05/Volumul 07 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
14 |
32003L0103
L 326/28 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 2003/103/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 17 noiembrie 2003
de modificare a Directivei 2001/25/CE privind nivelul minim de formare a navigatorilor
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 80 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),
după consultarea Comitetului Regiunilor,
în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),
întrucât:
(1) |
Directiva 2001/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind nivelul minim de formare a navigatorilor (3) definește standardele minime de formare, brevetare și efectuare a serviciului de cart pentru navigatorii care își efectuează serviciul la bordul navelor comunitare; aceste standarde se bazează pe standardele aprobate în cadrul Convenției din 1978 a Organizației Maritime Internaționale (OMI) privind standardele de formare, brevetare și efectuare a serviciului de cart („Convenția STCW”), modificată; |
(2) |
Pentru a menține și dezvolta nivelul cunoștințelor și competențelor navigatorilor din Uniunea Europeană, este important să se acorde atenția corespunzătoare formării și statutului navigatorilor în Uniunea Europeană. |
(3) |
Este, într-adevăr, esențial să se asigure că navigatorii titulari ai unor brevete eliberate de țări terțe și care își efectuează serviciul pe vase comunitare au un nivel de calificare echivalent cu cel solicitat de Convenția STCW. Directiva 2001/25/CE definește proceduri și criterii comune pentru recunoașterea de către statele membre a brevetelor eliberate de țări terțe. |
(4) |
Directiva 2001/25/CE prevede revizuirea procedurilor și criteriilor de recunoaștere a brevetelor eliberate de terțe țări și aprobarea unităților de formare maritimă și a cursurilor și programelor de formare maritimă, în funcție de experiența dobândită prin aplicarea directivei. |
(5) |
Punerea în practică a Directivei 2001/25/CE a demonstrat că anumite adaptări ale acestor proceduri și criterii pot contribui considerabil la fiabilitatea sistemului de recunoaștere, simplificând în același timp obligațiile de control și de notificare impuse statelor membre. |
(6) |
Respectarea, de către țările terțe care oferă formări, a dispozițiilor Convenției STCW poate fi evaluată mai eficient, dacă această evaluare este efectuată în mod armonios; în consecință, această sarcină ar trebui încredințată Comisiei în numele întregii Comunități. |
(7) |
Pentru a asigura că o țară care a fost recunoscută continuă să se conformeze în totalitate dispozițiilor Convenției STCW, recunoașterea ar trebui reanalizată periodic și, dacă este cazul, ar trebui prelungită. Recunoașterea unei țări terțe care nu respectă dispozițiile Convenției STCW ar trebui revocată până la remedierea deficiențelor. |
(8) |
Decizia de a prelungi sau de a revoca recunoașterea poate fi adoptată mai eficient în mod armonios și centralizat, la nivelul Comunității. În consecință, această sarcină ar trebui încredințată Comisiei în numele întregii Comunități. |
(9) |
Controlul permanent al conformității țărilor terțe recunoscute se poate efectua mai eficient în mod armonios și centralizat. |
(10) |
Una din atribuțiile Agenției Europene pentru Securitate Maritimă (denumită în continuare „agenția”) este de a sprijini Comisia în îndeplinirea oricărei sarcini atribuite de legislația comunitară aplicabilă în domeniul formării, brevetării și efectuării serviciului de cart de către echipajele navelor. |
(11) |
Astfel, agenția ar trebui să sprijine Comisia în îndeplinirea sarcinilor privind acordarea, prelungirea și revocarea recunoașterilor acordate de țările terțe. De asemenea, agenția ar trebui să sprijine Comisia în controlul conformității țărilor terțe cu cerințele Convenției STCW. |
(12) |
Convenția STCW prevede cerințe de limbă pentru brevetele și aprobările care atestă eliberarea unui brevet. Dispozițiile în vigoare ale Directivei 2001/25/CE ar trebui puse în concordanță cu cerințele corespunzătoare ale Convenției. |
(13) |
Convenția internațională pentru protecția vieții omenești pe mare, din 1974, astfel cum a fost modificată ulterior („Convenția SOLAS”), prevede cerințe de limbă pentru comunicațiile de securitate între punte și autoritățile de pe mal. Directiva 2001/25/CE trebuie actualizată în conformitate cu modificările recente ale Convenției SOLAS, care au intrat în vigoare la 1 iulie 2002. |
(14) |
Este necesar să se prevadă proceduri de adaptare a Directivei 2001/25/CE la modificările viitoare ale dreptului comunitar. |
(15) |
Directiva 2001/25/CE trebuie modificată în mod corespunzător, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Directiva 2001/25/CE se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 5 se modifică după cum urmează:
|
2. |
La articolul 17, litera (e) se înlocuiește cu următorul text:
|
3. |
Articolul 18 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Navigatorii care nu sunt titulari ai brevetelor prevăzute la articolul 4 pot fi autorizați să lucreze pe nave sub pavilionul unui stat membru, dacă s-a adoptat o decizie privind recunoașterea brevetelor respective ale acestora în conformitate cu procedura următoare:
|
4. |
Se introduce următorul articol: „Articolul 18a (1) Sub rezerva criteriilor definite în anexa II, în cazul în care un stat membru consideră că o țară terță recunoscută nu se mai conformează cerințelor Convenției STCW, acesta informează imediat Comisia, prezentând motive întemeiate. Comisia sesizează de îndată comitetul prevăzut în art. 23. (2) Sub rezerva criteriilor definite în anexa II, în cazul în care Comisia consideră că o țară terță recunoscută nu se mai conformează cerințelor Convenției STCW, aceasta informează de îndată statele membre, prezentând motive întemeiate. Comisia sesizează imediat comitetul prevăzut la articolul 23. (3) Dacă un stat membru intenționează să revoce aprobările tuturor brevetelor eliberate de o țară terță, acesta informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la intenția sa, prezentând motive întemeiate. (4) Comisia, asistată de agenție, reevaluează recunoașterea țării terțe în cauză pentru a verifica dacă respectiva țară a neglijat să se conformeze cerințelor Convenției STCW. (5) Dacă există indicii că o unitate de formare maritimă nu se mai conformează cerințelor Convenției STCW, Comisia notifică țării în cauză că recunoașterea brevetelor acelei țări este revocată în termen de două luni, dacă nu se iau măsuri pentru a se asigura respectarea tuturor cerințelor Convenției STCW. (6) Decizia de revocare a recunoașterii se ia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 23 alineatul (2), în termen de două luni de la data notificării transmise de statul membru. Statele membre respective iau măsurile adecvate pentru punerea în aplicare a deciziei. (7) Aprobările care atestă recunoașterea brevetelor eliberate în conformitate cu articolul 5 alineatul (6) înainte de data la care se ia decizia de revocare a recunoașterii țării terțe rămân valabile. Cu toate acestea, navigatorii titulari ai unei astfel de aprobări nu pot pretinde o aprobare care să recunoască o calificare superioară, decât dacă aceasta se bazează numai pe experiența suplimentară acumulată pe mare. Articolul 18b (1) Țările terțe recunoscute în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 alineatul (3) litera (b), inclusiv cele menționate la articolul 18 alineatul (3) litera (f), fac obiectul unei reevaluări periodice, cel puțin la fiecare cinci ani, de către Comisie, cu scopul de a verifica dacă acestea îndeplinesc criteriile adecvate prevăzute în anexa II și dacă s-au luat măsurile adecvate de prevenire a fraudelor în materie de brevete. (2) Comisia definește criteriile de prioritate pentru evaluarea țărilor terțe pe baza datelor furnizate de controlul efectuat de statul port în conformitate cu articolul 20, precum și pe baza informațiilor privind rapoartele referitoare la evaluările independente efectuate de țările terțe în conformitate cu secțiunea A-1/7 din Codul STCW. (3) Comisia transmite statelor membre un raport privind rezultatele evaluării.” |
5. |
La articolul 22 alineatul (1) se adaugă următoarea frază: „Prezenta directivă poate fi, de asemenea, modificată în conformitate cu aceeași procedură, în vederea aplicării, în sensul prezentei directive, a oricărei modificări adecvate a legislației comunitare.” |
6. |
Anexa II se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă. |
Articolul 2
Statele membre adoptă și pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 14 mai 2005. Statele membre informează de îndată Comisia în acest sens.
Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Până la 14 decembrie 2008, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare bazat pe o analiză și o evaluare detaliată a dispozițiilor Convenției OMI, a punerii în aplicare a acestora și a cunoștințelor dobândite cu privire la corelarea între securitate și nivelul de formare a membrilor echipajului.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 17 noiembrie 2003.
Pentru Parlamentul European
Președintele
P. COX
Pentru Consiliu
Președintele
G. ALEMANNO
(1) JO C 133, 6.6.2003, p. 23.
(2) Avizul Parlamentului European din 3 septembrie 2003 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 6 noiembrie 2003.
(3) JO L 136, 18.5.2001, p. 17, directivă modificată de Directiva 2002/84/CE (JO L 324, 29.11.2002, p. 53).
(4) 18 luni după data intrării în vigoare a directivei.”
ANEXĂ
Anexa II la Directiva 2001/25/CE se înlocuiește prin următorul text:
„ANEXA II
CRITERII PENTRU RECUNOAȘTEREA ȚĂRILOR TERȚE CARE AU ELIBERAT UN BREVET SAU SUB A CĂROR AUTORITATE A FOST ELIBERAT UN BREVET, PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 18 ALINEATUL (3) LITERA (a)
1. |
Țara terță trebuie să fie parte la Convenția STCW. |
2. |
Țara terță trebuie să fie identificată de Comitetul pentru securitate maritimă ca țară care a demonstrat că a pus pe deplin și integral în aplicare dispozițiile Convenției STCW. |
3. |
Comisia asistată de agenție și cu posibila participare a oricărui stat membru interesat trebuie să fi confirmat, prin toate mijloacele necesare, care pot include inspectarea instalațiilor și a procedurilor, că cerințele privind standardul de competență, eliberarea și recunoașterea brevetelor și ținerea evidențelor sunt respectate pe deplin și că s-a stabilit un sistem al standardelor de calitate în conformitate cu Regulamentul I/8 din Convenția STCW. |
4. |
Un acord se află în curs de încheiere între statul membru și țara terță în cauză, în conformitate cu care orice modificare semnificativă a regimului de formare și brevetare, prevăzut în conformitate cu Convenția STCW, este rapid notificată. |
5. |
Statul membru a adoptat măsurile pentru a se asigura că navigatorii care prezintă, în vederea recunoașterii, brevete pentru funcții de conducere au cunoștințe adecvate privind legislația maritimă a statului membru, referitoare la funcțiile pe care sunt autorizați să le exercite. |
6. |
Dacă un stat membru dorește să completeze evaluarea conformității unei țări terțe prin evaluarea anumitor unități de formare maritimă, acesta trebuie să procedeze în conformitate cu dispozițiile secțiunii A-I/6 din codul STCW.” |