilirea unui set de priorități pentru următorul ciclu de lucru.

(d)

Difuzarea rezultatelor: Pentru a mări vizibilitatea și impactul cooperării în acest cadru la nivel local, regional, național și european, rezultatele cooperării ar trebui să beneficieze de o difuzare extinsă în rândul tuturor părților interesate relevante și, unde este cazul, discutate la nivel de directori generali sau miniștri.

(e)

Monitorizarea procesului: Pentru a promova obținerea de rezultate prin metoda deschisă de coordonare, precum și asumarea metodei atât la nivel național, cât și la nivelul UE, statele membre și Comisia vor colabora strâns pentru a ghida procesul, pentru a contribui la avansarea acestuia și pentru a evalua atât procesul cât și rezultatele acestuia. În acest context, activitățile ar trebui să se desfășoare pe baza indicatorilor existenți care au relevanță pentru situația tinerilor în domenii precum educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea, incluziunea socială și, atunci când este cazul, ar trebui să se elaboreze propuneri privind potențiali noi indicatori care să fie supuși atenției Consiliului.

(f)

Consultări și dialog structurat cu tinerii și cu organizațiile de tineret: Ar trebui să se desfășoare și să se dezvolte dialogul structurat cu tinerii și cu organizațiile de tineret, care servește drept forum pentru o reflecție comună permanentă asupra priorităților, punerii în aplicare și monitorizării cooperării europene în domeniul tineretului.

Temele dialogului ar trebui să se alinieze cu obiectivele generale ale cooperării europene în domeniul tineretului și cu prioritățile fiecărui ciclu de lucru. Pentru a asigura continuitatea și monitorizarea, ar trebui să se stabilească obiective clare și proceduri realiste pentru fiecare ciclu al dialogului. Dialogul ar trebui să fie cât mai cuprinzător posibil, să se dezvolte la nivel local, regional, național și al UE și să includă cercetători în domeniul tineretului și persoane implicate în activitățile pentru tineret. De asemenea, ar trebui susținut dialogul structurat cu tinerii și cu organizațiile de tineret și în cadrul politicilor din alte domenii. Punerea în aplicare a dialogului structurat este detaliată în anexa III.

(g)

Mobilizarea programelor și fondurilor UE: Ar trebui să se utilizeze în mod eficient fondurile UE disponibile, precum fondurile structurale, programele relevante precum „Tineretul în acțiune”, „Învățare de-a lungul vieții”, „Cultura”, „Progress”, „Media”, „Erasmus pentru tineri antreprenori” și „Competitivitate și inovare”, precum și programele și fondurile UE relevante din domeniile relațiilor externe și cooperării pentru dezvoltare.

4.

Pentru fiecare ciclu de trei ani ar trebui să se utilizeze, în măsura posibilului, instrumentele pentru activități care vizează prioritățile.

5.

În acest cadru de cooperare, sprijinirea și dezvoltarea activităților pentru tineret ar trebui să fie considerate chestiuni transsectoriale. Activitățile pentru tineret reprezintă un termen general care include o serie largă de activități de natură socială, culturală, educațională sau politică, realizate de tineri, cu tineri și pentru tineri. Aceste activități includ, din ce în ce mai mult, sportul și serviciile pentru tineri. Activitățile pentru tineret intră în sfera educației „în afara școlii”, precum și a activităților specifice de petrecere a timpului liber gestionate de către persoanele care lucrează cu tinerii, profesionist sau pe bază de voluntariat, și de către liderii din domeniu și se bazează pe procesele de învățare nonformală și pe participarea voluntară. În acest cadru, ar trebui examinate și discutate mai detaliat modalitățile prin care activitățile pentru tineret pot contribui la atingerea obiectivelor generale identificate mai sus – dar și susținute și recunoscute ca o valoare adăugată pentru contribuția lor socială și economică. Printre aceste chestiuni care ar trebui discutate se află: formarea adecvată pentru persoanele care lucrează cu tinerii și pentru liderii din domeniu, recunoașterea competențelor acestora utilizând instrumentele europene adecvate, sprijinul pentru mobilitatea persoanelor care lucrează cu tinerii și a liderilor din domeniu și promovarea serviciilor și abordărilor inovatoare pentru lucrul cu tinerii.

6.

Cadrul reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului poate fi revizuit și i se pot aduce ajustările necesare de către Consiliu, ținând seama de orice nouă evoluție majoră din Europa, în special de deciziile luate cu privire la Strategia de la Lisabona post-2010.

PRIN URMARE, INVITĂ STATELE MEMBRE:

1.

Să lucreze împreună, cu sprijinul Comisiei și utilizând metoda deschisă de coordonare, astfel cum se evidențiază în prezenta rezoluție, pentru a consolida cooperarea europeană în domeniul tineretului în perioada de până în anul 2018, pe baza obiectivelor generale, a domeniilor de acțiune, a abordării duale, a principiilor și a instrumentelor de punere în aplicare descrise anterior, precum și a priorităților convenite pentru fiecare ciclu de lucru.

2.

Să adopte, pe baza priorităților naționale, măsuri la nivel național care pot contribui la atingerea obiectivelor generale prezentate în cadrul reînnoit, precum și să analizeze dacă, în formularea politicilor naționale în domeniul tineretului și în alte domenii conexe, se pot inspira din învățarea reciprocă la nivelul UE.

INVITĂ COMISIA:

1.

Să lucreze împreună cu statele membre și să le sprijine – în perioada de până în anul 2018 – în cooperarea lor în acest cadru pe baza obiectivelor generale, a domeniilor de acțiune, a abordării duale, a principiilor, a instrumentelor de punere în aplicare descrise anterior și a priorităților convenite pentru fiecare ciclu de lucru.

2.

Să analizeze, în special prin raportul UE privind tineretul, măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale ale acestui cadru. În acest context, Comisia este invitată să formeze un grup de lucru pentru a discuta, cu consultarea factorilor politici din domeniile relevante, datele existente privind situația tinerilor și eventuala necesitate de a elabora indicatori în domenii în care aceștia nu există sau în care perspectiva privind tineretul nu este evidentă. Rezultatele acestor lucrări și propunerile privind potențiali noi indicatori ar trebui transmise spre analiză Consiliului cel mai târziu în decembrie 2010.

3.

Să propună un cadru flexibil pentru activități de învățare inter pares și să demareze studii relevante pentru obiectivele și prioritățile generale, precum și să prezinte Consiliului rapoarte periodice cu privire la aceste diverse activități.

4.

Să pregătească în 2017, în asociere cu statele membre, un raport final de evaluare care să se refere la acest cadru de cooperare. Raportul final de evaluare ar trebui să fie discutat de Consiliu în 2018.

(1)  JO C 168, 13.7.2002, p. 2.

(2)  7619/1/05.

(3)  11517/08.

(4)  9169/09.

(5)  9008/09.

(6)  9008/09 ADD 4.

(7)  7619/05: anexa I la Concluziile Consiliului European din 22-23 martie 2005.

(8)  Ar trebui să fie garantat dreptul de participare al tuturor statelor membre la aceste activități.

ANEXA I

SCOPURI REFERITOARE LA TINERET ȘI POSIBILE INIȚIATIVE ALE STATELOR MEMBRE ȘI ALE COMISIEI

Multe dintre domeniile de acțiune enumerate la punctul 2 din secțiunea ÎN CONSECINȚĂ, CONVINE, de mai sus, și detaliate în continuare au, în mod evident, propriile obiective generale și priorități și sunt prezentate în cadre și strategii de cooperare separate, fiind abordate în cadrul metodelor deschise de coordonare respective. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi pentru a se garanta că se menține corespunzător perspectiva privind tineretul în fiecare domeniu. În acest sens, prezenta anexă propune, în secțiunea A, o serie de inițiative pentru toate domeniile, urmată, în secțiunea B, de o serie de scopuri specifice referitoare la tineret, menite să clarifice dimensiunea privind tineretul din fiecare domeniu de acțiune enumerat, împreună cu o listă nonexhaustivă de posibile inițiative care pot fi întreprinse de statele membre și/sau de Comisie, în limitele competențelor ce le revin și ținând seama în mod corespunzător de principiul subsidiarității.

(a)   Inițiative generale

Următoarele inițiative generale ar trebui avute în vedere în toate domeniile de acțiune identificate:

—

dezvoltarea și consolidarea cooperării între factorii de decizie din domeniile de acțiune respective și factorii de decizie din domeniul tineretului, inter alia printr-un dialog îmbunătățit și prin schimbul de cunoștințe și de expertiză;

—

încurajarea și susținerea implicării și participării tinerilor și a organizațiilor de tineret la elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor;

—

asigurarea unor servicii de orientare și consiliere de calitate;

—

îmbunătățirea accesului la informații de calitate în domeniul tineretului și difuzarea informațiilor prin intermediul tuturor canalelor posibile la nivel local, regional și național, precum și prin intermediul organizațiilor la nivel european, precum Eurodesk, ERYICA, EYCA și alte rețele europene;

—

consolidarea cooperării cu autoritățile locale și regionale;

—

susținerea dezvoltării unei mai bune cunoașteri a situației tinerilor, de exemplu, prin sprijinirea cercetării în domeniul tineretului, a rețelelor de cercetare, a studiilor specifice etc.;

—

susținerea dezvoltării activităților pentru tineret și recunoașterea valorii acestora;

—

utilizarea eficientă a fondurilor și programelor UE disponibile și facilitarea accesului tinerilor la acestea;

—

susținerea dezvoltării proiectelor și a programelor experimentale pentru a se testa idei noi și inovatoare și pentru a face schimb de bune practici;

—

recunoașterea valorii cooperării bilaterale și multilaterale pentru cooperarea europeană în domeniul politicii pentru tineret;

—

includerea, acolo unde este cazul, a unei dimensiuni politice referitoare la copii, cu privire la drepturile și protecția acestora, ținând seama de faptul că viața și perspectivele de viitor ale tinerilor sunt influențate în mod semnificativ de oportunitățile, sprijinul și protecția primite în copilărie.

(b)   Scopuri referitoare la tineret și posibile inițiative pentru fiecare domeniu de acțiune

EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Scop: Ar trebui să fie sprijinite accesul egal pentru tineri la educație și formare de înaltă calitate, la toate nivelurile, precum și oportunitățile de învățare de-a lungul vieții. Complementar educației formale, ar trebui să fie promovată și recunoscută învățarea nonformală pentru tineri și ar trebui să fie dezvoltate legături mai bune între educația formală și învățarea nonformală. Ar trebui să se faciliteze și să se sprijine tranziția tinerilor de la educație și formare la piața forței de muncă și ar trebui să se reducă abandonul școlar prematur.

Inițiative care ar trebui realizate de statele membre și de Comisie în domeniile lor de competență respective:

—

sprijinirea dezvoltării activităților pentru tineret și a altor oportunități de învățare nonformală ca parte a unei serii de acțiuni de combatere a abandonului școlar prematur;

—

utilizarea la maximum a ansamblului de instrumente instituite la nivelul UE pentru transparența și validarea competențelor și recunoașterea calificărilor (1);

—

promovarea mobilității tuturor tinerilor în scopul învățării;

—

combaterea stereotipurilor legate de gen și a altor stereotipuri prin intermediul educației formale și al învățării nonformale;

—

utilizarea educației formale și a învățării nonformale pentru a promova coeziunea și înțelegerea între diferite grupuri, pentru a promova egalitatea de șanse și pentru a reduce discrepanțele dintre nivelurile de reușită;

—

dezvoltarea unor structuri participative în educație, precum și cooperarea între instituții de învățământ școlar, familii și comunități locale;

—

încurajarea educației formale și a învățării nonformale, care vin în sprijinul inovării, creativității și antreprenoriatului în rândul tinerilor;

—

creșterea nivelului de înțelegere al publicului privind valoarea rezultatelor învățării nonformale.

Comisia va dezvolta în continuare Europass drept un instrument european pentru transparența competențelor, incluzând instrumente de autoevaluare a abilităților și înregistrarea competențelor de către părți terțe, cum ar fi organizațiile de promotori pentru Mobilitatea Europass.

OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI ANTREPRENORIAT

Scop: Ar trebui să se sprijine integrarea tinerilor pe piața forței de muncă, fie ca angajați, fie ca antreprenori. Ar trebui să se faciliteze și să se sprijine tranziția de la educație și formare sau de la șomaj sau lipsa unei activități la piața forței de muncă. Ar trebui să se îmbunătățească oportunitățile de conciliere a vieții profesionale cu viața de familie. În Strategia de la Lisabona post-2010, trebuie să se asigure o perspectivă privind tineretul și trebuie să se continue acțiunile în conformitate cu obiectivele generale ale Pactului european pentru tineret.

Inițiative care ar trebui realizate de statele membre și de Comisie în domeniile lor de competență respective:

—

creșterea și îmbunătățirea investițiilor în înzestrarea tinerilor cu competențele necesare pentru locurile de muncă cerute pe piața forței de muncă, cu un echilibru mai bun pe termen scurt, iar pe termen lung, o mai bună anticipare a competențelor necesare;

—

luarea în considerare a situației tinerilor atunci când se definesc strategiile de flexicuritate;

—

promovarea oportunităților profesionale și de formare profesională transfrontaliere pentru tineri;

—

elaborarea unor măsuri pe termen scurt, în planurile acestora de redresare, pentru a stimula integrarea tinerilor pe piața forței de muncă, precum și măsuri structurale care să țină seama de tineret;

—

dezvoltarea serviciilor de orientare a carierei și de consiliere;

—

reducerea barierelor din calea liberei circulații a lucrătorilor în întreaga UE;

—

promovarea stagiilor și a uceniciilor de calitate în vederea facilitării pătrunderii și înregistrării de progrese pe piața muncii;

—

îmbunătățirea facilităților de îngrijire a copiilor și promovarea partajării responsabilităților între parteneri, pentru a facilita concilierea vieții profesionale cu viața privată atât a femeilor tinere, cât și a bărbaților tineri;

—

sprijinirea antreprenoriatului în rândul tinerilor inter alia prin intermediul educației în domeniul antreprenoriatului, prin susținerea fondurilor pentru începerea unei afaceri, prin programe de mentorat și prin încurajarea recunoașterii tinerelor întreprinderi;

—

sprijinirea dezvoltării rețelelor și structurilor europene pentru promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor;

—

promovarea antreprenoriatului în domeniul dezvoltării durabile.

SĂNĂTATE ȘI BUNĂSTARE

Scop: Ar trebui să fie sprijinite sănătatea și bunăstarea tinerilor, punându-se accentul pe promovarea sănătății mintale și sexuale, pe sport, activitate fizică și stiluri de viață sănătoase, precum și pe prevenirea și tratarea accidentelor, a tulburărilor de alimentație, a dependențelor și a abuzului de substanțe.

Inițiative care ar trebui realizate de statele membre și de Comisie în domeniile lor de competență respective:

—

monitorizarea punerii în aplicare a Rezoluției Consiliului privind sănătatea și bunăstarea tinerilor (2) și încurajarea păstrării condiției fizice și practicării activităților fizice de către tineri prin aplicarea orientărilor UE privind activitatea fizică (3);

—

luarea în considerare, în activitățile de promovare a sănătății și bunăstării tinerilor, a faptului că sănătatea este o stare de bine completă din punct de vedere fizic, mental și social, și nu numai absența bolii sau a infirmității;

—

încurajarea unor stiluri de viață sănătoase pentru tineri prin educație fizică, educație privind nutriția, activitate fizică și colaborare între instituțiile de învățământ școlar, persoanele care lucrează cu tinerii, profesioniștii din domeniul sănătății și organizațiile sportive;

—

sublinierea rolului sportului ca activitate care susține lucrul în echipă, învățarea interculturală, sportivitatea și responsabilitatea;

—

extinderea cunoașterii și a conștientizării privind chestiunile legate de sănătate în rândul persoanelor care lucrează cu tinerii și în rândul liderilor tinerilor;

—

mobilizarea părților interesate la nivel local pentru a descoperi și ajuta tinerii aflați în situații de risc și pentru a-i orienta spre alte servicii, atunci când este necesar;

—

încurajarea educației între colegi privind sănătatea;

—

promovarea protecției copiilor și tinerilor, în special cu privire la competențele privind noile mijloace de comunicare și protejarea acestora împotriva anumitor pericole care apar ca urmare a utilizării noilor mijloace de comunicare, recunoscând totodată beneficiile și posibilitățile pe care noile mijloace de comunicare le pot oferi tinerilor, de exemplu prin monitorizarea punerii în aplicare a Concluziilor Consiliului din 21 mai 2008 și 27 noiembrie 2009 privind educația în domeniul mass-media în mediul digital;

—

facilitarea accesului la unitățile sanitare existente printr-o mai mare adaptare a acestora la nevoile tinerilor.

PARTICIPARE

Scop: Ar trebui să fie sprijinită participarea tinerilor la democrația reprezentativă, la societatea civilă la toate nivelurile și în societate în general.

Inițiative care ar trebui realizate de statele membre și de Comisie în domeniile lor de competență respective:

—

dezvoltarea unor mecanisme de dialog cu tineretul și de participare a acestuia la politicile naționale pentru tineret;

—

încurajarea elaborării unor orientări privind participarea, informarea și consultarea tinerilor sau a utilizării unor orientări deja existente, pentru a asigura calitatea acestor activități;

—

sprijinirea politică și financiară a organizațiilor de tineret, precum și a consiliilor locale și naționale ale tinerilor și promovarea recunoașterii rolului lor important pentru democrație;

—

promovarea participării unui număr mai mare și a unei mai mari diversități de tineri la democrația reprezentativă, la organizații de tineret și la alte organizații ale societății civile;

—

utilizarea eficientă a tehnologiilor informației și comunicațiilor pentru a extinde și a intensifica participarea tinerilor;

—

susținerea diverselor forme de „învățare a participării” de la o vârstă fragedă prin educația formală și învățarea nonformală;

—

multiplicarea oportunităților de dezbatere între instituțiile publice și tineri.

Comisia va revizui portalul european pentru tineret și va promova o mai mare deschidere în direcția tinerilor.

ACTIVITĂȚILE DE VOLUNTARIAT

Scop: Ar trebui susținute și recunoscute mai bine activitățile de voluntariat ale tinerilor, pentru valoarea lor ca o formă importantă de învățare nonformală. Ar trebui îndepărtate obstacolele din calea activităților de voluntariat și ar trebui să se promoveze mobilitatea transfrontalieră a tinerilor.

Inițiative care ar trebui realizate de statele membre și de Comisie în domeniile lor de competență respective:

—

promovarea recunoașterii competențelor dobândite prin participarea la activități de voluntariat prin intermediul unor instrumente precum Europass și Youthpass („pașaport pentru tineri”) și instrumente finanțate de statele membre;

—

punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind mobilitatea tinerilor voluntari în Europa (4);

—

o mai mare conștientizare a valorii activităților de voluntariat, inclusiv prin intermediul acțiunilor între colegi;

—

promovarea protecției tinerilor voluntari și a calității în activitățile de voluntariat;

—

implicarea tinerilor și a organizațiilor de tineret în planificarea, aplicarea și evaluarea viitorului An european al activităților de voluntariat care promovează cetățenia activă (2011);

—

promovarea solidarității între generații prin intermediul voluntariatului.

INCLUZIUNEA SOCIALĂ

Scop: Ar trebui să se prevină excluderea socială și sărăcia în rândul tinerilor, precum și transmiterea acestor probleme între generații și ar trebui să se consolideze solidaritatea reciprocă între societate și tineret. Ar trebui să se promoveze egalitatea de șanse pentru toți și să se combată toate formele de discriminare.

Inițiative care ar trebui realizate de statele membre și de Comisie în domeniile lor de competență respective:

—

exploatarea pe deplin a posibilităților oferite de activitățile pentru tineret și centrele pentru tineri ca mijloace de facilitare a incluziunii;

—

adoptarea unei abordări transsectoriale în activitățile destinate ameliorării coeziunii și solidarității la nivel de comunitate și reducerii excluderii sociale a tinerilor, abordând, de exemplu, interconexiunile între educația și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și incluziunea lor socială;

—

susținerea unei mai mari conștientizări a tuturor tinerilor cu privire la dimensiunea interculturală și consolidarea competențelor interculturale ale acestora, precum și combaterea prejudecăților;

—

susținerea activităților de educare și informare a tinerilor cu privire la drepturile lor;

—

abordarea problemei persoanelor fără adăpost, a lipsei de locuințe și a excluderii financiare;

—

promovarea accesului la servicii de calitate – de exemplu, transporturile, e-incluziunea, sănătatea și serviciile sociale;

—

promovarea sprijinului specific pentru tinerele familii;

—

implicarea tinerilor și a organizațiilor de tineret în planificarea, aplicarea și evaluarea Anului European de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale (2010).

TINERETUL ÎN LUME

Scop: Ar trebui să fie sprijinită participarea tinerilor și contribuția acestora la procesele globale de luare a deciziilor, punere în aplicare și monitorizare (în chestiuni precum schimbările climatice, Obiectivele ONU de dezvoltare ale mileniului, drepturile omului etc.) și ar trebui să fie susținută cooperarea tineretului cu regiuni din afara Europei.

Inițiative care ar trebui realizate de statele membre și de Comisie în domeniile lor de competență respective:

—

sensibilizarea tineretului față de chestiunile globale, precum dezvoltarea durabilă și drepturile omului;

—

crearea de posibilități pentru ca tinerii să poată face schimb de opinii în chestiuni globale cu factorii de decizie (de exemplu, prin participare la reuniuni internaționale, prin intermediul platformelor/forumurilor virtuale etc.);

—

facilitarea înțelegerii reciproce între tinerii din întreaga lume prin dialog și prin acțiuni de sprijin precum cursuri de formare, schimburi și reuniuni;

—

încurajarea tinerilor în direcția participării la „voluntariatul ecologic” și a unor modele de consum și de producție ecologice (de exemplu, reciclare, conservarea energiei, vehicule hibride etc.);

—

promovarea spiritului antreprenorial, a ocupării forței de muncă și a oportunităților de voluntariat și de educație în regiuni din afara Europei;

—

promovarea cooperării cu și a schimburilor între persoanele implicate în activitățile pentru tineret de pe diferite continente;

—

încurajarea tinerilor să participe la activități de cooperare în domeniul dezvoltării fie în țara lor de reședință, fie în străinătate.

CREATIVITATE ȘI CULTURĂ

Scop: Ar trebui să fie sprijinită creativitatea și capacitatea de inovare a tinerilor printr-un acces de o mai bună calitate și prin participarea la cultură și la formele de expresie culturală de la o vârstă timpurie, promovându-se astfel dezvoltarea personală, capacități de învățare mai bune, competențe interculturale, înțelegerea și respectul pentru diversitatea culturală și dezvoltarea unor competențe noi și flexibile pentru viitoare oportunități de locuri de muncă.

Inițiative care ar trebui realizate de statele membre și de Comisie în domeniile lor de competență respective:

—

sprijinirea dezvoltării creativității în rândul tinerilor prin monitorizarea punerii în aplicare a Concluziilor Consiliului privind promovarea unei generații creative: dezvoltarea creativității și a capacității de inovare a copiilor și a tinerilor prin intermediul formelor de expresie culturală și al accesului mai larg la cultură (5);

—

extinderea accesului de calitate la cultură și la instrumente creative, în special la cele care implică noi tehnologii, și dezvoltarea oportunităților tinerilor de a fi parte la cultură și de a-și exprima și dezvolta creativitatea în cadrul școlii sau în afara acestuia;

—

facilitarea accesului la noile tehnologii aflate la dispoziție pentru a mobiliza creativitatea și capacitatea de inovare a tinerilor și pentru a trezi interesul pentru cultură, arte și știință;

—

asigurarea accesului la medii în care tinerii să își poată dezvolta creativitatea și interesele și să poată petrece timpul liber cu folos;

—

facilitatea sinergiilor pe termen lung între politicile și programele din domeniul culturii, al educației, al sănătății, al incluziunii sociale, al mijloacelor de comunicare, al ocupării forței de muncă și al tineretului, în vederea promovării creativității și capacității de inovare a tinerilor;

—

promovarea formării specializate în domeniul culturii, al noilor mijloace de comunicare și al competențelor interculturale pentru persoanele care lucrează cu tinerii;

—

promovarea parteneriatelor între sectoarele culturii și creației, pe de o parte, și organizațiile de tineret și persoanele care lucrează cu tinerii, pe de altă parte;

—

facilitarea și sprijinirea dezvoltării talentului și a competențelor antreprenoriale ale tinerilor, în vederea sporirii capacității de integrare profesională a acestora și a șanselor de ocupare a unui loc de muncă în viitor;

—

promovarea cunoașterii de către tineri a culturii și patrimoniului cultural din diferitele state membre ale UE, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii.

(1)  Cea dintâi fiind asigurată prin instrumente precum Europass, CEC sau ECVET, iar a doua prin Directiva 2005/36/CE.

(2)  JO C 319, 13.12.2008, p. 1.

(3)  Acțiuni politice recomandate în sprijinul activităților fizice menite să îmbunătățească sănătatea, 2008.

(4)  JO C 319, 13.12.2008, p. 8.

(5)  14453/09.

ANEXA II

PRIORITĂȚILE PENTRU COOPERAREA EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL TINERETULUI ÎN PERIOADA 1 IANUARIE 2010-30 IUNIE 2011

Prioritate generală – Încadrarea în muncă a tinerilor

Prioritatea tematică generală pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului pentru perioada 1 ianuarie 2010-30 iunie 2011 va fi încadrarea în muncă a tinerilor. Pe parcursul acestor 18 luni, acest subiect va fi discutat în cadrul dialogului structurat. Prioritățile specifice ar trebui, în ansamblu sau parțial, să contribuie la prioritatea tematică generală.

1 ianuarie 2010-30 iunie 2010 – Integrarea socială

În prima jumătate a anului 2010, vor fi evidențiate următoarele chestiuni:

—

consolidarea Pactului european pentru tineret în contextul Strategiei de la Lisabona post-2010;

—

integrarea socială a tinerilor cu oportunități mai reduse;

—

rolul autorităților locale și regionale în politica în domeniul tineretului;

—

cooperarea cu țările din America Latină.

1 iulie 2010-31 decembrie 2010 – Activitățile pentru tineret

În a doua jumătate a anului 2010, vor fi evidențiate următoarele chestiuni:

—

activitățile pentru tineret și accesibilitatea acestora și a efortului respectiv pentru copiii și tinerii cei mai săraci;

—

accesul tinerilor la cultură.

1 ianuarie 2011-30 iunie 2011 – Participare

În prima jumătate a anului 2011, vor fi evidențiate următoarele chestiuni:

—

cetățenia și participarea tinerilor, cu accent pe participarea socială, economică, culturală și politică și pe drepturile omului;

—

activități de voluntariat ale tinerilor și contribuția acestora la dezvoltarea comunităților locale.

ANEXA III

APLICAREA DIALOGULUI STRUCTURAT

Principiile directoare generale pentru dialogul structurat cu tinerii și cu organizațiile de tineret sunt prezentate la punctul 3 subpunctul (iii) litera (f) din secțiunea CONVINE ÎN CONTINUARE de mai sus. În prezenta anexă, se prezintă mai detaliat punerea în aplicare a dialogului structurat la nivel național și al UE.

Dialogul structurat ar trebui să se bazeze pe cicluri de lucru de 18 luni, cu o temă generală care să corespundă priorităților generale ale cooperării europene pentru perioada de 18 luni în cauză. Fiecare președinție poate alege, de asemenea, o temă prioritară specifică, legată de tema generală, pe perioada deținerii mandatului.

Dialogul structurat ar trebui să implice consultări cu tinerii și cu organizațiile de tineret la toate nivelurile în statele membre, precum și în cadrul conferințelor UE pentru tineret organizate de țările care dețin președinția și pe parcursul Săptămânii europene a tineretului.

În vederea îmbunătățirii punerii în aplicare a dialogului structurat, în limitele competențelor ce le revin și cu respectarea principiului subsidiarității:

—

Comisia este invitată să întrunească un comitet european de coordonare pentru fiecare perioadă de 18 luni, format inter alia din reprezentanți ai ministerelor tineretului, ai consiliilor naționale pentru tineret și ai agențiilor naționale pentru programul Tineretul în acțiune din țările care formează trioul de președinții, precum și din reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Forumului european al tineretului. Atunci când este cazul, vor fi consultați cercetători din domeniul tineretului și persoane care lucrează cu tinerii. Comitetul european de coordonare este responsabil pentru coordonarea generală a dialogului structurat. Comitetul de coordonare va institui o structură de sprijin alcătuită din formatori și mediatori care pot acorda sprijin metodologic și pot asigura continuitatea în organizarea dialogului structurat la nivelul UE.

—

Statele membre sunt invitate să susțină înființarea unui mic grup de lucru național. Aceste grupuri pot, după caz, să utilizeze structurile existente și să cuprindă, inter alia, reprezentanți ai ministerelor tineretului, ai consiliilor naționale pentru tineret, ai consiliilor locale sau regionale pentru tineret, ai organizațiilor de tineret, precum și din persoane implicate în lucrul cu tinerii, diverse persoane tinere și tineri cercetători. Statele membre sunt încurajate să acorde, atunci când este posibil, consiliilor naționale pentru tineret rolul de lider în aceste grupuri. Grupurile de lucru naționale ar avea sarcina de a asigura procesul participativ în statele membre.

—

Comisia și statele membre sunt invitate, în cooperare cu toți actorii implicați, să urmărească permanent dialogul structurat și să reunească și să difuzeze bunele practici.