6.5.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 111/1

(1)

Dezvoltarea și recunoașterea cunoștințelor, abilităților și competențelor cetățenilor sunt esențiale pentru dezvoltarea individuală, competitivitate, ocuparea forței de muncă și pentru coeziunea socială în Comunitate. Asemenea dezvoltare și recunoaștere ar trebui să faciliteze mobilitatea transnațională a lucrătorilor și a celor care studiază și să contribuie la îndeplinirea cerințelor privind cererea și oferta pe piața europeană a muncii. Accesul și participarea la învățarea de-a lungul vieții pentru toți, inclusiv pentru persoanele dezavantajate, și utilizarea calificărilor ar trebui, prin urmare, promovate și îmbunătățite la nivel național și comunitar.

(2)

Concluziile Consiliului European de la Lisabona din 2000 arată că o mai mare transparență a calificărilor ar trebui să fie una dintre principalele componente necesare pentru a adapta sistemele de educație și formare din cadrul Comunității la cerințele societății bazate pe cunoaștere. În plus, Consiliul European de la Barcelona din 2002 a făcut apel la o cooperare mai strânsă la nivel universitar și la îmbunătățirea transparenței și a metodelor de recunoaștere în domeniul educației și formării profesionale.

(3)

Rezoluția Consiliului din 27 iunie 2002 privind învățarea continuă (4) a invitat Comisia, în strânsă cooperare cu Consiliul și statele membre, să dezvolte un cadru pentru recunoașterea calificărilor în materie de educație și formare, sprijinindu-se pe realizările procesului de la Bologna și promovând acțiuni similare în domeniul formării profesionale.

(4)

Rapoartele comune ale Consiliului și Comisiei privind punerea în aplicare a programului de lucru „Educație și formare 2010”, adoptate în 2004 și 2006, au subliniat nevoia de a dezvolta un cadru european al calificărilor.

(5)

În contextul procesului de la Copenhaga, concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului din 15 noiembrie 2004 privind prioritățile viitoare ale cooperării europene consolidate în materie de educație și formare profesională au acordat prioritate dezvoltării unui cadru european al calificărilor deschis și flexibil, bazat pe transparență și încredere reciprocă, care ar trebui să constituie un punct comun de referință pentru educație și formare.

(6)

Validarea rezultatelor educației non-formale și informale ar trebui promovată în conformitate cu concluziile Consiliului din 28 mai 2004 privind principiile comune europene de identificare și validare a educației non-formale și informale.

(7)

Consiliile Europene de la Bruxelles din martie 2005 și martie 2006 au subliniat importanța adoptării unui cadru european al calificărilor.

(8)

Prezenta recomandare ia în considerare Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 de instituire a unui cadru comunitar unic pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass) (5) și Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele cheie pentru învățarea continuă (6).

(9)

Prezenta recomandare este compatibilă cu cadrul prevăzut pentru Spațiul European al Învățământului Superior și cu descriptorii de ciclu conveniți de miniștrii învățământului superior din 45 de țări europene reuniți la Bergen la 19 și 20 mai 2005 în cadrul procesului de la Bologna.

(10)

Concluziile Consiliului din 23 și 24 mai 2004 privind asigurarea calității educației și formării profesionale, Recomandarea 2006/143/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind continuarea cooperării europene în domeniul asigurării calității în învățământul superior (7), precum și normele și orientările privind asigurarea calității în Spațiul European al Învățământului Superior, convenite de miniștrii învățământului superior la reuniunea de la Bergen, conțin principii comune privind asigurarea calității, care ar trebui să stea la baza punerii în aplicare a Cadrului european al calificărilor.

(11)

Prezenta recomandare nu aduce atingere Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (8), care conferă drepturi și impune obligații atât autorității naționale competente, cât și migranților. Referirea la nivelurile de calificare prevăzute în Cadrul european al calificărilor nu ar trebui să afecteze accesul pe piața muncii, în cazul în care calificările profesionale au fost recunoscute în conformitate cu Directiva 2005/36/CE.

(12)

Obiectivul prezentei recomandări este crearea unui cadru comun de referință care să servească drept instrument de traducere între diferite sisteme și niveluri de calificări, atât pentru învățământul general și superior, cât și pentru educația și formarea profesionale. Acest lucru va îmbunătăți transparența, comparabilitatea și transferabilitatea calificărilor cetățenilor, stabilite în conformitate cu practica din diferitele state membre. Fiecare nivel de calificare ar trebui, în principiu, să poată fi atins printr-o varietate de rute educaționale și profesionale. În plus, Cadrul european al calificărilor ar trebui să permită organizațiilor sectoriale internaționale să-și raporteze sistemele de calificări la un punct comun european de referință, arătând astfel relația dintre calificările internaționale sectoriale și sistemele naționale de calificări. Prezenta recomandare contribuie, prin urmare, la realizarea obiectivelor mai largi de promovare a învățării de-a lungul vieții și de creștere a șanselor de ocupare a unui loc de muncă, a mobilității și integrării sociale a lucrătorilor și persoanelor care studiază. Principiile transparente de asigurare a calității și schimbul de informații vor sprijini punerea sa în aplicare, ajutând la construirea încrederii reciproce.

(13)

Prezenta recomandare ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de educație și de formare, la crearea unei conexiuni între educație, formare și ocuparea forței de muncă și la construirea de punți de legătură între educația formală, non-formală și informală și, de asemenea, să conducă la validarea rezultatelor învățării obținute din experiență.

(14)

Prezenta recomandare nu înlocuiește sau definește sisteme naționale de calificări și/sau calificări naționale. Cadrul european al calificărilor nu descrie calificări specifice sau competențe individuale și calificările specifice ar trebui corelate prin încadrarea la nivelul corespunzător din Cadrul european al calificărilor pe baza sistemelor naționale de calificări relevante.

(15)

Având în vedere caracterul său neobligatoriu, prezenta recomandare respectă principiul subsidiarității prin susținerea și completarea acțiunilor statelor membre prin facilitarea cooperării viitoare între acestea în vederea îmbunătățirii transparenței și a promovării mobilității și învățării de-a lungul vieții. Prezenta recomandare ar trebui pusă în aplicare în conformitate cu legislația și practica naționale.

(16)

Deoarece obiectivul prezentei recomandări, și anume instituirea unui cadru comun de referință reprezentând un instrument de traducere între diferite sisteme și niveluri de calificări, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunității, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezenta recomandare nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv,

1.

să utilizeze Cadrul european al calificărilor drept instrument de referință pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificări și să promoveze atât învățarea de-a lungul vieții, cât și egalitatea de șanse în societatea bazată pe cunoaștere, precum și continuarea integrării pieței europene a muncii, respectând în același timp marea diversitate a sistemelor naționale de educație;

2.

să stabilească, până în 2010, corespondențe între sistemele lor naționale de calificări și Cadrul european al calificărilor, în special prin corelarea în mod transparent a nivelurilor proprii de calificare cu nivelurile stabilite în anexa II și, acolo unde se consideră potrivit, prin dezvoltarea de cadre naționale de calificări în conformitate cu legislația și practicile naționale;

3.

să adopte măsurile necesare pentru ca, până în 2012, toate noile certificate de calificare, diplome și documente „Europass” emise de autoritățile competente să conțină o referire clară — prin intermediul sistemelor naționale de calificări — la nivelul corespunzător din Cadrul european al calificărilor;

4.

să adopte o abordare bazată pe rezultatele învățării pentru definirea și descrierea calificărilor și să promoveze validarea educației non-formale și informale, în conformitate cu principiile europene comune convenite în cadrul concluziilor Consiliului din 28 mai 2004, acordând o atenție specială cetățenilor care sunt mai expuși riscului de a deveni șomeri sau ale căror forme de angajare sunt nesigure, pentru care o astfel de abordare ar putea contribui la o îmbunătățire a participării la învățarea de-a lungul vieții și a accesului pe piața muncii;

5.

să promoveze și să aplice principiile de asigurare a calității în educație și formare, prevăzute în anexa III, atunci când stabilesc o legătură între calificările din învățământul superior și din educația și formarea profesionale din cadrul sistemelor naționale de calificări și Cadrul european al calificărilor;

6.

să desemneze centre naționale de coordonare, în funcție de structurile și cerințele specifice ale statelor membre, pentru sprijinirea și, în cooperare cu alte autorități naționale competente, pentru orientarea corelării dintre sistemele naționale de calificări și Cadrul european al calificărilor, pentru a promova calitatea și transparența acestei corelări.

Aceste centre naționale de coordonare ar trebui, printre altele:

1.

a sprijini statele membre la executarea sarcinilor de mai sus și organizațiile sectoriale internaționale la utilizarea nivelurilor și principiilor de referință ale Cadrului european al calificărilor, astfel cum este prevăzut în prezenta recomandare, în special prin facilitarea cooperării, a schimbului de bune practici și a testării — printre altele prin evaluări voluntare reciproce și prin proiecte pilot în cadrul programelor comunitare, prin exerciții de informare și consultare cu comisiile de dialog social — și prin dezvoltarea de material de sprijin și de orientare;

2.

a institui, în termen de 23 aprilie 2009, un grup consultativ pentru Cadrul european al calificărilor (compus din reprezentanți ai statelor membre și în care să fie implicați parteneri sociali europeni și alte părți interesate, după caz), responsabil de asigurarea coerenței globale și de promovarea transparenței procesului de corelare a sistemelor de calificări cu Cadrul european al calificărilor;

3.

a aprecia și evalua, în cooperare cu statele membre și după consultarea cu părțile interesate, măsurile luate ca urmare a prezentei recomandări, inclusiv atribuțiile și durata mandatului grupului consultativ, și de a prezenta un raport Parlamentului European și Consiliului, în termen de 23 aprilie 2013, cu privire la experiența acumulată și implicațiile pentru viitor, inclusiv, dacă este cazul, o posibilă analiză și revizuire a prezentei recomandări;

4.

a promova legături strânse între Cadrul european al calificărilor și sistemele europene existente sau viitoare de transfer și acumulare de credite în învățământul superior și în educația și formarea profesională, pentru a îmbunătăți mobilitatea cetățenilor și pentru a facilita recunoașterea rezultatelor învățării.