15/Volumul 16

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

73

32006R0842

L 161/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 842/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 17 mai 2006

privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175 alineatul (1) și articolul 95, în ceea ce privește articolele 7, 8 și 9 din prezentul regulament,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2), ținând seama de proiectul comun aprobat de comitetul de conciliere la 14 martie 2006,

întrucât:

(1)

Al șaselea Program comunitar de acțiune pentru mediu (3) identifică schimbarea climatică drept un domeniu prioritar de acțiune. Programul respectiv recunoaște angajamentul Comunității de a realiza o reducere de 8 % a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012, față de nivelurile din 1990, și necesitatea de a reduce, pe termen lung, emisiile globale de gaze cu efect de seră cu aproximativ 70 %, în raport cu nivelurile din 1990.

(2)

Obiectivul final al Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, aprobată prin Decizia 94/69/CE a Consiliului din 15 decembrie 1993 privind încheierea Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (4), este de a realiza stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice interferențe antropice periculoase cu sistemul climatic.

(3)

Decizia 2002/358/CE a Consiliului din 25 aprilie 2002 privind aprobarea, în numele Comunității Europene, a Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice și îndeplinirea în comun a angajamentelor care decurg din acesta (5) obligă Comunitatea și statele membre ale acesteia să reducă, în perioada 2008-2012, emisiile antropice agregate de gaze cu efect de seră menționate de anexa A la Protocolul de la Kyoto cu 8 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

(4)

Majoritatea gazelor fluorurate cu efect de seră care intră sub incidența Protocolului de la Kyoto și a prezentului regulament au un potențial de încălzire globală ridicat.

(5)

Ar trebui prevăzute dispoziții pentru prevenirea și minimizarea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră, fără a aduce atingere Directivei 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deșeurile (6), Directivei 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluării (7), Directivei 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele uzate (8) și Directivei 2002/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (9).

(6)

Principalul obiectiv al prezentului regulament este reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră, care intră sub incidența Protocolului de la Kyoto și, astfel, protecția mediului.

Ca urmare, temeiul juridic ar trebui să fie articolul 175 alineatul (1) din tratat.

(7)

Cu toate acestea, este necesar să se ia măsuri la nivel comunitar, în temeiul articolului 95 din tratat, în vederea armonizării cerințelor privind utilizarea gazelor fluorurate cu efect de seră precum și comercializarea și etichetarea produselor și echipamentelor care conțin gaze fluorurate cu efect de seră. Restricțiile de comercializare și utilizare în anumite aplicații ale gazelor fluorurate cu efect de seră sunt considerate adecvate atunci când există alternative viabile, iar ameliorarea izolării și reutilizării nu se poate realiza. Trebuie să se țină seama și de inițiativele private din anumite sectoare industriale, precum și de faptul că dezvoltarea unor alternative este încă în curs.

(8)

Aplicarea și asigurarea respectării prezentului regulament ar trebui să stimuleze inovația tehnologică prin încurajarea dezvoltării continue a tehnologiilor alternative și a tranziției la tehnologii deja existente care sunt mai ecologice.

(9)

Statele membre ar trebui să faciliteze transferul transfrontalier al gazelor fluorurate cu efect de seră, recuperate în vederea distrugerii sau regenerării în cadrul Comunității, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European și Consiliului privind transferul deșeurilor (10).

(10)

Introducerea pe piață a produselor și echipamentelor care conțin gaze fluorurate cu efect de seră, astfel cum sunt enumerate de anexa II, este în detrimentul obiectivelor și obligațiilor Comunității și statelor membre referitoare la schimbările climatice și, prin urmare, este necesar să se restrângă introducerea pe piața comunitară a produselor și echipamentelor respective. Acesta ar putea fi și cazul altor aplicații care conțin gaze fluorurate cu efect de seră și, prin urmare, necesitatea unei extinderi a anexei II ar trebui analizată, ținând seama de beneficiile pentru mediu, de fezabilitatea tehnică și de eficacitatea din punct de vedere al costurilor.

(11)

Anexa II la Decizia 2002/358/CE stabilește diferite obiective, în mod individual, pentru statele membre și statele membre au adoptat diferite strategii pentru a atinge aceste obiective. Statele membre ar trebui să poată menține măsurile existente la nivel național, pe care le-au adoptat în vederea realizării obiectivelor respective, pentru o perioadă limitată de timp, în conformitate cu articolul 95 din tratat.

(12)

Pentru a contribui la îndeplinirea obligațiilor Comunității și ale statelor membre în conformitate cu Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, Protocolul de la Kyoto și Decizia 2002/358/CE, Directiva 2006/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind emisiile provenite de la sistemele de aer condiționat ale autovehiculelor și de modificare a Directivei 70/156/CEE a Consiliului (11) și prezentul regulament, ambele contribuind la prevenirea și reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră, ar trebui adoptate și publicate simultan în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(13)

Ar trebui stabilite dispoziții referitoare la monitorizarea, evaluarea și reexaminarea dispozițiilor prezentului regulament.

(14)

Statele membre ar trebui să prevadă norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament și să se asigure că normele respective sunt puse în aplicare. Sancțiunile menționate anterior trebuie să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(15)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și ține seama de principiile recunoscute în special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

(16)

Deoarece obiectivele prezentului regulament, respectiv izolarea și raportarea anumitor gaze fluorurate cu efect de seră și controlul utilizării și introducerii pe piață a produselor și echipamentelor care conțin anumite gaze fluorurate cu efect de seră, în vederea protejării mediului și a menținerii pieței interne, nu pot fi realizate într-o măsură suficientă de statele membre, ci pot fi mai bine realizate la nivel comunitar, din motive care țin de anvergura și de efectele prezentului regulament, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru a realiza obiectivele respective.

(17)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (12),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Domeniul de aplicare

Obiectivul prezentului regulament este izolarea, prevenirea și, astfel, reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră care intră sub incidența Protocolului de la Kyoto. Se aplică gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate de anexa A la protocolul respectiv. Anexa I la prezentul regulament conține o listă cu gaze fluorurate cu efect de seră, reglementate în prezent de prezentul regulament, împreună cu potențialele de încălzire globală ale acestora. Ținând seama de revizuirile prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din Protocolul de la Kyoto și acceptate de Comunitate și de statele membre, anexa I poate fi revizuită și, după caz, poate fi actualizată.

Prezentul regulament se referă la izolarea, utilizarea, recuperarea și distrugerea gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate de anexa I; etichetarea și eliminarea produselor și echipamentelor care conțin gazele respective; raportarea informațiilor referitoare la gazele respective; controlul utilizărilor menționate la articolul 8 și interzicerea introducerii pe piață a produselor și echipamentelor menționate la articolul 9 și în anexa II și formarea și certificarea personalului și a societăților comerciale implicate în activitățile prevăzute de prezentul regulament.

Prezentul regulament se aplică fără a se aduce atingere Directivelor 75/442/CEE, 96/61/CE, 2000/53/CE și 2002/96/CE.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„gaze fluorurate cu efect de seră” înseamnă hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) și hexafluorură de sulf (SF6), astfel cum sunt enumerate de anexa I, și preparatele care conțin aceste substanțe, dar cu excepția substanțelor care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 2037/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 iunie 2000 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (13);

2.

„hidrofluorocarbură” înseamnă un compus organic alcătuit din carbon, hidrogen și fluor și în care nu există mai mult de șase atomi de carbon într-o moleculă;

3.

„perfluorocarbură” înseamnă un compus organic alcătuit numai din carbon și fluor și în care nu există mai mult de șase atomi de carbon într-o moleculă;

4.

„potențial de încălzire globală” înseamnă potențialul de încălzire climatică al unui gaz fluorurat cu efect de seră, față de dioxidul de carbon. Potențialul global de încălzire a climei (GWP) este calculat în termeni de potențial de încălzire pentru 100 de ani al unui kilogram de gaz, comparativ cu un kilogram de CO2. Valorile GWP enumerate de anexa I sunt publicate în al treilea raport de evaluare adoptat de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (valorile GWP publicate în 2001 de către IPCC) (14);

5.

„preparat” înseamnă, în sensul obligațiilor prevăzute de prezentul regulament, cu excepția distrugerii, un amestec format din două sau mai multe substanțe dintre care cel puțin una este un gaz fluorurat cu efect de seră, cu excepția cazului în care potențialul de încălzire globală total al preparatului este mai mic decât 150. Potențialul global de încălzire (15) al preparatului se determină în conformitate cu partea 2 a anexei I;

6.

„operator” înseamnă persoana fizică sau juridică care exercită o putere reală asupra funcționării tehnice a echipamentelor și sistemelor reglementate de prezentul regulament; un stat membru poate, în anumite situații bine definite, să desemneze proprietarul ca fiind responsabil pentru obligațiile operatorului;

7.

„introducere pe piață” înseamnă furnizarea sau punerea la dispoziția unui terț din cadrul Comunității, pentru prima dată, contra cost sau în mod gratuit, de produse și echipamente care conțin sau a căror funcționare se bazează pe gaze fluorurate cu efect de seră și include importurile pe teritoriul vamal al Comunității;

8.

„utilizare” înseamnă utilizarea gazelor fluorurate cu efect de seră pentru producția, reîncărcarea, service-ul sau întreținerea produselor și echipamentelor reglementate de prezentul regulament;

9.

„pompă de căldură” înseamnă un dispozitiv sau o instalație care extrage căldură la temperaturi scăzute din aer, apă sau pământ și furnizează căldură;

10.

„sistem de detectare a scurgerilor” înseamnă un dispozitiv mecanic, electric sau electronic calibrat pentru detectarea scurgerilor de gaze fluorurate cu efect de seră și care alertează operatorul în momentul detectării unei scurgeri;

11.

„sistem închis ermetic” înseamnă un sistem în care toate părțile ce conțin agenți de refrigerare sunt ermetizate prin sudură, lipire cu material greu ruzibil sau alte tehnici similare de asamblare permanentă care pot include valve acoperite și guri de ieșire acoperite care permit repararea sau eliminarea corespunzătoare și care prezintă o rată de scurgere testată mai mică de 3 grame pe an, la o presiune de cel puțin un sfert din presiunea maximă permisă;

12.

„container” înseamnă un produs proiectat în principal pentru transportarea sau depozitarea gazelor fluorurate cu efect de seră;

13.

„container de unică folosință” înseamnă un container proiectat pentru a nu fi reîncărcat și care se folosește în procesele de service, întreținere sau încărcare a echipamentelor de refrigerare, de climatizare, a pompelor de căldură, a sistemelor de protecție împotriva incendiilor sau a instalațiilor de distribuție de înaltă tensiune, sau pentru depozitarea ori transportul solvenților pe bază de gaze fluorurate cu efect de seră;

14.

„recuperare” înseamnă colectarea și depozitarea gazelor fluorurate cu efect de seră din mașini, echipamente și containere, de exemplu;

15.

„reciclare” înseamnă refolosirea unui gaz fluorurat cu efect de seră recuperat, după un proces elementar de curățare;

16.

„regenerare” înseamnă retratarea unui gaz fluorurat cu efect de seră pentru a corespunde unui standard de performanță specificat;

17.

„distrugere” înseamnă procesul prin care cea mai mare parte sau întreaga cantitate de gaz fluorurat cu efect de seră este transformată permanent sau descompusă într-una sau mai multe substanțe stabile care nu sunt gaze fluorurate cu efect de seră;

18.

„aplicație staționară sau echipament staționar” înseamnă o aplicație sau un echipament care în mod normal nu este în mișcare pe perioada funcționării;

19.

„aerosol de agrement” înseamnă generatoarele de aerosoli comercializate și destinate vânzării publicului pentru scopuri de divertisment și de decorare enumerate de anexa la Directiva 94/48/CE (16).

Articolul 3

Izolarea

(1)   Operatorii următoarelor aplicații staționare: echipamente de refrigerare, de climatizare și pompe de căldură, inclusiv circuitele acestora, precum și sistemele de protecție împotriva incendiilor, care conțin gaze fluorurate cu efect de seră enumerate de anexa I, utilizând toate măsurile realizabile din punct de vedere tehnic și care nu implică un cost disproporționat:

(a)

previn scurgerea gazelor respective și

(b)

repară scurgerile detectate cât mai curând posibil.

(2)   Operatorii aplicațiilor menționate la alineatul (1) asigură verificarea acestora în vederea detectării scurgerilor de către personal certificat care îndeplinește cerințele articolului 5, în conformitate cu următorul program:

(a)

aplicațiile care conțin cel puțin 3 kg de gaze fluorurate cu efect de seră se verifică în vederea detectării scurgerilor cel puțin o dată la 12 luni; prezenta dispoziție nu se aplică echipamentelor cu sisteme închise ermetic, etichetate ca atare și care conțin mai puțin de 6 kg de gaze fluorurate cu efect de seră;

(b)

aplicațiile care conțin cel puțin 30 kg de gaze fluorurate cu efect de seră se verifică în vederea detectării scurgerilor cel puțin o dată la șase luni;

(c)

aplicațiile care conțin cel puțin 300 kg de gaze fluorurate cu efect de seră se verifică în vederea detectării scurgerilor cel puțin o dată la trei luni.

După remedierea unei scurgeri, aplicațiile se verifică în interval de o lună, pentru a se asigura eficacitatea reparației.

În sensul prezentului alineat, „se verifică în vederea detectării scurgerilor” înseamnă că echipamentul sau sistemul este examinat în vederea detectării scurgerilor cu ajutorul unor metode de măsurare directă sau indirectă, acordându-se o atenție specială acelor părți ale echipamentului sau sistemului care prezintă cel mai mare risc de scurgere. Metodele de măsurare directă și indirectă utilizate pentru verificarea în vederea detectării scurgerilor se specifică în cerințele de verificare standard menționate la alineatul (7).

(3)   Operatorii aplicațiilor menționate la alineatul (1), care conțin cel puțin 300 kg de gaze fluorurate cu efect de seră, instalează sisteme de detectare a scurgerilor. Respectivele sisteme de detectare a scurgerilor sunt verificate cel puțin o dată la 12 luni, pentru a se asigura funcționarea adecvată a acestora. În cazul sistemelor de protecție împotriva incendiilor instalate înainte de 4 iulie 2007, sistemele de detectare a scurgerilor trebuie instalate până la 4 iulie 2010.

(4)   În cazul în care este instalat un sistem de detectare a scurgerilor care funcționează corespunzător, frecvența verificărilor necesare în temeiul alineatului (2) literele (b) și (c) se înjumătățește.

(5)   În cazul sistemelor de protecție împotriva incendiilor pentru care se aplică un regim de inspecție corespunzător standardului ISO 14520, inspecțiile respective pot îndeplini și obligațiile prevăzute de prezentul regulament, cu condiția ca inspecțiile respective să fie cel puțin la fel de frecvente.

(6)   Operatorii aplicațiilor menționate la alineatul (1), care conțin cel puțin 3 kg de gaze fluorurate cu efect de seră, țin registre cu cantitățile și tipul gazelor fluorurate cu efect de seră instalate, orice cantități adăugate și cantitatea recuperată în timpul proceselor de service, întreținere și eliminare finală.De asemenea, aceștia țin registre cu alte informații relevante, inclusiv identificarea societății sau a tehnicianului care a efectuat procesele de service sau întreținere, precum și datele și rezultatele verificărilor efectuate în temeiul alineatelor (2), (3) și (4) și informații relevante de identificare a echipamentelor staționare și a aplicațiilor staționare menționate la alineatul (2) literele (b) și (c). La cerere, registrele respective se pun la dispoziția autorității competente și a Comisiei.

(7)   Până la 4 iulie 2007, Comisia stabilește, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (2), cerințele de verificare standard în vederea detectării scurgerilor pentru fiecare dintre aplicațiile menționate la alineatul (1) al prezentului articol.

Articolul 4

Recuperarea

(1)   Operatorii următoarelor tipuri de echipamente staționare sunt responsabili pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru recuperarea adecvată a gazelor fluorurate cu efect de seră, de către personal certificat care îndeplinește cerințele articolului 5, pentru a se asigura reciclarea, regenerarea sau distrugerea acestora:

(a)

circuite de răcire pentru echipamente de refrigerare, de climatizare și pompe de căldură;

(b)

echipamente care conțin solvenți pe bază de gaze fluorurate cu efect de seră;

(c)

sisteme de protecție împotriva incendiilor și extinctoare și

(d)

instalații de distribuție de înaltă tensiune.

(2)   Atunci când un container reîncărcabil sau de unică folosință cu gaze fluorurate cu efect de seră ajunge la sfârșitul duratei de viață, persoana care utilizează containerul în scopul transportului sau depozitării este responsabilă pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare în vederea recuperării adecvate a oricăror gaze reziduale pe care le conține pentru a se asigura reciclarea, regenerarea sau distrugerea acestora.

(3)   Gazele fluorurate cu efect de seră conținute în alte produse și echipamente, inclusiv echipamente mobile, cu excepția celor utilizate pentru operațiuni militare, sunt recuperate, în măsura fezabilității tehnice și fără a genera costuri disproporționate, de către personal cu o calificare adecvată, pentru a se asigura reciclarea, regenerarea sau distrugerea acestora.

(4)   Recuperarea gazelor fluorurate cu efect de seră, în vederea reciclării, a regenerării sau a distrugerii, în temeiul alineatelor (1)-(3), are loc înainte de eliminarea finală a echipamentelor și, după caz, pe durata proceselor de service și întreținere.

Articolul 5

Formarea și certificarea

(1)   Până la 4 iulie 2007, pe baza informațiilor primite de la statele membre și după consultarea sectoarelor relevante, se stabilesc cerințele minime și condițiile pentru recunoașterea reciprocă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (2), cu privire la programele de formare și certificare atât pentru societăți, cât și pentru personalul relevant implicat în instalarea, întreținerea și service-ul echipamentelor și sistemelor reglementate de articolul 3 alineatul (1), precum și pentru personalul implicat în activitățile prevăzute la articolele 3 și 4.

(2)   Până la 4 iulie 2008, statele membre își stabilesc sau își adaptează propriile cerințe privind formarea și certificarea, pe baza cerințelor minime menționate la alineatul (1). Statele membre transmit Comisiei programele lor de formare și certificare. Statele membre recunosc certificatele emise într-un alt stat membru și nu restrâng libertatea de a presta servicii sau libertatea de stabilire din motive legate de certificarea emisă într-un alt stat membru.

(3)   Operatorul aplicației în cauză se va asigura că personalul în cauză a obținut certificarea necesară, menționată la alineatul (2), care implică o cunoaștere adecvată a reglementărilor și standardelor aplicabile, precum și competența necesară în domeniul prevenirii emisiilor și al recuperării gazelor fluorurate cu efect de seră și manipulării în condiții de siguranță a echipamentului de tipul și dimensiunea adecvate.

(4)   Până la 4 iulie 2009, statele membre se asigură că societățile implicate în desfășurarea activităților prevăzute la articolele 3 și 4 preiau livrări de gaze fluorurate cu efect de seră doar când personalul lor relevant deține certificatele menționate la alineatul (2) din prezentul articol.

(5)   Până la 4 iulie 2007, Comisia determină, în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2), formatul notificării menționate la alineatul (2) din prezentul articol.

Articolul 6

Raportarea

(1)   Până la 31 martie 2008 și în fiecare an care urmează, fiecare producător, importator și exportator de gaze fluorurate cu efect de seră transmit Comisiei, sub forma unui raport, trimițând aceleași informații autorității competente din statul membru în cauză, următoarele date referitoare la anul calendaristic anterior:

(a)

fiecare producător care produce mai mult de o tonă de gaze fluorurate cu efect de seră pe an comunică:

—

producția sa totală din fiecare gaz fluorurat cu efect de seră din Comunitate, identificând principalele categorii de aplicații în care se preconizează utilizarea substanțelor (de exemplu, climatizare mobilă, refrigerare, climatizare, spume, aerosoli, echipament electric, producție de semiconductori, solvenți și sisteme de protecție împotriva incendiilor);

—

cantitățile din fiecare gaz fluorurat cu efect de seră pe care le-a introdus pe piața comunitară;

—

orice cantități din orice gaz fluorurat cu efect de seră reciclat, regenerat sau distrus;

(b)

fiecare importator care importă mai mult de o tonă de gaz fluorurat cu efect de seră pe an, inclusiv orice producător care este și importator, transmite:

—

cantitatea importată sau introdusă pe piața comunitară din fiecare gaz fluorurat cu efect de seră, identificând separat principalele categorii de aplicații în care se preconizează utilizarea substanțelor (de exemplu, climatizare mobilă, refrigerare, climatizare, spume, aerosoli, echipament electric, producție de semiconductori);

—

orice cantități din orice gaz fluorurat cu efect de seră utilizat pe care le-a importat în vederea reciclării, regenerării sau distrugerii;

(c)

fiecare exportator care exportă mai mult de o tonă de gaz fluorurat cu efect de seră pe an, inclusiv orice producător care este și exportator, comunică:

—

cantitățile exportate din Comunitate din fiecare gaz fluorurat cu efect de seră;

—

orice cantități din orice gaz fluorurat cu efect de seră utilizat, pe care le-a exportat în vederea reciclării, regenerării sau distrugerii.

(2)   Până la 4 iulie 2007, Comisia determină, în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2), formatul rapoartelor menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

(3)   Comisia adoptă măsuri adecvate pentru protejarea confidențialității informațiilor care i-au fost transmise.

(4)   Statele membre stabilesc sisteme de notificare pentru sectoarele relevante prevăzute de prezentul regulament, cu scopul de a obține, în măsura posibilului, date referitoare la emisii.

Articolul 7

Etichetarea

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 67/548/CEE (17) și ale Directivei 1999/45/CE (18) în ceea ce privește etichetarea substanțelor și preparatelor periculoase, produsele și echipamentele enumerate la alineatul (2), care conțin gaze fluorurate cu efect de seră, nu pot fi introduse pe piață decât în cazul în care denumirile chimice ale gazelor fluorurate cu efect de seră sunt identificate printr-o etichetă care utilizează nomenclatura acceptată a industriei. Respectiva etichetă trebuie să indice în mod clar că produsul sau echipamentul conține gaze fluorurate cu efect de seră reglementate de Protocolul de la Kyoto și cantitățile din respectivele gaze, iar aceste informații trebuie menționate în mod clar și indelebil pe produs sau echipament, alături de punctele de service pentru încărcarea sau recuperarea gazului fluorurat cu efect de seră sau pe partea produsului sau echipamentului care conține gazul fluorurat cu efect de seră. Sistemele închise ermetic se etichetează ca atare.

Informațiile referitoare la gazele fluorurate cu efect de seră, inclusiv potențialul de încălzire globală al acestora, trebuie incluse în manualul de instrucțiuni oferit pentru produsele și echipamentele respective.

(2)   Alineatul (1) se aplică următoarelor tipuri de produse și echipamente:

(a)

produse și echipamente de refrigerare care conțin perfluorocarburi sau preparate care conțin perfluorocarburi;

(b)

produse și echipamente de refrigerare și de climatizare (altele decât cele existente în autovehicule), pompe de căldură, sisteme de protecție împotriva incendiilor și extinctoare, în cazul în care produsele sau echipamentele respective conțin hidrofluorocarburi sau preparate care conțin hidrofluorocarburi;

(c)

instalații de distribuție care conțin hexafluorură de sulf sau preparate care conțin hexafluorură de sulf și

(d)

toate containerele de gaz fluorurat cu efect de seră.

(3)   Forma etichetei utilizate se stabilește în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2). Cerințele de etichetare, altele decât cele stabilite la alineatul (1), se adoptă, după caz, în conformitate cu aceeași procedură. Înainte de a înainta o propunere comitetului menționat la articolul 12 alineatul (1), Comisia examinează necesitatea includerii pe etichete a unor informații suplimentare referitoare la mediu, inclusiv potențialul de încălzire globală, ținând seama cu strictețe de sistemele de etichetare deja aplicabile produselor și echipamentelor menționate la alineatul (2).

Articolul 8

Controlul utilizării

(1)   Începând cu 1 ianuarie 2008, se interzice utilizarea hexafluorurii de sulf sau a preparatelor care conțin această substanță pentru turnarea sub presiune a magneziului, cu excepția cazurilor în care cantitatea de hexafluorură de sulf utilizată este mai mică de 850 kg pe an.

(2)   Începând cu 4 iulie 2007, se interzice utilizarea hexafluorurii de sulf sau a preparatelor care conțin această substanță pentru încărcarea anvelopelor pentru vehicule.

Articolul 9

Introducerea pe piață

(1)   Introducerea pe piață a produselor și echipamentelor care conțin sau a căror funcționare se bazează pe gaze fluorurate cu efect de seră, astfel cum sunt enumerate de anexa II, este interzisă, astfel cum este specificat în anexa respectivă.

(2)   Alineatul (1) nu se aplică produselor și echipamentelor pentru care s-a stabilit că au fost produse înainte de data intrării în vigoare a interdicțiilor relevante privind introducerea pe piață.

(3)

(a)

În cazul în care un stat membru adoptă până la 31 decembrie 2005 măsuri de drept intern care sunt mai stricte decât cele prevăzute de prezentul articol și care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, în ceea ce privește introducerea pe piață a produselor și echipamentelor care conțin sau a căror funcționare se bazează pe gaze fluorurate cu efect de seră, respectivul stat membru poate, sub rezerva literei (b), să mențină măsurile de drept intern respective până la 31 decembrie 2012.

(b)

Statul membru în cauză transmite Comisiei măsurile de drept intern, precizând motivele care justifică menținerea măsurilor respective, până la 4 iulie 2007. Măsurile respective trebuie să fie compatibile cu tratatul. Comisia oferă comitetului menționat la articolul 12 alineatul (1) informațiile relevante cu privire la astfel de măsuri.

Articolul 10

Reexaminarea

(1)   Pe baza progresului realizat în domeniul izolării sau înlocuirii potențiale a gazelor fluorurate cu efect de seră din sistemele de climatizare, altele decât cele instalate pe autovehicule, menționate de Directiva 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind omologarea de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora (19) și din sistemele de refrigerare instalate pe mijloacele de transport, Comisia reexaminează prezentul regulament și publică un raport până la 31 decembrie 2007. După caz, Comisia furnizează, alături de raport, propuneri legislative până la 31 decembrie 2008, în vederea aplicării dispozițiilor articolului 3 sistemelor de climatizare, altele decât cele instalate pe autovehiculele menționate de Directiva 70/156/CEE și la sistemele de refrigerare instalate pe mijloace de transport.

(2)   Până la 4 iulie 2011, Comisia publică un raport pe baza experienței aplicării prezentului regulament. În special, raportul:

(a)

evaluează impactul dispozițiilor relevante privind emisiile și emisiile prevăzute de gaze fluorurate cu efect de seră și examinează eficacitatea dispozițiilor respective, din punct de vedere al costurilor;

(b)

ținând seama de viitoarele rapoarte de evaluare ale IPCC, evaluează dacă ar trebui adăugate în anexa I noi gaze fluorurate cu efect de seră;

(c)

evaluează programele de formare și certificare stabilite de statele membre în temeiul articolului 5 alineatul (2);

(d)

evaluează necesitatea unor standarde comunitare referitoare la controlul emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră provenind din produse și echipamente, în special în ceea ce privește spuma, inclusiv a unor cerințe tehnice referitoare la proiectarea produselor și echipamentelor;

(e)

evaluează eficacitatea măsurilor de izolare derulate de operatori în temeiul articolului 3 și evaluează dacă pot fi stabilite ratele maxime ale scurgerilor pentru instalații;

(f)

evaluează și, după caz, poate propune o modificare a cerințelor de notificare prevăzute la articolul 6 alineatul (1), în special limita cantitativă de o tonă, și evaluează necesitatea unor raportări periodice ale autorităților competente către Comisie privind emisiile estimate pe baza prelevării unor eșantioane reprezentative, în vederea îmbunătățirii aplicării practice a respectivelor cerințe de notificare;

(g)

evaluează necesitatea elaborării și diseminării unor note informative în care să fie descrise cele mai bune tehnici disponibile și cele mai bune practici pentru mediu, referitoare la prevenirea și reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră;

(h)

include o sinteză generală privind dezvoltarea tehnologiilor, atât în cadrul Comunității, cât și la nivel internațional, în special în domeniul spumelor, privind experiența dobândită, cerințele referitoare la mediu și orice impact asupra funcționării pieței interne;

(i)

evaluează dacă înlocuirea hexafluorurii de sulf în turnarea în nisip, turnarea permanentă în forme și turnarea sub înaltă presiune este fezabilă din punct de vedere tehnic și eficace din punct de vedere al costurilor și, după caz, propune o revizuire a articolului 8 alineatul (1) până la 1 ianuarie 2009; reexaminează, de asemenea, derogarea prevăzută la articolul 8 alineatul (1), ținând seama de evaluarea mai aprofundată a alternativelor disponibile până la 1 ianuarie 2010;

(j)

evaluează dacă includerea altor produse și echipamente care conțin gaze fluorurate cu efect de seră în anexa II este fezabilă din punct de vedere tehnic și eficace din punct de vedere al costurilor, ținând seama de eficiența energetică și, după caz, face propuneri de modificare a anexei II în vederea includerii altor produse și echipamente;

(k)

evaluează dacă dispozițiile comunitare referitoare la potențialul de încălzire globală al gazelor fluorurate cu efect de seră ar trebui modificat; orice modificări trebuie să țină seama de evoluția științei și tehnologiei și de necesitatea de a respecta termenele de planificare a producției industriale;

(l)

evaluează necesitatea unor noi acțiuni ale Comunității și ale statelor membre, ținând seama de angajamentele internaționale existente și cele noi referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

(3)   După caz, Comisia prezintă propuneri adecvate de revizuire a dispozițiilor relevante ale prezentului regulament.

Articolul 11

Fără a aduce atingere legislației comunitare în domeniu, în special normelor comunitare privind ajutorul de stat și Directivei 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice și normelor privind serviciile societății informaționale (20), statele membre pot promova introducerea pe piață a produselor și echipamentelor care utilizează alternative la gazele cu un potențial ridicat de încălzire globală și care sunt eficiente, inovatoare și reduc și mai mult impactul asupra climei.

Articolul 12

Comitet

(1)   Comisia este sprijinită de comitetul instituit prin articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 2037/2000.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

(3)   Comitetul își adoptă regulamentul de procedură.

Articolul 13

Sancțiuni

(1)   Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile pentru încălcarea dispozițiilor prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile trebuie să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(2)   Statele membre transmit Comisiei normele referitoare la sancțiuni până la 4 iulie 2008 și îi notifică, de asemenea, fără întârziere orice modificare referitoare la acestea.

Articolul 14

Fără a aduce atingere articolului 9 alineatul (3), statele membre pot menține sau pot introduce măsuri de protecție mai stricte, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 95 din tratat, în ceea ce privește articolele 7, 8 și 9 din prezentul regulament, sau articolul 176 din tratat în ceea ce privește alte articole din prezentul regulament.

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică începând cu 4 iulie 2007, cu excepția articolului 9 și anexei II care se aplică începând cu 4 iulie 2006.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasburg, 17 mai 2006.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BORRELL FONTELLES

Pentru Consiliu

Președintele

H. WINKLER

(1)  JO C 108, 30.4.2004, p. 62.

(2)  Avizul Parlamentului European din 31 martie 2004 (JO C 103 E, 29.4.2004, p. 600), Poziția comună a Consiliului din 21 iunie 2005 (JO C 183 E, 26.7.2005, p. 1) și Poziția Parlamentului European din 26 octombrie 2005 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 6 aprilie 2006 și Decizia Consiliului din 25 aprilie 2006.

(3)  Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al șaselea Program comunitar de acțiune pentru mediu (JO L 242, 10.9.2002, p. 1).

(4)  JO L 33, 7.2.1994, p. 11.

(5)  JO L 130, 15.5.2002, p. 1.

(6)  JO L 194, 25.7.1975, p. 39, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(7)  JO L 257, 10.10.1996, p. 26, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).

(8)  JO L 269, 21.10.2000, p. 34, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/673/CE a Consiliului (JO L 254, 30.9.2005, p. 69).

(9)  JO L 37, 13.2.2003, p. 24, directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 2003/108/CE (JO L 345, 31.12.2003, p. 106).

(10)  Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.

(11)  JO L 161, 14.6.2006, p. 12.

(12)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(13)  JO L 244, 29.9.2000, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 29/2006 al Comisiei (JO L 6, 11.1.2006, p. 27).

(14)  IPCC Third Assessment Climate Change 2001. A Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change (http://www.ipcc.ch/pub/reports.htm).

(15)  Pentru calculul GWP al gazelor nefluorurate cu efect de seră din preparate, se aplică valorile publicate în the First IPCC Assessment, a se vedea: Climate Change, The IPCC Scientific Assessment, J.T. Houghton, G.J. Jenkins, J.J. Ephraums (ed.), Cambridge University Press, Cambridge (UK) 1990.

(16)  Directiva 94/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 decembrie 1994 de modificare pentru a treisprezecea oară a Directivei 76/769/CEE privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la restricțiile privind introducerea pe piață și utilizarea anumitor substanțe și preparate periculoase (JO L 331, 21.12.1994, p. 7).

(17)  Directiva 67/548/CEE a Consiliului din 27 iunie 1967 privind apropierea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (JO 196, 16.8.1967, p. 1), directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/73/CE a Comisiei (JO L 152, 30.4.2004, p. 1).

(18)  Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 mai 1999 privind apropierea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea preparatelor periculoase (JO L 200, 30.7.1999, p. 1), directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/8/CE a Comisiei (JO L 19, 24.1.2006, p. 12).

(19)  JO L 42, 23.2.1970, p. 1, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 310, 25.11.2005, p. 10).

(20)  JO L 204, 21.7.1998, p. 37 directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.

ANEXA I

PARTEA 1

Gaze fluorurate cu efect de seră menționate la articolul 2 alineatul (1)

Gaz fluorurat cu efect de seră

Formula chimică

Potențial de încălzire globală (GWP)

Hexafluorură de sulf

SF6

22 200

Hidrofluorocarburi (HFCs):

HFC-23

CHF3

12 000

HFC-32

CH2F2

550

HFC-41

CH3F

97

HFC-43-10mee

C5H2F10

1 500

HFC-125

C2HF5

3 400

HFC-134

C2H2F4

1 100

HFC-134a

CH2FCF3

1 300

HFC-152a

C2H4F2

120

HFC-143

C2H3F3

330

HFC-143a

C2H3F3

4 300

HFC-227ea

C3HF7

3 500

HFC-236cb

CH2FCF2CF3

1 300

HFC-236ea

CHF2CHFCF3

1 200

HFC-236fa

C3H2F6

9 400

HFC-245ca

C3H3F5

640

HFC-245fa

CHF2CH2CF3

950

HFC-365mfc

CF3CH2CF2CH3

890

Perfluorocarburi(PFCs)

Perfluorometan

CF4

5 700

Perfluoroetan

C2F6

11 900

Perfluoropropan

C3F8

8 600

Perfluorobutan

C4F10

8 600

Perfluoropentan

C5F12

8 900

Perfluorohexan

C6F14

9 000

Perfluorociclobutan

c-C4F8

10 000

PARTEA 2

Metodă de calcul a potențialului de încălzire globală (GWP) pentru un preparat

GWP total pentru un preparat este media ponderată, derivată din suma fracțiilor de masă ale fiecărei substanțe multiplicată cu potențialul de încălzire globală al acestora.

Σ (Substanța X % x GWP) + (Substanța Y % x GWP) + … (Substanța N % x GWP)

unde % este factor de ponderare cu o toleranță de greutate de +/– 1 %.

De exemplu: aplicând formula la un amestec teoretic de gaze constând în 23 % HFC-32; 25 % HFC-125 și 52 % HFC-134a;

Σ (23 % x 550) + (25 % x 3 400) + (52 % x 1 300)

→ GWP total = 1 652,5

ANEXA II

Interdicții referitoare la introducerea pe piață, în conformitate cu articolul 9

Gaze fluorurate cu efect de seră

Produse și echipamente

Data interdicției

Gaze fluorurate cu efect de seră

Containere de unică folosință

4 iulie 2007

Hidrofluorocarburi și perfluorocarburi

Sisteme neizolate cu evaporare directă, conținând agenți refrigerenți

4 iulie 2007

Perfluorocarburi

Sisteme de protecție împotriva incendiilor și extinctoare

4 iulie 2007

Gaze fluorurate cu efect de seră

Ferestre pentru utilizare domestică

4 iulie 2007

Gaze fluorurate cu efect de seră

Alte ferestre

4 iulie 2008

Gaze fluorurate cu efect de seră

Încălțăminte

4 iulie 2006

Gaze fluorurate cu efect de seră

Anvelope

4 iulie 2007

Gaze fluorurate cu efect de seră

Spume unicomponente, cu excepția cazului în care trebuie îndeplinite standarde naționale de siguranță

4 iulie 2008

Hidrofluorocarburi

Aerosoli de agrement

4 iulie 2009