TEXT consolidat: 32010R0206 — RO

REGULAMENTUL (UE) NR. 206/2010 AL COMISIEI

din 12 martie 2010

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A punctul I la Directiva 90/425/CEE ( 1 ), în special articolul 17 alineatul (2) litera (b) și alineatul (3) litera (a), articolul 17 alineatul (3) litera (c) primul paragraf, articolul 18 alineatul (1) a patra liniuță și articolul 19,

având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman ( 2 ), în special articolul 8, articolul 9 alineatul (2) litera (b) și articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 2004/68/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 de stabilire a normelor de sănătate animală privind importul și tranzitul, în Comunitate, al anumitor ungulate vii, de modificare a Directivelor 90/426/CEE și 92/65/CEE și de abrogare a Directivei 72/462/CEE ( 3 ), în special articolul 3 alineatul (1) primul și al doilea paragraf, articolul 6 alineatul (1) primul paragraf, articolul 7 litera (e), articolul 8, articolul 10 primul paragraf și articolul 13 alineatul (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare ( 4 ), în special articolul 12,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală ( 5 ), în special articolul 9,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman ( 6 ), în special articolul 11 alineatul (1) și articolul 16,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor ( 7 ), în special articolul 48 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Directiva 72/462/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1972 privind problemele de sănătate și inspecție veterinară care apar cu ocazia importurilor de animale din speciile bovină, ovină, caprină și porcină, respectiv de carne proaspătă sau produse din carne provenind din țări terțe ( 8 ) a prevăzut elaborarea unei liste a țărilor sau a părților acestora din care statele membre pot autoriza importul de anumite animale vii și de carne proaspătă provenită de la anumite animale.

(2)

În consecință, s-a adoptat Decizia 79/542/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1976 privind întocmirea listei cu țări terțe sau cu regiuni ale acestora și de stabilire a condițiilor de sănătate animală și publică și de certificare sanitar-veterinară, pentru importul în Uniunea Europeană de anumite animale vii și carne proaspătă provenită de la acestea ( 9 ). Decizia respectivă stabilește condițiile de sănătate pentru importul în Uniune de animale vii, exceptând ecvideele, și pentru importul de carne proaspătă provenită de la aceste animale, inclusiv de la ecvidee, dar excluzând preparatele din carne. Anexele I și II la decizia respectivă stabilesc, de asemenea, liste de țări terțe sau părți ale acestora din care anumite animale vii și carnea proaspătă provenită de la aceste animale pot fi importate în Uniune, precum și modele de certificate sanitar-veterinare.

(3)

De la data adoptării deciziei respective, un anumit număr de cerințe noi în materie de sănătate animală și publică au fost stabilite în alte acte ale Uniunii, constituind astfel un nou cadru de reglementare în acest domeniu. De asemenea, Directiva 72/462/CEE a fost abrogată prin Directiva 2004/68/CE.

(4)

Articolul 20 din Directiva 2004/68/CE prevede că dispozițiile de punere în aplicare privind importul stabilite în conformitate cu deciziile adoptate în temeiul Directivei 72/462/CEE, printre altele Decizia 79/542/CEE, rămân în vigoare până la înlocuirea lor prin măsuri adoptate în temeiul noului cadru de reglementare.

(5)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2004/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 de abrogare a unor directive privind igiena alimentară și normele sanitar-veterinare referitoare la producția și comercializarea anumitor produse de origine animală destinate consumului uman și de modificare a Directivelor 89/662/CEE și 92/118/CEE ale Consiliului, precum și a Deciziei 95/408/CE a Consiliului ( 10 ), normele de punere în aplicare adoptate pe baza Directivei 72/462/CEE încetează să se aplice după adoptarea dispozițiilor necesare pe baza Regulamentelor (CE) nr. 852/2004, (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 sau pe baza Directivei 2002/99/CE.

(6)

Decizia 79/542/CEE a fost modificată de mai multe ori și dispozițiile privind importurile au fost deja introduse în această decizie pe baza noului cadru de reglementare. În vederea asigurării clarității și a transparenței, măsurile menționate în Decizia 79/542/CEE ar trebui inserate într-un nou act legislativ. Prezentul regulament include toate dispozițiile prevăzute în Decizia 79/542/CEE. Prin urmare, prin intrarea în vigoare a prezentului regulament, Decizia 79/542/CEE devine caducă și nu se mai aplică, în așteptarea abrogării sale explicite.

(7)

Directiva 92/65/CEE stabilește cerințele de sănătate animală care reglementează comerțul și importurile în Uniune de animale vii, material seminal, ovule și embrioni care nu fac obiectul cerințelor de sănătate animală menționate în actele specifice ale Uniunii prevăzute în anexa F la directiva respectivă. În temeiul directivei menționate, acele animale vii, material seminal, ovule și embrioni pot fi importate în Uniune doar dintr-o țară terță care se află pe o listă elaborată în conformitate cu procedura menționată în directiva respectivă. De asemenea, astfel de animale vii trebuie însoțite de un certificat de sănătate care să corespundă unui model stabilit în conformitate cu procedura menționată în directiva respectivă.

(8)

Directiva 96/93/CE a Consiliului din 17 decembrie 1996 privind certificarea animalelor și a produselor animaliere ( 11 ) stabilește normele care trebuie respectate pentru eliberarea certificatelor necesare în temeiul legislației veterinare pentru a împiedica certificarea înșelătoare sau frauduloasă. Este adecvat să se garanteze aplicarea unor norme și principii cel puțin echivalente cu cele prevăzute în directiva respectivă de către inspectorii sau medicii veterinari oficiali din țările terțe. Anumite țări terțe, care sunt enumerate în anexa II la prezentul regulament, au oferit garanții suficiente în ceea ce privește existența și punerea în aplicare a unor astfel de norme și principii. Prin urmare, este adecvat să se autorizeze introducerea anumitor animale vii în Uniune din țările terțe respective, cu condiția ca situația lor sanitar-veterinară specifică să nu necesite alte restricții.

(9)

Directiva 2002/99/CE stabilește normele de sănătate animală privind introducerea în Uniune a produselor de origine animală și a produselor obținute din acestea, destinate consumului uman. În temeiul acestei directive, trebuie elaborate liste de țări terțe sau regiuni ale țărilor terțe din care sunt autorizate importurile de produse specificate de origine animală, iar aceste importuri trebuie să respecte anumite cerințe privind certificarea sanitar-veterinară.

(10)

Directiva 2004/68/CE stabilește cerințele de sănătate animală privind importul și tranzitul, în Uniune, al anumitor ungulate vii. Importul acelor ungulate vii în Uniune și tranzitul lor prin Uniune sunt autorizate doar din țări terțe și teritorii care apar pe lista sau listele elaborate în conformitate cu procedura menționată în directiva respectivă, iar acele importuri trebuie să respecte anumite cerințe privind certificarea sanitar-veterinară.

(11)

Sub rezerva dispozițiilor de la articolul 17 alineatul (2) ultimul paragraf din Directiva 92/65/CEE, animalele vii și produsele de origine animală în cazul cărora se aplică Directivele 92/65/CEE, 2002/99/CE și 2004/68/CE pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea doar dacă sunt însoțite de un certificat sanitar-veterinar și respectă cerințele relevante prevăzute de legislația Uniunii.

(12)

În consecință, pentru punerea în aplicare a Directivelor 92/65/CEE, 2002/99/CE și 2004/68/CE, este adecvat să se stabilească în prezentul regulament liste de țări terțe, teritorii și părți ale acestora și condiții specifice de import, inclusiv modele de certificate sanitar-veterinare pentru anumite animale vii și carnea proaspătă provenită de la anumite animale.

(13)

În vederea asigurării coerenței legislației Uniunii, prezentul regulament ar trebui, de asemenea, să ia în considerare cerințele de sănătate publică stabilite în alte acte ale Uniunii, în special în Regulamentele (CE) nr. 852/2004, 853/2004 și 854/2004, care prevăd norme privind igiena produselor alimentare și a alimentelor de origine animală și norme referitoare la organizarea controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman, precum și cerințele prevăzute în Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de control care se aplică anumitor substanțe și reziduurilor acestora existente în animalele vii și în produsele obținute de la acestea ( 12 ) și în Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă ( 13 ).

(14)

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 stabilește normele generale care reglementează efectuarea controalelor oficiale realizate în domeniul alimentelor și al hranei pentru animale, al sănătății animale și al bunăstării animale. Articolul 48 din regulamentul respectiv abilitează Comisia să adopte o listă de țări terțe din care pot fi importate în Uniune produse specifice. Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman, inclusiv stabilirea de liste de țări terțe din care se autorizează importurile de produse de origine animală. Acele norme prevăd că listele respective pot fi combinate cu alte liste alcătuite în scopuri de sănătate publică și sănătate animală.

(15)	Modelele de certificate prevăzute în anexele la prezentul regulament ar trebui, prin urmare, să includă atestări care să certifice îndeplinirea cerințelor de sănătate publică stabilite în Directiva 96/23/CE și în Regulamentele (CE) nr. 999/2001, 852/2004, 853/2004 și 854/2004.

(16)

Modelele de certificate prevăzute în anexele la prezentul regulament ar trebui, de asemenea, să includă atestări care să certifice îndeplinirea cerințelor privind bunăstarea animalelor prevăzute în Directiva 93/119/CE a Consiliului din 22 decembrie 1993 privind protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii ( 14 ) și în Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe ( 15 ).

(17)	Pentru a garanta că sănătatea animalelor vii introduse în Uniune nu este periclitată în timpul transportului lor din țara terță de origine către Uniune, ar trebui stabilite anumite cerințe privind transportul animalelor vii, inclusiv cerințe privind centrele de colectare.

(18)	Pentru a garanta protecția sănătății animale în Uniune, animalele vii ar trebui transportate direct la locul lor de destinație în Uniune.

(19)

Carnea proaspătă introdusă în Uniune pentru tranzitul către o altă țară terță reprezintă un risc neglijabil pentru sănătatea publică. Carnea de acest tip ar trebui, totuși, să respecte toate cerințele relevante pentru sănătatea animală. Prin urmare, ar trebui stabilite dispoziții specifice privind tranzitul cărnii proaspete și stocarea acesteia înaintea tranzitului.

(20)	Ar trebui prevăzute condiții specifice pentru tranzitul prin Uniune al loturilor către și dinspre Rusia, dată fiind situația geografică a Kaliningradului, care afectează doar Letonia, Lituania și Polonia.

(21)

Loturile de carne proaspătă, cu excepția organelor comestibile și a cărnii tocate, de animale de crescătorie din specii nedomestice aparținând ordinului Artiodactyla, provenind de la animale capturate în sălbăticie, ar trebui autorizate în vederea introducerii în Uniune. Pentru a exclude orice risc eventual legat de sănătatea animală, pe care l-ar putea presupune o astfel de introducere, este adecvat ca acele animale să fie separate de animalele sălbatice pentru o perioadă de trei luni înainte de introducerea în Uniune a unor astfel de loturi. Prin urmare, modelul de certificat sanitar-veterinar pentru loturile de acest tip (RUF) ar trebui să țină seama de acest aspect.

(22)

Decizia 2003/881/CE a Comisiei din 11 decembrie 2003 privind condițiile referitoare la sănătatea animală și la certificare în cazul importului de albine (Apis mellifera și Bombus spp.) din unele țări terțe ( 16 ) stabilește condițiile referitoare la sănătatea animală și la certificare în cazul importului de albine din anumite țări terțe. În vederea simplificării legislației Uniunii, măsurile prevăzute în decizia respectivă ar trebui incluse în prezentul regulament. În consecință, Decizia 2003/881/CE ar trebui abrogată.

(23)	Este oportun să se introducă o perioadă de tranziție pentru a permite statelor membre și industriei să ia măsurile necesare pentru conformarea la noile cerințe prevăzute în prezentul regulament.

(24)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

1. Prezentul regulament stabilește cerințele de certificare sanitar veterinară pentru introducerea în Uniune de transporturi care conțin următoarele animale vii sau tipuri de carne proaspătă:

(a) ungulate;

(b) animalele enumerate în partea 2 a anexei IV;

2. Prezentul regulament stabilește listele de țări terțe, teritorii sau părți ale acestora din care transporturile menționate la alineatul (1) pot fi introduse în Uniune.

▼M18 —————

4. Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere cerințelor specifice în materie de certificare prevăzute în alte acte ale Uniunii sau în acorduri încheiate de Uniune cu țări terțe.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a) „ungulate” înseamnă ungulatele definite la articolul 2 litera (d) din Directiva 2004/68/CE;

(b) „carne proaspătă” înseamnă carnea proaspătă definită la punctul 1.10 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(d) „exploatație” înseamnă o fermă sau altă întreprindere agricolă, industrială sau comercială supravegheată oficial, inclusiv grădinile zoologice, parcurile de distracții și rezervațiile naturale sau de vânătoare, în care animalele sunt deținute sau crescute în mod obișnuit.

CAPITOLUL II

CONDIȚIILE DE INTRODUCERE A ANIMALELOR VII ÎN UNIUNE

Articolul 3

Condiții generale de introducere a ungulatelor în Uniune

Transporturile de ungulate se introduc în Uniune doar dacă îndeplinesc următoarele condiții:

(a) provin din țări terțe, teritorii sau părți ale acestora enumerate în coloanele 1, 2 și 3 din tabelul care figurează în partea 1 a anexei I, pentru care în coloana 4 din tabelul respectiv se menționează un model de certificat sanitar-veterinar corespunzând transportului în cauză;

(b) sunt însoțite de certificatul veterinar adecvat, elaborat în conformitate cu modelul corespunzător de certificat sanitar veterinar prevăzut în partea 2 a anexei I, ținând seama de condițiile specifice indicate în coloana 6 din tabelul prevăzut în partea 1 a anexei respective, completat și semnat de către un medic veterinar oficial din țara terță exportatoare;

(i) garanțiile suplimentare prevăzute în certificatul respectiv, în cazul în care se indică acest fapt în coloana 5 din tabelul care figurează în anexa I partea 1;

(ii) orice cerințe suplimentare de certificare veterinară pe care statul membru de destinație le-ar putea impune în conformitate cu legislația veterinară a Uniunii și care sunt incluse în certificat.

Articolul 3a

Condiții pentru introducerea ungulatelor destinate unui organism, institut sau centru autorizat

1. Prin derogare de la articolul 3, autoritatea competentă a unui stat membru poate autoriza introducerea pe teritoriul său transporturi de ungulate din speciile enumerate în tabelele 1, 2 și 3 din partea 1 din anexa VI, în cazul în care loturile respective sunt destinate unui organism, institut sau centru autorizat, cu condiția îndeplinirii următoarelor cerințe:

(a) autoritatea competentă a statului membru de destinație a efectuat o evaluare a riscurilor pentru sănătatea animalelor pe care fiecare din transporturi le poate prezenta pentru Uniune;

(b) transporturile în cauză provin dintr-o țară terță, teritoriu sau dintr-o parte a acestora, care sunt incluse în una dintre listele prevăzute în:

(i) Partea 1 din anexa I sau în partea 1 din anexa II la prezentul regulament,

(ii) Decizia 2004/211/CE ( 18 ), Decizia 2007/777/CE ( 19 ), Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ( 20 ), Regulamentul (CE) nr. 119/2009 ( 21 ), Regulamentul (UE) nr. 605/2010 ( 22 ),

(c) ungulatele provin de la un organism, institut sau centru dintr-o țară terță, teritoriu sau parte a acestora, la care se face referire la litera (a), care sunt incluse în lista întocmită în conformitate cu articolul 3c;

(d) ungulatele au fost ținute în carantină în instalații protejate împotriva vectorilor în spațiile organismului, institutului sau centrului menționat la litera (c) pentru perioada prevăzută în certificatele relevante;

(e) ungulatele sunt transportate direct la un organism, institut sau centru autorizat în statul membru de destinație;

(f) ungulatele sunt însoțite de un certificat veterinar adecvat, elaborat în conformitate cu modelul corespunzător de certificat veterinar prevăzut în tabelele 1, 2 și 3 din partea 1 din anexa VI și care figurează în partea 2 a anexei respective;

(g) ungulatele respectă cerințele prevăzute în modelul de certificat veterinar menționat la litera (f).

Statul membru de destinație informează Comisia și celelalte state membre în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală în legătură cu autorizația acordată în temeiul primului paragraf, înainte de introducerea ungulatelor pe teritoriul său.

2. În cazul în care circumstanțe excepționale fac imposibilă respectarea condițiilor de la alineatul (1) literele (c) și (d), autoritatea competentă a statului membru de destinație poate autoriza introducerea pe teritoriul său de ungulate din speciile enumerate în tabelele 1, 2 și 3 din partea 1 din anexa VI provenite de la alte exploatații care nu respectă cerințele prevăzute la literele respective, sub rezerva respectării cerințelor prevăzute la alineatul (1) literele (a), (b) și (e) - (g) și a îndeplinirii următoarelor condiții suplimentare:

(a) o cerere de autorizare prealabilă a fost prezentată de proprietar sau de o persoană fizică care reprezintă respectivul proprietar, iar statul membru de destinație a acordat o astfel de autorizație după efectuarea unei evaluări a riscurilor care a indicat că introducerea ungulatelor în cauză pe teritoriul său nu constituie un risc pentru sănătatea animală în Uniune;

(b) ungulatele au fost ținute în carantină în țara terță, teritoriul sau partea acesteia de origine sub control oficial pe durata necesară îndeplinirii condițiilor de sănătate animală stabilite în modelul de certificat veterinar menționat la litera (f):

(i) într-un loc aprobat de către autoritatea competentă din țara terță, teritoriul sau parte a acesteia din care provin animalele;

(ii) în conformitate cu modalitățile prevăzute în autorizație, care trebuie să prezinte cel puțin aceleași garanții ca și cele prevăzute la alineatul (1) literele (a), (b) și (e) - (g).

În cazul în care ungulatele sunt introduse în Uniune în temeiul primului paragraf, ele trebuie să fie ținute în carantină într-un organism, institut sau centru de destinație autorizate timp de cel puțin șase luni de la momentul introducerii în Uniune, perioadă în care cerințele prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/425/CEE a Consiliului pot fi aplicate de către autoritățile competente.

Statul membru care autorizează introducerea ungulatelor în temeiul primului paragraf informează Comisia și celelalte state membre în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală cu privire la această autorizație, înainte de introducerea ungulatelor pe teritoriul său.

Articolul 3b

Condiții pentru intrarea pe teritoriul statelor membre, altele decât statul membru de destinație, și pentru tranzitul pe teritoriul acestora, a ungulatelor destinate unui organism, institut sau centru autorizat

Tranzitul ungulatelor menționate la articolul 3a printr-un stat membru, altul decât statul membru de destinație, este permis numai sub rezerva autorizării de către autoritatea competentă a statului membru de tranzit. Această autorizație poate fi acordată numai pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de autoritatea competentă respectivă, ținând cont de informațiile care i-au fost prezentate de către statul membru de destinație.

Statul membru de destinație informează Comisia și celelalte state membre în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, înainte de tranzit, atunci când autorizează introducerea de animale în condițiile prevăzute la articolul 3a.

Articolul 3c

Lista organismelor, institutelor sau centrelor autorizare din țările terțe, teritoriile sau părțile acestora

1. În urma unei evaluări a respectării condițiilor prevăzute la alineatul (2), fiecare stat membru poate stabili o listă a organismelor, institutelor și centrelor din care, în conformitate cu articolul 3a alineatul (1), poate fi autorizată introducerea de ungulate pe teritoriul său.

2. Un organism, institut sau centru dintr-o țară terță, teritoriu sau parte a acesteia este inclusă în lista menționată la alineatul (1) doar în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) organismul, institutul sau centrul respectă cerințele stabilite în partea 3 din anexa VI;

(b) organismul, institutul sau centrul este autorizat de către autoritatea competentă din țara terță, teritoriul sau partea acesteia în care este situat respectivul organism, institut sau centru;

(c) autoritatea competentă a țării terțe, teritoriului sau a părții acesteia oferă garanții suficiente care să ateste respectarea condițiilor privind autorizarea organismelor, institutelor sau centrelor prevăzute în partea 4 din anexa VI.

3. Un stat membru poate include în lista menționată la alineatul (1) organisme, institute sau centre din țările terțe care sunt deja incluse într-o astfel de listă stabilită de un alt stat membru, fără să fi evaluat respectarea condițiilor prevăzute la alineatul (2).

4. Statele membre actualizează listele menționate la alineatul (1), ținând seama în special de orice suspendare sau retragere a aprobării acordate de autoritatea competentă a unei țări terțe, a unui teritoriu sau a unei regiuni a acesteia organismelor, institutelor sau centrelor situate în acestea și incluse în listele respective.

5. Statele membre pun la dispoziția publicului, prin intermediul unor pagini de internet informative, listele menționate la alineatul (1) și actualizează aceste pagini de internet informative.

6. Statele membre comunică Comisiei adresele de internet ale paginilor de internet informative.

Articolul 4

Condiții aplicabile centrelor de colectare pentru anumite transporturi de ungulate

1. Transporturile de ungulate care conțin animale vii provenind din mai multe exploatații sunt introduse în Uniune doar dacă sunt constituite în centre de colectare autorizate de către autoritatea competentă din țara terță, teritoriul sau parte a acesteia din care provin animalele în conformitate cu cerințele stabilite în anexa I partea 5.

2. Transporturile de ungulate introduse în Uniune în conformitate cu articolul 3a sau articolul 6 nu provin din mai multe exploatații și nu sunt constituite în centre de colectare.

Articolul 5

Protocoale de standardizare a materialelor și a procedurilor de eșantionare și testare aplicabile ungulatelor

În cazul în care în certificatele veterinare enumerate în coloana 4 din tabelul prevăzut în partea 1 a anexei I se prevede prelevarea de probe și realizarea de teste pentru detectarea bolilor enumerate în partea 6 a anexei respective, în vederea introducerii în Uniune a transporturilor de ungulate, astfel de prelevări și testări se realizează de către autoritatea competentă din țara terță de origine sau sub controlul acesteia, în conformitate cu protocoalele de standardizare a materialelor și a procedurilor de testare menționate în partea 6 a anexei respective.

Articolul 6

Condiții speciale pentru anumite transporturi de ungulate importate în Saint Pierre și Miquelon și introduse în Uniune

Transporturile de ungulate din speciile enumerate în tabelul din partea 7 a anexei I care au fost introduse în Saint Pierre și Miquelon cu mai puțin de șase luni înaintea datei de expediere din Saint Pierre și Miquelon către Uniune se introduc în Uniune doar dacă:

(a) îndeplinesc cerințele în materie de ședere și carantină prevăzute în capitolul 1 din partea respectivă;

(b) au fost testate în conformitate cu cerințele privind testele de sănătate animală prevăzute în capitolul 2 din partea respectivă.

Articolul 7

Condiții generale de introducere a anumitor specii de albine în Uniune

1. Transporturile de albine din speciile enumerate în tabelul 1 din partea 2 a anexei IV se introduc în Uniune doar din țări terțe sau teritorii:

(a) enumerate în anexa II partea 1;

(b) în care prezența locei americane, a gândacului mic de stup (Aethina tumida) și a căpușei Tropilaelaps (Tropilaelaps spp.) fac obiectul notificării obligatorii pe întreg teritoriul țării terțe sau teritoriului în cauză.

2. Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), transporturile de albine pot fi introduse în Uniune dintr-o parte a țării terțe sau teritoriului enumerate în partea 1 din anexa II, care este:

(a) o parte izolată din punct de vedere geografic și epidemiologic a țării terțe sau a teritoriului acesteia;

(b) enumerată în coloana a treia din tabelul prevăzut în secțiunea 1 din partea 1 a anexei IV.

Atunci când se aplică această derogare, introducerea în Uniune a transporturilor de albine este interzisă din toate părțile țării terțe sau teritoriului în cauză care nu sunt enumerate în coloana a treia din tabelul prevăzut în secțiunea 1 din partea 1 a anexei IV.

3. Transporturile de albine din speciile enumerate în tabelul 1 din partea 2 a anexei IV sunt formate:

(a) fie din cuști cu mătci (Apis mellifera și Bombus spp.), fiecare conținând o singură matcă cu cel mult 20 de însoțitoare, fie din

(b) recipiente cu bondari (Bombus spp.), conținând fiecare o colonie cu maximum 200 de bondari adulți.

4. Transporturile de albine din speciile enumerate în tabelul 1 din partea 2 a anexei IV:

(a) sunt însoțite de certificatul veterinar adecvat, elaborat în conformitate cu modelul corespunzător de certificat veterinar prevăzut în partea 2 a anexei IV și completat și semnat de către un medic veterinar oficial din țara terță exportatoare;

(b) respectă cerințele veterinare prevăzute în certificatul veterinar menționat la litera (a).

Articolul 8

Condiții generale privind transportul de animale vii către Uniune

În cursul perioadei ulterioare încărcării efectuate în țara terță de origine și anterior sosirii la postul de inspecție frontieră pentru introducerea în Uniune, transporturile de animale vii nu sunt:

(a) transportate împreună cu animale vii care:

(i) nu sunt destinate a fi introduse în Uniune; sau

(ii) au un status de sănătate scăzut

(b) descărcate sau, în cazul în transportului pe calea aerului, mutate într-o altă aeronavă sau transportate cu mijloace de transport rutier, feroviar sau deplasate în mers printr-o țară terță, un teritoriu sau o parte a acesteia care nu este autorizată pentru importul animalelor respective în Uniune.

Articolul 9

Durata maximă a transportului de animale vii către Uniune

Transporturile de animale vii se introduc în Uniune doar în cazul în care sosesc la postul de inspecție la frontieră de introducere în Uniune în termen de 10 zile de la data emiterii certificatului veterinar adecvat.

În cazul transportului maritim, acest termen de 10 zile se extinde cu o perioadă suplimentară corespunzătoare duratei călătoriei pe mare, astfel cum este atestată printr-o declarație semnată de căpitanul navei, întocmită în conformitate cu partea 3 a anexei I și anexată în original la certificatul veterinar.

Articolul 10

Condiții speciale privind pulverizarea loturilor de animale vii transportate pe calea aerului către Uniune

În cazul în care transporturile de animale vii, cu excepția loturilor de albine, sunt transportate pe calea aerului, cușca sau containerul în care sunt transportate, precum și spațiul înconjurător, se pulverizează cu un insecticid adecvat.

Această pulverizare se efectuează imediat înainte de închiderea ușilor aeronavei după încărcare și după fiecare deschidere ulterioară a ușilor aeronavei într-o țară terță, până la sosirea avionului la destinația sa finală.

Comandantul de bord certifică efectuarea pulverizării prin semnarea unei declarații, întocmită în conformitate cu partea 4 din anexa I și anexată în original la certificatul veterinar.

Articolul 11

Condiții care trebuie aplicate în urma introducerii în Uniune a anumitor transporturi de ungulate

1. După introducerea în Uniune, transporturile de ungulate, altele decât cele menționate la articolul 3a, sunt transportate fără întârziere în mijloace de transport protejate împotriva vectorilor către exploatația de destinație.

Aceste ungulate rămân în exploatația respectivă pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile, în afara cazului în care sunt expediate direct către un abator.

2. În urma introducerii în Uniune, transporturile de ungulate destinate sacrificării imediate se trimit fără întârziere abatorului de destinație, unde sunt sacrificate în termen de cinci zile lucrătoare de la data sosirii în abator.

Articolul 12

Condiții specifice privind tranzitul anumitor transporturi de ungulate prin țări terțe

În cazul în care se aplică condiția specifică I prevăzută în partea 1 din anexa I, pentru a permite transporturilor de ungulate menționate în condiția respectivă originare dintr-unul dintre statele membre și destinate unui alt stat membru să tranziteze printr-o țară terță, teritoriu sau parte a acesteia care sunt enumerate în tabelul din partea 1 a anexei I, dar pentru care nu există niciun model de certificat veterinar corespunzător pentru transporturile de ungulate în cauză menționate în coloana 4 din tabelul respectiv, se aplică următoarele condiții:

(a) pentru bovine pentru îngrășare:

(i) exploatațiile de destinație finală trebuie desemnate în prealabil de către autoritatea competentă a destinației finale;

(ii) animalele vii incluse în lot nu trebuie să părăsească exploatația de destinație finală decât în vederea sacrificării imediate;

(iii) toate intrările și ieșirile animalelor vii în și din exploatația de destinație finală trebuie să se efectueze sub controlul autorității competente atât timp cât animalele care compun lotul sunt ținute în exploatație.

(b) pentru ungulate destinate sacrificării imediate, se aplică articolul 11 alineatul (2).

Articolul 12a

Derogare pentru tranzitul prin Lituania al anumitor loturi de animale vii din specia bovină destinate reproducerii și producției

1. Tranzitul rutier prin Lituania al loturilor de animale vii din specia bovine destinate reproducerii și producției provenite din regiunea Kaliningrad din Rusia și expediate spre o destinație din afara Uniunii este autorizat în următoarele condiții:

(a) animalele intră în Lituania la punctul de control la frontieră situat pe drumul spre Kybartai și ies din Lituania la postul de control la frontieră Medininkai;

(b) animalele sunt transportate în containere depozitate în vehicule rutiere, sigilate de serviciile veterinare ale autorității competente din Lituania la postul de control la frontiera de introducere în Uniune, situat pe drumul spre Kybartai, cu un sigiliu cu un număr de serie;

(c) documentele menționate la articolul 7 alineatul (1) a treia liniuță din Directiva 91/496/CEE a Consiliului, inclusiv certificatul sanitar-veterinar completat în mod corespunzător în conformitate cu modelul de certificat sanitar-veterinar „BOV-X-TRANSIT-RU” stabilit în partea 2 din anexa I la prezentul regulament, care însoțesc animalele de la postul de control la frontieră situat pe drumul spre Kybartai până la postul de control la frontieră Medininkai, sunt ștampilate pe fiecare pagină cu mențiunea „NUMAI PENTRU TRANZIT DIN REGIUNEA KALININGRAD DIN RUSIA PRIN LITUANIA”, ștampilă aplicată de medicul veterinar oficial al autorității competente responsabile pentru punctul de control la frontieră de pe drumul spre Kybartai;

(d) sunt respectate cerințele prevăzute la articolul 9 din Directiva 91/496/CEE a Consiliului;

(e) lotul este certificat ca fiind acceptabil pentru tranzit prin Lituania în documentul sanitar-veterinar comun de intrare menționat la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 282/2004 al Comisiei ( 23 ) și semnat de medicul veterinar oficial de la punctul de control la frontieră de pe drumul spre Kybartai;

(f) animalele sunt însoțite de un certificat de sănătate care le permite intrarea liberă în Belarus și de un certificat sanitar-veterinar eliberat pentru locul de destinație a animalelor în Rusia.

2. Lotul nu este descărcat în Uniune și este transportat direct la punctul de control la frontieră de ieșire Medininkai.

Medicul veterinar oficial la punctul de control la frontieră Medininkai completează partea 3 a documentului sanitar-veterinar comun de intrare după ce s-a verificat, în cadrul controalelor de ieșire a lotului, că este vorba de același lot care a intrat în Lituania la punctul de control la frontieră de pe drumul spre Kybartai.

3. În cazul unei nereguli sau situații de urgență în timpul tranzitului, statul membru de tranzit aplică, după caz, măsurile prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (b) a doua liniuță din Directiva 90/425/CEE ( 24 ).

4. Autoritatea competentă din Lituania verifică în mod regulat dacă numărul de loturi care intră și părăsesc teritoriul Uniunii este același.

Articolul 13

Condiții care trebuie aplicate în urma introducerii în Uniune a transporturilor de albine menționate la articolul 7

1. Transporturile de mătci menționate la articolul 7 alineatul (3) litera (a) se trimit fără întârziere către locul desemnat de destinație finală unde stupii se plasează sub controlul autorității competente și mătcile sunt transferate către noi cuști înainte de a fi introduse în colonii locale.

2. Cuștile, însoțitoarele și alte materiale care însoțesc mătcile din țara terță de origine se trimit la un laborator desemnat de autoritatea competentă pentru a fi examinate în vederea depistării:

(a) gândacului mic de stup (Aethina tumida), a ouălor sau a larvelor acestuia;

(b) urmelor de căpușă Tropilaelaps (Tropilaelaps spp.).

După examenul de laborator, cuștile, însoțitoarele și materialul se distrug.

3. Loturile de bondari (Bombus spp.) menționate la articolul 7 alineatul (3) litera (b) se trimit fără întârziere către locul desemnat de destinație.

Bondarii respectivi pot rămâne în containerul în care au fost introduși în Uniune până la sfârșitul duratei de viață a coloniei.

Containerul respectiv și materialul care a însoțit bondarii din țara terță de origine se distrug cel târziu la sfârșitul duratei de viață a coloniei.

Articolul 13a

Condiții care trebuie aplicate în urma introducerii unor transporturi de ungulate destinate unor organisme, institute sau centre autorizate

1. În urma introducerii lor în Uniune, transporturile de ungulate destinate organismelor, institutelor sau centrelor autorizate sunt transportate fără întârziere către organismul, institutul sau centrul autorizat de destinație în mijloace de transport protejate împotriva vectorilor și construite astfel încât animalele să nu poată scăpa, iar materiile fecale, urina, litiera, nutrețul, deșeurile sau orice alte materiale să nu se scurgă sau să cadă din vehicul sau container în timpul transportului.

2. Animalele trebuie ținute în carantină în instalații protejate împotriva vectorilor la sediul organismului, institutului sau centrului autorizat din statul membru de destinație pentru o perioadă de minimum 30 de zile. După perioada de carantină de 30 de zile, este posibil ca animalele să fie deplasate la un alt organism, institut sau centru autorizat.

3. Animalele introduse într-un organism, institut sau centru autorizat pot fi transportate numai către o destinație, alta decât un organism, institut sau centru autorizat în următoarele condiții:

(a) au trecut cel puțin șase luni de la momentul introducerii în Uniune, și

(b) deplasarea este realizată în conformitate cu punctul 4 din anexa C la Directiva 92/65/CEE.

4. Prin derogare de la alineatul (3), animalele pot părăsi un organism, institut sau centru autorizat înainte de expirarea perioadei de șase luni menționate la alineatul respectiv, numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) animalele sunt exportate către o țară terță, un teritoriu sau o regiune a acesteia;

(b) în scopul exportării lor menționate la litera (a), animalele sunt transportate în mijloace de transport care sunt protejate împotriva vectorilor și construite astfel încât animalele să nu poată scăpa, iar materiile fecale, urina, litiera, nutrețul, deșeurile sau orice alte materiale să nu poată zbura sau cădea din vehicul sau container în timpul transportului.

CAPITOLUL III

CONDIȚII DE INTRODUCERE A CĂRNII PROASPETE ÎN UNIUNE

Articolul 14

Condiții generale pentru importul de carne proaspătă

Transporturile de carne proaspătă destinată consumului uman se importă în Uniune doar dacă îndeplinesc următoarele condiții:

(a) provin din țări terțe, teritorii sau părți ale acestora enumerate în coloanele 1, 2 și 3 din tabelul care figurează în partea 1 a anexei II, pentru care în coloana 4 din tabelul respectiv se menționează un model de certificat veterinar corespunzând transportului în cauză;

(b) sunt prezentate la postul de inspecție la frontieră de introducere în Uniune însoțite de certificatul veterinar adecvat, întocmit în conformitate cu modelul corespunzător de certificat veterinar prevăzut în partea 2 a anexei II, ținând seama de condițiile specifice indicate în coloana 6 din tabelul prevăzut în partea 1 a anexei respective, completat și semnat de către un medic veterinar oficial din țara terță exportatoare;

(i) garanțiile suplimentare prevăzute în certificatul respectiv, în cazul în care se indică acest fapt în coloana 5 din tabelul care figurează în anexa II partea 1;

(ii) orice cerințe suplimentare în materie de certificare veterinară pe care statul membru de destinație le-ar putea impune în conformitate cu legislația veterinară a Uniunii și care sunt incluse în certificat.

Articolul 15

Condiții care trebuie aplicate în urma importului de carcase nejupuite de vânat sălbatic paricopitat

În conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Directiva 97/78/CE ( 25 ) a Consiliului, transporturile de carcase nejupuite de vânat sălbatic paricopitat destinate consumului uman după o prelucrare ulterioară se trimit fără întârziere către unitatea de prelucrare de destinație.

Articolul 16

Tranzitul și stocarea cărnii proaspete

Introducerea în Uniune a transporturilor de carne proaspătă care nu sunt destinate importului în Uniune, dar care sunt destinate unei țări terțe, fie prin tranzit imediat, fie după depozitare în Uniune în conformitate cu articolul 12 alineatul (4) și cu articolul 13 din Directiva 97/78/CE, se autorizează doar dacă transporturile respectă următoarele condiții:

(b) respectă cerințele specifice de sănătate animală pentru transportul în cauză, prevăzute în modelul de certificat veterinar relevant menționat la litera (a);

(c) sunt însoțite de un certificat veterinar, elaborat în conformitate cu modelul de certificat veterinar prevăzut în anexa III și completat și semnat de către un medic veterinar oficial din țara terță exportatoare;

(d) sunt certificate ca fiind acceptabile pentru tranzit, inclusiv pentru depozitare, după caz, în documentul veterinar comun de intrare menționat la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 136/2004 ( 26 ) al Comisiei, semnat de medicul veterinar oficial de la postul de inspecție la frontieră de introducere în Uniune.

Articolul 17

Derogare pentru tranzitul prin Letonia, Lituania și Polonia

1. Prin derogare de la articolul 16, tranzitul rutier și feroviar prin Uniune, între punctele desemnate de control la frontieră în Letonia, Lituania și Polonia enumerate în Decizia 2009/821/CE ( 27 ) a Comisiei, al transporturilor provenind din Rusia și destinate acestei țări, direct sau printr-o altă țară terță, se autorizează dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) transportul este sigilat cu un sigiliu purtând un număr de serie, la postul de inspecție la frontieră de introducere în Uniune, de către serviciile veterinare ale autorității competente;

(b) documentele care însoțesc transportul, prevăzute la articolul 7 din Directiva 97/78/CE cuprind pe fiecare pagină o ștampilă aplicată de medicul veterinar oficial al autorității competente responsabile de postul de inspecție la frontieră de introducere în Uniune, purtând mențiunea „EXCLUSIV PENTRU TRANZIT PRIN UE CU DESTINAȚIA RUSIA”;

(d) transportul este certificat ca acceptabil pentru tranzit pe documentul veterinar comun de intrare semnat de către medicul veterinar oficial al postului de inspecție la frontieră de introducere în Uniune.

2. Nu sunt permise descărcarea sau depozitarea unor astfel de transporturi pe teritoriul Uniunii, în sensul articolului 12 alineatul (4) sau al articolului 13 din Directiva 97/78/CE.

3. Autoritatea competentă efectuează cu regularitate audituri pentru a verifica dacă numărul de transporturi și cantitățile de produse care părăsesc teritoriul Uniunii corespund numărului și cantităților care au fost introduse pe teritoriul comunitar.

▼M17

Articolul 17a

Derogare pentru tranzitul prin Croația al transporturilor care provin din Bosnia și Herțegovina și care au ca destinație țări terțe

1. Prin derogare de la articolul 16, se autorizează tranzitul direct pe cale rutieră prin Uniune între punctul de control la frontieră din Nova Sela și punctul de control la frontieră din Ploče al transporturilor care provin din Bosnia și Herțegovina și care au ca destinație țări terțe, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) transportul este sigilat de către medicul veterinar oficial, cu un sigiliu numerotat în serie, la punctul de control la frontieră de intrare;

(b) documentele care însoțesc transportul, prevăzute la articolul 7 din Directiva 97/78/CE, prezintă, pe fiecare pagină, ștampila „NUMAI PENTRU TRANZIT PRIN UE CU DESTINAȚIA ȚĂRI TERȚE” aplicată de medicul veterinar oficial la punctul de control la frontieră de intrare;

(d) transportul este certificat de către medicul veterinar oficial de la punctul de control la frontieră de intrare ca fiind acceptabil pentru tranzit în documentul sanitar-veterinar comun de intrare menționat la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 136/2004.

2. Nu sunt permise descărcarea sau depozitarea unor astfel de transporturi pe teritoriul Uniunii, astfel cum sunt definite la articolul 12 alineatul (4) sau la articolul 13 din Directiva 97/78/CE.

3. Autoritatea competentă efectuează periodic audituri pentru a verifica dacă numărul de transporturi și cantitățile de produse care părăsesc Uniunea corespund numărului și cantităților introduse în Uniune.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII GENERALE, TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 18

Certificare

Certificatele veterinare solicitate prin prezentul regulament se completează în conformitate cu notele explicative din anexa V.

Cu toate acestea, această cerință nu împiedică utilizarea certificării electronice sau a altor sisteme autorizate, armonizate la nivelul Uniunii.

Articolul 19

Dispoziții tranzitorii

În cursul unei perioade tranzitorii, transporturile de animale vii, cu excepția albinelor provenind din statul Hawaii, precum și de carne proaspătă destinată consumului uman, pentru care s-au emis certificate înainte de 30 noiembrie 2010 în conformitate cu cerințele Deciziilor 79/542/CEE și 2003/881/CE pot fi introduse în continuare în Uniune până la 31 mai 2011.

Articolul 20

Abrogare

Decizia 2003/881/CE se abrogă.

Articolul 21

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

ANEXA I

UNGULATE

PARTEA 1

Lista țărilor terțe, teritoriilor sau părților acestora (1)

Codul ISO și numele țării terțe	Codul teritoriului	Descrierea țării terțe, a teritoriului sau a părții acestuia	Certificat sanitar-veterinar		Condiții specifice
Codul ISO și numele țării terțe	Codul teritoriului		Model(e)	GS	Condiții specifice
1	2	3	4	5	6
CA – Canada	CA-0	Întreaga țară	POR-X		IVb IX V
CA – Canada	CA-1	Întreaga țară, cu excepția regiunii Okanagan Valley din Columbia Britanică, descrisă după cum urmează: — De la un punct de pe frontiera Canada/Statele Unite 120°15’ longitudine, 49° latitudine — Spre nord către un punct de 119°35’ longitudine, 50°30’ latitudine — Spre nord-est către un punct de 119° longitudine, 50°45’ latitudine — Spre sud către un punct de pe frontiera Canada/Statele Unite 118°15’ longitudine, 49° latitudine	BOV-X, OVI-X, OVI-Y RUM (2)	A	IVb IX V
CH – Elveția	CH-0	Întreaga țară	(3)
CL – Chile	CL-0	Întreaga țară	BOV-X,OVI-X, RUM
CL – Chile	CL-0	Întreaga țară	POR-X, SUI	B
GL – Groenlanda	GL-0	Întreaga țară	OVI-X, RUM		V
▼M16 —————
▼M8
IS – Islanda	IS-0	Întreaga țară	BOV-X, BOV-Y RUM, OVI-X, OVI-Y
IS – Islanda	IS-0	Întreaga țară	POR-X, POR-Y	B
ME – Muntenegru	ME-0	Întreaga țară			I
MK – fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (4)	MK-0	Întreaga țară			I
NZ – Noua Zeelandă	NZ-0	Întreaga țară	BOV-X, BOV-Y, RUM, POR-X, POR-Y OVI-X, OVI-Y		III V
PM – Saint Pierre și Miquelon	PM-0	Întreaga țară	BOV-X, BOV-Y, RUM, OVI-X, OVI-Y CAM
RS – Serbia (5)	RS-0	Întreaga țară			I
RU – Rusia	RU-0	Întreaga țară
	RU-1	Întreaga țară, cu excepția regiunii Kaliningrad
	RU-2	Regiunea Kaliningrad	BOV-X-TRANSIT-RU		X
▼M12
US – Statele Unite	US-0	Întreaga țară	POR-X	D
▼M8
(1) Fără a aduce atingere cerințelor specifice privind certificarea, prevăzute de orice acorduri relevante încheiate de Uniune cu state terțe. (2) Exclusiv pentru animalele vii, altele decât animalele aparținând speciilor de cervidee. (3) Certificate în conformitate cu Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind schimburile comerciale cu produse agricole, (JO L 114, 30.4.2002, p. 132). (4) Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei: denumirea definitivă a acestei țări va fi adoptată în urma negocierilor care au loc în prezent la nivelul ONU. (5) Fără Kosovo, în temeiul Rezoluției nr. 1244/99 a Consiliului de Securitate al ONU.

Condiții specifice (a se vedea notele de subsol din fiecare certificat)

„I”

pentru tranzitul pe teritoriul unei țări terțe al animalelor vii destinate sacrificării imediate sau al bovinelor vii pentru îngrășare care sunt expediate dintr-un stat membru și care sunt destinate unui alt stat membru, în camioane care au fost sigilate cu un sigiliu prevăzut cu un număr de serie.

Numărul de serie al sigiliului trebuie să fie menționat pe certificatul de sănătate eliberat în conformitate cu modelul stabilit în anexa F la Directiva 64/432/CEE ( 28 ) pentru bovinele vii pentru sacrificare și îngrășare și în conformitate cu modelul I din anexa E la Directiva 91/68/CEE ( 29 ) pentru ovinele și caprinele destinate sacrificării.

În plus, sigiliul trebuie să fie intact la momentul sosirii la postul de inspecție la frontieră desemnat la intrarea în Uniune, iar numărul de serie al sigiliului trebuie să fie înregistrat în sistemul informatic veterinar integrat al Uniunii (TRACES).

Certificatul trebuie să fie ștampilat la punctul de ieșire din Uniune de către autoritatea veterinară competentă înainte de tranzitul pe teritoriul uneia sau mai multor țări terțe, cu următoarea mențiune: „NUMAI PENTRU TRANZITUL ÎNTRE PĂRȚI DIFERITE ALE UNIUNII EUROPENE VIA FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI/MUNTENEGRU/SERBIA ( 30 ) ( 31 )”.

Bovinele pentru îngrășare trebuie transportate direct la exploatația de destinație desemnată de autoritatea veterinară competentă din țara de destinație. Aceste animale nu pot părăsi exploatația respectivă decât în scopul unei sacrificări imediate.

„II”

teritoriu recunoscut oficial ca indemn de tuberculoză în scopul exportului către Uniune de animale vii certificate în conformitate cu modelul de certificat BOV-X.

„III”

teritoriu recunoscut oficial ca indemn de bruceloză în scopul exportului către Uniune de animale vii certificate în conformitate cu modelul de certificat BOV-X.

„IVa”

teritoriu recunoscut oficial ca indemn de leucoză enzootică bovină (LEB) în scopul exportului către Uniune de animale vii certificate în conformitate cu modelul de certificat BOV-X.

„IVb”

recunoscut oficial ca având efective indemne de leucoză enzootică bovină (LEB) în conformitate cu cerințele stabilite în anexa D la Directiva 64/432/CEE în scopul exportului către Uniune de animale vii certificate în conformitate cu modelul de certificat BOV-X.

„V”

teritoriu recunoscut oficial ca indemn de bruceloză în scopul exportului către Uniune de animale vii certificate în conformitate cu modelul de certificat OVI-X.

„VI”

limitări de ordin geografic:

„VII”

teritoriu recunoscut oficial ca indemn de tuberculoză în scopul exportului către Uniune de animale vii certificate în conformitate cu modelul de certificat RUM.

„VIII”

teritoriu recunoscut oficial ca indemn de bruceloză în scopul exportului către Uniune de animale vii certificate în conformitate cu modelul de certificat RUM.

„IX”

teritoriu recunoscut oficial ca indemn de boala Aujeszky în scopul exportului către Uniune de animale vii certificate în conformitate cu modelul de certificat POR-X.

„X”

Numai pentru tranzit prin Lituania de animale bovine destinate reproducerii și/sau producției din regiunea Kaliningrad către alte regiuni din Rusia.

▼M21

„XI”

exploatații sau compartimente recunoscute ca aplicând condiții de adăpost controlate în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005.

PARTEA 2

Modele de certificate sanitar-veterinare

Modele:

„BOV-X”

Model de certificat sanitar-veterinar pentru bovinele domestice (inclusiv speciile Bubalus și Bison și hibrizii lor) destinate reproducerii și/sau producției după import.

„BOV-Y”

Model de certificat sanitar-veterinar pentru bovinele domestice (inclusiv speciile Bubalus și Bison și hibrizii lor) destinate sacrificării imediate după import.

„BOV-X-TRANSIT-RU”

Model de certificat sanitar-veterinar pentru bovinele domestice (inclusiv speciile Bubalus și Bison și hibrizii lor) destinate tranzitului prin teritoriul Lituaniei din regiunea Kaliningrad către alte regiuni din Rusia.

„OVI-X”

Model de certificat sanitar-veterinar pentru ovinele domestice (Ovis aries) și caprinele domestice (Capra hircus) destinate reproducerii și/sau producției după import.

„OVI-Y”

Model de certificat sanitar-veterinar pentru ovinele domestice (Ovis aries) și caprinele domestice (Capra hircus) destinate sacrificării imediate după import.

▼M12

„POR-X”

Model de certificat sanitar-veterinar pentru porcinele domestice (Sus scrofa) destinate reproducției și/sau producției după import sau destinate tranzitului prin Uniune dintr-o țară terță către o altă țară terță.

„POR-Y”

Model de certificat sanitar-veterinar pentru porcinele domestice (Sus scrofa) destinate sacrificării imediate după import.

„RUM”

Model de certificat sanitar-veterinar pentru animale din ordinul Artiodactyla [cu excepția bovinelor (inclusiv speciile Bubalus și Bison și hibrizii lor), Ovis aries, Capra hircus, Suidae și Tayassuidae] și din familiile Rhinocerotidae și Elephantidae.

„SUI”

Model de certificat sanitar-veterinar pentru specii nedomestice din familiile Suidae, Tayassuidae și Tapiridae.

„CAM”

Model de atestat specific pentru animale importate din Saint Pierre și Miquelon în conformitate cu condițiile prevăzute în partea 7 a anexei I.

GS (Garanții suplimentare):

„A”

garanții referitoare la testele de depistare a bolii limbii albastre și a bolii hemoragice epizootice efectuate asupra unor animale certificate în conformitate cu modelul de certificat sanitar-veterinar BOV-X (punctul II.2.8 B), OVI-X (punctul II.2.6 D) și RUM (punctul II.2.6).

„B”

garanții referitoare la testele de depistare a bolii veziculoase a porcului și a pestei porcine clasice efectuate asupra unor animale certificate în conformitate cu modelul de certificat sanitar-veterinar POR-X (punctul II.2.4 B) și SUI (punctul II.2.4 B).

„C”

garanții referitoare la testele de depistare a brucelozei efectuate asupra unor animale certificate în conformitate cu modelul de certificat sanitar-veterinar POR-X (punctul II.2.4 C) și SUI (punctul II.2.4 C).

▼M12

„D”

garanții referitoare la testul de depistare a stomatitei veziculoase efectuat asupra unor animale certificate în conformitate cu modelul de certificat POR-X [punctul II.2.1 litera (b)].

▼M6

▼M10

Model BOV-X-TRANSIT-RU

▼M19

Model OVI-X

▼M6

Model POR-X

PARTEA 3

Addendum privind transportul de animale pe cale maritimă

(A se completa și anexa certificatului veterinar atunci când transportul până la frontiera Uniunii se efectuează, chiar și numai parțial, pe cale maritimă)

Declarația căpitanului de vas
Subsemnatul, căpitanul vasului (numele …), declar că animalele menționate în certificatul veterinar anexat nr. … au rămas la bordul navei pe durata călătoriei de la … în … (țara exportatoare) către … din interiorul Uniunii și că vasul nu a făcut escală în niciun alt punct în afara … (țara exportatoare) pe parcursul călătoriei către Uniune, cu excepția: … (porturi de escală pe traseu). De asemenea, în cursul călătoriei, aceste animale nu au fost în contact cu alte animale aflate la bord având o stare de sănătate inferioară. Întocmită la … la …
(portul de sosire)	(data sosirii)
(ștampila)	(semnătura căpitanului)
	(numele cu majuscule și titlul)

PARTEA 4

Addendum privind transportul de animale pe calea aerului

(A se completa și anexa certificatului veterinar atunci când transportul până la frontiera Uniunii se efectuează, chiar și numai parțial, pe calea aerului)

Declarația comandantului aeronavei
Subsemnatul, comandant al aeronavei (numele …), declar că s-a efectuat pulverizarea cu insecticid înainte de plecare a cuștii sau a containerului și a zonei din jurul cuștii sau containerului în care se află animalele menționate în certificatul veterinar anexat nr. … Întocmită la … la …
(aeroportul de plecare)	(data plecării)
(ștampila)	(semnătura comandantului)
	(numele cu majuscule și titlul)

PARTEA 5

Condiții pentru autorizarea centrelor de colectare (menționate la articolul 4)

Pentru a fi autorizate, centrele de colectare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

I. Trebuie să se afle sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

II. Fiecare dintre ele trebuie să fie situat în centrul unei zone cu un diametru de cel puțin 20 km în care, conform unor constatări oficiale, nu au existat cazuri de febră aftoasă cel puțin în cursul unei perioade de 30 de zile înaintea utilizării lor ca centre de colectare autorizate.

III. Înaintea fiecărei utilizări ca centre de colectare autorizate, ele trebuie curățate și dezinfectate cu un dezinfectant autorizat oficial în țara exportatoare ca mijloc eficient de combatere a febrei aftoase.

IV. Trebuie să dispună, ținând seama de capacitatea lor de primire a animalelor:

(a) de o dotare dedicată exclusiv utilizării ca centru de colectare;

(b) de dotări adecvate, ușor de curățat și dezinfectat, pentru încărcarea, descărcarea și găzduirea corespunzătoare, la un standard adecvat, a animalelor, pentru adăparea și hrănirea lor și pentru administrarea oricărui tratament necesar;

(d) de un echipament adecvat pentru curățarea și dezinfectarea spațiilor și a camioanelor;

(e) de o suprafață de stocare adecvată pentru furaje, așternuturi de paie și gunoi de grajd;

(f) de un sistem adecvat pentru colectarea și evacuarea apelor uzate;

(g) de un birou pentru medicul veterinar oficial.

V. În cursul desfășurării activității lor, ele trebuie să dispună de un număr suficient de medici veterinari care să le permită să îndeplinească toate sarcinile menționate în partea 5.

VI. Ele nu pot accepta decât animale identificate în mod individual pentru a garanta trasabilitatea. În acest scop, în cazul în care animalele sunt admise, proprietarul sau responsabilul centrului trebuie să se asigure că animalele sunt identificate în mod adecvat și însoțite de documente sau certificate de sănătate animală pentru speciile și categoriile în cauză.

De asemenea, proprietarul sau responsabilul centrului de colectare trebuie să înregistreze într-un registru sau într-o bază de date și să rețină pentru cel puțin trei ani numele proprietarului, originea animalelor, datele de intrare și de ieșire, numărul de identificare al animalelor sau numărul de înregistrare al efectivului de origine și exploatația de destinație, precum și numărul de înregistrare al transportatorului și numărul de înregistrare al camionului care livrează sau colectează animalele în centrul de colectare respectiv.

VII. Toate animalele care trec prin centrul de colectare trebuie să îndeplinească condițiile de sănătate stabilite pentru introducerea în Uniune a categoriei de animale respective.

VIII. Animalele care urmează a fi introduse în Uniune și care trec printr-un centru de colectare trebuie, în termen de șase zile de la sosirea în centrul de colectare, să fie încărcate și trimise direct către frontiera țării exportatoare:

(a) fără a intra în contact cu animale paricopitate, altele decât animalele care îndeplinesc condițiile de sănătate stabilite pentru introducerea în Uniune a categoriei de animale respective;

(b) repartizate în loturi, astfel încât nici un lot să nu conțină în același timp animale pentru reproducție sau producție și animale destinate sacrificării imediate;

(c) În vehicule sau containere de transport care au fost în prealabil curățate și dezinfectate cu un dezinfectant autorizat oficial în țara exportatoare ca mijloc eficient în combaterea febrei aftoase și care sunt construite în așa fel încât materiile fecale, urina, paiele sau furajele să nu se scurgă sau să cadă din vehicul sau container în timpul transportului.

IX. În cazul în care condițiile pentru exportul de animale către Uniune solicită efectuarea unui test într-un anumit interval de timp înaintea încărcării, acest interval trebuie să includă orice perioadă de colectare, de până la șase zile, de la data sosirii animalelor la centrul de colectare autorizat.

X. Țara terță exportatoare trebuie să desemneze centrele care sunt autorizate pentru animalele pentru reproducție și producție, precum și centrele autorizate pentru animale destinate sacrificării și trebuie să notifice Comisiei și autorităților competente centrale ale statelor membre denumirile și adresele acestor centre. Aceste informații trebuie actualizate periodic.

XI. Țara terță exportatoare stabilește procedura de supraveghere oficială a centrelor de colectare autorizate și se asigură că acestea sunt supravegheate.

XII. Centrele de colectare autorizate trebuie să facă obiectul unor inspecții periodice efectuate de către autoritatea competentă din țara terță, pentru a se verifica dacă cerințele de autorizare menționate la punctele I – XI continuă să fie îndeplinite.

În cazul în care în urma acestor inspecții reiese faptul că respectivele condiții nu mai sunt îndeplinite, autorizația centrului trebuie suspendată. Autorizația poate fi reacordată doar în cazul în care autoritatea competentă din țara terță s-a asigurat că centrul îndeplinește în totalitate condițiile menționate la punctele I - XI.

PARTEA 6

Protocoale de standardizare a materialelor și a procedurilor de testare

(menționate la articolul 5)

Tuberculoză (TBL)

Testul intradermic la tuberculină cu administrare unică de tuberculină bovină se efectuează în conformitate cu anexa B la Directiva 64/432/CEE. În cazul animalelor din familia Suidae, testul intradermic la tuberculină cu administrare unică de tuberculină aviară se efectuează în conformitate cu anexa B la Directiva 64/432/CEE, cu excepția faptului că locul injecției se află pe pielea flască de la baza urechii.

▼M2

Bruceloză (Brucella abortus) (BRL)

Se efectuează testul de seroaglutinare, testul de fixare a complementului, testul cu antigen brucelic tamponat, testul de imunoadsorbție cu anticorpi marcați enzimatic (ELISA) și testul de evaluare a fluorescenței în lumină polarizată (FPA), în conformitate cu anexa C la Directiva 64/432/CEE.

Bruceloza (Brucella melitensis) (BRL)

Testele se efectuează în conformitate cu anexa C la Directiva 91/68/CEE.

Leucoza enzootică bovină (EBL)

Testul de imunodifuzie în gel de agar și testul de imunoadsorbție cu anticorpi marcați enzimatic (ELISA) se efectuează în conformitate cu anexa D capitolul II literele A și C la Directiva 64/432/CEE.

Boala limbii albastre (BTG)

(A)

Testul ELISA de blocare sau competitiv se efectuează în conformitate cu următorul protocol:

Testul ELISA competitiv care utilizează anticorpul monoclonal 3-17-A3 permite identificarea anticorpilor tuturor serotipurilor cunoscute de virus al bolii limbii albastre (BTV).

Principiul testului este întreruperea reacției între antigenul BTV și un anticorp monoclonal specific unui grup (3-17-A3) prin adăugarea serului de testat. Anticorpii BTV prezenți în serul de testat blochează reactivitatea anticorpului monoclonal (AcM) și duc la o reducere a formării scontate a culorii după adăugarea unui anticorp antișoarece marcat enzimatic și a cromogenului/substratului. Serurile pot fi testate la o singură diluție de 1:5 (metoda diluției unice – apendicele 1) sau pot fi titrate (metoda de titrare a serului – apendicele 2) pentru a defini punctul-limită de diluție. Valorile de inhibiție mai mari de 50 % pot fi considerate pozitive.

Material și reactivi:

1. Plăci de microtitrare ELISA adecvate.

2. Antigen: furnizat sub formă de concentrat de extract celular, preparat conform procedurii descrise mai jos și păstrat la o temperatură de – 20 °C sau de – 70 °C.

3. Tampon de blocare: tampon fosfat salin (PBS) conținând 0,3 % ser bovin adult negativ pentru BTV, 0,1 % (v/v) Tween-20 (furnizat sub formă de sirop de polioxietilena sorbiton monolaurat) în PBS.

4. Anticorp monoclonal: 3-17-A3 (furnizat sub formă de supernatant de cultură tisulară hybridoma), specific pentru polipeptida VP7 specific de grup, păstrat la temperatura de – 20 °C sau liofilizat și diluat 1/100 cu tampon de blocare înainte de folosire.

5. Conjugat: globulina antișoarece de iepure (adsorbită și diluată), conjugată cu peroxidaza din hrean și păstrată la loc întunecos la temperatura de 4 °C.

6. Cromogen și substrat: ortofenil diamină (cromogen OPD) cu o concentrație finală de 0,4 mg/ml în apă sterilă distilată. Peroxid de hidrogen (substrat 30 % w/v) 0,05 % v/v adăugat imediat înainte de utilizare (5μl H2 O2 / 10ml OPD). (A se utiliza OPD cu atenție - a se purta mănuși din cauciuc - posibil mutagen).

7. Acid sulfuric 1 molar 26,6 ml de acid sulfuric adăugat la 473,4 ml de apă distilată. (Atenție: întotdeauna adăugați acidul peste apă, niciodată apa peste acid)

8. Agitator orbital.

9. Cititor de placă ELISA (testul poate fi citit vizual)

Schema de testare

Cc: conjugat de control (fără ser/fără anticorp monoclonal); C++: ser de control puternic pozitiv; C+: ser de control slab pozitiv; C-: ser de control negativ; Cm: anticorp monoclonal de control (fără ser).

APENDICELE 1

Diluție unică (1:5) – Schemă (40 seruri/placă)

	Controale		Seruri de testat
	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
A	Cc	C-	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
B	Cc	C-	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
C	C++	C++
D	C++	C++
E	C+	C+
F	C+	C+
G	Cm	Cm										40
H	Cm	Cm										40

APENDICELE 2

Schemă de titrare a serului (10 seruri/placă)

Controale

Seruri de testat

C-

1:5

C-

1:10

C++

1:20

C++

1:40

C+

1:80

C+

1:160

1:320

1:640

Protocolul de testare:

Conjugat de control (Cc)

godeurile 1A și 1B corespund controlului orb ce cuprinde antigenul BTV și un conjugat. Se poate utiliza pentru a etalona cititorul ELISA.

AcM de control (Cm)

coloanele 1 și 2, rândurile G și H corespund anticorpului monoclonal de control ce cuprinde antigenul BTV, anticorpul monoclonal și conjugatul. Aceste godeuri reprezintă culoarea cea mai pronunțată. Media valorilor densității optice ale acestui control reprezintă valoarea de inhibiție 0 %.

Control pozitiv (C++, C+)

coloanele 1 și 2, rândurile C-D-E-F. Aceste godeuri cuprind antigenul BTV, antiserul BTV puternic pozitiv și, respectiv, slab pozitiv, AcM și conjugatul.

Control negativ (C–)

Godeurile 2A și 2B corespund controalelor negative, care cuprind antigenul BTV, antiserul BTV negativ, AcM și conjugatul.

Seruri de testare

Pentru studii serologice la scară mare și screening-uri rapide, serurile se pot testa într-o diluție unică 1: 5 (apendicele 1). Eventual, se pot testa 10 seruri având diluții de la 1:5 până la 1:640 (apendicele 2). Vor rezulta informații cu privire la titrul anticorpului din serurile de testare.

Procedură:

1. Se diluează antigenul BTV la concentrația pretitrată în PBS, se agită energic cu ajutorul unui aparat cu ultrasunete pentru a dispersa agregatele de virus (în absența unui aparat cu ultrasunete, se agită puternic cu pipeta) și se adaugă 50 μl în toate godeurile plăcii ELISA. Se lovesc ușor părțile laterale ale plăcii pentru a dispersa antigenul.

2. Se incubează pentru 60 de minute la 37 °C într-un agitator orbital. Se spală plăcile de trei ori prin umplerea și golirea godeurilor cu PBS nesteril și se usucă cu hârtie sugativă.

3. Godeurile de control: Se adaugă 100 μl tampon de blocare în godeurile Cc. Se adaugă 50 μl de ser de control pozitiv și negativ, la o diluție de 1:5 (10 μl de ser + 40 μl de tampon de blocare), în godeurile C–, C + și, respectiv, C++. Se adaugă 50 μl de tampon de blocare în godeurile cu AcM de control.

Metoda diluției unice: Se adaugă fiecare ser de testat având diluția de 1:5 în tampon de blocare, în duplicat, în godeurile coloanelor 3 - 12 (10 μl de ser + 40 μl de tampon de blocare)

Metoda de titrare a serului: Se prepară o serie dublă de diluții din fiecare eșantion de testat (de la 1:5 la 1:640) în tampon de blocare în cele opt godeuri ale fiecărei coloane de la 3 la 12.

4. Imediat după adăugarea serului de testat, se diluează AcM la 1:100 în tampon de blocare și se adaugă 50 μl în toate godeurile plăcii, cu excepția celui orb.

5. Se incubează pentru 60 de minute la 37 °C într-un agitator orbital. Se spală de trei ori cu PBS și se usucă cu hârtie sugativă.

6. Se diluează concentratul de iepure antișoarece la 1/5 000 într-un tampon de blocare și se adaugă 50 μl în toate godeurile plăcii.

7. Se incubează pentru 60 de minute la 37 °C într-un agitator orbital. Se spală de trei ori cu PBS și se usucă cu hârtie sugativă.

8. Se decongelează O-fenilendiamina dihidroclorid (OPD) și, imediat înainte de utilizare, se adaugă 5 μl de peroxid de hidrogen 30 % la fiecare 10 ml de OPD. Se adaugă 50 μl în toate godeurile plăcii. Se așteaptă dezvoltarea culorii pentru aproximativ 10 minute și se întrerupe reacția cu acid sulfuric 1Molar (50 μl pe godeu). Culoarea ar trebui să se dezvolte în godeurile cu AcM de control și în godeurile ce conțin ser fără anticorpi BTV.

9. Se examinează și se înregistrează plăcile fie cu ochiul liber, fie folosind un cititor spectrofotometric.

Analiza rezultatelor:

Cu ajutorul unui program informatic, se tipăresc valorile densității optice (DO) și procentul de inhibiție (PI) pentru serurile de testare și de control, pe baza valorii medii înregistrate în godeurile cu antigen de control. Aceste valori ale DO și PI se utilizează pentru a determina dacă testul a fost efectuat în limitele acceptabile. Limitele superioare (UCL) și cele inferioare (LCL) ale controlului AcM (antigen plus AcM în absența serului de testare) se situează între valorile 0,4 și 1,4 ale DO. Plăcile care nu sunt în conformitate cu criteriile menționate anterior trebuie respinse.

În absența unui program informatic, se tipăresc valorile DO cu ajutorul unei imprimante ELISA. Se calculează valoarea medie a DO pentru godeurile cu antigen de control, care este echivalentă cu 100 %. Se determină valoarea DO la 50 % și se calculează manual pozitivitatea și negativitatea fiecărui eșantion.

Procentul valorii de inhibiție (PI) = 100 – (DO a fiecărui test de control/media DO a Cm) × 100.

Godeurile ce conțin serul de control negativ în duplicat și godeurile orb în duplicat trebuie să înregistreze valori ale PI între + 25 % și – 25 % și, respectiv, între + 95 % și + 105 %. Nerespectarea acestor limite nu conduce la invalidarea rezultatelor plăcii, însă sugerează că este în curs formarea unei culori de fond. Serurile de control puternic și slab pozitive trebuie să înregistreze valori ale PI între + 81 % și + 100 % și, respectiv, între + 51 % și + 80 %.

Pragul de diagnostic pentru serurile de testare este 50 % (PI de 50 % sau DO de 50 %). Eșantioanele care prezintă valori PI >50 % sunt considerate negative. Eșantioanele care prezintă valori PI superioare sau inferioare pragului pentru godeurile duplicat sunt considerate neconcludente; aceste eșantioane pot fi testate din nou printr-un test cu diluție unică și/sau prin titrare. Eșantioanele pozitive pot fi și ele titrate pentru a furniza o indicație cu privire la gradul de pozitivitate.

Citirea cu ochiul liber: Eșantioanele pozitive și negative sunt ușor reperabile cu ochiul liber; eșantioanele slab pozitive sau cele puternic negative pot fi mai dificil interpretabile cu ochiul liber.

Prepararea antigenului virusului BTV pentru ELISA:

1. Se spală de trei ori 40-60 de linii celulare BHK-21 confluente cu mediu Eagle fără ser și se infectează cu serotipul 1 al virusului bolii limbii albastre serotip 1 în mediul Eagle fără ser.

2. Se incubează la 37 °C și se examinează zilnic efectul citopatic (CPE).

3. Când CPE este complet în 90-100 % din placa fiecărei linii celulare, se recoltează virusul agitând pentru a desprinde celulele aderente la pereți.

4. Se centrifughează la 2 000 -3 000 rpm pentru a fragmenta celulele.

5. Se elimină supernatantul și se repun celulele în suspensie în aproximativ 30 ml de PBS ce conține 1 % „Sarkosyl” și 2 ml de fluorură de fenilmetilsulfonil (tampon de liză). Poate rezulta gelificarea celulelor, caz în care se mai adaugă tampon de liză pentru a reduce acest efect. (NB: fluorura de fenilmetilsulfonil este periculoasă – a se manevra cu extremă precauție.)

6. Se disociază celulele timp de 60 de secunde cu ajutorul unei sonde ultrasonice la o amplitudine de 30 microni.

7. Se centrifughează la 10 000 rpm timp de 10 minute.

8. Se depozitează supernatantul la + 4 °C și se repune în suspensie fragmentele de celulă rămase în 10-20 ml de tampon de liză.

9. Se agită cu ajutorul unui aparat cu ultrasunete și se clarifică, de trei ori în total, stocând supernatantul în fiecare stadiu.

10. Se reunesc supernatanții și se centrifughează la 24 000 rpm (100,000g) timp de 120 de minute la + 4 °C peste un tampon de 5ml de sucroză la 40 % (m/v în PBS) cu ajutorul unor tuburi de centrifugare Beckmann de 30 ml și al unui rotor SW 28.

11. Se elimină supernatantul, se lasă tuburile să se scurgă bine și se repune în suspensie fragmentul în PBS prin sonicare. Se stochează antigenul în părți alicote la – 20 °C.

Titrarea antigenului virusului BTV pentru ELISA:

Titrarea antigenului bolii limbii albastre pentru ELISA se face prin tehnica ELISA indirectă. Diluțiile duble succesive de antigen se titrează în funcție de o diluție constantă (1/100) de anticorp monoclonal 3-17-A3. Protocolul este următorul:

1. Se titrează antigenul BTV diluat 1:20 în PBS pe o placă de microtitrare într-o serie de diluții duble succesive (50 μl/godeu) utilizând o pipetă multicanal.

2. Se incubează timp de o oră la 37 °C într-un agitator orbital.

3. Se spală plăcile de trei ori cu PBS.

4. Se adaugă 50 μl de anticorp monoclonal 3-17-A3 (diluat la 1/100) în fiecare godeu al plăcii de microtitrare.

5. Se incubează timp de o oră la 37 °C într-un agitator orbital.

6. Se spală plăcile de trei ori cu PBS.

7. Se adaugă 50 μl de globulină de iepure antișoarece conjugată cu peroxidază din hrean, diluată la o concentrație pretitrată optimă, în fiecare godeu al plăcii de microtitrare.

8. Se incubează timp de o oră la 37 °C într-un agitator orbital.

9. Se adaugă substrat și cromogen după indicațiile anterioare. Se întrerupe reacția după 10 minute prin adăugarea acidului sulfuric 1 M (50 μl/godeu).

În testul competitiv, anticorpul monoclonal trebuie să fie în exces, astfel, se alege o diluție a antigenului ce se găsește pe curba de titrare (nu în zona de platou) care dă aproximativ o DO de 0,8 după 10 minute.

(B)

Testul de imunodifuzie în gel de agar se efectuează în conformitate cu protocolul următor:

Antigen:

Se prepară antigen precipitant în orice sistem de cultură celulară compatibil cu o multiplicare rapidă a tulpinii de referință a virusului bolii limbii albastre. Se recomandă celule BHK sau Vero. Antigenul este prezent în fluidul supernatant la sfârșitul creșterii virale, dar trebuie să aibă o concentrație de 50 până la 100 de ori mai mare pentru a fi eficient. Acest fapt se poate realiza prin orice procedură de concentrare proteică standard; antigenul viral poate fi inactivat prin adăugarea de beta-propiolactonă 0,3 % (v/v).

Ser de control pozitiv cunoscut:

Cu ajutorul antigenului si serului de referință internațional, se produce un ser național standard, standardizat pentru a obține o proporție optimă fata de serul de referință internațional, liofilizat și utilizat în fiecare test ca ser de control cunoscut.

Ser de testat

Procedură

Se toarnă agaroză 1 % preparată în tampon de borat sau de barbitol de sodiu, pH de la 8,5 la 9, într-o placă Petri până la o grosime minimă de 3 mm. O secvență de testare din șapte godeuri lipsite de umiditate, fiecare cu un diametru de 5 mm, se taie în agar. Secvența constă într-un godeu central si șase godeuri aranjate în jurul lui într-un cerc cu o rază de 3 cm. Godeul central este umplut cu antigenul standard. Godeurile periferice 2, 4 și 6 sunt umplute cu ser pozitiv cunoscut, iar godeurile 1, 3 și 5 sunt umplute cu seruri de testat. Sistemul este incubat o perioadă de până la 72 de ore la temperatura ambiantă, într-o etuvă umedă închisă.

Interpretare

Un ser de testat este pozitiv în cazul în care formează o linie de precipitare specifică cu antigenul și formează o linie completă de identitate cu serul de control. Un ser de testare este negativ în cazul în care nu formează o linie specifică cu antigenul și nu deviază curba serului de control. Plăcile Petri trebuie să fie examinate pe fond întunecat și utilizându-se iluminare indirectă.

Boala hemoragică epizootică (EHD)

Testul de imunodifuzie în gel de agar se efectuează în conformitate cu protocolul următor:

Antigen:

Se prepară antigen precipitant în orice sistem de cultură celulară compatibil cu o multiplicare rapidă a serotipului (serotipurilor) virusului bolii hemoragice epizootice. Se recomandă celule BHK sau Vero. Antigenul este prezent în fluidul supernatant la sfârșitul creșterii virale, dar trebuie să aibă o concentrație de 50 până la 100 de ori mai mare pentru a fi eficient. Acest lucru se poate realiza prin orice procedură de concentrare proteică standard; antigenul viral poate fi inactivat prin adăugarea de beta-propiolactonă 0,3 % (v/v).

Ser de control pozitiv cunoscut:

Ser de testare

Procedură

Se toarnă agaroză 1 % preparată în tampon de borat sau de barbitol de sodiu, pH de la 8,5 la 9 într-o placă Petri până la o grosime minimă de 3 mm. O secvență de testare din șapte godeuri lipsite de umiditate, fiecare cu un diametru de 5 mm, se taie în agar. Secvența constă într-un godeu central si șase godeuri aranjate în jurul lui într-un cerc cu o rază de 3 cm. Godeul central este umplut cu antigenul standard. Godeurile periferice 2, 4 și 6 sunt umplute cu ser pozitiv cunoscut, iar godeurile 1, 3 și 5 sunt umplute cu seruri de testat. Sistemul este incubat o perioadă de până la 72 de ore la temperatura ambiantă, într-o etuvă umedă închisă.

Interpretare

Un ser de testat este pozitiv în cazul în care formează o linie de precipitare specifică cu antigenul și formează o linie completă de identitate cu serul de control. Un ser de testat este negativ în cazul în care nu formează o linie specifică cu antigenul și nu deviază curba serului de control. Plăcile Petri trebuie să fie examinate pe fond întunecat și utilizându-se iluminare indirectă.

Rinotraheita infecțioasă bovină (IBR)/vulvovaginita pustuloasă infecțioasă (IPV)

(A)

Testul de seroneutralizare se efectuează în conformitate cu următorul protocol:

Ser

Toate serurile sunt inactivate la căldură (56 °C) pentru 30 de minute înainte de utilizare.

Procedură

Pentru testul de seroneutralizare constantă a diferitelor tipuri de virusuri, realizat pe plăci de microtitrare, se folosesc celulele MDBK sau alte celule susceptibile. Tulpina Colorado, Oxford sau orice altă tulpină de referință a virusului se folosește la o doză de 100 TCID50 per 0,025 ml; se amestecă eșantioane de ser nediluat inactivat cu un volum egal (0,025 ml) de suspensie virală. Se incubează amestecurile de virus/ser la temperatura de 37 °C pentru 24 de ore în plăcile de microtitrare, înainte de adăugarea celulelor MDBK. Celulele sunt folosite la o concentrație care formează un monostrat complet după 24 de ore.

Controale

(i) test de infecțiozitate a virusului, (ii) controale de toxicitate a serului; (iii) controale de culturi celulare neinoculate; (iv) antiseruri de referință.

Interpretare

Rezultatele testului de neutralizare și titrul virusului folosit la testare se înregistrează după trei până la șase zile de incubare la temperatura de 37 °C. Titrurile serului se consideră negative în cazul în care nu există neutralizare la diluție de 1/2 (ser nediluat).

(B)	Orice alt test recunoscut în cadrul Deciziei 2004/558/CE ( 32 ).

Febra aftoasă (FMD)

(A)

Colectarea eșantioanelor din esofag/faringe și testarea acestora se efectuează în conformitate cu următorul protocol:

Reactivi

Înainte de prelevare, se prepară mediul de transport. Se repartizează un volum de 2 ml într-un număr de recipiente egal cu numărul de animale care vor fi testate. Containerele utilizate trebuie să reziste la congelare cu CO2 solid sau azot lichid. Eșantioanele se obțin cu ajutorul unui colector de recoltat sputa sau „probang”. Pentru a preleva un eșantion, se trece dispozitivul probang prin gură peste limbă și până la partea superioară a esofagului. Se încearcă raclarea epiteliului la suprafața părții superioare a esofagului și a faringelui prin mișcări laterale și verticale. Dispozitivul probang este apoi retras, de preferință, după ce animalul a înghițit. Dispozitivul probang trebuie să fie plin și să conțină un amestec de mucus, salivă, fluid esofagian și fragmente celulare. Trebuie să se ia măsuri ca fiecare specimen să conțină material celular vizibil. Trebuie evitate mișcările violente care pot provoca sângerări. Eșantioanele prelevate de la anumite animale pot fi puternic contaminate cu conținut ruminal. În acest caz, aceste eșantioane se elimină și se spală gura animalului cu apă sau cu lichid fiziologic înainte de repetarea operației de prelevare.

Tratamentul eșantioanelor

Se examinează calitatea fiecărui eșantion colectat în dispozitivul probang și se adaugă 2 ml din acest conținut într-un volum egal de mediu de transport într-un recipient rezistent la congelare. Recipientele sunt închise ermetic, sigilate, dezinfectate și etichetate. Eșantioanele se păstrează la rece (+ 4 °C) și se examinează după trei până la patru ore sau se plasează în gheață uscată (– 69 °C) sau în azot lichid și se păstrează congelate până la examinare. Între două prelevări, dispozitivul probang se dezinfectează și se clătește de trei ori cu apă curată.

Test de depistare a virusului FMD

Eșantioanele se inoculează în culturi primare de celule tiroidiene bovine, folosindu-se cel puțin trei tuburi pentru fiecare eșantion. Se pot folosi alte celule susceptibile, precum celulele primare renale de bovine sau porcine, dar ar trebui să se țină seama că aceste celule sunt mai puțin sensibile la anumite tulpini ale virusului FMD. Eprubetele se incubează la 37 °C într-un dispozitiv pentru rotire și se examinează zilnic timp de 48 de ore pentru a detecta prezența efectului citopatic (CPE). În cazul în care sunt negative, culturile se transfera în alte culturi și se reexaminează timp de 48 de ore. Trebuie să se confirme specificitatea oricărui CPE.

Medii de transport recomandate:

1. tampon fosfat de 0,08 M, la pH 7,2, conținând albumină din ser bovin 0,01 %, roșu fenol 0,002 % și antibiotice.

2. Mediu de cultură tisulară (de exemplu, Eagle MEM) conținând tampon Hepes 0,04 M, albumină din ser bovin 0,01 % și antibiotice, pH 7,2.

3. Trebuie să se adauge antibiotice în cantitățile următoare pe ml final de mediu de transport, de exemplu penicilină 1 000 UI, sulfat de neomicină 100 UI, sulfat de polimixină B 50 UI, micostatin 100 UI B.

(B)

Testul de seroneutralizare a virusului se efectuează în conformitate cu următorul protocol:

Reactivi

Se prepară antigenul stoc FMDV în culturi celulare sau pe limbi de bovine și se păstrează la o temperatură de – 70 °C sau mai mică sau la o temperatură de – 20 °C după adăugarea de glicerol la 50 %. Acesta constituie antigenul stoc. În aceste condiții, virusul FMD este stabil și titrurile variază foarte puțin pe o perioadă de câteva luni.

Procedură

Testul se realizează pe plăci de microtitrare cu fund plat, prevăzute pentru culturi tisulare, folosind celule susceptibile ca IB-RS-2, BHK-21 sau celule renale de vițel. Se diluează la 1/4 serurile de testare într-un mediu de culturi celulare fără ser, la care se adaugă 100 UI/ml de neomicină sau alte antibiotice adecvate. Serurile se inactivează la temperatura de 56 °C timp de 30 de minute și se folosesc volume de 0,05 ml din acestea pentru prepararea unor serii de diluții duble succesive pe plăci de microtitrare cu ajutorul unei anse de diluție de 0,05 ml. Se adaugă apoi în fiecare godeu virus pretitrat, diluat de asemenea în mediu de cultură fără ser, conținând 100 TCID50/0,05 ml. După incubarea la temperatura de 37 °C timp de o oră pentru a permite reacția de neutralizare, se adaugă în fiecare godeu 0,05 ml de suspensie celulară ce conține 0,5-1 × 106 celule la 1 ml într-un mediu de cultură celulară conținând ser fără anticorpi ai FMD, iar plăcile se sigilează. Plăcile se incubează la temperatura de 37 °C. Monostraturile devin în mod normal confluente în 24 de ore. CPE este în mod normal suficient de dezvoltat în 48 de ore pentru a permite o citire microscopică a testului. În acest moment, se poate efectua o citire microscopică finală sau plăcile se pot fixa și colora în vederea unei citiri macroscopice, utilizând, de exemplu, soluție salină formolată 10 % și albastru de metilen 0,05 %.

Controale

Controalele fiecărui test cuprind un antiser omolog de un titru cunoscut, un control al celulelor, un control de toxicitate a serului, un control al mediului și o titrare a virusului pe baza căreia se calculează cantitatea reală a virusului utilizată în test.

Interpretare

Godeurile care prezintă CPE sunt considerate infectate și titrurile de neutralizare sunt exprimate ca reprezentând reciproca diluției finale de ser prezent în amestecurile de ser/virus la punctul final de 50 % estimat după metoda Spearman-Karber. (Karber, G., 1931, Archiv fuer Experimentelle Pathologie und Pharmakologie, 162, 480). Testele se consideră valide în cazul în care cantitatea reală de virus folosită pentru fiecare godeu este cuprinsă între 101,5 și 102,5 TCID50 și titrul serului de referință nu variază cu un factor mai mare de 2 față de titrul anticipat, estimat după modul titrărilor precedente. În cazul în care controalele se găsesc în afara acestor limite, se repetă testele. Un titru final de 1/11 sau mai mic se consideră negativ.

(C)

Detectarea și cuantificarea anticorpului prin testul ELISA se efectuează în conformitate cu următorul protocol:

Reactivi

Antiseruri de iepure față de șapte tipuri de antigenul 146S al virusului febrei aftoase (FMDV) folosite la o concentrație optimă predeterminată într-un tampon de carbonat/bicarbonat cu pH 9,6. Se prepară antigeni din tulpinile de virus selectate, cultivate pe monostraturi de celule BHK-21. Se utilizează supernatanți nepurificați și se pretitrează conform protocolului, dar fără ser, pentru a da o diluție care, după adăugarea unui volum egal de PBST (tampon fosfat salin, conținând 0,05 % Tween-20 și indicator roșu fenol) ar da o densitate optică între 1,2 și 1,5. Virusurile pot fi folosite inactivate. PBST este folosit ca diluant. Se prepară antiseruri de cobai prin inocularea cobailor cu antigen 146S din fiecare serotip. Se prepară o concentrație optimă predeterminată în PBST, ce conține 10 % ser bovin normal și 5 % ser normal de iepure. Se folosește imunoglobulină de iepure anticobai conjugată cu peroxidază din hrean la o concentrație optimă predeterminată în PBST, ce conține 10 % ser normal bovin și 5 % ser normal de iepure. Serurile de testare se diluează în PBST.

Procedură:

1. Plăcile ELISA se acoperă cu 50 μl de seruri antivirale de iepure și se lasă peste noapte într-o încăpere umedă, la temperatura ambiantă.

2. În plăci de microtitrare cu godeuri multiple și cu fundul rotund (plăci purtătoare), se prepară, la un volum de 50 microlitri, serii de diluții duble succesive, în duplicat, din fiecare ser de testare începând cu diluția 1/4. Se adaugă în fiecare godeu 50 microlitri dintr-o doză constantă de antigen și amestecurile se lasă peste noapte la temperatura de 4 °C. Adăugarea antigenului reduce diluția serică inițială la 1/8.

3. Se spală plăcile ELISA cu PBST de cinci ori.

4. Se transferă apoi 50 microlitri de amestecuri ser/antigen din plăcile purtătoare în plăcile ELISA acoperite cu ser de iepure și se incubează la temperatura de 37 °C timp de o oră într-un agitator rotativ.

5. După spălare, se adaugă în fiecare godeu 50 μl de antiser de cobai la antigenul folosit la punctul 4. Se incubează plăcile la temperatura de 37 °C timp de o oră într-un agitator rotativ.

6. Se spală plăcile și se adaugă în fiecare godeu 50 μl de imunoglobulină de iepure anticobai, conjugată cu peroxidază din hrean. Se incubează plăcile la temperatura de 37 °C timp de o oră într-un agitator rotativ.

7. Se spală plăcile și se adaugă în fiecare godeu 50 μl de ortofenilen diamină, ce conține 0,05 % H2O2 (30 %) m/v.

8. După 15 minute se întrerupe reacția cu H2SO4 de 1,25 M.

Se efectuează o citire spectrofotometrică a plăcilor la 492 nm cu ajutorul unui cititor ELISA, cuplat la un microcalculator.

Controale

Pentru fiecare antigen utilizat, 40 de godeuri nu conțin ser, ci antigen diluat într-un PBST. O serie dublă de diluții duble succesive de antiser bovin omolog de referință. O serie dublă de diluții duble succesive de ser bovin negativ.

Interpretare

Titrurile anticorpilor sunt exprimate ca reprezentând diluția finală a serurilor de testat, dând 50 % din valoarea medie DO înregistrate în godeurile de control al virusului, unde serul de testat lipsește. Titrurile superioare valorii de 1/40 sunt considerate pozitive.

Referințe

Hamblin C., Barnett ITR și Hedger RS (1986), „A new enzyme-linked immunosorbent assay (ELISA) for the detection of antibodies against foot-and-mouth disease virus. I. Development and method of ELISA.” [Un nou test de imunoadsorbție cu anticorpi marcați enzimatic (ELISA) pentru detectarea anticorpilor virusului febrei aftoase] Journal of Immunological Methods, 93, 115 - 121.11.

Boala Aujeszky (AJD)

(A)

Testul de seroneutralizare se efectuează în conformitate cu următorul protocol:

Ser

Toate serurile sunt inactivate la căldură (56 °C) pentru 30 de minute înainte de utilizare.

Procedură

Pentru testul de seroneutralizare constantă a diferitelor tipuri de virusuri, realizat pe plăci de microtitrare, se folosesc sistemele de celulele Vero sau alte celule sensibile. Virusul bolii Aujeszky se folosește la o doză de 100 TCID50 per 0,025 ml; se amestecă eșantioane de ser nediluat inactivat cu un volum egal (0,025 ml) de suspensie virală. Se incubează amestecurile de ser/virus la temperatura de 37 °C pentru 2 ore, în plăcile de microtitrare, înainte de adăugarea celulelor adecvate. Celulele sunt folosite la o concentrație care formează un monostrat complet după 24 de ore.

Controale

(i) test de infecțiozitate a virusului, (ii) controale pentru toxicitatea serului; (iii) controale pentru culturi celulare neinoculate; (iv) antiseruri de referință.

Interpretare

Rezultatele testului de neutralizare și titrul virusului folosit la testare se înregistrează după trei până la șapte zile de incubare la temperatura de 37 °C. Titrurile serului mai mici decât 1/2 (ser nediluat) se consideră negative.

(B)	Orice alt test recunoscut în cadrul Deciziei 2008/185/CE ( 33 ).

Gastroenterită transmisibilă (TGE)

Testul de seroneutralizare se efectuează în conformitate cu următorul protocol:

Ser

Toate serurile sunt inactivate la căldură (56 °C) pentru 30 de minute înainte de utilizare.

Procedură

Pentru testul de seroneutralizare constantă a diferitelor tipuri de virusuri, realizat pe plăci de microtitrare, se folosesc sistemele de celulele A72 (tumori canine) sau alte celule sensibile. Virusul TGE se folosește la o doză de 100 TCID50 per 0,025 ml; se amestecă eșantioane de ser nediluat inactivat cu un volum egal (0,025 ml) de suspensie virală. Se incubează amestecurile de ser/virus la temperatura de 37 °C pentru 30 până la 60 de minute, în plăcile de microtitrare, înainte de adăugarea celulelor adecvate. Celulele sunt folosite la o concentrație care formează un monostrat complet după 24 de ore. Se toarnă în fiecare godeu 0,1 ml de suspensie celulară.

Controale

(i) test de infecțiozitate a virusului, (ii) controale pentru toxicitatea serului; (iii) controale pentru culturi celulare neinoculate; (iv) antiseruri de referință.

Interpretare

Rezultatele testului de neutralizare și titrul virusului folosit la testare se înregistrează după trei până la cinci zile de incubare la temperatura de 37 °C. Titrurile serului mai mici decât 1/2 (ser nediluat) se consideră negative. În cazul în care eșantioanele de ser nediluat sunt toxice pentru culturile tisulare, aceste seruri se pot dilua în proporție de 1/2 înainte de a fi utilizate în test. Acest lucru corespunde unei diluții finale a serului de 1/4. În aceste cazuri, titrurile serului mai mici decât 1/4 (diluție finală) se consideră negative.

Boala veziculoasă a porcului (SVD)

Testele pentru boala veziculoasă a porcului (SVD) se efectuează în conformitate cu Decizia 2000/428/CE ( 34 ).

Pesta porcină clasică (PPC)

Testele pentru pesta porcină clasică (PPC) se efectuează în conformitate cu Decizia 2002/106/CE ( 35 ).

Realizarea testelor pentru PPC trebuie să respecte orientările stabilite în capitolul relevant din Manualul de Teste de Diagnostic și Vaccinuri pentru Animale Terestre al OIE.

Evaluarea sensibilității și specificității testului serologic pentru pesta porcină clasică trebuie să se efectueze într-un laborator național care să dispună de un sistem de asigurare a calității. Trebuie să se demonstreze că testele utilizate permit recunoașterea unei game de seruri de referință puternic și slab pozitive și detectarea anticorpilor în faza timpurie și în faza de convalescență.

▼M12

Stomatita veziculoasă (SV)

Testul de neutralizare a virusului (NV) se efectuează în conformitate cu protocoalele de testare pentru depistarea stomatitei veziculoase prevăzute în capitolul 2.1.19 din Manualul de teste de diagnostic și vaccinuri pentru animale terestre al OIE.

Se consideră că serurile care inhibă efectul citopatic (CPE) la diluții de 1 la 32 sau mai mari conțin anticorpi împotriva virusului stomatitei veziculoase a porcului.

PARTEA 7

Condițiile de sănătate animală privind importul și carantina pentru animalele importate din Saint Pierre și Miquelon cu mai puțin de șase luni înaintea introducerii în Uniune

(menționate la articolul 6)

Specii de animale vizate

Taxon
ORDIN	FAMILIE	GEN ȘI SPECIE
Artiodactyla	Camelidae	Camelus spp., Lama spp., Vicugna spp.

CAPITOLUL 1

Ședere și carantină

Animalele importate din Saint Pierre și Miquelon trebuie să rămână într-o unitate de carantină autorizată pentru o perioadă minimă de 60 de zile înainte de a fi expediate în vederea introducerii în Uniune. Această perioadă poate fi prelungită ca urmare a cerințelor de testare pentru diferite specii. În plus, animalele trebuie să respecte următoarele cerințe:

(a) În unitatea de carantină pot intra loturi separate. Totuși, la intrarea în unitatea de carantină, toate animalele din aceeași specie care se află în unitatea de carantină trebuie considerate ca fiind un singur grup și se face referire la ele ca atare. Perioada de carantină trebuie să înceapă pentru întregul grup în momentul intrării ultimului animal în unitatea de carantină.

(b) În cadrul unității de carantină, fiecare grup specific de animale trebuie ținut în izolare, fără contact direct sau indirect cu alte animale, inclusiv cu cele din alte loturi care pot fi prezente.

Fiecare lot trebuie ținut în unitatea de carantină autorizată și protejat de insecte-vectori.

(c) Dacă, în cursul perioadei de carantină, izolarea unui grup de animale nu este menținută și acestea intră în contact cu alte animale, grupul respectiv trebuie supus unei noi perioade de carantină cu o durată egală cu cea prevăzută inițial la intrarea în unitatea de carantină.

(d) Animalele care trebuie introduse în Uniune și care trec prin unitatea de carantină trebuie încărcate și expediate direct către Uniune:

(i) fără a intra în contact cu alte animale decât cele care îndeplinesc condițiile de sănătate stabilite pentru introducerea în Uniune a categoriei respective de animale;

(ii) repartizate în loturi, astfel încât nici un lot să nu poată intra în contact cu animalele care nu sunt eligibile pentru importul în Uniune;

(iii) în vehicule sau containere de transport care au fost în prealabil curățate și dezinfectate cu un dezinfectant autorizat oficial în Saint Pierre și Miquelon ca mijloc eficient de combatere a bolilor menționate la capitolul 2 și care sunt construite în așa fel încât materiile fecale, urina, paiele sau furajele să nu se scurgă sau să cadă din vehicul sau container în timpul transportului.

Unitatea de carantină trebuie să îndeplinească cel puțin standardele minime stabilite în anexa B la Directiva 91/496/CEE ( 36 ), precum și următoarele condiții:

(a) trebuie să se afle sub supravegherea unui medic veterinar oficial;

(b) trebuie să fie situat în centrul unei zone cu un diametru de cel puțin 20 km în care, conform unor constatări oficiale, nu au existat cazuri de febră aftoasă cel puțin în cursul unei perioade de 30 de zile înaintea utilizării sale ca unitate de carantină;

(c) înaintea fiecărei utilizări ca unitate de carantină, trebuie curățat și dezinfectat cu un dezinfectant autorizat oficial în Saint Pierre și Miquelon ca mijloc eficient de combatere a bolilor menționate la capitolul 2;

(d) trebuie să dispună, ținând seama de capacitatea lor de primire a animalelor:

(i) de facilități dedicate exclusiv pentru carantina animalelor, inclusiv un adăpost adecvat pentru animale;

(ii) de facilități adecvate, care:

— sunt ușor de curățat și dezinfectat cu minuțiozitate,

— includ facilități pentru o încărcare și o descărcare sigure,

— satisfac toate cerințele în materie de adăpare și hrănire a animalelor,

— permit administrarea facilă a oricărui tratament veterinar necesar;

(iii) de facilități adecvate pentru inspecție și izolare;

(iv) de un echipament adecvat pentru curățarea și dezinfectarea spațiilor și a vehiculelor de transport;

(v) de o suprafață de stocare adecvată pentru furaje, așternuturi de paie și gunoi de grajd;

(vi) de un sistem adecvat pentru colectarea apelor uzate;

(vii) de un birou pentru medicul veterinar oficial:

(e) în cursul desfășurării activității, trebuie să dispună de un număr suficient de medici veterinari în vederea îndeplinirii tuturor sarcinilor;

(f) nu pot fi acceptate decât animale identificate în mod individual pentru a garanta trasabilitatea. În acest scop, în cazul în care animalele sunt admise, proprietarul sau responsabilul unității de carantină trebuie să se asigure că animalele sunt identificate în mod adecvat și însoțite de certificate de sănătate animală pentru speciile și categoriile în cauză. De asemenea, proprietarul sau responsabilul unității de carantină trebuie să înregistreze într-un registru sau într-o bază de date și să rețină pentru cel puțin trei ani numele proprietarului, originea animalelor care fac parte din lot, datele de intrare și de ieșire a animalelor care fac parte din lot, numărul de identificare al animalelor care fac parte din lot și locul lor de destinație;

(g) autoritatea competentă trebuie să stabilească procedura de supraveghere oficială a unității de carantină și trebuie să se asigure că se efectuează supravegherea; această supraveghere trebuie să includă inspecții periodice pentru a se asigura că se îndeplinesc în continuare condițiile de autorizare. În cazul neîndeplinirii condițiilor și al suspendării, autorizarea poate fi restabilită doar în cazul în care autoritatea competentă s-a asigurat că unitatea de carantină îndeplinește în totalitate condițiile menționate la literele (a) – (g).

CAPITOLUL 2

Teste de sănătate animală

1. CERINȚE GENERALE

Animalele trebuie supuse următoarelor teste efectuate pe eșantioane de sânge prelevate, în cazul în care nu există specificații contrare, nu mai devreme de 21 de zile de la data începerii perioadei de izolare.

Testele de laborator trebuie efectuate într-un laborator autorizat din Uniune și toate testele de laborator, precum și rezultatele lor, vaccinările și tratamentele trebuie anexate certificatului de sănătate.

Pentru a reduce la minimum intervențiile asupra animalelor, eșantionarea, testările și vaccinările trebuie grupate pe cât posibil respectând intervalele minime de timp solicitate în protocoalele de testare din partea 2 a prezentului capitol.

2. CERINȚE SPECIFICE

2.1 CAMELIDAE

2.1.1 Tuberculoză

(a) Testul care trebuie utilizat: test comparativ de reacție intradermică utilizând un derivat proteic purificat (DPP) de tip bovin și un DPP de tip aviar în conformitate cu standardele pentru producția de tuberculine bovine și aviare, astfel cum se descrie la punctul 2.1.2 din anexa B la Directiva 64/432/CEE.

Testul trebuie efectuat în zona din spatele umărului (zona axilară), urmând tehnica descrisă la punctul 2.2.4 din anexa B la Directiva 64/432/CEE.

(b) Termen: animalele trebuie testate în termen de două zile de la data sosirii în unitatea de carantină și în termen de 42 de zile de la data primului test.

reacția se consideră ca fiind:

— negativă, în cazul în care creșterea grosimii pielii este mai mică de 2 mm.

— pozitivă, în cazul în care creșterea grosimii pielii este mai mare de 4 mm.

— neconcludentă, în cazul în care creșterea grosimii pielii la DPP bovin este între 2 mm și 4 mm sau peste 4 mm, însă este inferioară reacției la DPP aviar.

(d) Măsuri posibile în urma efectuării testelor:

Dacă un animal prezintă un rezultat pozitiv la testul intradermic la DPP bovin, el trebuie exclus din grup și celelalte animale trebuie supuse unui nou test efectuat la cel puțin 42 de zile de la data realizării primului test pozitiv; acest nou test se consideră ca fiind primul test descris la litera (b).

Dacă mai multe animale din grup prezintă un rezultat pozitiv, se interzice exportul către Uniune al întregului grup.

Dacă unul sau mai multe animale din același grup prezintă o reacție neconcludentă, întregul grup este supus unui nou test efectuat la cel puțin 42 de zile de la data realizării primului test; acest nou test se consideră ca fiind primul test descris la litera (b).

2.1.2 Bruceloză

(a) Testul care trebuie utilizat:

(i) Brucella abortus: testul cu roz-bengal și testul de seroaglutinare, astfel cum sunt descrise la punctul 2.5, respectiv 2.6, din anexa C la Directiva 64/432/CEE. În cazul unui rezultat pozitiv, se efectuează un test de fixare a complementului pentru confirmare, astfel cum se descrie în anexa I partea 6 la Regulamentul (UE) nr. 206/2010.

(ii) Brucella melitensis: testul cu roz-bengal și testul de seroaglutinare, astfel cum sunt descrise la punctul 2.5, respectiv 2.6, din anexa C la Directiva 64/432/CEE. În cazul unui rezultat pozitiv, se efectuează pentru confirmare un test de fixare a complementului după metoda descrisă în anexa C la Directiva 91/68/CEE.

(iii) Brucella ovis: Test de fixare a complementului, astfel cum se descrie în anexa D la Directiva 91/68/CEE.

(b) Termen: animalele trebuie testate în termen de două zile de la data sosirii în unitatea de carantină și în termen de 42 de zile de la data primului test.

O reacție pozitivă la teste corespunde definiției din anexa C la Directiva 64/432/CEE.

(d) Măsuri posibile în urma efectuării testelor:

Animalele care prezintă un rezultat pozitiv la unul dintre teste se exclud din grup și celelalte animale sunt supuse unui nou test efectuat la cel puțin 42 de zile de la data realizării primului test pozitiv: acest nou test se consideră ca fiind primul test descris la litera (b).

Doar animalele care prezintă un rezultat negativ la două teste consecutive efectuate astfel cum se descrie la litera (b) pot fi introduse în Uniune.

2.1.3 Boala limbii albastre și boala hemoragică epizootică (EHD)

(a) Testul care trebuie utilizat: testul de imunodifuzie în gel de agar, astfel cum se descrie în partea 6 a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 206/2010.

În cazul unei reacții pozitive, animalele sunt supuse testului ELISA competitiv, astfel cum se descrie în partea 6 a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, pentru a se face diferența între cele două boli.

(b) Termen:

animalele trebuie să obțină un rezultat negativ la două teste: primul se efectuează în termen de două zile de la data sosirii lor în unitatea de carantină și al doilea se efectuează în termen de cel puțin 21 de zile de la data primului test.

(i) Boala limbii albastre

Dacă unul sau mai multe animale prezintă un rezultat pozitiv la testul ELISA, astfel cum se descrie în partea 6 a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, animalul/animalele pozitiv(e) se exclude/se exclud din grup, iar toate animalele rămase în grup trebuie să intre în carantină timp de 100 de zile, începând cu data la care au fost colectate eșantioanele pentru testul pozitiv. Grupul se consideră indemn de boala limbii albastre doar dacă controalele periodice efectuate de medicii veterinari oficiali pe durata perioadei de carantină nu detectează simptome ale bolii și unitatea de carantină rămâne indemnă de vectori ai bolii limbii albastre (Culicoides).

Dacă un alt animal prezintă simptome clinice ale bolii limbii albastre în cursul perioadei de carantină, astfel cum se descrie la primul paragraf, se interzice introducerea în Uniune pentru toate animalele din grup.

(ii) Boala hemoragică epizootică (EHD)

Dacă testul ELISA de confirmare arată prezența anticorpilor virusului EHD la unul sau mai multe animale care au reacționat pozitiv la primul test, animalul (animalele) respectiv(e) se consideră ca fiind pozitiv(e) și se exclude (se exclud) din grup. De asemenea, trebuie să se repete testele pe întregul grup, începând cu cel puțin 21 de zile de la data diagnosticului pozitiv inițial și, din nou, la cel puțin 21 de zile de la data testului repetat, ambele cu rezultate negative.

Dacă alte animale reacționează pozitiv la unul dintre cele două teste sau la ambele teste repetate, se interzice introducerea în Uniune pentru întregul grup de animale.

2.1.4 Febra aftoasă

(a) Testul care trebuie utilizat: teste de diagnostic (probang și serologie) utilizând tehnicile ELISA și de neutralizare a virusului în conformitate cu protocoalele descrise în partea 6 a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 206/2010.

(b) Termen: animalele trebuie să obțină rezultat negativ la două teste: primul se efectuează în termen de două zile de la data sosirii lor în unitatea de carantină și al doilea se efectuează în termen de cel puțin 42 de zile de la data primului test.

(c) Măsuri posibile în urma efectuării testelor: dacă un animal reacționează pozitiv la virusul febrei aftoase, niciunul dintre animalele prezente în unitatea de carantină nu se consideră a fi eligibil pentru introducerea în Uniune.

Notă: Orice detectare de anticorpi la proteine structurale sau nestructurale ale virusului febrei aftoase se consideră a fi un rezultat al unei infecții anterioare, indiferent dacă s-a efectuat sau nu vaccinarea.

2.1.5 Pesta bovină

(a) Testul care trebuie utilizat: Testul ELISA competitiv, astfel cum se descrie în Manualul de Teste de Diagnostic și Vaccinuri pentru Animale Terestre al OIE, ultima versiune, este testul recomandat pentru schimburile comerciale internaționale și este testul de elecție. Se pot utiliza, de asemenea, testul de seroneutralizare sau alte teste recunoscute în conformitate cu protocoalele descrise în secțiunile relevante ale manualului OIE.

(b) Termen: animalele sunt supuse la două teste: primul se efectuează în termen de două zile de la data sosirii lor în unitatea de carantină și al doilea se efectuează în termen de cel puțin 42 de zile de la data primului test.

(c) Măsuri posibile în urma efectuării testelor: dacă un animal reacționează pozitiv la un test de depistare a virusului pestei bovine, niciunul dintre animalele prezente în unitatea de carantină nu se consideră a fi eligibil pentru introducerea în Uniune.

2.1.6 Stomatita veziculoasă

(a) Testul care trebuie utilizat: testul ELISA, testul de neutralizare a virusului sau alte teste recunoscute în conformitate cu protocoalele descrise în secțiunile relevante ale manualului OIE.

(c) Măsuri posibile în urma efectuării testelor: dacă un animal reacționează pozitiv la un test de depistare a virusului stomatitei veziculoase, niciunul dintre animalele prezente în unitatea de carantină nu se consideră a fi eligibil pentru introducerea în Uniune.

2.1.7 Febra Văii de Rift

(a) Testul care trebuie utilizat: testul ELISA, testul de neutralizare a virusului sau alte teste recunoscute în conformitate cu protocoalele descrise în secțiunile relevante ale manualului OIE.

(c) Măsuri posibile în urma efectuării testelor: dacă un animal prezintă semne de expunere la agentul febrei Văii de Rift, niciunul dintre animalele prezente în unitatea de carantină nu se consideră a fi eligibil pentru introducerea în Uniune.

2.1.8 Dermatoza nodulară virotică

(a) Testul care trebuie utilizat: serologie utilizând testul ELISA, testul de neutralizare a virusului sau alte teste recunoscute în conformitate cu protocoalele descrise în secțiunile relevante ale manualului OIE.

(c) Măsuri posibile în urma efectuării testelor: dacă un animal prezintă semne de expunere la agentul dermatozei nodulare virotice, niciunul dintre animalele prezente în unitatea de carantină nu se consideră a fi eligibil pentru introducerea în Uniune.

2.1.9 Febra hemoragică Crimeea-Congo

(a) Testul care trebuie utilizat: testul ELISA, testul de neutralizare a virusului, testul de imunofluorescență sau alt test recunoscut.

(c) Măsuri posibile în urma efectuării testelor: dacă un animal prezintă semne de expunere la agentul febrei hemoragice Crimeea-Congo, niciunul dintre animalele prezente în unitatea de carantină nu se consideră a fi eligibil pentru introducerea în Uniune.

2.1.10 Surra [Trypanosoma evansi (T. evansi)]

(a) Testul care trebuie utilizat: agentul parazitar poate fi identificat în eșantioanele de sânge concentrat în conformitate cu protocoalele descrise în secțiunile relevante ale manualului OIE.

(c) Măsuri posibile în urma efectuării testelor: dacă se detectează T. evansi la un animal din lot, se consideră că animalul nu este eligibil pentru introducerea în Uniune. Celelalte animale din grup sunt supuse apoi unui tratament antiparazitar intern și extern utilizând agenți adecvați care sunt eficienți împotriva T. evansi.

2.1.11 Febra catarală malignă

(a) Testul care trebuie utilizat: detectarea ADN-ului viral bazat pe identificare prin imunofluorescență sau imunocitochimie utilizând protocoalele descrise în secțiunile relevante ale manualului OIE.

(c) Măsuri posibile în urma efectuării testelor: dacă un animal prezintă semne de expunere la febra catarală malignă, niciunul dintre animalele prezente în unitatea de carantină nu se consideră a fi eligibil pentru introducerea în Uniune.

2.1.12 Rabia

Vaccinare: vaccinarea antirabică se poate efectua la cererea statului membru de destinație; animalului i se prelevează probe de sânge și se efectuează un test de seroneutralizare pentru detectarea anticorpilor.

2.1.13

Leucoza enzootică bovină [doar în cazul în care animalele sunt destinate unui stat membru sau unei regiuni indemne de leucoză enzootică bovină, astfel cum se menționează la articolul 2 alineatul (2) litera (k) din Directiva 64/432/CEE]

(a) Testul care trebuie utilizat: testul AGID sau testul ELISA de blocare, în conformitate cu protocoalele descrise în manualul OIE, ultima versiune.

(c) Măsuri posibile în urma efectuării testelor: animalele care prezintă un rezultat pozitiv la un test descris la litera (a) se exclud din grupul de animale din unitatea de carantină și celelalte animale sunt supuse unui nou test efectuat la cel puțin 21 de zile de la data realizării primului test pozitiv: acest nou test se consideră ca fiind primul test descris la litera (b).

Doar animalele care prezintă un rezultat negativ la două teste consecutive efectuate astfel cum se descrie la litera (b) sunt considerate a fi eligibile pentru introducerea în Uniune.

ANEXA II

CARNE PROASPĂTĂ

▼M2

PARTEA 1

Lista țărilor terțe, a teritoriilor și a părților acestora (1)

Codul ISO și denumirea țării terțe	Codul teritoriului	Descrierea țării terțe, a teritoriului sau a părții acestuia	Certificat sanitar-veterinar		Condiții specifice	Data închiderii (2)	Data deschiderii (3)
Codul ISO și denumirea țării terțe	Codul teritoriului		Model(e)	GS	Condiții specifice	Data închiderii (2)	Data deschiderii (3)
1	2	3	4	5	6	7	8
AL – Albania	AL-0	Întreaga țară	—
AR – Argentina	AR-0	Întreaga țară	EQU
	AR-1	Provinciile: Buenos Aires, Catamarca, Corrientes (cu excepția departamentelor Berón de Astrada, Capital, Empedrado, General Paz, Itati, Mbucuruyá, San Cosme și San Luís del Palmar), Entre Ríos, La Rioja, Mendoza, Misiones, O parte din Neuquén (cu excepția teritoriului inclus în AR-4), O parte din Río Negro (cu excepția teritoriului inclus în AR-4), San Juan, San Luis, Santa Fe, Tucuman, Cordoba, La Pampa, Santiago del Estero, Chaco Formosa, Jujuy și Salta, cu excepția zonei tampon de 25 km de la frontiera cu Bolivia și Paraguay care se întinde de la districtul Santa Catalina din provincia Jujuy până la districtul Laishi din provincia Formosa	BOV	A	1		18 martie 2005
			RUF	A	1		1 decembrie 2007
			RUW	A	1		1 august 2010
	AR-2	Chubut, Santa Cruz și Tierra del Fuego	BOV, OVI, RUW, RUF				1 martie 2002
	AR-3	Corrientes: departamentele Berón de Astrada, Capital, Empedrado, General Paz, Itati, Mbucuruyá, San Cosme și San Luís del Palmar	BOV RUF	A	1		1 decembrie 2007
	AR-4	O parte din Río Negro (exceptând: în Avellaneda, zona situată la nord de drumul provincial 7 și la est de drumul provincial 250; în Conesa, zona situată la est de drumul provincial 2; în El Cuy, zona situată la nord de drumul provincial 7, de la intersecția acestuia cu drumul provincial 66 până la granița cu departamentul Avellaneda și în San Antonio, zona situată la est de drumurile provinciale 250 și 2) O parte din Neuquén (exceptând, în Confluencia, zona situată la est de drumul provincial 17 și, în Picun Leufú, zona situată la est de drumul provincial 17)	BOV, OVI, RUW, RUF				1 august 2008
AU – Australia	AU-0	Întreaga țară	BOV, OVI, POR, EQU, RUF, RUW, SUF, SUW
BA – Bosnia și Herțegovina	BA-0	Întreaga țară	—
BH – Bahrain	BH-0	Întreaga țară	—
BR – Brazilia	BR-0	Întreaga țară	EQU
	BR-1	Statul Minas Gerais, Statul Espírito Santo, Statul Goiás, Statul Mato Grosso, Statul Rio Grande Do Sul, statul Mato Grosso Do Sul (cu excepția zonei specificate de strictă supraveghere de 15 km de la frontierele externe din municipalitățile Porto Murtinho, Caracol, Bela Vista, Antônio Joăo, Ponta Poră,Aral Moreira, Coronel Sapucaia, Paranhos, Sete Quedas, Japoră și Mundo Novo și zona specificată de strictă supraveghere din municipalitățile Corumbá și Ladário).	BOV	A și H	1		1 decembrie 2008
	BR-2	Statul Santa Catarina	BOV	A și H	1		31 ianuarie 2008
	BR-3	Statele Paraná și Săo Paulo	BOV	A și H	1		1 august 2008
▼M15
BW – Botswana	BW-0	Întreaga țară	EQU, EQW
	BW-1	Zonele sanitar-veterinare de combatere a bolilor 3c, 4b, 5, 8, 9 și 18	BOV, OVI, RUF, RUW	F	1	11 mai 2011	26 iunie 2012
	BW-2	Zonele sanitar-veterinare de combatere a bolilor 10, 11, 13 și 14	BOV, OVI, RUF, RUW	F	1		7 martie 2002
	BW-3	Zona sanitar-veterinară de combatere a bolilor 12	BOV, OVI, RUF, RUW	F	1	20 octombrie 2008	20 ianuarie 2009
	BW-4	Zona sanitar-veterinară de combatere a bolilor 4a, cu excepția zonei tampon de supraveghere intensivă de 10 km de-a lungul frontierei cu zona de vaccinare împotriva febrei aftoase și cu regiunile de gestionare a faunei sălbatice	BOV	F	1	28 mai 2013	18 februarie 2011
	BW-5	Zona sanitar-veterinară de combatere a bolilor 6, cu excepția zonei de supraveghere intensivă din zona 6 între frontiera cu Zimbabwe și autostrada A1	BOV, OVI, RUF, RUW	F	1	28 mai 2013	26 iunie 2012
▼M2
BY – Belarus	BY-0	Întreaga țară	—
BZ – Belize	BZ-0	Întreaga țară	BOV, EQU
CA – Canada	CA-0	Întreaga țară	BOV, OVI, POR, EQU, SUF, SUW RUF, RUW,	G
CH – Elveția	CH-0	Întreaga țară	*
CL – Chile	CL-0	Întreaga țară	BOV, OVI, POR, EQU, RUF, RUW, SUF
CN – China	CN-0	Întreaga țară	—
CO – Columbia	CO-0	Întreaga țară	EQU
CR – Costa Rica	CR-0	Întreaga țară	BOV, EQU
CU – Cuba	CU-0	Întreaga țară	BOV, EQU
DZ – Algeria	DZ-0	Întreaga țară	—
ET – Etiopia	ET-0	Întreaga țară	—
FK – Insulele Falkland	FK-0	Întreaga țară	BOV, OVI, EQU
GL – Groenlanda	GL-0	Întreaga țară	BOV, OVI, EQU, RUF, RUW
GT – Guatemala	GT-0	Întreaga țară	BOV, EQU
HK – Hong Kong	HK-0	Întreaga țară	—
HN – Honduras	HN-0	Întreaga țară	BOV, EQU
▼M16 —————
▼M2
IL – Israel	IL-0	Întreaga țară	—
IN – India	IN-0	Întreaga țară	—
IS – Islanda	IS-0	Întreaga țară	BOV, OVI, EQU, RUF, RUW
▼M14
JP – Japonia	JP	Întreaga țară	BOV				28 martie 2013
▼M2
KE – Kenya	KE-0	Întreaga țară	—
MA – Maroc	MA-0	Întreaga țară	EQU
ME – Muntenegru	ME-0	Întreaga țară	BOV, OVI, EQU
MG – Madagascar	MG-0	Întreaga țară	—
MK – Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (4)	MK-0	Întreaga țară	OVI, EQU
MU – Mauritius	MU-0	Întreaga țară	—
MX – Mexic	MX-0	Întreaga țară	BOV, EQU
NA – Namibia	NA-0	Întreaga țară	EQU, EQW
NA – Namibia	NA-1	La sud de cordonul sanitar care se întinde de la Palgrave Point, la vest, până la Gam, la est	BOV, OVI, RUF, RUW	F și J	1
NC – Noua Caledonie	NC-0	Întreaga țară	BOV, RUF, RUW
NI – Nicaragua	NI-0	Întreaga țară	—
NZ – Noua Zeelandă	NZ-0	Întreaga țară	BOV, OVI, POR, EQU, RUF, RUW, SUF, SUW
PA – Panama	PA-0	Întreaga țară	BOV, EQU
▼M5
PY – Paraguay	PY-0	Întreaga țară	EQU
PY – Paraguay	PY-1	Întreaga țară, cu excepția zonei specificate de strictă supraveghere de 15 km de la frontierele externe	BOV	A	1	18 septembrie 2011	1 august 2008
▼M2
RS – Serbia (5)	RS-0	Întreaga țară	BOV, OVI, EQU
RU – Rusia	RU-0	Întreaga țară	—
RU – Rusia	RU-1	Regiunea Murmansk, regiunea autonomă Yamolo-Nenets	RUF
SV – El Salvador	SV-0	Întreaga țară	—
SZ – Swaziland	SZ-0	Întreaga țară	EQU, EQW
	SZ-1	Zona situată la vest de demarcația „liniei roșii” care se întinde, spre nord, de la râul Usutu până la frontiera sud-africană, la vest de Nkalashane,	BOV, RUF, RUW	F	1
	SZ-2	Zonele sanitar-veterinare de supraveghere și vaccinare împotriva febrei aftoase, în conformitate cu decretul publicat în avizul juridic nr. 51 din 2001	BOV, RUF, RUW	F	1		4 august 2003
TH – Thailanda	TH-0	Întreaga țară	—
TN – Tunisia	TN-0	Întreaga țară	—
TR – Turcia	TR-0	Întreaga țară	—
TR – Turcia	TR-1	Provinciile Amasya, Ankara, Aydin, Balikesir, Bursa, Çankiri, Çorum, Denizli, Izmir, Kastamonu, Kütahya, Manisa, Usak, Yozgat și Kirikkale	EQU
UA – Ucraina	UA-0	Întreaga țară	—
US – Statele Unite	US-0	Întreaga țară	BOV, OVI, POR, EQU, SUF, SUW, RUF, RUW	G
▼M11
UY – Uruguay	UY-0	Întreaga țară	EQU
			BOV	A și J	1		1 noiembrie 2001
			OVI	A	1
▼M3
ZA – Africa de Sud	ZA-0	Întreaga țară	EQU, EQW
ZA – Africa de Sud	ZA-1	Întreaga țară, cu excepția: — părții din zona de combatere a febrei aftoase, situată în regiunile sanitar-veterinare ale provinciilor Mpumalanga și ale provinciilor din nord, în districtul Ingwavuma din regiunea sanitar-veterinară Natal și în zona frontierei cu Botswana situată la est de meridianul 28° longitudine; și — districtului Camperdown din provincia KwaZulu-Natal	BOV, OVI, RUF, RUW	F	1	11 februarie 2011
▼M2
ZW – Zimbabwe	ZW-0	Întreaga țară	—
(1) Fără a aduce atingere cerințelor specifice privind certificarea prevăzute în acordurile încheiate de Uniune cu țări terțe. (2) Carnea obținută de la animale sacrificate la data sau înainte de data prevăzută în coloana 7 poate fi importată în Uniune timp de 90 de zile de la data respectivă. Loturile transportate pe vapor, în largul mării, pot fi importate în Uniune în cazul în care sunt certificate înainte de data indicată în coloana 7, timp de 40 de zile de la data respectivă. (N.B: în cazul în care nu este menționată nicio dată în coloana 7, aceasta înseamnă că nu există restricții temporale). (3) Doar carnea obținută de la animale sacrificate la data indicată în coloana 8 sau ulterior acestei date poate fi importată în Uniune (în cazul în care nu este menționată nicio dată în coloana 8, aceasta înseamnă că nu există restricții temporale). (4) Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; cod provizoriu care nu aduce atingere în niciun fel nomenclaturii definitive pentru această țară, care va fi adoptată după încheierea negocierilor care au loc în prezent pe această temă în cadrul Organizației Națiunilor Unite. (5) Cu excepția Kosovo, care se află în prezent sub administrație internațională, în temeiul Rezoluției nr. 1244 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 10 iunie 1999. * = Cerințe în conformitate cu Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind schimburile comerciale cu produse agricole (JO L 114, 30.4.2002, p. 132). — = Nu s-a stabilit niciun certificat, iar importurile de carne proaspătă sunt interzise (cu excepția speciilor care sunt indicate în rândul corespunzător întregii țări). „1” Restricții pe categorie: Nu este autorizată introducerea în Uniune a niciunui tip de organe comestibile (cu excepția, în cazul speciei bovine, a diafragmei și a mușchilor maseteri).

PARTEA 2

Modele de certificate veterinare

Model(e):

„BOV”

Model de certificat veterinar pentru carne proaspătă, inclusiv carne tocată, de bovine domestice (inclusiv speciile Bison și Bubalus și hibrizii acestora).

„OVI”

Model de certificat veterinar pentru carne proaspătă, inclusiv carne tocată, de ovine domestice (Ovis aries) și de caprine domestice (Capra hircus).

„POR”

Model de certificat veterinar pentru carne proaspătă, inclusiv carne tocată, de porcine domestice (Sus scrofa).

„EQU”

Model de certificat veterinar pentru carne proaspătă, exceptând carnea tocată, de solipede domestice (Equus caballus, Equus asinus și hibrizii acestora).

„RUF”

Model de certificat veterinar pentru carne proaspătă, exceptând organele comestibile și carnea tocată, de animale nedomestice de crescătorie din ordinul Artiodactyla [exceptând bovinele (inclusiv speciile Bubalus și Bison și hibrizii lor), Ovis aries, Capra hircus, Suidae și Tayassuidae] și familiile Rhinocerotidae și Elephantidae.

„RUW”

Model de certificat veterinar pentru carne proaspătă, exceptând organele comestibile și carnea tocată, de animale nedomestice sălbatice din ordinul Artiodactyla [exceptând bovinele (inclusiv speciile Bubalus și Bison și hibrizii lor), Ovis aries, Capra hircus, Suidae și Tayassuidae] și familiile Rhinocerotidae și Elephantidae.

„SUF”

Model de certificat veterinar pentru carne proaspătă, exceptând organele comestibile și carnea tocată, de animale nedomestice de crescătorie din familiile Suidae, Tayassuidae sau Tapiridae.

„SUW”

Model de certificat veterinar pentru carne proaspătă, exceptând organele comestibile și carnea tocată, de animale nedomestice sălbatice din familiile Suidae, Tayassuidae sau Tapiridae.

„EQW”

Model de certificat veterinar pentru carne proaspătă, exceptând organele comestibile și carnea tocată, de solipede sălbatice aparținând subspeciei Hippotigris (zebră).

GS (Garanții suplimentare)

„A”

garanții referitoare la maturarea, măsurarea pH-ului și dezosarea cărnii proaspete, cu excepția organelor comestibile, certificată în conformitate cu modelele de certificate veterinare BOV (punctul II.2.6), OVI (punctul II.2.6), RUF (punctul II.2.7) și RUW (punctul II.2.4).

„C”

garanții referitoare la testul de laborator privind pesta porcină clasică efectuat asupra carcaselor din care s-a obținut carnea proaspătă, certificată în conformitate cu modelul de certificat veterinar SUW (punctul II.2.3 B).

„D”

garanții referitoare la hrănirea, în exploatație (exploatații), cu lături a animalelor din care s-a obținut carnea proaspătă certificată, în conformitate cu modelul de certificat veterinar POR (punctul II.2.3 d).

„E”

garanții referitoare la testul de tuberculoză efectuat asupra animalelor de la care s-a obținut carnea proaspătă certificată, în conformitate cu modelul de certificat veterinar BOV (punctul II.2.4 d).

„F”

garanții referitoare la maturarea și dezosarea cărnii proaspete, cu excepția organelor comestibile, certificată în conformitate cu modelele de certificate veterinare BOV (punctul II.2.6), OVI (punctul II.2.6), RUF (punctul II.2.6) și RUW (punctul II.2.7).

„G”

garanții referitoare la: 1 excluderea organelor comestibile și a măduvei spinării; 2 testarea și originea cervidelor cu privire la boala cașectizantă cronică astfel cum se menționează în modelele de certificate veterinare RUF (punctul II.1.7) și RUW (punctul II.1.8).

„H”

garanții suplimentare cerute pentru Brazilia. În privința programelor de vaccinare, deoarece statul Santa Caterina din Brazilia nu vaccinează împotriva febrei aftoase, referința la un program de vaccinare nu se aplică pentru carnea provenind de la animale originare și sacrificate în statul respectiv.

„J”

garanții privind transportul bovinelor, ovinelor și caprinelor din crescătorii la abator, care permite trecerea animalelor printr-un centru de colectare (inclusiv piețe) înainte de a fi transportate direct la abator.

▼M21

„K”

exploatații sau compartimente recunoscute ca aplicând condiții de adăpost controlate în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005.

Model BOV

►(1) M13 ►(1) M13

Model OVI

►(1) M13 ►(1) M13

►(2) M13

►(1) M13

►(2) M13

ANEXA III

ANEXA IV

ANIMALELE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (1) LITERA (b)

PARTEA 1

Lista țărilor terțe, a teritoriilor sau a regiunilor acestora

SECȚIUNEA 1

Regiuni din țările terțe menționate la articolul 7 alineatul (2)

Țară/teritoriu	Codul părții țării/teritoriului	Descrierea părții țării/teritoriului
US – Statele Unite	US-A	Statul Hawaii (1)
(1) Suspendat de la 5 mai 2010.

PARTEA 2

Tabele cu animale și modelele de certificate sanitar-veterinare corespunzătoare

Tabelul 1
„QUE”: Model de certificat sanitar-veterinar pentru loturile de mătci de albine și de bondari (Apis mellifera și Bombus spp), „BEE”: Model de certificat sanitar-veterinar pentru loturile de colonii de bondari (Bombus spp)
Ordinul	Familia	Genul/specia
Hymenoptera	Apidae	Apis mellifera, Bombus spp.

▼M20

Model QUE

ANEXA V

Note explicative pentru completarea certificatului sanitar-veterinar

(menționate la articolul 18)

(a) Certificatele sanitar-veterinare sunt emise de țara terță exportatoare pe baza modelelor prevăzute la partea 2 a anexelor I, II și IV și în anexa III, în conformitate cu modelul corespunzător animalelor vii/cărnii proaspete în cauză.

Ele conțin, numerotate în ordinea indicată în model, certificatele necesare pentru orice țară terță și, dacă este cazul, garanțiile suplimentare cerute pentru țara terță exportatoare sau pentru o parte a acesteia.

În cazul în care statul membru de destinație impune cerințe suplimentare de certificare în cazul animalelor vii/cărnii proaspete în cauză, se adaugă la formularul original al certificatului sanitar-veterinar certificate care să ateste faptul că respectivele cerințe sunt îndeplinite.

(b) În cazul în care modelul de certificat prevede că anumite mențiuni se păstrează după caz, mențiunile care nu sunt relevante pot fi tăiate de către medicul veterinar oficial responsabil cu certificarea, acesta marcându-le cu inițialele și ștampila sa, sau pot fi eliminate complet din certificat.

(c) Trebuie să se furnizeze un certificat individual și unic pentru animalele vii/carnea proaspătă care sunt exportate dintr-un teritoriu sau din mai multe teritorii din aceeași țară exportatoare prevăzută în coloanele 2 și 3 din partea 1 a anexei I, II sau IV care se expediază către aceeași destinație și se transportă în același vagon sau camion, aceeași aeronavă sau navă.

(d) Originalul fiecărui certificat se compune dintr-o singură foaie sau, în cazul în care sunt necesare mai multe informații, este prezentat astfel încât toate foile necesare să facă parte dintr-un document unitar și indivizibil.

(e) Certificatul sanitar-veterinar se întocmește în cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului membru de destinație și ale statului membru în care se situează punctul de control la frontiera de intrare a lotului în Uniune. Cu toate acestea, statele membre în cauză pot să autorizeze elaborarea certificatului în limba oficială a unui alt stat membru, certificatul fiind însoțit, dacă este necesar, de o traducere oficială.

(f) În cazul în care se anexează foi suplimentare la certificat, din motive care țin de identificarea diferitelor elemente ale lotului (tabelul de la punctul I.28 din modelul de certificat sanitar-veterinar), aceste foi se consideră, de asemenea, ca făcând parte din originalul certificatului prin aplicarea, cel puțin pe fiecare foaie, a semnăturii și a ștampilei medicului veterinar oficial responsabil cu certificarea.

(g) În cazul în care certificatul, inclusiv tabelele suplimentare prevăzute la litera (f), se compune din mai multe pagini, fiecare pagină se numerotează în partea de jos – (numărul paginii) din (numărul total de pagini) – și este prevăzută, în partea de sus, cu numărul de referință al certificatului atribuit de autoritatea competentă.

(h) Originalul certificatului trebuie completat și semnat de către un medic veterinar oficial sau de un alt inspector oficial numit, în cazul în care acest fapt este prevăzut în modelul de certificat sanitar-veterinar. În cazul animalelor vii, certificatul trebuie completat și semnat în decursul celor 24 de ore dinaintea încărcării lotului pentru introducere în Uniune. Autoritățile competente din țara terță exportatoare asigură respectarea unor norme de certificare echivalente cu cele stabilite în Directiva 96/93/CE ( 37 ).

Culoarea semnăturii va fi diferită de cea a textului tipărit. Această cerință se aplică, de asemenea, ștampilelor, cu excepția timbrului sec și a filigranului.

(i) Numărul de referință al certificatului menționat în rubricile I.2 și II.a. trebuie emis de autoritatea competentă.