14/Volumul 01

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

144

L 072/66

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La anexa la Regulamentul (CE) nr. 1685/2000 al Comisiei (2) figurează un ansamblu de norme de eligibilitate. Acest regulament a intrat în vigoare la 5 august 2000.

(2)

Cu toate acestea, experiența a demonstrat necesitatea de a modifica sub mai multe aspecte normele de eligibilitate.

(3)

Este în special oportun să se recunoască eligibilitatea cheltuielilor legate de tranzacțiile financiare transnaționale în cadrul intervenției în temeiul programelor Peace II și al inițiativelor comunitare, după deducerea dobânzilor creditoare din sumele progresive primite.

(4)

Este de asemenea necesar să se precizeze faptul că plățile în fondurile de capital de risc, de împrumuturi și de garanție constituie cheltuieli plătite efectiv.

(5)

Ar trebui să se precizeze faptul că eligibilitatea TVA la cofinanțare nu depinde de statutul public sau privat al beneficiarului final.

(6)

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, este necesar să se precizeze faptul că trebuie să se aplice norma de justificare a cheltuielilor pe baza facturilor achitate, fără a se aduce atingere normelor specifice stabilite în Regulamentul (CE) nr. 445/2002 al Comisiei din 26 februarie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat de Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) (3), atunci când trebuie să se stabilească baremul pentru prețurile unitare ale anumitor investiții în domeniul silvicol.

(7)

Din motive de claritate și pentru o lectură mai ușoară, anexa la Regulamentul (CE) nr. 1685/2000 ar trebui înlocuită integral.

(8)

Normele administrative privind plățile în fondurile de capital de risc, de împrumuturi și de garantare, precum și eligibilitatea taxei pe valoarea adăugată (TVA) au dat naștere unor dificultăți de interpretare.

(9)

Ținând seama de principiul egalității tratamentului și în vederea atingerii obiectivului de a lua în considerare cheltuielile ocazionate de tranzacțiile financiare transnaționale, dispozițiile pertinente ar trebui să se aplice retroactiv.

(10)

Regulamentul (CE) nr. 1685/2000 a fost modificat în consecință prin Regulamentul (CE) nr. 1145/2003. Cu toate acestea, în momentul adoptării acestui regulament, cerințele referitoare la procedura de comitologie nu au fost respectate în totalitate. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1145/2003 ar trebui abrogat. În consecință, este necesar ca prezentul regulament să se aplice de la data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1145/2003.

(11)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului de dezvoltare și reconversie a regiunilor,

(a)

la norma nr. 1, punctele 1.3, 2.1, 2.2 și 2.3;

(b)

la norma nr. 3, punctul 1;

(c)

la norma nr. 7, punctele 1-5.

1.1.

Plățile efectuate de beneficiarii finali în sensul articolului 32 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 (denumit în continuare „regulamentul general”) sunt plăți în numerar, cu excepția celor indicate la punctul 1.5.

1.2.

În cazul regimurilor de ajutor care intră sub incidența articolului 87 din tratat și al ajutoarelor acordate de organisme desemnate de statele membre, prin „plăți efectuate de beneficiarii finali” se înțeleg ajutoarele plătite destinatarilor finali de către organismele care acordă ajutoarele. Plățile ajutoarelor, efectuate de beneficiarii finali, trebuie justificate având în vedere condițiile și obiectivele ajutorului.

1.3.

Plățile efectuate în fondurile de capital de risc, de împrumuturi sau de garantare (inclusiv fondurile de participare la capitalul de risc) sunt considerate „cheltuieli efectiv realizate” în sensul articolului 32 alineatul (1) al treilea paragraf din regulamentul general, cu condiția ca fondurile în cauză să îndeplinească condițiile stabilite de normele 8 și 9.

1.4.

În alte cazuri decât cele menționate la punctul 1.2, prin „plăți efectuate de beneficiarii finali” se înțeleg plățile efectuate de organismele sau întreprinderile publice sau private care corespund categoriilor definite în complementul de program conform articolului 18 alineatul (3) litera (b) din regulamentul general și care sunt direct responsabile de conducerea operațiunii specifice.

1.5.

În condițiile precizate la punctele 1.6, 1.7 și 1.8, cheltuielile de amortizare, contribuțiile în natură și cheltuielile generale pot fi de asemenea incluse în plățile menționate la punctul 1.1. Cu toate acestea, participarea Fondurilor structurale la finanțarea unei operațiuni nu poate fi mai mare decât cheltuielile eligibile totale, excluzând contribuțiile în natură, la sfârșitul operațiunii.

1.6.

Costul amortizării bunurilor imobile sau a echipamentelor care sunt legate direct de obiectivele operațiunii constituie o cheltuială eligibilă în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiții:

1.7.

Contribuțiile în natură sunt o cheltuială eligibilă în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiții:

1.8.

Cheltuielile generale constituie o cheltuială eligibilă cu condiția ca acestea să fie bazate pe costurile reale legate de punerea în aplicare a operațiunii cofinanțate din Fondurile structurale și cu condiția ca acestea să fie alocate în proporția cuvenită operațiunii după o metodă echitabilă și justificată în mod corespunzător.

1.9.

Dispozițiile menționate la punctele 1.5-1.8 sunt aplicabile diferiților destinatari menționați la punctul 1.2 în cazul regimurilor de ajutor care intră sub incidența articolului 87 din tratat și în cazul ajutoarelor acordate de organisme desemnate de statele membre.

1.10.

Statele membre pot aplica norme interne mai stricte pentru a determina cheltuielile eligibile în temeiul punctelor 1.6, 1.7 și 1.8.

2.1.

Ca regulă generală, plățile efectuate de beneficiarii finali și declarate cu titlul de plăți intermediare și sold sunt însoțite de facturi achitate. În cazul în care acest lucru se dovedește imposibil, plățile vor fi însoțite de documente contabile cu valoare justificativă echivalentă.

2.2.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, dispoziția menționată la punctul 2.1 se aplică fără a se aduce atingere normelor speciale stabilite în Regulamentul (CE) nr. 445/2002 al Comisiei privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat de Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), care reglementează stabilirea baremurilor pentru prețurile unitare pentru anumite investiții în domeniul silvic.

2.3.

În plus, atunci când acțiunile sunt puse în aplicare în cadrul procedurilor care intră sub incidența contractelor de achiziție publică, plățile efectuate de beneficiarii finali și declarate cu titlul de plăți intermediare și sold trebuie justificate prin facturi achitate, emise conform clauzelor contractelor semnate. În toate celelalte cazuri, inclusiv acordarea de subvenții publice, plățile efectuate de beneficiarii finali și declarate cu titlu de plăți intermediare și sold trebuie justificate prin cheltuieli plătite efectiv (inclusiv cele menționate la punctul 1.5) de către organismele sau întreprinderile publice sau private în cauză în punerea în aplicare a operațiunii.

3.1.

Fără a se aduce atingere aplicării normelor interne mai stricte, cheltuielile referitoare la următoarele contracte de subantrepriză nu sunt eligibile pentru cofinanțarea din Fondurile structurale:

3.2.

Pentru toate contractele de subantrepriză, subcontractorii se angajează să furnizeze organismelor de audit și de control toate informațiile necesare privind activitățile de subantrepriză.

1.

În sensul prezentei norme, „venituri” înseamnă resursele rezultate pe parcursul perioadei de executare a unei operațiuni cofinanțate sau pe parcursul unei perioade mai lungi stabilite de statul membru până la încheierea ajutorului, din vânzări, închirieri, servicii, drepturi de înscriere sau alte venituri echivalente, cu excepția:

2.

Veniturile prevăzute la punctul 1 corespund resurselor care reduc valoarea aportului Fondurilor structurale necesară pentru operațiunea în cauză. Înainte de a se proceda la calcularea aportului Fondurilor structurale și nu mai târziu de momentul încheierii intervenției, acestea sunt deduse din cheltuielile eligibile ale operațiunii, în întregime sau în proporția cuvenită, după cum au fost generate în întregime sau parțial de acțiunea cofinanțată.

(a)

vânzătorul echipamentului prezintă o declarație prin care atestă originea și confirmă că, niciodată, în ultimii șapte ani, echipamentul nu a fost achiziționat printr-un ajutor național sau comunitar;

(b)

prețul echipamentului de ocazie nu trebuie să depășească valoarea sa pe piață și trebuie să fie mai mic decât prețul echipamentului similar nou și

(c)

echipamentul trebuie să aibă caracteristicile tehnice necesare pentru operațiune și să fie în conformitate cu normele aplicabile.

1.1.

Costul achiziționării de terenuri virane este eligibil pentru cofinanțarea din Fondurile structurale numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele trei condiții, fără a aduce atingere aplicării normelor interne mai stricte:

1.2.

În cazul regimurilor de ajutoare care intră sub incidența articolului 87 din tratat, eligibilitatea achiziționării de terenuri trebuie să fie evaluată luând în considerare ansamblul regimului de ajutoare.

—

achiziția să facă obiectul unei hotărâri pozitive a autorității de gestiune;

—

terenul să fie afectat destinației prevăzute pentru o perioadă determinată în această decizie;

—

destinația terenului să fie neagricolă, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător și aprobate de autoritatea de gestiune;

—

răspunderea achiziției să revină unei instituții publice sau unui organism de drept public.

2.1.

Trebuie să se obțină o certificare din partea unui expert calificat independent sau a unui organism desemnat oficial, care să confirme că prețul de achiziție nu depășește valoarea de piață. În plus, această certificare atestă conformitatea clădirii cu legislația internă sau precizează aspectele care nu sunt conforme și pentru care este prevăzută o rectificare din partea beneficiarului în cadrul operațiunii.

2.2.

Clădirea nu trebuie să fi făcut, în ultimii 10 ani, obiectul unei subvenții naționale sau comunitare care ar putea da naștere unui ajutor dublu în caz de cofinanțare a achiziției din Fondurile structurale.

2.3.

Bunul imobil este afectat destinației hotărâte de autoritatea de gestiune, pentru perioada prevăzută de aceasta.

2.4.

Clădirea poate fi utilizată numai în conformitate cu obiectivele operațiunii. Aceasta poate găzdui servicii ale administrației publice numai în cazul în care această utilizare este conformă cu activitățile eligibile ale Fondului structural în cauză.

1.

TVA constituie o cheltuială eligibilă numai în cazul în care este suportată în mod real și definitiv de către beneficiarul final sau de către destinatarul ultim în cadrul regimurilor de ajutoare care intră sub incidența articolului 87 din tratat și în cazul ajutoarelor acordate de organismele desemnate de statele membre. TVA recuperabilă prin orice mijloc nu poate fi considerată eligibilă, chiar dacă aceasta nu este recuperată efectiv de beneficiarul final sau de destinatarul ultim. Statutul, public sau privat, al beneficiarului final sau al destinatarului ultim nu trebuie luat în considerare pentru a determina dacă TVA constituie o cheltuială eligibilă în temeiul dispozițiilor prezentei norme.

2.

TVA nerecuperabilă de către beneficiarul final sau de către destinatarul ultim prin aplicarea normelor naționale specifice constituie o cheltuială eligibilă numai atunci când normele menționate sunt în deplină conformitate cu Directiva a șasea 77/388/CEE a Consiliului (1) privind TVA.

3.

Atunci când beneficiarul final sau destinatarul ultim intră sub incidența unui regim forfetar menționat la titlul XIV din Directiva a șasea 77/388/CEE (Directiva TVA), TVA plătită este considerată recuperabilă în sensul punctului 1.

4.

Fără a se aduce atingere dispozițiilor articolului 29 alineatul (6) din regulamentul general, cofinanțarea comunitară nu poate depăși suma totală a cheltuielilor eligibile, cu excepția TVA.

5.

Celelalte impozite, taxe sau obligații (în special impozitele directe, contribuții de asigurări sociale din salarii și remunerații) care decurg din cofinanțarea din Fondurile structurale nu constituie cheltuieli eligibile, cu excepția cazului în care sunt suportate în mod real și definitiv de către beneficiarul final sau de către destinatarul ultim.

2.1.

Cofinanțatorii sau sponsorii fondului trebuie să prezinte un program de activitate prudent, care să precizeze, printre altele, piața țintă, criteriile, termenii și condițiile de finanțare, bugetul operațional al fondului, regimul de proprietate și partenerii de cofinanțare, profesionalismul, competența și independența gestiunii, statutul fondului, justificarea și utilizarea prevăzută a contribuției Fondurilor structurale, politica de retragere a investițiilor și regulile de lichidare a fondului, inclusiv reutilizarea resurselor care pot fi atribuite contribuției Fondurilor structurale. Programul de activitate trebuie evaluat cu grijă și punerea sa în aplicare trebuie supervizată de către sau cu răspunderea autorității de gestiune.

2.2.

Fondul trebuie constituit ca persoană juridică independentă reglementată de acordurile între acționari sau ca finanțare separată în cadrul unei instituții financiare existente. În acest ultim caz, fondul trebuie să facă obiectul unei convenții de punere în aplicare specifică, care să prevadă în special ținerea unei contabilități separate pentru a diferenția fondurile nou investite (inclusiv cele ale Fondurilor structurale) de fondurile inițiale ale instituției. Toți participanții la fond trebuie să realizeze contribuția lor în numerar.

2.3.

Comisia nu poate deveni partener sau acționar al fondului.

2.4.

Contribuția fondurilor structurale se supune limitelor stabilite la articolul 29 alineatele (3) și (4) din regulamentul general.

2.5.

Fondurile pot realiza investiții numai în întreprinderile mici și mijlocii (IMM), în fazele de înființare, de demarare (capital de lansare) sau de extindere, și numai în activitățile pe care gestionarii fondurilor le consideră viabile din punct de vedere economic. Evaluarea viabilității trebuie să ia în considerare toate sursele de venit ale întreprinderilor în cauză. Fondurile nu pot investi în întreprinderi aflate în dificultate în sensul orientărilor Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (3).

2.6.

Trebuie luate precauții pentru a reduce la minim denaturarea concurenței pe piața capitalului de risc sau a împrumuturilor. În special, resursele provenite din investiții în capitaluri și împrumuturi (mai puțin partea cheltuielilor de gestiune în proporția corespunzătoare) pot fi alocate preferențial acționarilor din sectorul privat până la nivelul de remunerație stabilit în acordul între acționari și acestea trebuie apoi alocate în mod proporțional tuturor acționarilor și Fondurilor structurale. Resursele fondului atribuite contribuțiilor Fondurilor structurale trebuie reutilizate pentru activitățile de dezvoltare a IMM-urilor în aceeași zonă eligibilă.

2.7.

Cheltuielile de gestiune nu pot depăși 5 % din capitalul vărsat dintr-o medie anuală, pe durata ajutorului, cu excepția cazului în care un procentaj mai ridicat se dovedește necesar, ca urmare a unui apel la concurență.

2.8.

În momentul încheierii operațiunii, cheltuielile eligibile ale fondului (beneficiarul final) trebuie să corespundă capitalului din fond care a fost investit în IMM sau care le-a fost împrumutat, luând în considerare cheltuielile de gestiune efectuate.

2.9.

Contribuțiile Fondurilor structurale și celelalte contribuții publice la fonduri, precum și investițiile realizate de fonduri în diferite IMM-uri, sunt supuse normelor privind ajutoarele de stat.

3.1.

Comisia recomandă aplicarea standardelor de bună practică stabilite la punctele 3.2-3.6 pentru fondurile la care contribuie Fondurile structurale. Comisia va considera respectarea acestor recomandări ca un element pozitiv în momentul examinării compatibilității fondului cu normele privind ajutoarele de stat. Recomandările nu sunt obligatorii în sensul eligibilității cheltuielilor.

3.2.

Contribuția financiară a sectorului privat trebuie să fie substanțială și să depășească 30 %.

3.3.

Fondurile trebuie să fie suficient de importante și să acopere o populație țintă destul de numeroasă, astfel încât operațiunile lor să fie viabile din punct de vedere economic, cu un calendar de investiții compatibil cu perioada de participare a Fondurilor structurale și concentrate asupra sectoarelor în care există deficiențe ale pieței.

3.4.

Ritmul vărsămintelor de capital în beneficiul fondului trebuie să fie același pentru Fondurile structurale și pentru acționari, și proporțional cu capitalul subscris.

3.5.

Fondurile trebuie să fie administrate de echipe de profesioniști independente care dispun de o experiență suficientă pentru a-și dovedi credibilitatea și capacitatea necesare gestionării unui fond de capital de risc. Echipele de gestiune trebuie să fie selecționate prin concurs, luând în considerare nivelul onorariilor preconizate.

3.6.

În principiu, fondurile nu trebuie să achiziționeze participări majoritare în întreprinderi și au ca obiectiv realizarea tuturor investițiilor în cursul duratei lor de viață.

2.1.

Cofinanțatorii sau sponsorii fondului trebuie să prezinte un program de activitate prudent, la fel ca în cazul fondurilor de capital de risc (norma nr. 8), mutatis mutandis, și să precizeze portofoliul de garanții prevăzut. Programul de activitate este evaluat cu grijă și punerea sa în aplicare este supervizată de către sau cu răspunderea autorității de gestiune.

2.2.

Fondul trebuie constituit ca persoană juridică independentă reglementată de acordurile între acționari sau ca finanțare separată în cadrul unei instituții financiare existente. În acest ultim caz, „fondul” trebuie să facă obiectul unei convenții separate de punere în aplicare, care să prevadă în special ținerea unei contabilități separate pentru a diferenția resursele nou investite în fond (inclusiv cele ale fondurilor structurale) de fondurile inițiale ale instituției.

2.3.

Comisia nu poate deveni partener sau acționar al fondului.

2.4.

Fondurile pot garanta numai investițiile realizate în activități care sunt considerate viabile din punct de vedere economic. Fondurile nu oferă garanții întreprinderilor aflate în dificultate în sensul orientărilor Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate.

2.5.

Orice parte rămasă din contribuția Fondurilor structurale după ce garanțiile au fost onorate trebuie reutilizată pentru activitățile de dezvoltare a IMM-urilor din aceeași zonă eligibilă.

2.6.

Cheltuielile de gestiune nu pot depăși 2 % din capitalul vărsat dintr-o medie anuală, pe durata ajutorului, cu excepția cazului în care un procentaj mai ridicat se dovedește necesar ca urmare a unui apel la concurență.

2.7.

În momentul încheierii operațiunii, cheltuiala eligibilă a fondului (beneficiarul final) este partea din capitalul vărsat care se dovedește necesară, conform unui audit independent, pentru acoperirea garanțiilor oferite, inclusiv a cheltuielilor de gestionare prezentate.

2.8.

Contribuțiile Fondurilor structurale și celelalte contribuții publice la fondurile de garantare, precum și garanțiile oferite de aceste fonduri diferitelor IMM-uri, se supun normelor referitoare la ajutoarele de stat.

2.1.

Locatorul este beneficiarul direct al cofinanțării comunitare, utilizată pentru a reduce chiria achitată de locatar pentru bunurile care fac obiectul contractului de leasing.

2.2.

Contractele de leasing care beneficiază de o asistență comunitară trebuie să conțină o clauză de răscumpărare sau să prevadă o perioadă minimă de închiriere echivalentă cu durata de viață utilă a bunului care face obiectul contractului.

2.3.

În cazul rezilierii premature a contractului care nu a fost aprobată de autoritățile competente, locatorul se angajează să ramburseze autorităților naționale în cauză (în contul fondului în cauză) partea din subvenția comunitară care corespunde perioadei de închiriere rămase.

2.4.

Cumpărarea bunului de către locator, justificată printr-o factură achitată sau un document contabil cu valoare justificativă echivalentă, constituie cheltuiala eligibilă pentru cofinanțare. Suma maximă eligibilă pentru cofinanțare comunitară nu trebuie să depășească valoarea de piață a bunului închiriat.

2.5.

Costurile, altele decât cheltuielile menționate la punctul 2.4, legate în special de contractul de leasing (taxa, marja locatorului, costuri de refinanțare, cheltuieli generale, cheltuieli de asigurare) sunt excluse din cheltuielile eligibile.

2.6.

Ajutorul comunitar vărsat locatorului trebuie utilizat integral în avantajul locatarului, prin reducerea uniformă a sumei tuturor chiriilor pe perioada contractului.

2.7.

Locatorul trebuie să prezinte dovada că subvenția comunitară va fi transferată integral locatarului, stabilind o defalcare a chiriilor sau aplicând o metodă alternativă care să furnizeze o dovadă echivalentă.

2.8.

Costurile menționate la punctul 2.5, utilizarea beneficiilor fiscale ce rezultă din operațiunea de leasing și celelalte condiții din contract sunt echivalente cu cele aplicabile în absența unei intervenții financiare a Comunității.

3.1.

Locatarul este beneficiarul direct al cofinanțării comunitare.

3.2.

Chiriile plătite de locatar locatorului, însoțite de o factură achitată sau de un document contabil cu valoare justificativă echivalentă, constituie o cheltuială eligibilă pentru cofinanțare.

3.3.

În cazul unui contract de leasing care conține o clauză de răscumpărare sau prevede o perioadă minimă echivalentă cu durata de viață utilă a bunului care face obiectul contractului, suma maximă eligibilă pentru cofinanțare comunitară nu trebuie să depășească valoarea de piață a bunului închiriat. Celelalte costuri legate de contractul de leasing (taxe, marja locatorului, costuri de refinanțare, cheltuieli generale, cheltuieli de asigurare) sunt excluse din cheltuielile eligibile.

3.4.

Ajutorul comunitar legat de contractele de leasing prevăzute la punctul 3.3 se plătește locatarului în una sau mai multe tranșe, în funcție de chiriile plătite efectiv. Atunci când durata contractului de leasing depășește data finală prevăzută pentru luarea în calcul a plăților cu titlul de ajutor comunitar, numai cheltuielile legate de chiriile datorate și achitate de locatar până la data finală a plăților cu titlu de ajutor pot fi considerate eligibile.

3.5.

În cazul unui contract de leasing care nu conține o clauză de răscumpărare și a cărui durată este mai mică decât perioada corespunzătoare duratei de viață utile a bunului care face obiectul contractului, chiriile sunt eligibile pentru cofinanțare comunitară proporțional cu perioada operațiunii eligibile. Cu toate acestea, locatarul trebuie să fie în măsură să dovedească faptul că leasingul a fost metoda cea mai rentabilă pentru a obține folosința bunului. În cazul în care se dovedește că prețurile ar fi fost mai mici în caz de utilizare a unei metode alternative (de exemplu, închirierea de echipamente), cheltuielile adiționale se deduc din cheltuielile eligibile.

3.6.

Statele membre pot aplica norme interne mai stricte pentru a stabili cheltuielile eligibile în temeiul punctelor 3.1-3.5.

—

cheltuielile legate de pregătirea, selectarea, evaluarea și monitorizarea ajutorului și a operațiunilor (cu excepția cheltuielilor de achiziție și de instituire a sistemelor informatizate de gestionare, monitorizare și evaluare);

—

cheltuielile prezentate pentru reuniunile comitetelor și subcomitetelor de monitorizare privind punerea în aplicare a ajutorului. Aceste cheltuieli pot de asemenea include costurile legate de intervențiile experților și ale altor participanți la aceste comitete, inclusiv participanți provenind din țări terțe, în cazul în care președintele acestor comitete consideră că prezența acestora este esențială pentru punerea în aplicare efectivă a ajutorului;

—

cheltuielile legate de audit și de controale la fața locului ale operațiunilor.

(a)

funcționari sau alți agenți publici repartizați temporar prin hotărâre oficială a autorității competente, pentru executarea unor sarcini prevăzute la punctul 2.1;

(b)

alt personal angajat pentru executarea sarcinilor prevăzute la punctul 2.1.

—

2,5 % din acea parte a contribuției totale a Fondurilor structurale mai mică sau egală cu 100 milioane de euro;

—

2 % din acea parte a contribuției totale a Fondurilor structurale mai mare de 100 milioane euro, dar mai mică sau egală cu 500 milioane de euro;

—

1 % din acea parte a contribuției totale a Fondurilor structurale mai mare de 500 milioane euro, dar mai mică sau egală cu 1 miliard de euro;

—

0,5 % din acea parte a contribuției totale a Fondurilor structurale mai mare de 1 miliard de euro.

(a)

costurile legate de serviciile furnizate de un organism aferent serviciului public în punerea în aplicare a unei operațiuni. Costurile trebuie fie facturate beneficiarului final (public sau privat), fie atestate pe baza unor documente cu valoare justificativă echivalentă care să permită identificarea costurilor reale plătite de serviciul public în cauză pentru executarea acestei operațiuni;

(b)

costurile legate de punerea în aplicare a unei operațiuni, cuprinzând cheltuielile legate de furnizarea serviciilor prezentate de un organism public care este el însuși beneficiarul final și care execută o operațiune în interes propriu fără a apela la ingineri externi sau la alte întreprinderi. Costurile specificate trebuie să fie legate de cheltuielile plătite efectiv și direct pentru operațiunea cofinanțată și trebuie atestate prin documente care să permită identificarea costurilor reale plătite de serviciul public în cauză pentru executarea acestei operațiuni.

2.1.

În cazul în care regiunea la care se referă măsura de ajutor beneficiază total sau parțial de o operațiune executată în afara acestei regiuni, autoritatea de gestiune poate accepta cofinanțarea operațiunii în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile stabilite la punctele 2.2, 2.3 și 2.4. În celelalte cazuri, o operațiune poate fi considerată eligibilă pentru cofinanțare în cadrul procedurii prevăzute la punctul 3. În cazul în care este vorba despre operațiuni finanțate prin intermediul Instrumentului financiar de orientare piscicolă (IFOP), procedura prevăzută la punctul 3 se aplică întotdeauna.

2.2.

Operațiunea trebuie să aibă loc într-o zonă NUTS III alăturată regiunii eligibile vizate de intervenție.

2.3.

Cheltuielile maxime eligibile ale operațiunii sunt calculate proporțional cu beneficiile scontate ale operațiunii, prevăzute pentru regiunea vizată și sunt bazate pe o evaluare realizată de un organism independent al autorității de gestiune. Beneficiile sunt evaluate ținând seama de obiectivele specifice ale asistenței și de impactul scontat. Operațiunea nu este eligibilă pentru cofinanțare în cazul în care partea din beneficii este mai mică de 50 %.

2.4.

Pentru fiecare măsură de ajutor, cheltuielile eligibile ale operațiunilor acceptate în temeiul punctului 2.1 nu trebuie să depășească 10 % din cheltuielile totale eligibile ale măsurii. În plus, cheltuielile eligibile ale tuturor operațiunilor intervenției acceptate în temeiul punctului 2.1 nu trebuie să depășească 5 % din cheltuielile totale eligibile ale intervenției.

2.5.

Operațiunile acceptate de autoritatea de gestiune în temeiul punctului 2.1 trebuie să figureze în rapoartele de execuție anuale și finale ale intervenției.