2011D0381 — RO — 06.06.2015 — 001.001

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

Astfel cum a fost modificat prin:

▼B

DECIZIA COMISIEI

din 24 iunie 2011

de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice a UE pentru lubrifianți

[notificată cu numărul C(2011) 4447]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2011/381/UE)

Articolul 1

Categoria de produse „lubrifianți” conține:

Articolul 2

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

Articolul 3

Pentru a primi eticheta ecologică a UE în temeiul Regulamentului (CE) nr. 66/2010, un produs trebuie să se încadreze în categoria de produse „lubrifianți”, definită la articolul 1 din prezenta decizie, și să respecte criteriile și cerințele de evaluare și verificare aferente stabilite în anexa la prezenta decizie.

▼M1

Articolul 4

Criteriile ecologice pentru categoria de produse „lubrifianți”, precum și cerințele de evaluare și de verificare aferente sunt valabile până la 31 decembrie 2018.

▼B

Articolul 5

În scopuri administrative, numărul de cod atribuit categoriei de produse „lubrifianți” este „027”.

Articolul 6

Decizia 2005/360/CE se abrogă.

Articolul 7

(1)  Prin derogare de la articolul 6, cererile de acordare a etichetei ecologice a UE pentru produsele care se încadrează în categoria de produse „lubrifianți”, depuse înainte de data adoptării prezentei decizii, se evaluează în conformitate cu condițiile stabilite în Decizia 2005/360/CE.

(2)  Cererile de acordare a etichetei ecologice a UE pentru produsele care se încadrează în categoria de produse „lubrifianți”, depuse începând cu data adoptării prezentei decizii și până cel târziu la 30 iunie 2011, se pot baza fie pe criteriile stabilite prin Decizia 2005/360/CE, fie pe criteriile stabilite prin prezenta decizie. Cererile respective sunt evaluate în conformitate cu criteriile pe care se bazează.

(3)  În cazul în care eticheta ecologică a UE se acordă pe baza unei cereri evaluate în conformitate cu criteriile stabilite în Decizia 2005/360/CE, respectiva etichetă ecologică a UE poate fi utilizată timp de 12 luni de la data adoptării prezentei decizii.

Articolul 8

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

ANEXĂ

CADRU

Finalitatea criteriilor

Aceste criterii vizează îndeosebi promovarea produselor a căror utilizare are un impact redus asupra apei și solului și care conțin o proporție ridicată de biomateriale.

CRITERII

Cerințe de evaluare și verificare

(a)   Cerințe

Cerințele specifice de evaluare și verificare sunt indicate în cadrul fiecărui criteriu.

În cazul în care solicitantului i se cere să furnizeze organismului competent declarații, documentație, analize, rapoarte de testare sau alte dovezi care să demonstreze conformitatea cu criteriile în cauză, se înțelege că acestea pot proveni de la solicitant și/sau de la furnizorul/furnizorii săi, ori de la furnizorul sau furnizorii acestuia sau acestora din urmă etc., după caz.

Furnizorul aditivului, al agentului de îngroșare sau al fluidului de bază poate comunica informațiile relevante direct organismului competent.

În măsura posibilului, testările trebuie efectuate de laboratoare care îndeplinesc cerințele generale ale standardului EN ISO 17025 sau cerințe echivalente.

Dacă este cazul, pot fi folosite și alte metode de testare decât cele indicate pentru fiecare criteriu, dacă echivalența lor este acceptată de organismul competent care evaluează cererea.

Dacă este cazul, organismele competente pot solicita documente justificative și pot efectua verificări independente.

Schema generală pentru evaluarea oricărei substanțe constitutive a unui produs lubrifiant figurează în tabelul 1.

(b)   Praguri de măsurare

Toate substanțele constitutive prezente în concentrații de peste 0,010 % (g/g), adăugate în mod intenționat și/sau care sunt obținute în mod intenționat în urma unei reacții chimice ce are loc în lubrifiantul care face obiectul cererii, trebuie indicate clar, furnizându-se denumirile lor și concentrațiile masice în care sunt prezente, precum și, după caz, numărul de înregistrare CAS și numărul de înregistrare CE.

Criteriile se aplică după cum urmează:

Mai mult, fracția totală a substanțelor declarate, atunci când criteriile 3 și 4 formulate nu se aplică, trebuie să fie mai mică de 0,5 % (g/g).

CRITERIILE PENTRU ACORDAREA ETICHETEI ECOLOGICE A UE

Criteriul 1 –    Substanțe și amestecuri excluse sau limitate

(a)   Substanțe și amestecuri periculoase

În conformitate cu articolul 6 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 66/2010 privind eticheta UE ecologică, produsul sau constituenții acestuia nu trebuie să conțină substanțe (indiferent de forma sub care se prezintă, inclusiv nanoforme) care îndeplinesc criteriile de atribuire a frazelor de pericol sau de risc menționate mai jos în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ) sau cu Directiva 67/548/CEE a Consiliului ( 4 ) și nici substanțele menționate la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului ( 5 ). Frazele de risc de mai jos se referă, în general, la substanțe. Nanoformele adăugate în mod intenționat produsului trebuie să respecte acest criteriu, indiferent de concentrația în care sunt prezente.

Lista frazelor de pericol și a frazelor de risc:

Acest criteriu se aplică, de asemenea, următoarelor fraze de pericol și fraze de risc:

Cerința de mai sus nu se aplică în cazul substanțelor sau al amestecurilor care își schimbă proprietățile în urma prelucrării (de exemplu, nu mai sunt biodisponibile sau suferă modificări chimice), astfel încât pericolul identificat dispare.

Limitele de concentrație pentru substanțele care îndeplinesc criteriile de la articolul 57 litera (a), (b) sau (c) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 nu trebuie să depășească 0,010 % (g/g). Dacă pentru substanțele care îndeplinesc criteriile de la articolul 57 litera (a), (b) sau (c) sunt menționate limite de concentrație specifică, acestea nu trebuie să depășească o zecime (1/10) din valoarea celei mai mici concentrații specifice indicate, cu excepția cazului în care această valoare scade sub 0,010 % (g/g).

Derogările de la criteriul 1a figurează în tabelul 1.

Evaluarea și verificarea criteriului: solicitantul trebuie să comunice organismului competent formula exactă a produsului. Solicitantul trebuie să demonstreze respectarea acestui criteriu de către substanțele constitutive ale produsului pe baza unor informații constând cel puțin în informațiile menționate în anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. Aceste informații trebuie să facă referire la forma specifică a substanței utilizată în produs, inclusiv la nanoforme. În acest scop, solicitantul trebuie să furnizeze o declarație de conformitate cu acest criteriu, împreună cu o listă de ingrediente și cu fișele cu date de securitate aferente, conform anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, atât pentru produs, cât și pentru toate substanțele incluse în formulă (formule). Limitele de concentrație trebuie menționate în fișele cu date de securitate, conform articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

Trebuie să se furnizeze date suficiente pentru a permite evaluarea pericolelor pentru mediu generate de produs (indicate prin frazele de pericol H400-H413 sau prin frazele de risc: R50, R50/53, R51/53, R52, R52/53, R53), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 sau cu Directiva 67/548/CEE și Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 6 ).

Evaluarea unui produs în vederea determinării pericolelor pentru mediu se realizează prin metoda convențională menționată în anexa III la Directiva 1999/45/CE sau prin metoda însumării descrisă în secțiunea 4.1.3.5.2 din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008. Cu toate acestea, după cum se precizează în anexa III partea C la Directiva 1999/45/CE sau în secțiunea 4.1.3.3 din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, rezultatele testării preparatului (produsul în sine sau pachetul de aditivi) pot fi utilizate ca atare pentru modificarea clasificării referitoare la toxicitatea acvatică la care s-ar fi ajuns prin folosirea metodei convenționale sau a metodei însumării.

(b)   Substanțe incluse în lista prevăzută la articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006

Nu este permisă acordarea niciunei derogări de la excluderea prevăzută la articolul 6 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 66/2010 pentru substanțele identificate drept substanțe ce prezintă motive de îngrijorare deosebită și incluse în lista prevăzută la articolul 59 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, atunci când sunt prezente în amestecuri, în concentrații de peste 0,010 % (g/g).

Evaluare și verificare: lista substanțelor identificate drept substanțe ce prezintă motive de îngrijorare deosebită și incluse în lista substanțelor candidate în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 se găsește la adresa:

http://echa.europa.eu/chem_data/authorisation_process/candidate_list_table_en.asp

La data depunerii cererii, se va face trimitere la această listă.

Limitele de concentrație trebuie menționate în fișele cu date de securitate, în conformitate cu punctul 3.2.1 litera (c) din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 453/2010 al Comisiei ( 7 ).

Criteriul 2 –    Excluderea unor substanțe specifice

Următoarele substanțe declarate nu sunt permise în concentrații de peste 0,010 % (g/g) din produsul final:

Evaluare și verificare: conformitatea cu aceste cerințe trebuie să facă obiectul unei declarații semnate de solicitant.

Criteriul 3 –    Cerințe suplimentare privind toxicitatea acvatică

Solicitantul trebuie să demonstreze conformitatea prin respectarea cerințelor criteriului 3.1 sau ale criteriului 3.2.

Criteriul 3.1 –    Cerințe privind lubrifiantul și componentele sale principale

Trebuie să se furnizeze date privind toxicitatea acvatică acută a principalelor componente și a amestecului.

Datele privind toxicitatea acvatică acută a fiecărei componente principale trebuie menționate pentru fiecare dintre următoarele două niveluri trofice: alge și dafnii ( 10 ). Concentrația critică pentru toxicitatea acvatică acută a fiecărei componente principale trebuie să fie de cel puțin 100 mg/l.

Datele privind toxicitatea acvatică acută a lubrifiantului care face obiectul cererii trebuie menționate pentru fiecare dintre următoarele trei niveluri trofice: alge, dafnii și pești. Concentrația critică pentru toxicitatea acvatică acută a unui lubrifiant din categoriile 1 și 5 trebuie să fie de cel puțin 100 mg/l, iar a unui lubrifiant din categoriile 2, 3 și 4, de cel puțin 1 000  mg/l.

Tabelul 2 sintetizează cerințele pentru diferitele categorii de lubrifianți, în conformitate cu criteriul 3.1.

Evaluare și verificare: sunt acceptate date privind toxicitatea acută în ceea ce privește atât speciile de apă dulce, cât și speciile marine. Testele trebuie realizate în conformitate cu următoarele orientări și utilizând speciile pentru testare adecvate menționate în acestea: ISO/DIS 10253 sau OCDE 201 sau metoda C.3 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 440/2008 al Consiliului ( 11 ) pentru alge, ISO TC 147/SC5/WG2 sau OCDE 202 sau metoda C.2 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 440/20086 pentru dafnii și OCDE 203 sau metoda C.1 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 440/2008 pentru pești. Utilizarea unor metode de testare echivalente recunoscute de un organism competent este, de asemenea, permisă. Sunt acceptate numai următoarele teste biologice: ErC50 (72 ore) pentru alge, EC50 (48 ore) pentru dafnii și LC50 (96 ore) pentru pești.

Criteriul 3.2 –    Cerințe pentru fiecare substanță declarată prezentă în concentrații de peste 0,10 % (g/g)

Rezultatele testelor privind toxicitatea cronică prezentate sub formă de date de tip „concentrație fără efect observat (NOEC)” trebuie indicate pentru fiecare dintre următoarele două niveluri trofice: dafnii și pești.

În cazul în care rezultatele testelor privind toxicitatea cronică lipsesc, trebuie furnizate rezultate ale testelor privind toxicitatea acvatică acută pentru fiecare dintre următoarele două niveluri trofice: alge și dafnii. În fiecare dintre cele cinci categorii de lubrifianți sunt permise una sau mai multe substanțe care prezintă un anumit grad de toxicitate acvatică, în concentrația masică cumulativă menționată în tabelul 1.

Evaluare și verificare: datele de tip „concentrație fără efect observat” (NOEC) pentru cele două niveluri trofice, dafnii și pești, se stabilesc cu ajutorul următoarelor metode de testare: metoda C.20 și metoda C.14 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 440/2008 pentru dafnii și, respectiv, pești sau al unor metode de testare echivalente recunoscute de un organism competent.

Pentru alge și dafnii, sunt acceptate date privind toxicitatea acută în ceea ce privește atât speciile de apă dulce, cât și speciile marine. Testele efectuate în mediu marin trebuie realizate în conformitate cu următoarele orientări și utilizând speciile pentru testare adecvate, menționate în acestea: ISO/DIS 10253 sau OCDE 201 sau metoda C.3 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 440/2008 pentru alge, ISO TC 147/SC5/WG2 sau OCDE 202 sau metoda C.2 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 440/2008 pentru dafnii și OCDE 203 sau metoda C.1 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 440/2008 pentru pești. Utilizarea unor metode de testare echivalente recunoscute de un organism competent este, de asemenea, permisă. Sunt acceptate numai următoarele teste biologice: ErC50 (72 ore) pentru alge și EC50 (48 ore) pentru dafnii.

Evaluarea și verificarea criteriilor 3.1 și 3.2: solicitantul trebuie să furnizeze organismului competent rapoarte de înaltă calitate privind testarea sau date provenind din literatura de specialitate (testare conform protocoalelor și bunelor practici de laborator acceptabile), inclusiv referințe, demonstrând astfel respectarea cerințelor stabilite pentru toxicitatea acvatică în tabelul 1.

În cazul substanțelor sau al preparatelor ușor solubile (< 10 mg/l), pentru determinarea toxicității acvatice poate fi folosită metoda fracției adaptate la apă (WAF – „water-accommodated fraction”). Nivelul de încărcare stabilit, denumit uneori LL50 și corespunzător încărcării letale, poate fi folosit direct în criteriile de clasificare. Prepararea unei fracții adaptate la apă trebuie să respecte recomandările stabilite conform uneia dintre orientările următoare: Raportul tehnic nr. 20 (1986) al ECETOC, anexa III la OCDE 1992 301, documentul de orientare ISO 10634 sau norma ASTM D6081-98 („Standard practice for Aquatic Toxicity Testing for Lubricants: Sample Preparation and Results Interpretation or equivalent methods”). Mai mult, demonstrarea absenței toxicității unei substanțe la limita sa de solubilitate în apă trebuie considerată ca îndeplinind cerințele aferente acestui criteriu.

Nu este necesar să se efectueze un studiu de toxicitate acvatică, dacă:

deoarece astfel de substanțe nu sunt considerate toxice pentru algele și dafniile din sistemul acvatic.

Solubilitatea în apă a substanțelor trebuie stabilită, după caz, în conformitate cu OCDE 105 sau cu metode de testare echivalente.

Fracția cu masa moleculară mai mică de 1 000  g/mol a unui polimer trebuie stabilită în conformitate cu metoda A.19 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 440/2008 sau cu metode de testare echivalente.

Criteriul 4 –    Biodegradabilitatea și potențialul bioacumulator

Cerințele în materie de biodegradabilitate și de potențial bioacumulator trebuie îndeplinite pentru fiecare substanță declarată, prezentă în concentrații de peste 0,10 % (g/g).

Lubrifiantul nu trebuie să conțină substanțe care sunt atât nebiodegradabile, cât și (potențial) bioacumulabile.

Cu toate acestea, lubrifiantul poate conține una sau mai multe substanțe cu un anumit grad de degradabilitate și de bioacumulare potențială sau reală, cu condiția ca valoarea concentrației masice cumulative a acestora să nu depășească valorile indicate în tabelul 1.

Evaluare și verificare: conformitatea trebuie demonstrată prin furnizarea următoarelor informații:

rapoarte de înaltă calitate privind testarea sau date provenind din literatura de specialitate (testare conform protocoalelor și bunelor practici de laborator acceptabile), inclusiv referințe privind biodegradabilitatea și, după caz, bioacumularea (potențială) a fiecărei substanțe constitutive.

4.1.    Biodegradarea

Se consideră că o substanță este în final biodegradabilă (în mediu aerob), în cazul în care:

O substanță este considerată intrinsec biodegradabilă dacă prezintă următoarele valori:

Testul de biodegradare nu trebuie efectuat dacă:

De asemenea, solicitantul poate folosi referințe încrucișate pentru a estima biodegradabilitatea unei substanțe. „Referințele încrucișate” sunt acceptate pentru evaluarea biodegradabilității unei substanțe în cazul în care substanța de referință diferă printr-un singur grup sau fragment funcțional de substanța utilizată în produs. În cazul în care substanța de referință este ușor sau intrinsec biodegradabilă, iar grupul funcțional are un efect pozitiv asupra biodegradării aerobe, atunci substanța utilizată poate fi la rândul ei considerată ușor sau intrinsec biodegradabilă. Grupurile sau fragmentele funcționale cu efect pozitiv asupra biodegradării sunt: alcoolul alifatic și aromatic [-OH], acidul alifatic și aromatic [-C(= O)-OH], aldehida [-CHO], esterul [-C(= O)-O-C], amida [-C(= O)-N sau -C(= S)-N]. Studiul privind substanța de referință trebuie documentat într-o manieră adecvată și fiabilă. În cazul unei comparații cu un fragment nemenționat anterior, este necesară o documentare adecvată și fiabilă a studiilor privind efectul pozitiv al grupului funcțional asupra biodegradării unor substanțe similare din punct de vedere structural.

4.2.    Bioacumulare

Nu este necesar să se determine bioacumularea (potențială) atunci când substanța respectivă:

Deoarece majoritatea substanțelor din compoziția lubrifianților sunt puternic hidrofobe, valoarea FBC ar trebui să se bazeze pe conținutul lipidic în greutate, fiind de asemenea necesar să se asigure un timp de expunere suficient.

Factorul de bioconcentrare (FBC) se evaluează conform metodei C.13 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 440/2008 sau conform unor metode de testare echivalente.

Coeficientul de partiție octanol/apă (log Kow) se evaluează în conformitate cu metoda A.8 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 440/2008, cu metoda OCDE 123 sau cu metode de testare echivalente. În cazul unei substanțe organice, alta decât un surfactant pentru care nu este disponibilă nicio valoare experimentală, poate fi utilizată o metodă de calcul. Sunt autorizate următoarele metode de calcul: CLOGP, LOGKOW, (KOWWIN) și SPARC. Valorile log Kow, estimate cu ajutorul oricăreia dintre aceste metode de calcul, care sunt < 3 sau > 7, indică faptul că substanța respectivă nu prezintă potențial de bioacumulare.

Valorile log Kow sunt aplicabile numai în cazul substanțelor chimice organice. Pentru a evalua potențialul de bioacumulare al compușilor neorganici, al surfactanților și al unor compuși organometalici, trebuie să se efectueze măsurători ale factorului de bioconcentrare.

Criteriul 5 –    Materii prime regenerabile

Conținutul de carbon derivat din materii prime regenerabile al produsului obținut trebuie să fie:

Conținutul de carbon derivat din materii prime regenerabile reprezintă procentul din masa componentei A × [numărul de atomi de C din componenta A, derivați din uleiuri (vegetale) sau din grăsimi (animale), împărțit la numărul total de atomi de C din componenta A] plus procentul din masa componentei B × [numărul de atomi de C din componenta B, derivați din uleiuri (vegetale) sau din grăsimi (animale), împărțit la numărul total de atomi de C din componenta B] plus procentul din masa componentei C × [numărul de atomi de C din componenta C, derivați din uleiuri (vegetale) sau grăsimi (animale), împărțit la numărul total de atomi de C din componenta C], și așa mai departe.

Solicitantul trebuie să indice pe formularul de cerere tipul (tipurile), sursa (sursele) și originea materiei (materiilor) regenerabile ale componentelor principale.

Evaluare și verificare: solicitantul trebuie să furnizeze organismului competent o declarație de conformitate cu acest criteriu.

Criteriul 6 –    Performanța tehnică minimă

Evaluare și verificare: solicitantul trebuie să furnizeze organismului competent o declarație de conformitate cu acest criteriu, însoțită de documentația aferentă.

Criteriul 7 –    Informații care figurează pe eticheta ecologică

Eticheta opțională prevăzută cu spațiu pentru text trebuie să conțină următorul text:

Orientările privind utilizarea etichetei opționale prevăzute cu spațiu pentru text sunt disponibile în cadrul „Guidelines for the use of the EU Ecolabel logo” la adresa: http://ec.europa.eu/environment/ecolabel/promo/logos_en.htm

Evaluare și verificare: solicitantul trebuie să furnizeze organismului competent o mostră de ambalaj al produsului, care să includă eticheta, însoțită de o declarație privind conformitatea cu acest criteriu.

( 1 ) JO L 27, 30.1.2010, p. 1.

( 2 ) JO L 118, 5.5.2005, p. 26.

( 3 ) JO L 353, 31.12.2008, p. 1.

( 4 ) JO 196, 16.8.1967, p. 1.

( 5 ) JO L 396, 30.12.2006, p. 1.

( 6 ) JO L 200, 30.7.1999, p. 1.

( 7 ) JO L 133, 31.5.2010, p. 1.

( 8 ) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

( 9 ) JO L 331, 15.12.2001, p. 1.

( 10 ) În cadrul prezentei decizii, crustaceele pot înlocui dafniile în cazul transmiterii de date privitoare la mediul marin.

( 11 ) JO L 142, 31.5.2008, p. 1.