02015D0789 — RO — 01.03.2018 — 004.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/789 A COMISIEI din 18 mai 2015 privind măsuri de prevenire a introducerii în Uniune și a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.) [notificată cu numărul C(2015) 3415] (JO L 125 21.5.2015, p. 36) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2417 A COMISIEI din 17 decembrie 2015 |
L 333 |
143 |
19.12.2015 |
|
|
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/764 A COMISIEI din 12 mai 2016 |
L 126 |
77 |
14.5.2016 |
|
|
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2352 A COMISIEI din 14 decembrie 2017 |
L 336 |
31 |
16.12.2017 |
|
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/789 A COMISIEI
din 18 mai 2015
privind măsuri de prevenire a introducerii în Uniune și a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.)
[notificată cu numărul C(2015) 3415]
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:
(a) „organism specificat” înseamnă orice subspecie de Xylella fastidiosa (Wells et al.);
(b) „plante-gazdă” înseamnă plantele destinate plantării, altele decât semințele, din genurile și speciile enumerate în baza de date a Comisiei de plante-gazdă susceptibile la Xylella fastidiosa pe teritoriul Uniunii, care s-au dovedit a fi susceptibile la organismul specificat pe teritoriul Uniunii sau care, în cazul în care un stat membru a delimitat o zonă doar în funcție de una sau de mai multe subspecii ale organismului specificat în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf, s-au dovedit a fi susceptibile la una sau mai multe dintre subspeciile respective;
(c) „plante specificate” înseamnă toate plantele-gazdă și toate plantele destinate plantării, altele decât semințele, aparținând genurilor sau speciilor enumerate în anexa I;
(d) „operator profesionist” înseamnă orice persoană implicată profesional în una sau mai multe dintre activitățile următoare vizând plantele:
(i) plantarea;
(ii) ameliorarea;
(iii) producția, inclusiv creșterea, înmulțirea și îngrijirea plantelor;
(iv) introducerea în Uniune și circulația în interiorul și în afara teritoriului Uniunii;
(v) punerea la dispoziție pe piață.
Articolul 2
Depistarea sau prezența suspectată a organismului specificat
(1) Orice persoană care suspectează sau care are cunoștință de prezența organismului specificat informează imediat organismul oficial responsabil și îi furnizează toate informațiile relevante cu privire la prezența sau la prezența suspectată a organismului specificat.
(2) Organismul oficial responsabil înregistrează imediat astfel de informații.
(3) În cazul în care organismul oficial responsabil a fost informat cu privire la prezența sau prezența suspectată a organismului specificat, el trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a confirma prezența respectivă sau prezența suspectată.
(4) Statele membre se asigură că orice persoană care are sub control plante care ar putea fi infectate cu organismul specificat este informată imediat cu privire la prezența sau la prezența suspectată a organismului specificat, la posibilele consecințe și riscuri și la măsurilor care trebuie luate.
Articolul 3
Anchete vizând organismul specificat efectuate pe teritoriul statelor membre și identificare
(1) Statele membre efectuează anchete anuale în vederea depistării prezenței organismului specificat, pe teritoriile lor, la plantele specificate.
Respectivele anchete sunt efectuate de organismul oficial responsabil sau sub supravegherea oficială a organismului oficial responsabil. Ele se realizează prin examinări vizuale și, în cazul oricărei suspiciuni de infecție cu organismul specificat, prin prelevări de eșantioane și testări. Respectivele anchete se bazează pe principii tehnice și științifice solide și sunt efectuate la momentele oportune din cursul anului din punctul de vedere al posibilității de a depista organismul specificat prin inspecție vizuală, prelevare de probe și testare. În cadrul respectivelor anchete se ține seama de datele științifice și tehnice disponibile, de biologia organismului specificat și de vectorii săi, de prezența și de biologia plantelor specificate, precum și de orice alte informații adecvate referitoare la prezența organismului specificat. Ele țin seama de asemenea de orientările tehnice privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa publicate pe site-ul Comisiei ( 1 ).
(2) Prezența organismului specificat în alte zone decât zonele delimitate este verificată prin intermediul unui test molecular, iar în cazul unor rezultate pozitive, prezența acestuia este identificată, în conformitate cu standardele internaționale, prin efectuarea a cel puțin încă unui test molecular pozitiv. Respectivele teste sunt enumerate în baza de date a Comisiei de teste pentru identificarea organismului specificat și a subspeciilor sale și vizează diferite părți ale genomului.
Prezența organismului specificat în zone delimitate este verificată prin intermediul unui test, iar în cazul unor rezultate pozitive, prezența acestuia este identificată, în conformitate cu standardele internaționale, prin efectuarea a cel puțin unui test molecular pozitiv. Respectivele teste sunt enumerate în baza de date a Comisiei de teste pentru identificarea organismului specificat și a subspeciilor sale.
(3) Comisia administrează și actualizează baza de date menționată la alineatul (2) și asigură accesul publicului la aceasta.
Testele enumerate în această bază de date sunt împărțite în două categorii, în funcție de caracterul lor adecvat pentru identificarea organismului specificat și a subspeciilor sale în zone delimitate și în alte zone decât zonele delimitate.
Articolul 3a
Planuri de urgență
(1) Până la 31 decembrie 2016, toate statele membre trebuie să întocmească un plan prin care să se stabilească acțiunile care trebuie întreprinse pe teritoriul național, în conformitate cu articolele 4-6a și cu articolele 9-13a, în cazul confirmării sau al suspectării prezenței organismului specificat (denumit în continuare „plan de urgență”).
(2) Planul de urgență stabilește, de asemenea, următoarele aspecte:
(a) rolurile și responsabilitățile organismelor implicate în aceste acțiuni și ale autorității unice;
(b) unul sau mai multe laboratoare acreditate în mod specific pentru testarea organismului specificat;
(c) normele privind comunicarea acțiunilor respective între organismele implicate, autoritatea unică, operatorii profesioniști în cauză și publicul larg;
(d) protocoalele care descriu metodele de examinare vizuală, prelevare de probe și testare în laborator;
(e) normele privind formarea personalului organismelor implicate în aceste acțiuni;
(f) resursele minime care urmează a fi puse la dispoziție și procedurile de punere la dispoziție a unor resurse suplimentare în cazul confirmării sau al suspectării prezenței organismului specificat.
(3) Statele membre își evaluează și își revizuiesc planurile de urgență, după caz.
(4) Statele membre informează Comisia, la cerere, cu privire la planurile lor de urgență naționale și informează toți operatorii profesioniști relevanți prin publicare pe internet.
Articolul 4
Stabilirea zonelor delimitate
(1) În cazul în care este identificată prezența organismului specificat, statul membru în cauză delimitează de îndată o zonă în conformitate cu alineatul (2), denumită în continuare „zonă delimitată”.
Prin derogare de la primul paragraf, în cazul în care prezența unei subspecii anume a organismului specificat a fost confirmată, statul membru în cauză poate să delimiteze o zonă doar în funcție de subspecia respectivă.
În cazul în care este identificată prezența mai multor subspecii ale organismului specificat, statul membru în cauză delimitează zona respectivă în funcție de organismul specificat și de toate subspeciile sale posibile.
În cazul în care identificarea prezenței unei subspecii este în curs de desfășurare, statul membru în cauză delimitează zona respectivă în funcție de organismul specificat și de toate subspeciile sale posibile.
Identificarea prezenței subspeciilor se bazează pe rezultatele testelor menționate la articolul 3 alineatul (2).
(2) Zona delimitată cuprinde o zonă în care se înregistrează infecții și o zonă tampon.
Zona în care se înregistrează infecții se delimitează astfel încât să includă toate plantele cunoscute ca fiind infectate cu organismul specificat, toate plantele care prezintă simptome care indică posibile infecții cu respectivul organism și toate celelalte plante susceptibile de a fi infectate cu respectivul organism din cauza proximității lor față de plantele infectate sau din cauza unei surse comune de producție, dacă se cunoaște, cu plantele infectate sau cu plantele crescute din acestea.
În ceea ce privește prezența organismului specificat în provincia Lecce și în localitățile enumerate în anexa II, zona în care se înregistrează infecții trebuie să includă cel puțin provincia și localitățile respective sau, după caz, parcelele cadastrale („Fogli”) ale acelor localități.
Zona tampon are o lățime de cel puțin 5 km, înconjurând zona în care se înregistrează infecții. Zona tampon poate fi redusă la o lățime de nu mai puțin de 1 km dacă există un nivel ridicat de încredere în faptul că prezența inițială a organismului specificat nu a condus la nicio răspândire și dacă au fost îndeplinite toate condițiile următoare:
(a) toate plantele-gazdă, indiferent de starea lor de sănătate, au fost eliminate imediat dintr-o zonă cu raza de 100 m în jurul plantei despre care s-a constatat că a fost infectată;
(b) în zona în care se înregistrează infecții nu au fost depistate alte plante infectate cu organismul specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare, pe baza testelor oficiale efectuate cel puțin o dată în cursul anului, luând în considerare orientările tehnice privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa publicate pe site-ul Comisiei. Testele respective se bazează pe un plan de eșantionare care poate identifica cu o fiabilitate de 99 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 % sau mai mare și care vizează atât plantele simptomatice, cât și plantele asimptomatice aflate în proximitatea celor simptomatice;
(c) a fost efectuată o anchetă de delimitare într-o zonă cu o lățime de cel puțin 5 km în jurul zonei în care s-au înregistrat infecții, din care a rezultat că organismul specificat nu a fost găsit în zona respectivă. Ancheta respectivă se bazează pe o suprafață împărțită în pătrate cu latura de 100 m în cadrul unei zone cu o lățime de cel puțin 1 km înconjurând zona în care se înregistrează infecții și pe o suprafață împărțită în pătrate cu latura de 1 km în restul zonei tampon. În fiecare dintre aceste pătrate, statul membru în cauză efectuează inspecții vizuale ale plantelor specificate, prelevează eșantioane pe care le testează atât de la plantele simptomatice, cât și de la cele asimptomatice aflate în proximitatea celor simptomatice;
(d) în zona în care se înregistrează infecții nu a fost detectat niciun vector al organismului specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare, pe baza testelor efectuate de două ori în timpul sezonului de zbor al vectorului și în conformitate cu standardele internaționale. Testele respective conduc la concluzia că răspândirea naturală a organismului specificat este exclusă.
Atunci când reduce lățimea zonei tampon, statul membru în cauză informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la motivele acestei reduceri.
În cazul unei zone în care se înregistrează infecții în sensul măsurilor de izolare prevăzute la articolul 7 alineatul (1), zona tampon are o lățime de cel puțin 10 km.
Delimitarea exactă a zonelor se bazează pe principii științifice solide, pe biologia organismului specificat și a vectorilor săi, pe nivelul de infecție, pe prezența vectorilor și pe distribuția plantelor specificate în zona vizată.
(3) Dacă prezența organismului specificat este confirmată în zona tampon, delimitarea zonei în care se înregistrează infecții și a zonei tampon se revizuiește de îndată și se modifică în mod corespunzător.
(4) Statele membre păstrează și actualizează o listă cu zonele delimitate stabilite pe teritoriile lor și publică această listă și orice actualizări ale sale. Ele informează Comisia cu privire la această listă și orice actualizări ale sale în conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2014/917/UE a Comisiei ( 2 ).
Pe baza acestor notificări, Comisia actualizează și publică lista sa cu zonele delimitate.
(5) În cazul în care, pe baza anchetelor menționate la articolul 3 și a monitorizării menționate la articolul 6 alineatul (7), organismul specificat nu este depistat într-o zonă delimitată timp de 5 ani, această delimitare poate fi anulată. În astfel de cazuri, statul membru în cauză informează Comisia și celelalte state membre.
Prin derogare de la primul paragraf, în cazul în care statul membru în cauză a redus zona tampon la o lățime de nu mai puțin de 1 km în conformitate cu alineatul (2) al patrulea paragraf, statul membru respectiv poate anula această zonă delimitată după 12 luni de la stabilirea sa inițială, dacă sunt îndeplinite ambele condiții prezentate în continuare:
(a) în urma măsurilor adoptate în conformitate cu alineatul (2) al patrulea paragraf, se concluzionează cu un nivel ridicat de încredere că prezența inițială a organismului specificat a fost un caz izolat, iar în zona delimitată respectivă nu a avut loc nicio răspândire;
(b) în zona delimitată au fost efectuate, cât mai aproape posibil de momentul anulării, teste oficiale care au luat în considerare orientările tehnice privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa publicate pe site-ul Comisiei, utilizând un plan de eșantionare care poate identifica cu o fiabilitate de 99 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 % în conformitate cu standardele internaționale și vizând atât plantele simptomatice, cât și plantele asimptomatice aflate în proximitatea celor simptomatice.
În cazul în care o zonă delimitată este anulată în conformitate cu al doilea paragraf, plantele specificate situate în zona delimitată stabilită anterior fac obiectul unor anchete intensive în decursul următorilor doi ani. Anchetele respective sunt efectuate utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o fiabilitate de 99 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 % sau mai mare în conformitate cu standardele internaționale și cu principiile tehnice și științifice cu privire la răspândirea potențială a organismului specificat în imediata vecinătate, și care vizează atât plantele simptomatice, cât și plantele asimptomatice aflate în proximitatea celor simptomatice.
În momentul anulării zonei delimitate după 12 luni de la stabilirea sa inițială, statul membru în cauză informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la motivele acestei anulări.
(6) Prin derogare de la alineatul (1), statul membru poate decide să nu stabilească imediat o zonă delimitată în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
(a) există dovezi care arată că organismul specificat a fost introdus recent în zonă odată cu plantele pe care a fost depistat sau că organismul specificat a fost depistat într-un loc cu protecție fizică împotriva vectorilor respectivului organism;
(b) există indicii care arată că respectivele plante au fost infectate înainte de introducerea lor în zona în cauză;
(c) nu a fost detectat niciun vector al organismului specificat, pe baza testelor efectuate în conformitate cu metode de testare validate la nivel internațional, în vecinătatea respectivelor plante.
(7) În cazul menționat la alineatul (6), statul membru:
(a) efectuează o anchetă anuală timp de cel puțin doi ani pentru a stabili dacă au fost infectate și alte plante decât cele pe care organismul specificat a fost depistat prima oară;
(b) pe baza respectivei anchete, decide dacă este necesară stabilirea unei zone delimitate;
(c) notifică Comisiei și celorlalte state membre justificarea deciziei de a nu stabili o zonă delimitată, precum și rezultatele anchetei menționate la litera (a) de îndată ce sunt disponibile.
Articolul 5
Interdicție de plantare a plantelor-gazdă în zonele în care se înregistrează infecții
(1) Plantarea de plante-gazdă în zonele în care se înregistrează infecții este interzisă, cu excepția locurilor care sunt protejate fizic împotriva introducerii organismului specificat de vectorii săi.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), statul membru în cauză poate acorda autorizații pentru plantarea plantelor-gazdă în zonele în care s-au înregistrat infecții enumerate în anexa II și în care se aplică măsuri de izolare în conformitate cu articolul 7, cu excepția zonei de 20 km menționate la articolul 7 alineatul (7) litera (c). Atunci când acordă respectivele autorizații, statul membru în cauză acordă prioritate plantelor-gazdă aparținând soiurilor evaluate ca fiind rezistente sau tolerante la organismul specificat.
Articolul 6
Măsuri de eradicare
(1) Statele membre, după ce au stabilit zona delimitată menționată la articolul 4, iau, în zona respectivă, măsurile prezentate la alineatele (2)-(11).
(2) Statul membru în cauză, în interiorul unei zone cu raza de 100 m în jurul plantelor care au fost testate și despre care s-a constatat că sunt infectate cu organismul specificat, elimină imediat:
(a) plantele-gazdă, indiferent de starea lor de sănătate;
(b) plantele cert infectate cu organismul specificat;
(c) plantele care prezintă simptome care indică o posibilă infecție cu respectivul organism sau despre care se suspectează că sunt infectate cu organismul respectiv.
(2a) Prin derogare de la alineatul (2) litera (a), statele membre pot decide ca plantele-gazdă individuale desemnate în mod oficial plante cu valoare istorică să nu fie eliminate, cu condiția îndeplinirii tuturor condițiilor următoare:
(a) plantele-gazdă în cauză au făcut obiectul prelevării de eșantioane și al testării în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și s-a confirmat că nu au fost infectate cu organismul specificat;
(b) plantele-gazdă individuale sau zona în cauză au fost izolate fizic în mod corespunzător împotriva vectorilor, astfel încât aceste plante să nu contribuie la răspândirea organismului specificat;
(c) s-au aplicat practici agricole corespunzătoare pentru gestionarea organismului specificat și a vectorilor săi.
Înainte de acordarea unei derogări, statul membru în cauză comunică Comisiei rezultatul obținut în urma prelevării de eșantioane și a testării menționate la litera (a), descrierea măsurilor menționate la literele (b) și (c) preconizate a fi adoptate, justificarea acestor măsuri, precum și locul în care se situează plantele individuale. Comisia publică lista și locul în care sunt situate plantele-gazdă pentru care se acordă această derogare.
Fiecare dintre plantele respective este inspectată în mod oficial în timpul sezonului de zbor al vectorilor pentru depistarea simptomelor caracteristice organismului specificat și pentru verificarea caracterului adecvat al izolării fizice. În cazul în care sunt prezente simptome, planta face obiectul prelevării de eșantioane și testării pentru depistarea prezenței organismului specificat.
(3) Statul membru în cauză prelevează de la plantele specificate aflate într-o zonă cu raza de 100 m în jurul fiecărei plante infectate eșantioane pe care le testează, în conformitate cu Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (International Standard for Phytosanitary Measures) ISPM nr. 31 ( 3 ).
(4) Statul membru în cauză efectuează tratamente fitosanitare adecvate înainte de eliminarea plantelor menționate la alineatul (2) împotriva vectorilor organismului specificat și a plantelor care ar putea găzdui respectivii vectori. Respectivele tratamente pot include, dacă este cazul, eliminarea plantelor.
(5) Statul membru în cauză, la fața locului sau într-un loc apropiat desemnat în acest scop din zona în care se înregistrează infecții, distruge plantele și părțile plantelor menționate la alineatul (2), într-un mod prin care să se asigure faptul că organismul specificat nu se răspândește.
(6) Statul membru în cauză efectuează investigațiile corespunzătoare pentru a identifica originea infecției. El identifică plantele specificate asociate cu cazul de infecție în cauză, inclusiv pe cele care au fost deplasate înainte de stabilirea zonei delimitate. Rezultatele acestor investigații se comunică statelor membre din care provin respectivele plante, statelor membre prin care respectivele plante au fost deplasate și statelor membre în care au ajuns respectivele plante.
(7) Statul membru în cauză monitorizează prezența organismului specificat prin anchete anuale ținând seama de orientările tehnice privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa publicate pe site-ul Comisiei. Este necesar să se efectueze inspecții vizuale ale plantelor specificate, să se preleveze eșantioane și să se testeze atât plantele simptomatice, cât și cele asimptomatice aflate în proximitatea celor simptomatice, în conformitate cu dispozițiile corespunzătoare ale articolului 3 alineatele (1) și (2).
În zonele tampon, suprafața care a făcut obiectul anchetei se împarte în pătrate cu latura de 100 m în cadrul unei zone cu o lățime de cel puțin 1 km înconjurând zona în care se înregistrează infecții și în pătrate cu latura de 1 km în restul zonei tampon. În fiecare dintre aceste pătrate, statul membru în cauză efectuează inspecții vizuale ale plantelor specificate, prelevează eșantioane pe care le testează atât de la plantele simptomatice, cât și de la cele asimptomatice aflate în proximitatea celor simptomatice.
(8) Statul membru în cauză ia măsuri de creștere a nivelului de cunoaștere de către public a amenințării reprezentate de organismul specificat și a măsurilor adoptate pentru a preveni introducerea și răspândirea sa în Uniune. El plasează semne rutiere care indică circumscrierea zonei delimitate respective.
(9) Dacă este necesar, statul membru în cauză ia măsuri vizând orice particularitate sau complicație despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, stânjeni sau întârzia eradicarea, în particular cele legate de accesibilitate și de distrugerea adecvată a tuturor plantelor infectate sau suspectate a fi infectate, indiferent de locul în care se află acestea, de faptul că sunt proprietate publică sau privată sau de persoana sau entitatea responsabilă de ele.
(10) Statul membru în cauză ia orice altă măsură care ar putea contribui la eradicarea organismului specificat, în conformitate cu ISPM nr. 9 ( 4 ) și aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14 ( 5 ).
(11) Statul membru în cauză aplică practici agricole corespunzătoare pentru gestionarea organismului specificat și a vectorilor săi.
Articolul 7
Măsuri de izolare
(1) Prin derogare de la articolul 6, numai într-o zonă în care se înregistrează infecții enumerată în anexa II, organismul oficial responsabil din statul membru în cauză poate să decidă aplicarea măsurilor de izolare prevăzute la alineatele (2)-(7) (denumită în continuare: „zonă de izolare”).
(2) Statul membru în cauză elimină toate plantele care au fost depistate ca fiind infectate cu organismul specificat pe baza anchetelor oficiale menționate la alineatul (7).
Respectiva eliminare are loc imediat după identificarea oficială a prezenței organismului specificat.
Se iau toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului specificat în cursul eliminării și după eliminare.
(3) Statul membru în cauză prelevează eșantioane, pe care le testează, de la plantele-gazdă aflate într-o zonă cu raza de 100 m în jurul plantelor menționate la alineatul (2) și despre care s-a constatat că sunt infectate de organismul testat, în conformitate cu Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare ISPM nr. 31. Respectiva testare se efectuează la intervale regulate, cel puțin de două ori pe an.
(4) Statul membru în cauză efectuează tratamente fitosanitare adecvate înainte de eliminarea plantelor menționate la alineatul (2) împotriva vectorilor organismului specificat și a plantelor care ar putea găzdui respectivii vectori. Respectivele tratamente pot include, dacă este cazul, eliminarea plantelor.
(5) Statul membru în cauză, la fața locului sau într-un loc apropiat desemnat în acest scop din zona de izolare, distruge plantele și părțile plantelor menționate la alineatul (2), într-un mod prin care să se asigure faptul că organismul specificat nu se răspândește.
(6) Statul membru în cauză aplică practici agricole corespunzătoare pentru gestionarea organismului specificat și a vectorilor săi.
(7) Statul membru în cauză trebuie să monitorizeze prezența organismului specificat prin anchete anuale oficiale, ținând seama de orientările tehnice privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa publicate pe site-ul Comisiei, cel puțin în următoarele locuri:
(a) în apropierea locurilor menționate la articolul 9 alineatul (2);
(b) în apropierea locurilor unde se află plante cu valoare culturală, socială sau științifică deosebită;
(c) în cadrul unei zone în care se înregistrează infecții enumerată în anexa II, pe o suprafață de cel puțin 20 km de la limita dintre respectiva zonă în care se înregistrează infecții și restul teritoriului Uniunii.
Aceste anchete se efectuează pe suprafețe care se împart în pătrate cu latura de 100 m. În fiecare dintre aceste pătrate, statul membru în cauză efectuează inspecții vizuale ale plantelor specificate, prelevează eșantioane și testează atât plantele simptomatice, cât și cele asimptomatice aflate în proximitatea celor simptomatice, în conformitate cu dispozițiile corespunzătoare ale articolului 3 alineatele (1) și (2).
Statul membru în cauză informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la orice identificare oficială a prezenței organismului specificat în locurile menționate la litera (c).
Litera (c) primul paragraf nu se aplică în cazul insulelor care sunt în întregime zone de izolare și care sunt situate la mai mult de 10 km de cel mai apropiat teritoriu terestru al Uniunii.
▼M2 —————
Articolul 9
Deplasările plantelor specificate în Uniune
(1) Prezentul articol se aplică numai în cazul deplasării plantelor specificate altele decât:
(a) plantele care au fost cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare; sau
(b) plantele care aparțin soiurilor de plante specificate enumerate în anexa III.
Deplasarea, în afara zonelor delimitate și din zonele în care se înregistrează infecții în zonele tampon, a plantelor specificate, care au fost crescute cel puțin o perioadă din viața lor într-o zonă delimitată stabilită în conformitate cu articolul 4, este interzisă.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), o astfel de deplasare poate avea loc în cazul în care plantele specificate au fost crescute într-un loc care îndeplinește toate condițiile următoare:
(a) este înregistrat în conformitate cu Directiva 92/90/CEE a Comisiei ( 6 );
(b) este certificat de organismul oficial responsabil ca fiind neafectat de organismul specificat și de vectorii săi, ținând cont de Standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare;
(c) este protejat fizic împotriva introducerii organismului specificat de către vectorii săi;
(d) este înconjurat de o zonă cu lățimea de 100 de metri care a făcut obiectul inspecțiilor oficiale de două ori pe an și în care toate plantele care au fost depistate ca fiind infectate cu organismul specificat sau ca prezentând simptome au fost eliminate imediat, înainte de această eliminare fiind aplicate tratamente fitosanitare adecvate împotriva vectorilor organismului specificat;
(e) face obiectul unor tratamente fitosanitare la momentele oportune din cursul anului pentru a-l menține neafectat de vectorii organismului specificat; respectivele tratamente pot include, dacă este cazul, eliminarea plantelor;
(f) este supus anual, împreună cu zona menționată la litera (d), la cel puțin două inspecții oficiale, ținând seama de orientările tehnice privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa publicate pe site-ul Comisiei;
(g) pe parcursul întregii perioade de creștere a plantelor specificate, în locul respectiv nu au fost constatate nici simptome determinate de organismul specificat, nici vectorii săi sau, dacă au fost observate simptome suspecte, au fost efectuate teste care au confirmat absența organismului specificat;
(h) pe parcursul întregii perioade de creștere a plantelor specificate, în zona menționată la litera (d) nu s-a constatat niciun simptom determinat de organismul specificat sau, dacă au fost observate simptome suspecte, a fost efectuată testarea care a confirmat absența organismului specificat.
(3) Eșantioanele reprezentative prelevate de la fiecare specie de plante specificate provenind din fiecare loc au fost supuse testării anuale, la momentul cel mai potrivit, iar absența organismului specificat a fost confirmată pe baza testelor efectuate în conformitate cu metode de testare validate la nivel internațional.
(4) Într-un moment cât mai apropiat posibil de cel al deplasării, loturile de plante specificate au fost inspectate vizual, de la nivelul lor au fost prelevate eșantioane care au fost testate molecular, în conformitate cu metode de testare validate la nivel internațional, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o fiabilitate de 99 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 % sau mai mare și care vizează în special plantele care prezintă simptome care ridică suspiciunea prezenței organismului specificat, în conformitate cu ISPM nr. 31.
(4a) Prin derogare de la alineatele (1) și (4), deplasarea în Uniune, în interiorul sau în afara zonelor delimitate, a plantelor de Vitis aflate în repaus vegetativ și destinate plantării, altele decât semințele, poate avea loc în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
(a) plantele au fost cultivate pe un teren înregistrat în conformitate cu Directiva 92/90/CEE;
(b) la un moment cât mai aproape posibil de momentul deplasării, plantele au fost supuse unui tratament adecvat prin termoterapie într-o instalație de tratare autorizată și supravegheată de organismul oficial responsabil în acest sens, în cursul căruia plantele aflate în repaus vegetativ sunt imersate timp de 45 de minute în apă încălzită la 50 °C, în conformitate cu dispozițiile relevante ale standardului OEPP ( 7 ).
(5) Înainte de deplasare, loturile de plante specificate au fost supuse unor tratamente fitosanitare împotriva oricărui vector al organismului specificat.
(6) Plantele specificate deplasate prin sau în interiorul zonelor delimitate sunt transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se faptul că infecția cu organismul specificat sau cu oricare dintre vectorii săi nu poate avea loc.
(7) Plantele specificate care au fost cultivate cel puțin o parte din perioada de viață într-o zonă delimitată sunt deplasate către Uniune și în interiorul teritoriului acesteia doar dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar întocmit și emis în conformitate cu Directiva 92/105/CEE a Comisiei ( 8 ).
(8) Plantele-gazdă care nu au fost cultivate niciodată în zonele delimitate sunt deplasate pe teritoriul Uniunii numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) au fost cultivate într-un loc care face obiectul unei inspecții oficiale anuale și, în cazul simptomelor caracteristice organismului specificat, face obiectul prelevării de eșantioane, cu luarea în considerare a orientărilor tehnice privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa publicate pe site-ul Comisiei, precum și al testării în conformitate cu standardele internaționale pentru prezența organismului specificat;
(b) sunt însoțite de un pașaport fitosanitar întocmit și eliberat în conformitate cu dispozițiile Directivei 92/105/CEE.
Cu toate acestea, plantele destinate plantării din speciile Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, altele decât semințele, sunt deplasate pe teritoriul Uniunii numai dacă au fost cultivate într-un loc care face obiectul în fiecare an al unei inspecții oficiale și al prelevării de eșantioane, cu luarea în considerare a orientărilor tehnice privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa publicate pe site-ul Comisiei, precum și al testării în conformitate cu standardele internaționale pentru prezența organismului specificat, care confirmă absența organismului specificat, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o fiabilitate de 99 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 5 %. Prin derogare de la articolul 3 alineatul (2) primul paragraf, prezența organismului specificat este verificată prin intermediul unui test, iar în cazul unor rezultate pozitive, prezența acestuia este identificată, în conformitate cu standardele internaționale, prin efectuarea a cel puțin unui test molecular pozitiv. Respectivele teste sunt enumerate în baza de date a Comisiei de teste pentru identificarea organismului specificat și a subspeciilor sale. Prelevarea de eșantioane vizează atât plantele simptomatice, cât și plantele asimptomatice din proximitatea celor simptomatice.
Fără a aduce atingere părții A din anexa V la Directiva 2000/29/CE, nu este necesar un pașaport fitosanitar pentru deplasarea plantelor-gazdă menționate la prezentul alineat către persoane care acționează în scopuri aflate în afara activităților lor comerciale sau profesionale și care achiziționează plantele respective pentru uzul propriu.
(9) Fără a aduce atingere alineatului (8), plantele mamă prebază definite la articolul 1 punctul 3 din Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE a Comisiei ( 9 ) sau materialul prebază definit la articolul 2 punctul 5 din Directiva 2008/90/CE a Consiliului ( 10 ) care aparțin speciilor Juglans regia L., Olea europaea L., Prunus amygdalus Batsch, P. amygdalus × P. persica, P. armeniaca L., P. avium (L.) L., P. cerasus L., P. domestica L., P. domestica × P. salicina, P. dulcis (Mill.) D.A. Webb, P. persica (L.) Batsch și P. salicina Lindley și care au fost cultivate în afara zonelor delimitate și au fost ținute cel puțin o parte din perioada lor de viață în afara spațiilor protejate împotriva insectelor sunt deplasate pe teritoriul Uniunii numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar întocmit și eliberat în conformitate cu dispozițiile Directivei 92/105/CEE și dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) fac obiectul autorizării prevăzute în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/167 a Comisiei ( 11 );
(b) în cel mai scurt interval posibil înainte de deplasarea lor, au făcut obiectul inspecției vizuale, al prelevării de eșantioane și al testării moleculare pentru depistarea prezenței organismului specificat, care au fost efectuate în conformitate cu standardele internaționale.
Fără a aduce atingere părții A din anexa V la Directiva 2000/29/CE, nu este necesar un pașaport fitosanitar pentru deplasarea plantelor mamă prebază și a materialului prebază menționate la prezentul alineat către persoane care acționează în scopuri aflate în afara activităților lor comerciale sau profesionale și care achiziționează plantele respective pentru uzul propriu.
Articolul 9a
Circulația, în interiorul Uniunii, a plantelor specificate care au fost cultivate in vitro
(1) Plantele specificate, care au fost cultivate pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro și crescute cel puțin o perioadă din viața lor într-o zonă delimitată, stabilită în conformitate cu articolul 4, pot fi deplasate în afara zonelor delimitate și din zone în care se înregistrează infecții în zone tampon numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatele (2)-(5).
(2) Plantele specificate la care se face referire la alineatul (1) au fost cultivate într-un loc care îndeplinește toate condițiile următoare:
(a) este înregistrat în conformitate cu Directiva 92/90/CEE;
(b) este certificat de organismul oficial responsabil ca fiind neafectat de organismul specificat și de vectorii săi, ținând cont de Standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare;
(c) este protejat fizic împotriva introducerii organismului specificat de vectorii săi;
(d) este supus anual la cel puțin două inspecții oficiale efectuate la momente corespunzătoare;
(e) pe parcursul perioadei de cultivare a plantelor specificate, în locul respectiv nu au fost constatate simptome determinate de organismul specificat și nu au fost găsiți vectori ai acestuia sau, dacă au fost observate simptome suspecte, au fost efectuate teste care au confirmat absența organismului specificat.
(3) Plantele specificate la care se face referire la alineatul (1) au fost cultivate într-un container transparent, în condiții de sterilitate, și îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
(a) provin din semințe;
(b) au fost sădite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care și-au petrecut toată viața într-o zonă din teritoriul Uniunii neafectată de organismul specificat și care au fost testate și considerate neafectate de prezența organismului specificat;
(c) au fost sădite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc care îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (2) și care au fost testate și considerate neafectate de prezența organismului specificat.
(4) Plantele specificate, menționate la alineatul (1), trebuie să fie transportate în containere transparente, în condiții de sterilitate care exclud posibilitatea de infecție cu organismul specificat prin vectorii săi.
(5) Trebuie să fie însoțite de un pașaport fitosanitar întocmit și emis în conformitate cu Directiva 92/105/CEE.
Articolul 10
Trasabilitate
(1) Operatorii profesioniști care livrează plante specificate care au fost crescute cel puțin o perioadă din viața lor într-o zonă delimitată sau care au fost deplasate printr-o astfel de zonă păstrează o evidență a fiecărui lot livrat și a operatorului profesionist care l-a primit.
(2) Operatorii profesioniști cărora li se livrează plante specificate care au fost crescute cel puțin o perioadă din viața lor într-o zonă delimitată sau care au fost deplasate printr-o astfel de zonă păstrează o evidență a fiecărui lot primit și a furnizorului.
(2a) Alineatele (1) și (2) se aplică de asemenea în cazul livrării de plante destinate plantării din speciile Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb care nu au fost cultivate niciodată într-o zonă delimitată.
(3) Operatorii profesioniști păstrează evidențele menționate la alineatele (1), (2) și (2a) timp de trei ani de la data la care au livrat sau au primit respectivul lot.
(4) Operatorii profesioniști menționați la alineatele (1) și (2) informează imediat organismele oficiale responsabile respective cu privire la fiecare lot furnizat sau primit de ei. Informațiile respective includ originea, expeditorul, destinatarul, locul de destinație, numărul de serie individual, săptămâna sau numărul lotului de pe pașaportul fitosanitar și identitatea și cantitatea lotului în cauză.
(5) Un organism oficial responsabil care primește informații în temeiul alineatului (4) informează imediat organismul oficial responsabil de la locul de destinație a lotului respectiv.
(6) La cerere, statele membre pun la dispoziția Comisiei informațiile menționate la alineatul (4).
Articolul 11
Controalele oficiale ale deplasărilor plantelor specificate
(1) Statele membre efectuează controale oficiale regulate vizând plantele specificate deplasate în afara unei zone delimitate sau dintr-o zonă în care se înregistrează infecții într-o zonă tampon.
Astfel de controale se realizează cel puțin în:
(a) punctele din care plantele specificate sunt deplasate din zone în care se înregistrează infecții în zone tampon;
(b) punctele din care plantele specificate sunt deplasate din zone tampon în zone nedelimitate;
(c) locul de destinație al plantelor specificate în zona tampon;
(d) locul de destinație în zonele nedelimitate.
(2) Controalele menționate la alineatul (1) includ un control al documentelor și un control al identității plantelor specificate.
Controalele menționate la alineatul (1) se efectuează indiferent de locul de proveniență al plantelor specificate, de situația proprietarului sau de persoana sau entitatea responsabilă de ele.
(3) Intensitatea controalelor menționate la alineatul (2) se bazează pe riscul ca plantele să poarte organismul specificat sau vectori cunoscuți sau potențiali, luând în considerare proveniența loturilor, gradul de susceptibilitate al plantelor și respectarea de către operatorul profesionist responsabil de deplasare a dispozițiilor prezentei decizii și a oricărei alte măsuri luate pentru a izola sau eradica organismul specificat.
Articolul 12
Lista locurilor autorizate
Statele membre întocmesc și actualizează o listă cu toate locurile autorizate în conformitate cu articolul 9 alineatul (2).
Statele membre transmit lista respectivă Comisiei.
Pe baza informațiilor primite de la statele membre, Comisia întocmește și actualizează o listă cu toate locurile autorizate în statele membre.
Comisia transmite lista respectivă oricărui stat membru.
Articolul 13
Măsuri în caz de nerespectare a dispozițiilor articolului 9
În cazul în care verificările menționate la articolul 11 alineatul (2) arată că nu sunt îndeplinite condițiile de la articolul 9, statul membru care a efectuat verificările respective va distruge imediat plantele neconforme, la fața locului sau într-un loc apropiat. Respectiva acțiune se efectuează luând toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului specificat, precum și a oricăror vectori purtați de planta respectivă, în cursul eliminării și după eliminare.
Articolul 13a
Campanii de sensibilizare
Statele membre pun la dispoziția publicului larg, a călătorilor, a profesioniștilor și a operatorilor de transport internațional informații cu privire la amenințarea reprezentată de organismul specificat pentru teritoriul Uniunii. Ele pun aceste informații la dispoziția publicului sub forma unor campanii de sensibilizare țintite publicate pe site-urile de internet ale organismelor oficiale responsabile sau pe alte site-uri de internet desemnate de organismele respective.
Articolul 14
Raportarea măsurilor
Până la data de 31 decembrie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre:
(a) un raport cu privire la măsurile luate în temeiul articolelor 3, 4, 6, 7, 8 și 11 și la rezultatele respectivelor măsuri;
(b) un plan de măsuri, incluzând calendarul fiecărei măsuri, de luat în temeiul articolelor 3, 4, 6, 7, 8 și 11 în anul următor.
În cazul în care statul membru în cauză decide să aplice măsuri de izolare în temeiul articolului 7, el comunică imediat Comisiei motivele aplicării măsurilor de izolare și măsurile luate sau pe care intenționează să le ia.
Atunci când se justifică prin evoluția riscului fitosanitar respectiv, statele membre adaptează măsurile respective și actualizează în consecință planul menționat la litera (b). Ele comunică imediat Comisiei și celorlalte state membre actualizarea planului.
Articolul 15
Interdicție de introducere a plantelor de Coffea destinate plantării, altele decât semințele, originare din Costa Rica sau Honduras
Introducerea în Uniune a plantelor de Coffea destinate plantării, altele decât semințele, originare din Costa Rica sau Honduras este interzisă.
Plantele de Coffea destinate plantării, altele decât semințele, originare din Costa Rica sau Honduras, care au fost introduse în Uniune înainte de aplicarea prezentei decizii vor fi deplasate pe teritoriul Uniunii numai de operatori profesioniști, după ce aceștia au informat organismul oficial responsabil.
Articolul 16
Introducerea în Uniune a plantelor specificate originare dintr-o țară terță în care organismul specificat este absent
Plantele specificate originare dintr-o țară terță în care organismul specificat este absent pot fi introduse în Uniune în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiții:
(a) organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză a comunicat în scris Comisiei că organismul specificat nu există în țară;
(b) plantele specificate sunt însoțite de un certificat fitosanitar, astfel cum se menționează la articolul 13 alineatul (1) punctul (ii) din Directiva 2000/29/CE, care atestă la rubrica „Declarație suplimentară” că organismul specificat nu există în țară;
(c) la intrarea în Uniune, plantele specificate au fost verificate de către organismul oficial responsabil în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) și nu au fost constatate nici prezența organismului specificat, nici simptomele determinate de acesta.
Plantele destinate plantării din speciile Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, altele decât semințele, sunt introduse în Uniune numai dacă au fost cultivate într-un loc care face obiectul unei inspecții oficiale anuale, iar prelevarea de eșantioane și testarea sunt efectuate pe plantele respective la momentele oportune pentru depistarea prezenței organismului specificat și în conformitate cu standardele internaționale, care confirmă absența organismului specificat și care utilizează un plan de eșantionare care poate identifica cu o fiabilitate de 99 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 5 % și vizează atât plantele simptomatice, cât și plantele asimptomatice aflate în proximitatea celor simptomatice.
Articolul 17
Introducerea în Uniune a plantelor specificate originare dintr-o țară terță cu prezență cunoscută a organismului specificat
(1) Plantele specificate originare dintr-o țară terță cu prezență cunoscută a organismului specificat pot fi introduse în Uniune în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiții:
(a) sunt însoțite de un certificat fitosanitar, astfel cum se menționează la articolul 13 alineatul (1) punctul (ii) din Directiva 2000/29/CE;
(b) sunt conforme alineatului (2) sau alineatelor (3) și (4);
(c) la intrarea în Uniune, au fost verificate de către organismul oficial responsabil în conformitate cu articolul 18 și nu au fost constatate nici prezența organismului specificat, nici simptomele determinate de acesta.
(2) În cazul în care plantele specificate provin dintr-o zonă neafectată de organismul specificat, astfel cum a fost stabilit de organizația națională pentru protecția plantelor în conformitate cu standardele internaționale relevante privind măsurile fitosanitare, se îndeplinesc următoarele condiții:
(a) organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză a comunicat în scris Comisiei denumirea zonei respective;
(b) denumirea zonei respective este menționată în certificatul fitosanitar la rubrica „loc de origine”.
(3) ►M2 În cazul în care plantele specificate, altele decât cele care au fost cultivate pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro, provin dintr-o zonă cu prezență cunoscută a organismului specificat, certificatul fitosanitar trebuie să conțină la rubrica „Declarație suplimentară” următoarele: ◄
(a) plantele specificate au fost produse într-unul sau mai multe locuri care îndeplinesc condițiile de la alineatul (4);
(b) organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză a comunicat în scris Comisiei lista cu locurile respective, inclusiv localizarea lor în țară;
(c) la locul sau locurile respective și în zona respectivă se aplică tratamente fitosanitare împotriva vectorilor organismului specificat, astfel cum se menționează la alineatul (4) litera (c);
(d) eșantioanele reprezentative prelevate de la fiecare specie de plante specificate provenind din fiecare loc au fost supuse testării anuale, la momentul cel mai potrivit, iar absența organismului specificat a fost confirmată pe baza testelor efectuate în conformitate cu metode de testare validate la nivel internațional;
(e) plantele specificate au fost transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se faptul că infecția cu organismul specificat sau infestarea cu oricare dintre vectorii săi cunoscuți nu poate avea loc;
(f) într-un moment cât mai apropiat posibil de cel al exportului, loturile de plante specificate au fost inspectate vizual, de la nivelul lor au fost prelevate eșantioane care au fost testate molecular, în conformitate cu metode de testare validate la nivel internațional, confirmându-se absența organismului specificat, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o fiabilitate de 99 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 % sau mai mare și care vizează în special plantele care prezintă simptome care ridică suspiciunea prezenței organismului specificat;
(g) imediat înainte de export, loturile de plante specificate au fost supuse unor tratamente fitosanitare împotriva oricărui vector cunoscut al organismului specificat.
În plus, certificatul fitosanitar menționat la alineatul (1) litera (a) indică, la rubrica „Loc de origine”, identificarea locului menționat la litera (a).
(3a) În cazul în care plantele specificate, care au fost cultivate pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro, provin dintr-o zonă cu prezență cunoscută a organismului specificat, certificatul fitosanitar trebuie să conțină la rubrica „Declarație suplimentară” următoarele:
(a) plantele specificate au fost cultivate într-unul sau mai multe locuri care îndeplinesc condițiile de la alineatul (4a);
(b) organizația națională pentru protecția plantelor din țara terță în cauză a comunicat în scris Comisiei lista cu locurile respective, inclusiv localizarea lor în țară;
(c) plantele specificate au fost transportate în condiții de sterilitate într-un container transparent care exclude posibilitatea de infecție cu organismul specificat prin vectorii săi;
(d) plantele specificate îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
(i) provin din semințe;
(ii) au fost sădite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care și-au petrecut toată viața într-o zonă neafectată de organismul specificat și care au fost testate și considerate neafectate de prezența organismului specificat;
(iii) au fost sădite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc care îndeplinește condițiile de la alineatul (4) și care au fost testate și considerate neafectate de prezența organismului specificat.
Certificatul fitosanitar, menționat la alineatul (1) litera (a), indică la rubrica „loc de origine” locul menționat la litera (a) din prezentul alineat.
(4) Locul menționat la alineatul (3) litera (a) îndeplinește următoarele condiții:
(a) este certificat de organizația națională pentru protecția plantelor ca fiind neafectat de organismul specificat și de vectorii săi, în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare;
(b) este protejat fizic împotriva introducerii organismului specificat de vectorii săi;
(c) este înconjurat de o zonă cu lățimea de 100 de metri care a făcut obiectul inspecțiilor oficiale de două ori pe an și în care toate plantele care au fost depistate ca fiind infectate cu organismul specificat sau ca prezentând simptome au fost eliminate imediat, înainte de această eliminare fiind aplicate tratamente fitosanitare adecvate împotriva vectorilor organismului specificat;
(d) la momentele oportune din cursul anului, face obiectul unor tratamente fitosanitare pentru a-l menține neafectat de vectorii organismului specificat; respectivele tratamente pot include, dacă este cazul, eliminarea plantelor;
(e) este supus anual, împreună cu zona menționată la litera (c), la cel puțin două inspecții oficiale în timpul sezonului de zbor al vectorului;
(f) pe parcursul întregii perioade de producție a plantelor specificate, în locul respectiv nu au fost constatate nici simptome determinate de organismul specificat, nici vectorii săi sau, dacă au fost observate simptome suspecte, a fost efectuată testarea care a confirmat absența organismului specificat;
(g) pe parcursul întregii perioade de producție a plantelor specificate, în zona menționată la litera (c) nu s-a constatat niciun simptom determinat de organismul specificat sau, dacă au fost observate simptome suspecte, a fost efectuată testarea care a confirmat absența organismului specificat.
(4a) Locul menționat la alineatul (3a) litera (a) îndeplinește toate condițiile următoare:
(a) este certificat de organizația națională pentru protecția plantelor ca fiind neafectat de organismul specificat și de vectorii săi, în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare;
(b) este protejat fizic împotriva introducerii organismului specificat de vectorii săi;
(c) este supus anual la cel puțin două inspecții oficiale efectuate la momente corespunzătoare;
(d) pe parcursul întregii perioade de fertilizare a plantelor specificate, în locul respectiv nu au fost constatate simptome determinate de organismul specificat sau de vectorii săi sau, dacă au fost observate simptome suspecte, a fost efectuată testarea și s-a confirmat absența organismului specificat.
Articolul 18
Controale oficiale la introducerea în Uniune
(1) Toate transporturile de plante specificate introduse în Uniune dintr-o țară terță sunt verificate oficial la punctul de intrare în Uniune sau la locul de destinație stabilit în conformitate cu articolul 1 din Directiva 2004/103/CE a Comisiei ( 12 ) și, dacă este cazul, în temeiul alineatelor (2) sau (3) și al alineatului (4).
(2) În cazul plantelor specificate originare dintr-o țară terță în care organismul specificat nu este prezent sau într-o zonă menționată în articolul 17 alineatul (2), organismul oficial responsabil trebuie să efectueze următoarele controale:
(a) o inspecție vizuală; precum și
(b) în cazul suspectării prezenței organismului specificat, prelevare de eșantioane și testarea lotului de plante specificate, pentru a se confirma absența organismului specificat sau a simptomelor pe care le determină.
(3) În cazul plantelor specificate, care provin dintr-o zonă unde se știe că este prezent organismul specificat, organismul oficial responsabil efectuează următoarele controale:
(a) o inspecție vizuală; precum și
(b) prelevare de eșantioane și testarea lotului de plante specificate, pentru a se confirma absența organismului specificat sau a simptomelor pe care le determină.
(4) Eșantioanele menționate la alineatul (2) litera (b) și la alineatul (3) litera (b) au o dimensiune care să permită identificarea cu o fiabilitate de 99 % a unui nivel de plante infectate de 1 % sau mai mare, ținând seama de ISPM nr. 31.
Primul paragraf nu se aplică plantelor specificate care au fost cultivate pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro și sunt transportate în containere transparente în condiții de sterilitate.
Articolul 19
Conformare
Pentru a se conforma prezentei decizii, statele membre abrogă sau modifică măsurile pe care le-au adoptat pentru a se proteja împotriva introducerii și a răspândirii organismului specificat. Ele informează de îndată Comisia cu privire la respectivele măsuri.
Articolul 20
Abrogare
Decizia de punere în aplicare 2014/497/UE se abrogă.
Articolul 21
Destinatari
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
ANEXA I
Lista cu plantele cunoscute ca fiind susceptibile la izolatele europene și neeuropene ale organismului specificat („plante specificate”)
Acacia dealbata Link
Acacia longifolia (Andrews) Willd.
Acacia saligna (Labill.) H. L. Wendl.
Acer
Aesculus
Agrostis gigantea Roth
Albizia julibrissin Durazz.
Alnus rhombifolia Nutt.
Alternanthera tenella Colla
Amaranthus blitoides S. Watson
Ambrosia
▼M2 —————
Ampelopsis arborea (L.) Koehne
Ampelopsis cordata Michx.
Anthyllis hermanniae L.
Artemisia arborescens L.
Artemisia douglasiana Hook.
Artemisia vulgaris var. heterophylla (H.M. Hall & Clements) Jepson
Asparagus acutifolius L.
Avena fatua L.
Baccharis halimifolia L.
Baccharis pilularis DC.
Baccharis salicifolia (Ruiz & Pav.)
Bidens pilosa L.
Brachiaria decumbens (Stapf)
Brachiaria plantaginea (Link) Hitchc.
Brassica
Bromus diandrus Roth
Calicotome villosa (Poiret) Link
Callicarpa americana L.
Capsella bursa-pastoris (L.) Medik.
Carex
Carya illinoinensis (Wangenh.) K. Koch
Cassia tora (L.) Roxb.
Catharanthus
Celastrus orbiculata Thunb.
Celtis occidentalis L.
Cenchrus echinatus L.
Cercis canadensis L.
Cercis occidentalis Torr.
Cercis siliquastrum L.
Chamaecrista fasciculata (Michx.) Greene
Chenopodium album L.
Chenopodium quinoa Willd.
Chionanthus
Chitalpa tashkentensis T. S. Elias & Wisura
▼M3 —————
Cistus creticus L.
Cistus monspeliensis L.
Cistus salviifolius L.
Citrus
Coelorachis cylindrica (Michx.) Nash
Coffea
Commelina benghalensis L.
Conium maculatum L.
Convolvulus arvensis L.
Conyza canadensis (L.) Cronquist
Coprosma repens A. Rich.
Cornus florida L.
Coronilla valentina L.
Coronopus didymus (L.) Sm.
Cynodon dactylon (L.) Pers.
Cyperus eragrostis Lam.
Cyperus esculentus L.
Cytisus scoparius (L.) Link
Cytisus villosus Pourr.
Datura wrightii Regel
Digitaria horizontalis Willd.
Digitaria insularis (L.) Ekman
Digitaria sanguinalis (L.) Scop.
Disphania ambrosioides (L.) Mosyakin & Clemants
Dodonaea viscosa Jacq.
Duranta erecta L.
Echinochloa crus-galli (L.) P. Beauv.
Encelia farinosa A. Gray ex Torr.
Eremophila maculata F. Muell.
Erigeron bonariensis L.
Erigeron sumatrensis Retz.
Eriochloa contracta Hitchc.
Erodium
Erysimum
Escallonia montevidensis Link & Otto
Eucalyptus camaldulensis Dehnh.
Eucalyptus globulus Labill.
Eugenia myrtifolia Sims
Euphorbia hirta L.
Euphorbia terracina L.
Fagopyrum esculentum Moench
Fagus crenata Blume
Ficus carica L.
Fragaria vesca L.
Fraxinus
▼M3 —————
Fuchsia magellanica Lam.
Genista corsica (Loisel.) DC.
Genista ephedroides DC.
Genista monspessulana (L.) L.A.S. Johnson
Genista x spachiana (syn. Cytisus racemosus Broom)
Geranium dissectum L.
Ginkgo biloba L.
Gleditsia triacanthos L.
Grevillea juniperina L.
Hebe
Hedera helix L.
Helianthus annuus L.
Helichrysum italicum (Roth) G. Don
Heliotropium europaeum L.
Hemerocallis
Heteromeles arbutifolia (Lindl.) M. Roem.
Hibiscus schizopetalus (Masters) J.D. Hooker
Hibiscus syriacus L.
Hordeum murinum L.
Hydrangea paniculata Siebold
Ilex vomitoria Sol. ex Aiton
Ipomoea purpurea (L.) Roth
Iva annua L.
Jacaranda mimosifolia D. Don
Juglans
Juniperus ashei J. Buchholz
Koelreuteria bipinnata Franch.
Lactuca serriola L.
Lagerstroemia indica L.
Laurus nobilis L.
Lavandula × allardi (syn. Lavandula × heterophylla)
Lavandula angustifolia Mill.
Lavandula dentata L.
Lavandula × intermedia
Lavandula stoechas L.
Ligustrum lucidum L.
Lippia nodiflora (L.) Greene
Liquidambar styraciflua L.
Liriodendron tulipifera L.
Lolium perenne L.
Lonicera japonica (L.) Thunb.
Ludwigia grandiflora (Michx.) Greuter & Burdet
Lupinus aridorum McFarlin ex Beckner
Lupinus villosus Willd.
Magnolia grandiflora L.
Malva
Marrubium vulgare L.
Medicago polymorpha L.
Medicago sativa L.
Melilotus
Melissa officinalis L.
Metrosideros
▼M3 —————
Modiola caroliniana (L.) G. Don
Montia linearis (Hook.) Greene
Morus
Myoporum insulare R. Br.
Myrtus communis L.
Nandina domestica Murray
Neptunia lutea (Leavenw.) Benth.
Nerium oleander L.
Nicotiana glauca Graham
Olea europaea L.
Origanum majorana L.
Parthenocissus quinquefolia (L.) Planch.
Paspalum dilatatum Poir.
Pelargonium
▼M3 —————
Persea americana Mill.
Phagnalon saxatile (L.) Cass.
Phillyrea latifolia L.
Phoenix reclinata Jacq.
Phoenix roebelenii O'Brien
Pinus taeda L.
Pistacia vera L.
Plantago lanceolata L.
Platanus
Pluchea odorata (L.) Cass.
Poa annua L.
Polygala myrtifolia L.
Polygala x grandiflora nana
Polygonum arenastrum Boreau
Polygonum lapathifolium (L.) Delarbre
Polygonum persicaria Gray
Populus fremontii S. Watson
Portulaca
Prunus
Pyrus pyrifolia (Burm. f.) Nakai
Quercus
Ranunculus repens L.
Ratibida columnifera (Nutt.) Wooton & Standl.
Rhamnus alaternus L.
Rhus
▼M2 —————
Rosa californica Cham. & Schldl.
Rosa canina L.
Rosa x floribunda
Rosmarinus officinalis L.
Rubus
Rumex crispus L.
Salix
Salsola tragus L.
Salvia apiana Jeps.
Salvia mellifera Greene
Sambucus
Sapindus saponaria L.
Schinus molle L.
Senecio vulgaris L.
Setaria magna Griseb.
Silybum marianum (L.) Gaertn.
Simmondsia chinensis (Link) C. K. Schneid.
Sisymbrium irio L.
Solanum americanum Mill.
Solanum elaeagnifolium Cav.
Solanum lycopersicum L.
Solanum melongena L.
Solidago fistulosa Mill.
Solidago virgaurea L.
Sonchus
Sorghum
Spartium junceum L.
Spermacoce latifolia Aubl.
Stellaria media (L.) Vill.
Streptocarpus
Tillandsia usneoides (L.) L.
Toxicodendron diversilobum (Torr. & A. Gray) Greene
Trifolium repens L.
Ulmus
▼M2 —————
Umbellularia californica (Hook. & Arn.) Nutt.
Urtica dioica L.
Urtica urens L.
Vaccinium
Verbena litoralis Kunth
Veronica
Vicia faba L.
Vicia sativa L.
Vinca
Vitis
Westringia fruticosa (Willd.) Druce
Westringia glabra L.
Xanthium spinosum L.
Xanthium strumarium L.
▼M1 —————
ANEXA II
Zonele în care se înregistrează infecții menționate la articolul 4 alineatul (2) care sunt zone de izolare în sensul articolului 7 alineatul (1)
PARTEA A
Zona în care se înregistrează infecții în Italia
Zona în care se înregistrează infecții în Italia include următoarele zone:
1. Provincia Lecce
2. Localități situate în provincia Brindisi:
|
Brindisi |
|
|
Carovigno |
|
|
Ceglie Messapica |
Numai parcelele cadastrale (Fogli) 11, 20 până la 24, 32 până la 43, 47 până la 62, 66 până la 135 |
|
Cellino San Marco |
|
|
Erchie |
|
|
Francavilla Fontana |
|
|
Latiano |
|
|
Mesagne |
|
|
Oria |
|
|
Ostuni |
Numai parcelele cadastrale (Fogli) 34 până la 38, 48 până la 52, 60 până la 67, 74, 87 până la 99, 111 până la 118, 141 până la 154 și 175 până la 222 |
|
San Donaci |
|
|
San Michele Salentino |
|
|
San Pancrazio Salentino |
|
|
San Pietro Vernotico |
|
|
San Vito dei Normanni |
|
|
Torchiarolo |
|
|
Torre Santa Susanna |
|
|
Villa Castelli |
|
3. Localități situate în provincia Taranto:
|
Avetrana |
|
|
Carosino |
|
|
Faggiano |
|
|
Fragagnano |
|
|
Grottaglie |
Numai parcelele cadastrale (Fogli) 5, 8, 11 până la 14, 17 până la 41, 43 până la 47 și 49 până la 89 |
|
Leporano |
Numai parcelele cadastrale (Fogli) 2 până la 6 și 9 până la 16 |
|
Lizzano |
|
|
Manduria |
|
|
Martina Franca |
Numai parcelele cadastrale (Fogli) 246 până la 260 |
|
Maruggio |
|
|
Monteiasi |
|
|
Monteparano |
|
|
Pulsano |
|
|
Roccaforzata |
|
|
San Giorgio Ionico |
|
|
San Marzano di San Giuseppe |
|
|
Sava |
|
|
Taranto |
Numai: [Secțiunea A, parcelele cadastrale (Fogli) 49, 50, 220, 233, 234, 250 până la 252, 262, 275 până la 278, 287 până la 293 și 312 până la 318] [Secțiunea B, parcelele cadastrale (Fogli) 1 până la 27] [Secțiunea C, parcelele cadastrale (Fogli) 1 până la 11] |
|
Torricella |
|
PARTEA B
Zona în care se înregistrează infecții în Franța
Zona în care se înregistrează infecții în Franța include următoarea zonă:
Regiunea Corsica
PARTEA C
Zona în care se înregistrează infecții în Spania
Zona în care se înregistrează infecții în Spania include următoarea zonă:
Comunitatea Autonomă a Insulelor Baleare
ANEXA III
Soiuri ale plantelor specificate care nu sunt susceptibile la respectiva tulpină a subspeciilor organismului specificat, menționate la articolul 9 alineatul (1) primul paragraf litera (b)
|
Soiuri |
Specii de soiuri |
Subspecii ale organismului specificat |
|
Cabernet Sauvignon |
Vitis vinifera L. |
Xylella fastidiosa subsp. pauca ST 53 |
|
Negroamaro |
Vitis vinifera L. |
Xylella fastidiosa subsp. pauca ST 53 |
|
Primitivo |
Vitis vinifera L. |
Xylella fastidiosa subsp. pauca ST 53 |
( 1 ) „Guidelines for the survey of Xylella fastidiosa (Wells et al.) in the Union territory” (Orientări privind ancheta efectuată pentru depistarea Xylella fastidiosa pe teritoriul Uniunii) http://ec.europa.eu/food/sites/food/files/plant/docs/ph_biosec_legis_guidelines_xylella-survey.pdf.
( 2 ) Decizia de punere în aplicare 2014/917/UE a Comisiei din 15 decembrie 2014 de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Directivei 2000/29/CE a Consiliului în ceea ce privește notificarea prezenței organismelor dăunătoare și măsurile luate sau care urmează să fie luate de statele membre (JO L 360, 17.12.2014, p. 59).
( 3 ) Metodologii de eșantionare a transporturilor – Standard de referință ISPM nr. 31 al Secretariatului Convenției internaționale pentru protecția plantelor, Roma. Publicare 2008.
( 4 ) Orientări pentru programe de eradicare a dăunătorilor – Standard de referință ISPM nr. 9 al Secretariatului Convenției internaționale pentru protecția plantelor, Roma. Publicare 15 decembrie 2011.
( 5 ) Utilizarea unor măsuri integrate într-o abordare sistemică pentru gestionarea riscurilor determinate de dăunători – Standard de referință ISPM nr. 14 al Secretariatului Convenției internaționale pentru protecția plantelor, Roma. Publicare 8 ianuarie 2014.
( 6 ) Directiva 92/90/CEE a Comisiei din 3 noiembrie 1992 de stabilire a anumitor obligații pentru producătorii și importatorii de plante, de produse vegetale sau de alte obiecte, precum și a modalității de înregistrare a acestora (JO L 344, 26.11.1992, p. 38).
( 7 ) OEPP (Organizația Europeană și Mediteraneană pentru Protecția Plantelor), 2012. Tratament cu apă fierbinte pentru a controla fitoplasama Grapevine flavescence dorée. Buletin OEPP/EPPO Bulletin, 42(3), 490-492.
( 8 ) Directiva 92/105/CEE a Comisiei din 3 decembrie 1992 de stabilire a unui grad de standardizare pentru pașapoartele fitosanitare utilizate pentru circulația anumitor plante, produse sau alte obiecte vegetale în cadrul Comunității și de stabilire a procedurilor detaliate de eliberare a acestor pașapoarte și a condițiilor și procedurilor detaliate de înlocuire (JO L 4, 8.1.1993, p. 22).
( 9 ) Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce privește cerințele specifice pentru genurile și speciile de plante fructifere menționate în anexa I la directivă, cerințele specifice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii și normele detaliate privind inspecțiile oficiale (JO L 298, 16.10.2014, p. 22).
( 10 ) Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare fructifer destinat producției de fructe (JO L 267, 8.10.2008, p. 8).
( 11 ) Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/167 a Comisiei din 30 ianuarie 2017 de autorizare temporară a Belgiei, a Republicii Cehe, a Franței și a Spaniei să certifice plantele-mamă prebază și materialul prebază de la anumite specii de plante fructifere menționate în anexa I la Directiva 2008/90/CE a Consiliului, produse în câmp fără protecție contra insectelor (JO L 27, 1.2.2017, p. 143).
( 12 ) Directiva 2004/103/CE a Comisiei din 7 octombrie 2004 privind controalele de identitate și controalele de sănătate ale plantelor, produselor vegetale și altor obiecte incluse în partea B din anexa V la Directiva 2000/29/CE a Consiliului, care pot fi efectuate în alt loc decât punctul de intrare în Comunitate sau într-un loc situat în apropiere, și de stabilire a condițiilor care reglementează aceste controale (JO L 313, 12.10.2004, p. 16).