31993L0109

DIRECTIVA 93/109/CE A CONSILIULUI

din 6 decembrie 1993

de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 8b alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât Tratatul privind Uniunea Europeană constituie o nouă etapă în procesul de creare a unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei; întrucât tratatul are în special misiunea de a organiza în mod coerent și solidar relațiile între popoarele statelor membre și include, între obiectivele sale fundamentale, pe acela de a consolida protecția drepturilor și intereselor resortisanților statelor membre prin instituirea unei cetățenii a Uniunii;

întrucât, în acest scop, dispozițiile titlului II din Tratatul privind Uniunea Europeană, care modifică Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene în vederea creării Comunității Europene, instituie o cetățenie a Uniunii în beneficiul tuturor resortisanților statelor membre și le recunoaște acestora o serie de drepturi în acest sens;

întrucât dreptul de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European în statul membru de reședință, prevăzut la articolul 8b alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, constituie o aplicare a principiului nediscriminării între resortisanți și neresortisanți, precum și un corolar al dreptului la libera circulație și de ședere, prevăzut la articolul 8a din Tratatul CE;

întrucât articolul 8b alineatul (2) din tratat nu se referă decât la posibilitatea exercitării dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European, fără a aduce atingere aplicării articolului 138 alineatul (3) din Tratatul CE, care prevede stabilirea unei proceduri uniforme în toate statele membre în privința acestor alegeri; întrucât acesta vizează în special desființarea condiției cetățeniei care, în prezent, este obligatorie în cea mai mare parte a statelor membre pentru exercitarea acestor drepturi;

întrucât aplicarea articolului 8b alineatul (2) din tratat nu presupune o armonizare a sistemelor electorale din statele membre și întrucât, de asemenea, pentru a ține seama de principiul proporționalității prevăzut la articolul 3 litera (b) al treilea paragraf din Tratatul CE, conținutul legislației comunitare în materie nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat la articolul 8b alineatul (2) din tratat;

întrucât articolul 8b alineatul (2) din tratat are ca obiect posibilitatea ca toți cetățenii Uniunii, fie că sunt sau nu resortisanți ai statului membru de reședință, să exercite dreptul de a alege și de a fi aleși pentru Parlamentul European în aceleași condiții; întrucât este necesar, în consecință, ca în special condițiile legate de durata rezidenței și dovada reședinței, valabile pentru neresortisanți, să fie identice cu cele aplicabile resortisanților din statul membru în cauză;

întrucât articolul 8b alineatul (2) din Tratatul CE prevede dreptul de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European în statul membru de reședință, fără ca acesta să înlocuiască dreptul de a alege și de a fi ales în statul membru în care cetățeanul european este resortisant; întrucât este importantă respectarea libertății de alegere a cetățenilor Uniunii referitor la statul membru în care vor să participe la alegerile europene, asigurându-se că nu există nici un abuz în ceea ce privește această libertate printr-un vot dublu sau o dublă candidatură;

întrucât orice derogare de la normele generale ale prezentei directive trebuie să fie justificată, în temeiul articolului 8b alineatul (2) din Tratatul CE, de problemele specifice unui stat membru și întrucât orice dispoziție derogatorie, prin natura sa, trebuie să fie supusă unei reexaminări;

întrucât asemenea probleme specifice se pot ridica în special într-un stat membru, unde proporția cetățenilor Uniunii care au reședința fără a avea cetățenie și care ating vârsta de vot depășește semnificativ media; întrucât un procent de 20 % dintre acești cetățeni, în raport cu întregul electorat, justifică dispozițiile derogatorii care se întemeiază pe criteriul duratei rezidenței;

întrucât cetățenia Uniunii vizează o mai bună integrare a cetățenilor Uniunii în țările gazdă și întrucât, în acest context, evitarea oricărei polarizări între listele de candidați – resortisanți și neresortisanți este conformă cu intențiile autorilor tratatului;

întrucât acest risc de polarizare privește în special statul membru în care proporția cetățenilor Uniunii, neresortisanți care au atins vârsta de vot depășește 20 % din totalitatea cetățenilor Uniunii cu vârstă de vot și care au reședința în Uniune și întrucât, prin urmare, este important ca acest stat membru să poată prevedea dispoziții speciale, cu respectarea articolului 8b din tratat, în ceea ce privește viitoarea compoziție a listelor de candidați;

întrucât este necesar să se țină seama de faptul că, în anumite state membre, resortisanții altor state membre care au reședința în aceste state au drept de a alege pentru parlamentul național și întrucât, în consecință, există posibilitatea ca anumite dispoziții ale prezentei directive să nu fie aplicate,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

(1)   Prezenta directivă stabilește normele prin care cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți își pot exercita dreptul de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European.

(2)   Dispozițiile prezentei directive nu aduc atingere dispozițiilor fiecărui stat membru cu privire la dreptul de a alege și de a fi ales al propriilor resortisanți care au reședința în afara teritoriului său electoral.

Articolul 2

În sensul prezentei directive:

Articolul 3

Orice persoană care în ziua de referință:

are dreptul de a alege și de a fi ales în statul membru de reședință în timpul alegerilor pentru Parlamentul European, dacă nu este deposedată de aceste drepturi în temeiul articolului 6 sau 7.

În cazul în care resortisanții statului membru de reședință, pentru a fi aleși, trebuie să fi dobândit cetățenia cu o perioadă de timp minimă înainte, se consideră că cetățenii Uniunii au îndeplinit această condiție dacă au obținut cetățenia unui stat membru cu aceeași perioadă de timp înainte.

Articolul 4

(1)   Alegătorul comunitar își exercită dreptul de a alege fie în statul membru de reședință, fie în statul membru de origine. Nimeni nu poate vota mai mult de o dată în timpul acelorași alegeri.

(2)   Nimeni nu poate fi candidat în mai mult de un stat membru în timpul acelorași alegeri.

Articolul 5

În cazul în care resortisanții statului membru de reședință, pentru a fi alegători sau persoane eligibile, trebuie să aibă reședința pe teritoriul electoral pe o perioadă de timp minimă, se consideră că alegătorii și persoanele eligibile comunitar îndeplinesc această condiție dacă au avut reședința în alte state membre o perioadă de timp echivalentă. Această dispoziție se aplică fără a aduce atingere condițiilor specifice legate de durata rezidenței într-o circumscripție sau colectivitate locală determinată.

Articolul 6

(1)   Orice cetățean al Uniunii care are reședința într-un stat membru fără a avea cetățenia acestuia și care, prin efectul unei hotărâri judecătorești individuale în materie civilă sau penală, este decăzut din dreptul de a fi ales fie în temeiul dreptului statului membru, fie al dreptului statului membru de origine, este exclus de la exercitarea acestui drept în statul membru de reședință în cazul alegerilor pentru Parlamentul European.

(2)   Candidatura oricărui cetățean al Uniunii la alegerile pentru Parlamentul European în statul membru de reședință este declarată inadmisibilă în cazul în care acest cetățean nu poate prezenta adeverința menționată în articolul 10 alineatul (2).

Articolul 7

(1)   Statul membru de reședință se poate asigura că cetățeanul Uniunii Europene care și-a manifestat voința de a-și exercita dreptul de a alege pe teritoriul să nu este decăzut din acest drept prin efectul unei hotărâri judecătorești individuale în materie civilă sau penală în statul membru de origine.

(2)   Pentru aplicarea alineatului (1) din prezentul articol, statul membru de reședință poate notifica declarația menționată la articolul 9 alineatul (2) statului membru de origine. În același scop, informațiile utile și în mod normal disponibile din partea statului de origine se transmit în formele și la termenele corespunzătoare; aceste informații nu pot conține decât indicațiile strict necesare pentru aplicarea prezentului articol și nu pot fi utilizate decât în acest scop. În cazul în care informațiile transmise infirmă conținutul declarației, statul membru de reședință ia măsurile necesare pentru a împiedica persoana în cauză să voteze.

(3)   De asemenea, statul membru de origine poate transmite către statul membru de reședință, în formele și la termenele corespunzătoare, toate informațiile necesare punerii în aplicare a prezentului articol.

Articolul 8

(1)   Alegătorul comunitar își exercită dreptul de a alege în statul membru de reședință dacă și-a manifestat voința în acest sens.

(2)   În cazul în care votul este obligatoriu în statul membru de reședință, această obligație se aplică alegătorilor comunitari care și-au manifestat voința în acest sens.

CAPITOLUL II

EXERCITAREA DREPTULUI DE A ALEGE ȘI DE A FI ALES

Articolul 9

(1)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a permite alegătorului comunitar care și-a manifestat voința de a fi înscris pe lista electorală în timp util înaintea scrutinului.

(2)   Pentru a fi înscris pe lista electorală, alegătorul comunitar are obligația de a aduce aceleași dovezi ca și un alegător resortisant. Între altele, el are obligația de a da o declarație oficială care să precizeze:

(3)   De asemenea, statul membru de reședință poate impune alegătorului comunitar:

(4)   Alegătorii comunitari care au fost înscriși pe lista electorală rămân înscriși pe această listă în aceleași condiții ca și alegătorii resortisanți, până când solicită să fie radiați sau până când sunt radiați din oficiu, pentru că nu mai întrunesc condițiile necesare pentru exercitarea dreptului de a alege.

Articolul 10

(1)   La depunerea declarației de candidatură, fiecare persoană eligibilă comunitar are obligația de a aduce aceleași dovezi ca și un candidat resortisant. De asemenea, aceasta dă o declarație oficială care să precizeze:

(2)   Persoana eligibilă comunitar are obligația de a prezenta, de asemenea, o dată cu depunerea candidaturii sale, o adeverință din partea autorităților administrative competente din statul membru de origine care să certifice că nu este decăzută din dreptul de a fi aleasă în acest stat membru sau că o asemenea decădere nu este cunoscută de către aceste autorități.

(3)   De asemenea, statul membru de reședință poate impune ca persoana eligibilă comunitar să prezinte un document de identitate valabil; de asemenea, el poate solicita ca aceasta să precizeze și data de la care a devenit resortisant al unui stat membru.

Articolul 11

(1)   Statul membru de reședință îl informează pe cel interesat despre rezultatul cererii sale de înscriere pe lista electorală sau despre decizia privind admisibilitatea candidaturii sale.

(2)   În caz de refuz al înscrierii pe lista electorală sau al respingerii candidaturii, persoana în cauză poate introduce acțiunile de recurs prevăzute de legislația statului membru de reședință pentru cazuri identice în care sunt implicați alegătorii și persoanele eligibile care sunt resortisanți.

Articolul 12

Statul membru de reședință informează în timp util și în formele corespunzătoare pe alegătorii comunitari și pe persoanele eligibile comunitar despre condițiile și normele de exercitare a dreptului de a alege și de a fi aleși în acest stat.

Articolul 13

Statele membre schimbă informațiile necesare aplicării articolului 4. În acest scop, statul membru de reședință transmite statului membru de origine, pe baza declarației oficiale menționate la articolele 9 și 10, în termenul corespunzător premergător fiecărui scrutin, informațiile referitoare la resortisanții celui de al doilea stat care au fost înscriși pe listele electorale sau și-au prezentat candidatura. Statul membru de origine ia, în conformitate cu legislația sa internă, măsurile necesare în scopul evitării votului dublu și candidaturii duble a resortisanților săi.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII DEROGATORII ȘI TRANZITORII

Articolul 14

(1)   În cazul în care într-un stat membru, la data de 1 ianuarie 1993, proporția cetățenilor Uniunii care au reședința în statul respectiv fără a poseda cetățenia acestuia și care au împlinit vârsta de vot depășește 20 % din totalul cetățenilor Uniunii cu vârstă de vot și care au reședința în statele membre, acesta poate rezerva, prin derogare de la articolele 3, 9 și 10:

Aceste dispoziții nu aduc atingere măsurilor corespunzătoare pe care acest stat membru le poate lua în materie de alcătuire a listelor de candidați și vizează în special facilitarea integrării cetățenilor Uniunii care nu sunt resortisanți.

Cu toate acestea, alegătorii și persoanele eligibile comunitar care, datorită faptului că au reședința în afara statului membru de origine sau a duratei acesteia nu au dreptul de a alege sau de a fi alese în acest stat nu trebuie să fie supuse condițiilor de durată a rezidenței menționate la primul paragraf.

(2)   În cazul în care, la 1 februarie 1994, legislația unui stat membru dispune ca resortisanții unui alt stat membru care au reședința pe teritoriul său să dețină dreptul de a alege în parlamentul național al acestui stat și să poată fi înscriși, în acest scop, pe listele electorale ale acestui stat membru exact în aceleași condiții ca și alegătorii săi care sunt resortisanți, primul stat membru poate, prin derogare de la prezenta directivă, să nu aplice acestor resortisanți articolele 6-13.

(3)   Pe data de 31 decembrie 1997 și, ulterior, cu 18 luni înaintea fiecărei alegeri pentru Parlamentul European, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport în care aceasta verifică continuitatea motivelor care justifică acordarea unei derogări în conformitate cu articolul 8b alineatul (2) din Tratatul CE pentru statele membre în cauză și propune, după caz, să se procedeze la adaptările corespunzătoare.

Statele membre care adoptă dispozițiile derogatorii în conformitate cu alineatul (1) furnizează Comisiei toate informațiile necesare în acest sens.

Articolul 15

Pentru cel de-al patrulea scrutin direct pentru Parlamentul European se aplică următoarele dispoziții speciale:

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 16

Comisia întocmește un raport către Parlamentul European și Consiliu, înainte de 31 decembrie 1995, cu privire la aplicarea prezentei directive în timpul alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 1994. Pe baza raportului menționat anterior, Consiliul, hotărând în unanimitate pe baza propunerii Comisiei și după consultarea Parlamentului European, poate adopta dispoziții de modificare a prezentei directive.

Articolul 17

Statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 februarie 1994. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 18

Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 19

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

(1)  JO C 329, 6.12.1993

(2)  JO L 278, 8.10.1976, p. 5