Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special Articolul 47 alineatul (2) și articolele 55 și 95,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European ( 1 ),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat ( 2 ),

întrucât:

(1)	Securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru, atât în domeniul apărării, cât și al securității.

(2)

Formarea progresivă a unei piețe europene a echipamentelor de apărare este indispensabilă în vederea consolidării Bazei industriale și tehnologice europene de apărare și pentru dezvoltarea capacităților militare necesare punerii în aplicare a politicii europene de securitate și de apărare a Uniunii.

(3)

Statele membre au ajuns la un consens cu privire la nevoia de a crea, a dezvolta și a susține o Bază industrială și tehnologică europeană de apărare care să fie fondată pe capacități, competentă și competitivă. Pentru a îndeplini acest obiectiv, statele membre pot să utilizeze diferite instrumente, în conformitate cu dreptul comunitar, în vederea instituirii unei adevărate piețe europene a echipamentelor de apărare și a unor condiții de concurență echitabile, atât la nivel european, cât și la nivel mondial. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la dezvoltarea în profunzime a diversității bazei de furnizori europeni din domeniul apărării, în special prin stimularea participării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) și a furnizorilor netradiționali pentru Baza industrială și tehnologică europeană de apărare, prin sprijinirea cooperării industriale și prin promovarea unor furnizori secundari eficienți și cu o bună capacitate de reacție. În acest context, statele membre ar trebui, de asemenea, să țină seama de Comunicarea interpretativă a Comisiei din 7 decembrie 2006 privind aplicarea articolului 296 din tratat în domeniul contractelor de achiziții în sectorul apărării și de Comunicarea Comisiei din 5 decembrie 2007 privind strategia pentru o industrie europeană de apărare mai puternică și mai competitivă.

(4)

Crearea unei piețe europene a echipamentelor de apărare presupune, în primul rând, instituirea unui cadru legislativ adaptat. În domeniul achizițiilor, acest lucru necesită o coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor, care să satisfacă imperativele de securitate ale statelor membre și obligațiile care rezultă din tratat.

(5)

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Parlamentul European a invitat Comisia, prin Rezoluția sa din 17 noiembrie 2005 referitoare la Cartea verde privind achizițiile în domeniul apărării ( 3 ), să elaboreze o directivă care să ia în considerare îndeosebi interesele statelor membre în materie de securitate, să dezvolte în continuare politica externă și de securitate comună, să promoveze consolidarea coeziunii europene și să păstreze caracterul de „putere civilă” al Uniunii.

(6)

O mai bună coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor, spre exemplu în cazul contractelor din domeniul serviciilor logistice, transportului și depozitării poate, de asemenea, să contribuie la reducerea costurilor din sectorul apărării și să diminueze în mod semnificativ impactul acestui sector asupra mediului.

(7)

Aceste proceduri ar trebui să reflecte abordarea globală a Uniunii în domeniul securității, care răspunde evoluțiilor mediului strategic. Într-adevăr, apariția unor amenințări asimetrice și transnaționale a dus la ștergerea progresivă a graniței dintre securitatea externă și cea internă, militară și non-militară.

(8)	Echipamentele de apărare și de securitate sunt cruciale atât pentru securitatea și suveranitatea statelor membre, cât și pentru autonomia Uniunii. În consecință, achizițiile de bunuri și de servicii în sectoarele apărării și securității prezintă adesea un caracter sensibil.

(9)

Din acest aspect rezultă o serie de cerințe speciale, în special în domeniile securității aprovizionării și securității informației. Aceste cerințe privesc, în primul rând, achizițiile de arme, muniție și de material de război, precum și serviciile și lucrările legate în mod direct de acestea, destinate forțelor armate, dar și anumite achiziții deosebit de sensibile în domeniul securității non-militare. În aceste domenii absența unor regimuri aplicabile la nivelul Uniunii împiedică deschiderea piețelor de apărare și de securitate între statele membre. Această situație trebuie ameliorată rapid. Ar fi foarte utilă existența unui regim la nivelul Uniunii privind securitatea informației, care să includă recunoașterea reciprocă a autorizațiilor naționale de securitate și care să permită schimbul de informații clasificate între autoritățile/entitățile contractante și întreprinderile europene. În același timp, statele membre ar trebui să adopte măsuri concrete pentru a ameliora securitatea aprovizionării între ele, cu scopul de a institui, în mod progresiv, un sistem de garanții adecvate.

(10)

În sensul prezentei directive, echipamentele militare ar trebui să se refere, în special, la tipurile de produse incluse în lista de arme, muniții și material de război adoptată de Consiliu prin Decizia 255/58 din 15 aprilie 1958 ( 4 ), iar statele membre se pot limita doar la această listă atunci când transpun prezenta directivă. Această listă include numai echipamente care sunt concepute, proiectate și produse în scopuri militare specifice. Cu toate acestea, această listă are un caracter general și trebuie interpretată într-un mod cât mai flexibil, de exemplu pe baza Listei comune de echipamente militare a Uniunii, ținând seama de faptul că tehnologia, politica de achiziții și cerințele de ordin militar se află într-o continuă evoluție, ceea ce conduce la apariția unor noi tipuri de echipamente. În sensul prezentei directive, „echipamente militare” ar trebui să se aplice, de asemenea, produselor care, deși inițial au fost concepute pentru a fi utilizate în scopuri civile, au fost mai târziu adaptate unor scopuri militare pentru a fi utilizate drept arme, muniții sau material de război.

(11)

În domeniul specific al securității non-militare, prezenta directivă ar trebui să se aplice achizițiilor care au caracteristici similare cu cele ale achizițiilor din domeniul apărării și care prezintă un caracter la fel de sensibil. Aceste condiții pot fi îndeplinite în special în domeniile în care forțele militare și cele non-militare îndeplinesc aceleași misiuni și/sau în cazul în care obiectivul achizițiilor este de a proteja securitatea Uniunii și/sau a statelor membre în interiorul sau în afara granițelor acestora împotriva unor amenințări grave provenite de la entități non-militare și/sau neguvernamentale. Acest domeniu poate include, spre exemplu, protecția frontierelor, activități de poliție și misiuni de gestionare a crizelor.

(12)

Prezenta directivă ar trebui să țină seama de necesitățile autorității/entității contractante pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor, i.e., cercetare și dezvoltare, dezvoltare industrială, producție, reparații, modernizare, modificare, întreținere, logistică, instruire, testare, scoatere din uz și eliminare. Aceste etape pot include, de exemplu, studii, evaluare, depozitare, transport, integrare, asistență tehnică, dezasamblare, distrugere și toate celelalte servicii care sunt necesare după proiectarea inițială. Anumite contracte pot include furnizarea de piese, componente, și/sau subansambluri care urmează a fi încorporate în produse sau anexate acestora și/sau furnizarea de instrumente, dispozitive de testare specifice sau de asistență.

(13)

În sensul prezentei directive, „cercetare și dezvoltare” se aplică cercetării fundamentale, cercetării aplicate și dezvoltării experimentale. Cercetarea fundamentală constituie o muncă experimentală sau teoretică întreprinsă în principal pentru a dobândi cunoștințe noi despre bazele fenomenelor și faptelor observabile, fără a avea în vedere nicio aplicație sau utilizare specifică. Cercetarea aplicată constituie, de asemenea, o activitate experimentală întreprinsă în vederea dobândirii de noi cunoștințe. Totuși, aceasta este orientată în primul rând spre un scop sau obiectiv practic specific. Dezvoltarea experimentală constă în munca întreprinsă pe baza cunoștințelor existente, obținute în urma cercetării și/sau a experiențelor practice, cu scopul de a iniția fabricarea unor noi materiale, produse sau dispozitive, a institui noi procese, sisteme sau servicii sau a le îmbunătăți în mod considerabil pe cele existente. Dezvoltarea experimentală poate include crearea unor demonstratori tehnologici, i.e. dispozitive care să demonstreze performanțele unui nou concept sau ale unei noi tehnologii într-un mediu reprezentativ sau relevant.

Cercetarea și dezvoltarea nu includ crearea și validarea de prototipuri din faza de pre-producție, utilajele și nici ingineria industrială, proiectarea industrială sau fabricația.

(14)

Prezenta directivă ar trebui să țină seama de necesitățile autorității/entității contractante în ceea ce privește lucrări și servicii care, deși nu sunt legate în mod direct de furnizarea de echipamente militare sau de echipamente sensibile, sunt necesare pentru a îndeplini anumite cerințe militare sau de securitate.

(15)

Atribuirea unor contracte încheiate în statele membre, de către entitățile contractante, astfel cum este prevăzut în Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale ( 5 ) și de către autoritățile contractante, astfel cum este prevăzut în Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii ( 6 ), trebuie să respecte principiile prevăzute în tratat, în special libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii, precum și principiile care rezultă din acestea, și anume principiul egalității de tratament, al nediscriminării, al recunoașterii reciproce, al proporționalității și al transparenței.

Obligațiile privind transparența și concurența aplicabile contractelor care se află sub pragurile de aplicare a prezentei directive ar trebui să fie stabilite de statele membre în conformitate cu principiile menționate mai sus și ținând seama, în special, de situațiile în care există un interes transfrontalier. Responsabilitatea de a stabili modalitățile cele mai adecvate pentru a atribui astfel de contracte aparține statelor membre.

În ceea ce privește contractele care depășesc o anumită valoare, se recomandă elaborarea unor prevederi în materie de coordonare la nivel comunitar a procedurilor naționale de atribuire, care să se bazeze pe aceste principii, astfel încât să se garanteze efectele lor și concurența efectivă în domeniul achizițiilor. Prin urmare, aceste prevederi de coordonare ar trebui interpretate în conformitate cu normele și principiile menționate anterior, precum și cu celelalte reguli din tratat.

(16)

La articolele 30, 45, 46, 55 și 296 din tratat, se prevăd o serie de derogări speciale de la aplicarea principiilor stabilite prin tratat și, în consecință, de la aplicarea legislației care derivă din aceste principii. Din acest fapt rezultă că nicio dispoziție din prezenta directivă nu ar trebui să interzică impunerea sau aplicarea măsurilor care s-ar dovedi necesare în vederea apărării intereselor comune recunoscute ca fiind legitime de aceste prevederi din tratat.

Acest lucru înseamnă, în special, că atribuirea contractelor care intră în domeniul de aplicare a prezentei directive poate face obiectul unei excepții de la aceasta din urmă în cazul în care acest lucru este justificat din motive de securitate publică sau este necesar pentru protecția intereselor esențiale de securitate ale unui stat membru. Acest lucru se poate întâmpla în cazul contractelor din domeniile apărării și securității care impun cerințe privind securitatea aprovizionării atât de stricte, sau care sunt atât de confidențiale și/sau importante pentru suveranitatea națională încât nici măcar dispozițiile specifice ale prezentei directive nu sunt suficiente pentru a proteja interesele esențiale de securitate ale statelor membre, a căror definire intră în responsabilitatea exclusivă a statelor membre.

(17)

Totuși, în temeiul jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene, posibilitatea de a apela la astfel de excepții ar trebui să se interpreteze în așa fel încât efectele acestora să nu se extindă dincolo de ceea ce este strict necesar pentru protejarea intereselor legitime a căror apărare este asigurată de către respectivele articole. Prin urmare neaplicarea prezentei directive trebuie să fie proporțională cu scopurile urmărite și să împiedice în cel mai mic grad cu putință libera circulație a bunurilor și libertatea de a presta servicii.

(18)

Contractele referitoare la arme, muniție și material de război care sunt atribuite de autoritățile/entitățile contractante active în domeniul apărării sunt excluse din sfera de aplicare a Acordului privind achizițiile publice (AAP) încheiat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Celelalte contracte reglementate de prezenta directivă sunt de asemenea excluse de la aplicarea AAP în temeiul articolului XXIII din acordul respectiv. Articolul 296 din tratat și articolul XXIII punctul 1 din AAP au un domeniu de aplicare diferit și se supun unor standarde diferite de control judiciar. În cazurile în care articolul 296 din tratat nu poate fi invocat, statele membre pot să invoce în continuare articolul XXIII punctul 1 din AAP. Cele două dispoziții trebuie să îndeplinească, prin urmare, condiții diferite de aplicare.

Această excludere înseamnă că în contextul specific al piețelor de apărare și securitate, statele membre își păstrează competența de a decide dacă autoritatea/entitatea lor contractantă poate permite operatorilor economici din țări terțe să participe la procedurile de atribuire a contractelor. Acestea ar trebui să adopte o astfel de decizie ținând seama de criteriul rentabilității, recunoscând necesitatea instituirii unei Baze industriale și tehnologice europene de apărare care să fie competitivă la nivel mondial, importanța piețelor deschise și echitabile, precum și nevoia de a obține beneficii reciproce. Statele membre ar trebui să facă eforturi în vederea obținerii unei deschideri tot mai mari a piețelor. Partenerii acestora ar trebui să dea dovadă, de asemenea, de deschidere, pe baza reglementărilor adoptate la nivel internațional, în special în ceea ce privește concurența liberă și echitabilă.

(19)

Un contract nu poate fi considerat contract de lucrări decât dacă obiectul său urmărește, în special, să realizeze unele activități enumerate în capitolul 45 din „Vocabularul comun privind achizițiile publice” prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 cu privire la vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) ( 7 ) (denumit în continuare „CPV”), chiar dacă respectivul contract cuprinde și alte servicii necesare efectuării acestor activități. În anumite cazuri, contractele de prestare de servicii pot include și lucrări. Totuși, aceste lucrări, fiind auxiliare și neconstituind, prin urmare, decât o consecință eventuală sau o completare a obiectului principal al contractului, nu pot justifica catalogarea contractului drept contract de lucrări.

(20)

Contractele în domeniul apărării și securității conțin adesea unele informații clasificate care, în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative în vigoare în statul membru în cauză, din rațiuni de securitate, trebuie să fie protejate împotriva accesului neautorizat. În domeniul militar, în statele membre există sisteme de clasificare a acestor informații în scopuri militare. În schimb, în domeniul securității non-militare, situația este mai diversificată în practica statelor membre, întrucât și alte tipuri de informații trebuie protejate în mod similar. Prin urmare, este potrivit să se apeleze la un concept care să țină seama de diversitatea practicilor statelor membre și care să acopere atât domeniul militar, cât și pe cel non-militar. În orice caz, achizițiile în aceste domenii nu trebuie, după caz, să aducă atingere obligațiilor care decurg din Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei din 29 noiembrie 2001 de modificare a regulamentului său de procedură ( 8 ) sau din Decizia 2001/264/CE a Consiliului din 19 martie 2001 de adoptare a regulamentului de securitate al Consiliului ( 9 ).

În plus, articolul 296 alineatul (1) litera (a) din tratat acordă statelor membre posibilitatea de a exclude contractele din domeniile apărării și securității de la aplicarea dispozițiilor prezentei directive, în cazul în care aplicarea prezentei directive ar obliga un stat membru să ofere informații a căror divulgare este considerată de statul în cauză ca fiind contrară intereselor sale esențiale de securitate. Un astfel de caz îl reprezintă mai ales contractele care sunt atât de sensibile, încât chiar și existența acestora trebuie să fie confidențială.

(21)

Autorităților/entităților contractante trebuie să li se permită să poată încheia acorduri-cadru. Prin urmare, este necesar să se prevadă o definiție a acordurilor-cadru, precum și norme specifice. În conformitate cu aceste norme, în cazul în care o autoritate/entitate contractantă încheie un acord-cadru în conformitate cu prevederile prezentei directive, în special în ceea ce privește publicitatea, termenele și condițiile de depunere a ofertelor, respectiva autoritate/entitate poate, pe durata acordului-cadru, să încheie contractele care au la bază acest acord-cadru, fie aplicând condițiile stabilite de acesta, fie, în situația în care nu toate condițiile au fost stabilite anterior în acordul-cadru, după redeschiderea concurenței între părțile la acesta. Redeschiderea concurenței trebuie să răspundă anumitor norme destinate să garanteze flexibilitatea necesară și respectarea principiilor generale, în special a principiului egalității de tratament. Din aceste motive, durata acordurilor-cadru ar trebui să fie limitată și nu ar trebui să depășească șapte ani, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător de autoritățile/entitățile contractante.

(22)

Este necesar ca autoritățile/entitățile contractante să poată utiliza tehnici electronice de achiziții, cu condiția ca utilizarea acestora să respecte normele stabilite de prezenta directivă și principiile egalității de tratament, nediscriminării și transparenței. Deoarece licitațiile electronice reprezintă o tehnică din ce în ce mai utilizată, ar trebui prevăzută o definiție comunitară a respectivelor licitații, care ar trebui încadrate prin norme speciale care să garanteze desfășurarea lor în deplină conformitate cu principiile sus-menționate. În acest scop, ar trebui să se prevadă ca respectivele licitații electronice să aibă ca obiect numai contractele de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii pentru care specificațiile pot fi stabilite cu precizie. Acesta poate fi cazul contractelor de furnizare de bunuri, de lucrări și de prestare de servicii recurente. În același scop, trebuie să fie posibilă stabilirea clasamentului respectiv al ofertanților în orice moment al licitației electronice. Utilizarea licitațiilor electronice permite autorităților/entităților contractante să le solicite ofertanților să prezinte prețuri noi, revăzute în sens descrescător, și de asemenea, în cazul în care contractul se atribuie ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, să îmbunătățească elemente din oferte, altele decât prețurile. Pentru a asigura respectarea principiului transparenței, numai elementele care pot fi evaluate automat, prin mijloace electronice, fără intervenția și/sau evaluarea autorității/entității contractante, pot face obiectul licitațiilor electronice, și anume numai elementele care sunt cuantificabile astfel încât să poată fi exprimate în cifre sau în procente. În schimb, acele aspecte din oferte care implică evaluarea unor elemente necuantificabile nu trebuie să facă obiectul licitațiilor electronice. Prin urmare, anumite contracte de lucrări și de prestare de servicii care au drept obiect activități intelectuale, cum ar fi proiectarea unei lucrări, nu trebuie să facă obiectul licitațiilor electronice.

(23)

Tehnicile de achiziție centralizată contribuie la stimularea concurenței și fluidizează achizițiile. În consecință, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a prevedea ca autoritățile/entitățile contractante să poată achiziționa bunuri, lucrări și/sau servicii prin intermediul unui organism central de achiziție. Ar trebui să se prevadă, astfel, o definiție comunitară a organismelor centrale de achiziție și a condițiilor în care se poate considera că, în conformitate cu principiile nediscriminării și egalității de tratament, autoritățile/entitățile contractante care achiziționează lucrări, bunuri și/sau servicii recurgând la un organism central de achiziție, îndeplinesc dispozițiile prezentei directive. O autoritate/entitate contractantă, care are obligația de a aplica dispozițiile prezentei directive, ar trebui să fie eligibilă să acționeze în calitate de organism central de achiziție. În același timp, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă dreptul de a desemna organisme publice europene care nu intră sub incidența prezentei directive, precum Agenția Europeană de Apărare, drept organisme centrale de achiziție, cu condiția ca aceste organisme să aplice achizițiilor respective norme de atribuire a contractelor care să respecte toate dispozițiile prezentei directive.

(24)

Autoritățile/entitățile contractante pot să fie nevoite să atribuie un singur contract pentru achiziții care intră parțial sub incidența prezentei directive și parțial fie sub incidența Directivei 2004/17/CE, fie sub incidența Directivei 2004/18/CE, sau care nu intră sub incidența prezentei directive, a Directivei 2004/17/CE sau a Directivei 2004/18/CE. Acest lucru se întâmplă atunci când achizițiile în cauză nu pot, din motive obiective, să fie separate și să fie atribuite prin contracte separate. În astfel de cazuri autoritățile/entitățile contractante ar trebui să aibă posibilitatea să atribuie un singur contract, având în vedere faptul că decizia acestora nu este adoptată în scopul excluderii contractelor de la aplicarea prezentei directive, ale Directivei 2004/17/CE sau ale Directivei 2004/18/CE.

(25)

Numărul mare de praguri de aplicare a prevederilor coordonate reprezintă o sursă de complicații pentru autoritățile/entitățile contractante. Având în vedere valoarea medie a contractelor din domeniile apărării și securității, este oportun ca pragurile de aplicare a prezentei directive să fie aliniate la pragurile pe care entitățile contractante trebuie să le respecte în aplicarea Directivei 2004/17/CE. Este necesară revizuirea pragurilor de aplicare a prezentei directive împreună cu cele ale Directivei 2004/17/CE cu ocazia modificării acestora din urmă.

(26)

În plus, este necesar să se aibă în vedere unele cazuri în care directiva nu se aplică deoarece se aplică norme specifice de atribuire a contractelor, care rezultă din acorduri internaționale sau din acorduri între statele membre și țările terțe. Normele prevăzute în anumite acorduri privind staționarea trupelor unui stat membru într-un alt stat membru sau o țară terță, sau privind staționarea trupelor unei țări terțe într-un stat membru ar trebui să excludă, de asemenea, aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor prevăzute de prezenta directivă. Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice contractelor atribuite de organizațiile internaționale în scopuri stabilite de acestea sau contractelor care trebuie să fie atribuite de către un stat membru în conformitate cu norme specifice organizațiilor menționate anterior.

(27)

În domeniile apărării și securității, anumite contracte au un caracter atât de sensibil, încât aplicarea prezentei directive nu este adecvată, în ciuda specificității sale. În această categorie se încadrează achizițiile ai căror beneficiari sunt serviciile de informații, sau achizițiile care au ca obiect toate activitățile specifice serviciilor de informații, inclusiv activitățile de contraspionaj, astfel cum sunt definite de statele membre. Din această categorie fac parte, de asemenea, achizițiile cu un caracter deosebit de sensibil, care necesită un nivel foarte ridicat de confidențialitate, cum ar fi, spre exemplu, anumite achiziții destinate protecției frontierelor și combaterii terorismului sau crimei organizate, achizițiile care au ca obiect criptarea, sau care sunt destinate în mod special activităților sub acoperire sau altor activități la fel de sensibile efectuate de poliție și de forțele de securitate.

(28)

Statele membre desfășoară adesea programe de cooperare pentru a dezvolta, împreună, noi echipamente de apărare. Astfel de programe au o importanță deosebită, întrucât contribuie la dezvoltarea de noi tehnologii și fac posibilă suportarea costurilor ridicate ale cercetării și dezvoltării în domeniul sistemelor complexe de armament. Unele dintre aceste programe de cooperare sunt gestionate de organizații internaționale, și anume Organizația pentru cooperare comună în materie de armament (Organisation de coopération conjointe en matière d’armement – OCCAR) și NATO (prin intermediul agențiilor specifice), sau de agenții ale Uniunii, precum Agenția Europeană de Apărare, care ulterior atribuie contracte în numele statelor membre. Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice contractelor de acest tip. Pentru programele de cooperare care nu fac parte din categoria de mai sus, contractele sunt atribuite de asemenea de către autoritățile/entitățile contractante ale unui stat membru și în numele unui alt stat membru sau al unor alte state membre. În aceste cazuri de asemenea, prezenta directivă nu este aplicabilă.

(29)

În cazul în care forțele armate sau forțele de securitate din statele membre desfășoară operațiuni în afara granițelor Uniunii și când anumite cerințe operaționale impun acest lucru, este necesar ca autoritățile/entitățile contractante care acționează pe câmpul de operațiuni să fie autorizate să nu aplice prevederile din prezenta directivă în cazul în care atribuie contracte operatorilor economici care se află în zona de operațiuni, inclusiv pentru achizițiile de natură civilă legate în mod direct de desfășurarea respectivelor operațiuni.

(30)	Având în vedere specificitatea sectorului apărării și securității, achizițiile de echipamente, precum și de lucrări și de servicii efectuate de un guvern de la alt guvern ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.

(31)	În contextul serviciilor, contractele de achiziție sau locațiune a bunurilor imobile sau a drepturilor privind astfel de bunuri au caracteristici specifice, care fac inadecvată aplicarea normelor privind achizițiile.

(32)	Serviciile de arbitraj și de conciliere sunt furnizate, de obicei, de organisme sau de persoane desemnate sau selectate într-un mod care nu poate fi supus normelor privind achizițiile.

(33)	Pentru serviciile financiare sunt desemnate, de asemenea, anumite persoane sau organisme în condiții care nu sunt compatibile cu aplicarea normelor privind achizițiile.

(34)

În temeiul articolului 163 din tratat, încurajarea cercetării și dezvoltării tehnologice este un mijloc de consolidare a bazei științifice și tehnologice a industriei comunitare, iar deschiderea contractelor de prestare de servicii contribuie la realizarea acestui obiectiv. Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice în cazul cofinanțării programelor de cercetare și de dezvoltare. Contractele de cercetare și dezvoltare, altele decât cele care sunt exclusiv în beneficiul autorității/entității contractante pentru uz propriu, în exercitarea propriei activități, cu condiția ca prestarea serviciilor să fie remunerată integral de autoritatea/entitatea contractantă, nu sunt prin urmare reglementate de prezenta directivă.

(35)

Încadrarea în muncă și munca sunt elemente esențiale ce garantează șanse egale pentru toți și contribuie la integrarea în societate. În acest context, atelierele protejate și programele de ocupare a forței de muncă protejate contribuie în mod eficient la promovarea integrării sau reintegrării persoanelor cu handicap pe piața muncii. Cu toate acestea, este posibil ca astfel de ateliere să nu fie în măsură să obțină contracte în condiții normale de concurență. În consecință, este necesar să se prevadă că statele membre pot rezerva unor astfel de ateliere dreptul de participare la procedurile de atribuire a contractelor sau pot rezerva executarea contractelor în cadrul programelor de ocupare a forței de muncă protejate.

(36)

În scopul aplicării prezentei directive în cazul contractelor de prestare de servicii care intră sub incidența sa și în scopuri de monitorizare, serviciile ar trebui să fie clasificate în categorii care corespund diferitelor rubrici ale nomenclaturii CPV și regrupate în două anexe, în conformitate cu regimul la care sunt supuse. În ceea ce privește serviciile menționate la anexa II, dispozițiile relevante ale prezentei directive nu ar trebui să aducă atingere aplicării normelor comunitare specifice serviciilor în cauză. Cu toate acestea, în vederea aplicării dispozițiilor prezentei directive, în loc de cele ale Directivei 2004/17/CE sau ale Directivei 2004/18/CE, trebuie să se stabilească faptul că respectivele contracte de prestare de servicii intră sub incidența prezentei directive.

(37)

În ceea ce privește contractele de prestare de servicii, aplicarea integrală a prezentei directive ar trebui să fie limitată, pentru o perioadă de tranziție, la contracte ale căror dispoziții permit realizarea tuturor posibilităților de creștere a schimburilor transfrontaliere. Contractele pentru alte servicii trebuie monitorizate în decursul perioadei tranzitorii, înainte de luarea unei decizii privind aplicarea integrală a prezentei directive.

(38)

Este necesar ca specificațiile tehnice stabilite de autoritățile/entitățile contractante să permită exercitarea concurenței în domeniul achizițiilor. În acest scop, trebuie să fie posibilă prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea de soluții tehnice. Pentru a realiza acest lucru, specificațiile tehnice ar trebui să poată fi stabilite în termeni de performanțe și de exigențe funcționale. Pe de altă parte, atunci când se face referire la standardul european – sau la standardele naționale și internaționale, inclusiv la standardele specifice domeniului apărării – autoritățile/entitățile contractante trebuie să ia în calcul și oferte care au la bază alte soluții echivalente. Această echivalență poate fi evaluată în special în raport cu cerințele de interoperabilitate și de eficiență operațională. Pentru a demonstra echivalența, ofertanții trebuie să poată utiliza orice mijloc de probă. Autoritățile/entitățile contractante trebuie să poată motiva orice decizie conform căreia nu există o echivalență într-un caz dat. Pe de altă parte, există acorduri internaționale de standardizare care urmăresc să garanteze interoperabilitatea forțelor armate și care pot avea putere de lege în statele membre. În cazul în care se aplică unul din aceste acorduri, autoritățile/entitățile contractante pot solicita conformitatea ofertelor cu standardele descrise în respectivele acorduri. Specificațiile tehnice trebuie menționate în mod clar, astfel încât toți ofertanții să știe la ce se referă criteriile stabilite de către autoritatea/entitatea contractantă.

(39)	Detaliile specificațiilor tehnice și informațiile suplimentare privind contractele trebuie menționate, așa cum se obișnuiește în statele membre, în caietul de sarcini aferent fiecărui contract sau în orice document echivalent.

(40)

Potențialii subcontractanți nu ar trebui să fie discriminați din motive de naționalitate. În contextul apărării și securității, poate fi necesar ca autoritățile/entitățile contractante să oblige ofertantul selectat să organizeze o procedură concurențială transparentă și nediscriminatorie atunci când atribuie subcontractele părților terțe. Această obligație poate să se aplice tuturor subcontractelor sau numai unor subcontracte specifice desemnate de către autoritatea/entitatea contractantă.

În plus, este recomandabil ca dreptul ofertantului de a subcontracta să fie completat de opțiunea oferită statelor membre, de a permite sau a solicita autorităților/entităților lor contractante să impună atribuirea subcontractelor care reprezintă cel puțin o anumită parte din valoarea contractului către părți terțe, cu precizarea că întreprinderile afiliate nu sunt considerate părți terțe. Atunci când se solicită subcontractarea unei anumite părți din contract, ofertantul selectat ar trebui să atribuie subcontractele printr-o procedură concurențială transparentă și nediscriminatorie, astfel încât toate întreprinderile interesate să aibă șanse egale de a beneficia de avantajele subcontractării. În același timp, nu ar trebui pusă în pericol funcționarea adecvată a lanțului de aprovizionare al ofertantului selectat. Prin urmare, partea din contract care poate fi subcontractată către părți terțe la solicitarea autorității/entității contractante ar trebui să reflecte în mod adecvat obiectul și valoarea contractului.

Pe parcursul unei proceduri de negociere sau al unui dialog competitiv care implică cerințe referitoare la subcontractare, autoritatea/entitatea contractantă și ofertanții pot discuta pe marginea cerințelor sau recomandărilor referitoare la subcontractare, pentru a garanta faptul că autoritatea/entitatea contractantă este informată sub toate aspectele cu privire la consecințele diferitelor opțiuni de subcontractare, în special în materie de costuri, calitate sau riscuri. În orice caz, subcontractanții propuși inițial de către ofertantul selectat ar trebui să poată participa la proceduri concurențiale organizate în vederea atribuirii subcontractelor.

În contextul piețelor de apărare și securitate, statele membre și Comisia ar trebui să încurajeze, de asemenea, elaborarea și difuzarea celor mai bune practici între statele membre și industria europeană, pentru a promova libera circulație și competitivitatea pe piețele de subcontractare din Uniune, precum și gestionarea eficientă a furnizorilor și a IMM-urilor pentru a obține cel mai bun raport calitate/preț. Statele membre ar trebui să comunice tuturor ofertanților selectați beneficiile unei proceduri de licitație transparente și competitive, precum și ale diversității furnizorilor în cazul subcontractelor și să dezvolte și să difuzeze cele mai bune practici privind gestionarea lanțului de aprovizionare pe piețele de apărare și securitate.

(41)	Condițiile de executare a unui contract sunt compatibile cu prezenta directivă cu condiția să nu aibă, direct sau indirect, un caracter discriminatoriu, și să fie precizate în anunțul de participare sau în caietul de sarcini.

(42)

În plus, condițiile de punere în aplicare a contractului pot prevedea cerințe ale autorităților/entităților contractante cu privire la securitatea informației și la securitatea aprovizionării. Aceste cerințe sunt extrem de importante, dat fiind caracterul sensibil al echipamentelor reglementate de prezenta directivă, și se aplică întregului lanț de aprovizionare.

(43)

Pentru a asigura securitatea informației, autoritățile/entitățile contractante pot solicita în special garanții, atât din partea contractanților principali, cât și din partea subcontractanților, prin care aceștia se angajează să protejeze informațiile clasificate împotriva accesului neautorizat, precum și informații suficiente privind capacitatea acestora de a-și respecta acest angajament. În lipsa unui regim comunitar privind securitatea informației, revine autorităților/entităților contractante ale statelor membre să definească aceste cerințe în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative naționale, și să determine dacă consideră autorizațiile de securitate eliberate în conformitate cu legislația națională a unui alt stat membru drept echivalente celor eliberate de autoritățile lor competente.

(44)

Securitatea aprovizionării poate include o gamă largă de cerințe, cum ar fi, de exemplu, normele interne ale filialei și ale întreprinderii-mamă în domeniul proprietății intelectuale, sau furnizarea unor capacități esențiale de asistență tehnică, întreținere și revizie generală pentru a asigura întreținerea pe durata ciclului de viață a echipamentelor achiziționate.

(45)	În fiecare dintre cazuri, nicio condiție de punere în aplicare a contractului nu trebuie să facă referire la alte cerințe decât cele legate exclusiv de punerea în aplicare a contractului.

(46)

Actele cu putere de lege, actele administrative și convențiile colective, atât cele interne, cât și cele comunitare, în vigoare în domeniul condițiilor de muncă și al securității la locul de muncă, se aplică pe perioada de executare a unui contract, cu condiția ca astfel de norme, precum și punerea lor în aplicare, să fie conforme cu legislația comunitară. În situațiile transfrontaliere, în care lucrătorii unui stat membru prestează servicii într-un alt stat membru în cadrul unui contract, Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii ( 10 ) prevede condițiile minime care trebuie respectate în țara gazdă în ceea ce privește lucrătorii detașați. În cazul în care dreptul intern conține dispoziții în acest sens, nerespectarea acestor obligații poate fi considerată o abatere gravă sau o încălcare a eticii profesionale de către operatorul economic și poate duce la excluderea respectivului operator economic de la procedura de atribuire a unui contract.

(47)

Contractele vizate de prezenta directivă se caracterizează prin unele cerințe aparte la nivel de complexitate, de securitate a informației sau de securitate a aprovizionării. Satisfacerea acestor cerințe necesită adesea negocieri detaliate premergătoare atribuirii contractului. Prin urmare, pentru contractele prevăzute de prezenta directivă, autoritățile/entitățile contractante pot utiliza, pe lângă procedura restrânsă, procedura de negociere cu publicarea unui anunț de participare.

(48)

Autoritățile/entitățile contractante care realizează proiecte deosebit de complexe se pot afla, fără a li se imputa ceva în acest sens, în imposibilitatea obiectivă de a defini mijloacele care pot răspunde necesităților lor sau de a evalua ce le poate oferi piața în materie de soluții tehnice și de soluții financiare/juridice. Această situație poate apărea în special în cazul realizării unor proiecte care necesită integrarea sau combinarea unor multiple capacități tehnologice sau operaționale sau pentru realizarea unor proiecte care implică o finanțare complexă și structurată, a căror structură financiară și juridică nu poate fi definită în prealabil. În acest caz, recurgerea la procedura restrânsă și la procedura de negociere cu publicarea unui anunț de participare nu ar fi realizabilă, deoarece nu ar fi posibil să se definească respectivul contract cu o exactitate îndeajuns de mare pentru a le permite candidaților să își formuleze ofertele. Prin urmare, este necesar să se prevadă o procedură flexibilă care să protejeze nu numai concurența între operatorii economici, ci și posibilitatea autorităților/entităților contractante de a discuta toate aspectele referitoare la contract cu fiecare candidat. Cu toate acestea, această procedură nu trebuie utilizată în așa fel încât să restrângă sau să denatureze concurența, în special prin modificarea unor elemente fundamentale ale ofertelor, prin impunerea de noi cerințe importante ofertantului selectat sau prin implicarea oricărui alt ofertant decât cel care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

(49)

Înainte de lansarea unei proceduri de atribuire a unui contract, autoritățile/entitățile contractante pot solicita sau accepta, prin intermediul unui „dialog tehnic”, o recomandare care să poată fi folosită la pregătirea unui caiet de sarcini, cu condiția ca respectiva recomandare să nu aibă ca efect împiedicarea concurenței.

(50)

Anumite situații excepționale ar putea face imposibilă sau total necorespunzătoare recurgerea la o procedură de negociere cu publicarea unui anunț de participare. Autoritățile/entitățile contractante ar trebui, prin urmare, să poată utiliza, în anumite cazuri și în situații bine definite, procedura de negociere fără publicarea unui anunț de participare.

(51)

Anumite situații ar trebui să fie, parțial, aceleași ca cele prevăzute de Directiva 2004/18/CE. În această privință, este necesar, în special, să se țină seama de faptul că echipamentele de apărare și de securitate sunt adesea complexe din punct de vedere tehnic. Prin urmare, incompatibilitatea și dificultățile tehnice disproporționate de utilizare și de întreținere care justifică recurgerea la procedura de negociere fără publicarea unui anunț de participare în cazul unor contracte de furnizare de bunuri pentru unele livrări suplimentare ar trebui să fie evaluate având în vedere complexitatea și cerințele de interoperabilitate și de standardizare ale echipamentelor aferente. Este cazul, de exemplu, integrării unor noi componente în sisteme deja existente sau modernizării respectivelor sisteme.

(52)

Se poate întâmpla ca, pentru anumite achiziții care intră sub incidența prezentei directive, numai un singur operator economic să poată să execute contractul deoarece deține drepturi exclusive sau din motive tehnice. În aceste cazuri, autoritatea/entitatea contractantă ar trebui să fie autorizată să atribuie contracte, în mod direct, numai operatorului economic menționat mai sus sau să încheie acorduri-cadru numai cu acest operator. Cu toate acestea, motivele tehnice pentru care numai un singur operator economic poate executa contractul ar trebui definite în mod riguros și justificate de la caz la caz. Acestea pot include, de exemplu, imposibilitatea tehnică pentru un candidat diferit de operatorul economic selectat de a îndeplini obiectivele stabilite sau necesitatea de a utiliza cunoștințe, instrumente sau mijloace specifice de care dispune numai un singur operator. O astfel de situație poate surveni în cazul modificării sau al adaptării retroactive a echipamentelor deosebit de complexe. Motivele tehnice pot să fie generate, de asemenea, de cerințe specifice privind interoperabilitatea sau securitatea, care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcționalitatea forțelor armate sau a forțelor de securitate.

(53)	În plus, specificitatea contractelor avute în vedere în prezenta directivă scoate în evidență necesitatea de a prevedea noi situații care pot apărea în domeniile vizate de prezenta directivă.

(54)

Astfel, forțele armate din statele membre se pot afla în situația de a interveni în cadrul unor crize în afara granițelor, spre exemplu în cadrul operațiunilor de menținere a păcii. În momentul declanșării sau în cursul unei astfel de intervenții, securitatea statelor membre și a forțelor lor armate poate face necesară atribuirea anumitor contracte cu o rapiditate de execuție incompatibilă cu termenele impuse de procedurile de atribuire prevăzute în mod normal de prezenta directivă. Astfel de urgențe pot apărea, de asemenea, în cazul în care este nevoie de forțele de securitate, de exemplu în cazul unui atac terorist pe teritoriul Uniunii.

(55)

Încurajarea cercetării și dezvoltării constituie un mijloc crucial de consolidare a Bazei industriale și tehnologice europene de apărare, iar deschiderea achizițiilor ajută la îndeplinirea acestui obiectiv. Importanța cercetării și a dezvoltării în acest domeniu special justifică un nivel maxim de flexibilitate în acordarea contractelor de furnizare de bunuri și de prestare de servicii în scopul cercetării. În același timp, această flexibilitate nu ar trebui să excludă, totuși, concurența echitabilă în următoarele etape ale ciclului de viață al produsului. Contractele de cercetare și de dezvoltare ar trebui, prin urmare, să aibă drept obiect activitățile relevante numai până într-o etapă în care maturitatea noilor tehnologii poate fi evaluată în mod corespunzător, iar riscurile potențiale asociate acesteia pot fi eliminate. Contractele de cercetare și de dezvoltare nu ar trebui folosite după etapa sus-menționată cu scopul de a evita aplicarea dispozițiilor prezentei directive, inclusiv prin stabilirea, în prealabil, a ofertantului care va fi selectat pentru etapele următoare.

Pe de altă parte, autoritatea/entitatea contractantă nu ar trebui să organizeze o licitație separată pentru următoarele etape în cazul în care contractul care are ca obiect activitățile de cercetare include, deja, o opțiune pentru aceste etape și este atribuit printr-o procedură restrânsă sau printr-o procedură de negociere cu publicarea unui anunț de participare sau, dacă este cazul, printr-un dialog competitiv.

(56)

Pentru a asigura transparența, ar trebui stabilite norme privind publicarea de către autoritățile/entitățile contractante a unor informații adecvate la începutul și la sfârșitul procedurii de atribuire. În plus, ar trebui furnizate informații suplimentare specifice candidaților și ofertanților cu privire la rezultatele procedurii respective. Cu toate acestea, ar trebui să se permită autorităților/entităților contractante să nu divulge anumite informații dintre cele menționate mai sus, dacă și în măsura în care divulgarea acestora ar împiedica punerea în aplicare a legii sau ar contraveni, în alt mod, interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici sau ar putea îngrădi concurența echitabilă dintre aceștia. Având în vedere natura și caracteristicile lucrărilor, bunurilor și serviciilor care fac obiectul prezentei directive, considerentele de interes public care privesc respectarea dispozițiilor naționale obligatorii incluse în politicile naționale publice, în special în ceea ce privește apărarea și securitatea, au o importanță deosebită în acest sens.

(57)

Ținând seama de noile tehnologii în domeniul informației și comunicațiilor, precum și de simplificările pe care acestea le pot aduce, mijloacele electronice ar trebui să se afle pe o poziție de egalitate cu mijloacele clasice de comunicare și de schimb de informații. În măsura posibilului, alegerea mijloacelor și a tehnologiei ar trebui să asigure compatibilitatea cu tehnologiile utilizate în celelalte state membre.

(58)

Pentru a se asigura dezvoltarea unei concurențe efective în domeniul achizițiilor care intră sub incidența prezentei directive, este necesară o publicitate la nivel comunitar a anunțurilor de participare stabilite de autoritățile/entitățile contractante ale statelor membre. Informațiile cuprinse în respectivele anunțuri trebuie să le permită operatorilor economici din Comunitate să aprecieze măsura în care sunt interesați de contractele propuse. În acest scop, trebuie să li se prezinte informații suficiente privind obiectul contractului și condițiile aferente. Prin urmare, este important să se asigure o mai mare vizibilitate a anunțurilor publicate prin mijloace corespunzătoare, precum formularele standard pentru anunțurile de participare și CPV, care reprezintă nomenclatura de referință pentru contracte.

(59)

Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice ( 11 ) și Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic) ( 12 ) ar trebui, în cadrul prezentei directive, să se aplice transmiterii de informații pe cale electronică. Procedurile de achiziții necesită un nivel de securitate și confidențialitate mai ridicat decât cel prevăzut de directivele menționate anterior. Prin urmare, dispozitivele de primire pe cale electronică a cererilor de participare și a ofertelor trebuie să răspundă unor cerințe suplimentare speciale. În acest scop, utilizarea semnăturilor electronice, în special a semnăturilor electronice avansate, ar trebui, în măsura posibilului, încurajată. Mai mult, existența unor programe voluntare de acreditare ar putea reprezenta un cadru favorabil pentru îmbunătățirea nivelului prestării de servicii de certificare pentru aceste dispozitive.

(60)

Utilizarea mijloacelor electronice duce la economii de timp. Prin urmare, trebuie prevăzute reduceri ale termenelor de primire a ofertelor și a cererilor de participare în cazul în care se utilizează astfel de mijloace electronice, însă cu condiția să fie compatibile cu modalitățile de transmitere speciale prevăzute la nivel comunitar.

(61)

Verificarea îndeplinirii cerințelor de către candidați și selectarea acestora ar trebui efectuate în condiții de transparență. În acest scop, ar trebui precizate criteriile nediscriminatorii pe care autoritățile/entitățile contractante le pot utiliza în vederea selectării concurenților și mijloacele pe care operatorii economici le pot utiliza pentru a dovedi că îndeplinesc respectivele criterii. În același spirit de transparență, autorității/entității contractante ar trebui să i se solicite să indice, în momentul lansării unei proceduri de achiziții, criteriile de selecție pe care le va utiliza, precum și nivelul capacităților specifice pe care le poate solicita, după caz, din partea operatorilor economici pentru a-i accepta la procedura de achiziții.

(62)

O autoritate/entitate contractantă poate limita numărul de candidați la procedurile restrânse și de negociere cu publicarea unui anunț de participare, precum și la dialogul competitiv. Limitarea numărului de candidați ar trebui să se realizeze în baza unor criterii obiective, precizate în anunțul de participare. În ceea ce privește criteriile referitoare la situația personală a operatorului economic, este suficient ca în anunțul de participare să se facă o trimitere generală la situațiile stabilite de prezenta directivă.

(63)

În dialogul competitiv și în procedurile de negociere cu publicarea unui anunț de participare, având în vedere flexibilitatea care poate fi necesară, precum și costurile ridicate legate de astfel de metode de achiziții, ar trebui ca autoritățile/entitățile contractante să poată prevedea o desfășurare a procedurii în etape succesive, pentru a reduce în mod progresiv, pe baza unor criterii de atribuire indicate în prealabil, numărul de oferte pe care urmează, în cadrul procedurii, să le discute sau să le negocieze. Reducerea ar trebui să asigure o concurență reală, în măsura în care numărul de soluții sau de candidați corespunzători permite acest lucru.

(64)	Normele comunitare relevante în materie de recunoaștere reciprocă a diplomelor, a certificatelor și a altor titluri de calificare oficială sunt aplicabile în cazul în care este necesară prezentarea unor acte doveditoare privind o anumită calificare, pentru a participa la o procedură de achiziții.

(65)

Ar trebui evitată atribuirea de contracte de achiziții operatorilor economici care au participat la o organizație criminală sau care au fost găsiți vinovați de corupție, de fraudă în detrimentul intereselor financiare ale Comunității Europene, de spălare de bani sau de finanțare a terorismului sau a unor infracțiuni teroriste sau legate de terorism. Autoritățile/entitățile contractante ar trebui să le ceară candidaților/ofertanților, după caz, să prezinte documente corespunzătoare și, în cazul în care au incertitudini cu privire la situația personală a acestor candidați/ofertanți, pot să solicite cooperarea autorităților competente ale statului membru în cauză. Excluderea unor astfel de operatori economici ar trebui să intervină de îndată ce autoritatea/entitatea contractantă ia cunoștință despre o hotărâre privind astfel de infracțiuni, pronunțată conform legislației naționale și cu autoritate de lucru judecat. În cazul în care legislația națională prevede dispoziții în acest sens, nerespectarea legislației privind înțelegerile ilicite în domeniul achizițiilor, care au făcut obiectul unei hotărâri cu caracter definitiv sau al unei decizii cu efect echivalent, poate fi considerată drept o încălcare a eticii profesionale de către operatorul economic respectiv sau drept o abatere gravă. Ar trebui să existe și posibilitatea de excludere a operatorilor economici în cazul în care autoritatea/entitatea contractantă deține informații, după caz furnizate de surse protejate, care stabilesc faptul că operatorii respectivi nu dețin gradul de încredere necesar pentru a exclude riscurile la adresa securității statului membru în cauză. Astfel de riscuri pot să fie cauzate de anumite caracteristici ale produselor furnizate de către candidat sau de structura participațiilor la capitalul candidatului.

(66)

Nerespectarea dispozițiilor interne de transpunere a Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă ( 13 ) și a Directivei 76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la încadrarea în muncă, la formarea și la promovarea profesională, precum și condițiile de muncă ( 14 ), care a făcut obiectul unei hotărâri cu caracter definitiv sau al unei hotărâri cu efect echivalent, poate fi considerată o încălcare a eticii profesionale de către operatorul economic sau o abatere gravă.

(67)

Dată fiind sensibilitatea sectoarelor apărării și securității, fiabilitatea operatorilor economici cărora le sunt atribuite contracte este crucială. Această fiabilitate depinde, în special, de capacitatea lor de a răspunde cerințelor autorității/entității competente la nivel de securitate a aprovizionării și de securitate a informației. În plus, nicio dispoziție a prezentei directive nu ar trebui să împiedice o autoritate/entitate contractantă să excludă un operator economic în oricare dintre etapele procesului de atribuire a unui contract în cazul în care autoritatea/entitatea contractantă deține informații potrivit cărora atribuirea contractului, în totalitate sau parțial, operatorului economic respectiv ar putea cauza un risc la adresa intereselor esențiale de securitate ale statului membru în cauză.

(68)

În absența unui regim comunitar referitor la securitatea informației, este responsabilitatea autorităților/entităților contractante sau a statelor membre să definească nivelul capacității tehnice care este necesar în acest domeniu pentru a participa la procedura de atribuire și de a evalua dacă respectivii candidați respectă nivelul de securitate necesar. Adesea, statele membre au încheiat acorduri bilaterale de securitate care conțin norme privind recunoașterea reciprocă a autorizațiilor naționale de securitate. Chiar și în cazul în care există astfel de acorduri, capacitățile operatorilor economici din alte state membre în domeniul securității informației pot fi verificate, iar o astfel de verificare ar trebui realizată în conformitate cu principiile nediscriminării, egalității de tratament și proporționalității.

(69)

Atribuirea contractelor ar trebui realizată în baza unor criterii obiective care să asigure respectarea principiilor de transparență, de nediscriminare și de egalitate de tratament și care să garanteze că evaluarea ofertelor se desfășoară în mod transparent și obiectiv, în condiții de concurență efectivă. Prin urmare, trebuie admisă numai aplicarea a două criterii de atribuire: criteriul „prețului celui mai scăzut” și criteriul „ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic”.

(70)

Pentru a garanta respectarea principiului egalității de tratament la atribuirea contractelor, trebuie prevăzută obligația, care a fost consacrată în jurisprudență, de a se asigura transparența necesară pentru a permite fiecărui ofertant să fie informat în mod corespunzător cu privire la criteriile și modalitățile care urmează să fie aplicate în vederea identificării ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic. Prin urmare, autorităților/entităților contractante le revine responsabilitatea de a preciza în timp util criteriile de atribuire a contractelor, precum și ponderea relativă pe care o are fiecare dintre respectivele criterii, astfel încât ofertanții să poată ține seama de ele la pregătirea ofertelor. Autoritățile/entitățile contractante pot deroga de la obligația de a indica ponderea criteriilor de atribuire a contractelor în cazuri justificate corespunzător și pe care le pot motiva, în cazul în care respectiva pondere nu poate fi stabilită în prealabil, în special ca urmare a complexității contractului. În acest caz, autoritățile contractante trebuie să indice respectivele criterii în ordinea descrescătoare a importanței lor.

(71)

În cazul în care aleg să atribuie contractul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, autoritățile/entitățile contractante evaluează ofertele pentru a stabili care dintre ele prezintă cel mai bun raport calitate/preț. În acest sens, autoritățile/entitățile contractante stabilesc criteriile economice și calitative care, luate împreună, trebuie să le permită identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic pentru respectiva autoritate/entitate contractantă. Stabilirea criteriilor depinde de obiectul contractului, întrucât acestea trebuie să permită evaluarea nivelului de performanță prezentat de fiecare ofertă în raport cu obiectul contractului, astfel cum este definit în specificațiile tehnice, precum și măsurarea raportului calitate/preț prezentat de fiecare ofertă.

(72)

Respectarea obligațiilor privind transparența și concurența ar trebui asigurată printr-un sistem eficient de căi de atac, inspirat de sistemul prevăzut de Directivele 89/665/CEE ( 15 ) și 92/13/CEE ( 16 ) ale Consiliului, astfel cum au fost modificate prin Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European si a Consiliului ( 17 ), pentru contractele care intră sub incidența Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE. În special, ar trebui prevăzută posibilitatea unei căi de atac față de procedura de atribuire înainte de semnarea contractului, precum și garanțiile necesare pentru eficiența acestei căi de atac, cum ar fi termenul suspensiv. Ar trebui să existe și posibilitatea căii de atac față de atribuirea ilegală, în mod direct, de contracte, precum și față de contractele încheiate fără a respecta prezenta directivă.

(73)

Cu toate acestea, procedurile care vizează căile de atac ar trebui să țină seama de protecția intereselor de securitate și de apărare, în ceea ce privește procedurile organismelor responsabile de soluționarea căilor de atac, alegerea măsurilor tranzitorii sau a sancțiunilor impuse pentru încălcarea obligațiilor privind transparența și concurența. În special, statele membre ar trebui să poată prevedea posibilitatea ca organismul responsabil de soluționarea căilor de atac, independent de autoritatea/entitatea contractantă, să nu considere un contract ca lipsit de efecte, chiar dacă acesta a fost atribuit în mod ilegal potrivit motivelor menționate de prezenta directivă, dacă acest organism constată, după analizarea tuturor aspectelor relevante, că circumstanțele excepționale ale cauzei respective impun respectarea anumitor motive imperative de interes general. Având în vedere natura și caracteristicile lucrărilor, bunurilor și serviciilor care fac obiectul prezentei directive, astfel de motive imperative ar trebui să fie în primul rând legate de interesele generale de apărare și securitate ale statelor membre. O astfel de situație este cea în care, spre exemplu, lipsa de efecte a unui contract ar periclita serios nu numai realizarea proiectului care constituie obiectul contractului, ci și existența unui program de apărare și/sau securitate mai cuprinzător, din care face parte proiectul respectiv.

(74)

Anumite condiții tehnice, în special cele privind anunțurile, rapoartele statistice, precum și nomenclatura utilizată și condițiile de trimitere la respectiva nomenclatură trebuie adoptate și modificate în funcție de evoluția necesităților tehnice. Prin urmare, ar trebui prevăzută o procedură de adoptare flexibilă și rapidă în acest scop.

(75)	Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei ( 18 ).

(76)

În special, Comisia ar trebui să fie împuternicită să revizuiască valoarea pragurilor pentru contracte prin alinierea lor la pragurile stabilite în Directiva 2004/17/CE și să modifice anumite numere de referință din nomenclatura CPV și procedurile de trimitere, în anunțuri, la poziții speciale din respectiva nomenclatură, precum și modalitățile și caracteristicile tehnice ale dispozitivelor electronice de primire.

Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, acestea trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(77)

Atunci când, din motive imperative de urgență, termenele care se aplică în mod normal în cadrul procedurii de reglementare cu control nu pot fi respectate, Comisia ar trebui să poată aplica procedura de urgență prevăzută la articolul 5a alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE pentru adoptarea respectivelor măsuri.

(78)

În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare ( 19 ), statele membre sunt încurajate să elaboreze, pentru ele însele și în interesul Comunității, propriile lor tabele, care vor ilustra, pe cât posibil, corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere, și să le facă publice.

(79)	Comisia ar trebui să efectueze o evaluare periodică pentru a analiza dacă piața echipamentelor de apărare funcționează în mod deschis, transparent și competitiv, inclusiv o analiză a impactului prezentei directive asupra pieței, spre exemplu în ceea ce privește implicarea IMM-urilor,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Sub rezerva articolelor 30, 45, 46, 55 și 296 din tratat, prezenta directivă este aplicabilă în cazul contractelor atribuite în domeniile apărării și securității care au ca obiect:

(1) Un contract care are drept obiect lucrări, furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii care intră sub incidența prezentei directive și, parțial, sub incidența Directivei 2004/17/CE sau a Directivei 2004/18/CE se atribuie în conformitate cu prezenta directivă, cu condiția ca atribuirea unui singur contract să fie justificată din motive obiective.

(2) Atribuirea unui contract care are drept obiect lucrări, furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii care intră parțial sub incidența prezentei directive, cealaltă parte a contractului neintrând sub incidența prezentei directive, a Directivei 2004/17/CE sau a Directivei 2004/18/CE, nu intră în domeniul de aplicare a prezentei directive, cu condiția ca atribuirea unui singur contract să fie justificată din motive obiective.

(3) Decizia de a atribui un singur contract nu poate fi luată, totuși, în scopul excluderii contractelor de la aplicarea prezentei directive, a Directivei 2004/17/CE sau a Directivei 2004/18/CE.

Autoritățile/entitățile contractante tratează operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acționează potrivit principiului transparenței.

(1) Candidații sau ofertanții care, în temeiul legislației statului membru în care sunt stabiliți, au dreptul să presteze serviciile în cauză nu pot fi respinși numai pe motiv că, în temeiul legislației statului membru în care se atribuie contractul, sunt obligați să fie ori persoane fizice, ori persoane juridice.

Cu toate acestea, pentru contractele de prestare de servicii și de lucrări, precum și pentru contractele de furnizare de bunuri care implică, în plus, servicii și/sau lucrări de montaj și de instalații, persoanele juridice pot fi obligate să indice, în cadrul ofertelor sau cererilor lor de participare, numele și calificările profesionale ale persoanelor responsabile cu executarea prestației în cauză.

(2) Grupurile de operatori economici pot depune oferte sau se pot prezenta în calitate de candidați. Pentru depunerea unei oferte sau a unei cereri de participare, autoritățile/entitățile contractante nu pot impune acestor grupuri să adopte o formă juridică specifică; cu toate acestea, grupului selectat i se poate cere acest lucru în cazul în care i s-a atribuit contractul, în măsura în care această transformare este necesară în scopul executării satisfăcătoare a contractului.

Obligații ale autorităților/entităților contractante privind confidențialitatea

Fără a aduce atingere dispozițiilor prezentei directive, în special celor privind obligațiile în materie de publicitate privind contractele atribuite și de informare a candidaților și a ofertanților prevăzute la articolul 30 alineatul (3) și la articolul 35, și, în conformitate cu dreptul intern căruia i se supune autoritatea/entitatea contractantă, în special cu legislația privind accesul la informații, aceasta din urmă, sub rezerva drepturilor dobândite prin contract, nu divulgă informațiile comunicate de operatorii economici cu titlu confidențial; respectivele informații cuprind în special secrete tehnice sau comerciale și aspectele confidențiale ale ofertelor.

Autoritățile/entitățile contractante pot impune operatorilor economici cerințe care vizează protejarea informațiilor clasificate pe care acestea le comunică pe parcursul procedurii de atribuire și de contractare. Acestea pot, de asemenea, să solicite operatorilor economici să se asigure că subcontractanții lor respectă aceste cerințe.

Prezenta directivă se aplică contractelor a căror valoare estimată, fără taxa pe valoarea adăugată (TVA), este egală cu sau mai mare decât următoarele praguri:

(1) Calcularea valorii estimate a unui contract se bazează pe valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea/entitatea contractantă. Acest calcul ține seama de valoarea totală estimată, inclusiv de orice formă de opțiune posibilă și de eventualele reînnoiri ale contractului.

În cazul în care prevede prime sau plăți în beneficiul candidaților sau ofertanților, autoritatea/entitatea contractantă ține seama de acestea la calcularea valorii estimate a contractului.

(2) Estimarea trebuie să fie valabilă în momentul expedierii anunțului de participare, prevăzut la articolul 32 alineatul (2) sau, în cazul în care un astfel de anunț nu este necesar, în momentul în care autoritatea/entitatea contractantă inițiază procedura de atribuire a contractului.

(3) Niciun proiect de lucrări și nici un proiect de achiziții cu scopul obținerii unei anumite cantități de bunuri și/sau de servicii nu poate fi divizat în vederea creării unor contracte parțiale separate în principiu identice, sau împărțit în alt mod în vederea sustragerii de la aplicarea dispozițiilor prezentei directive.

(4) În cazul contractelor de lucrări, la calcularea valorii estimate se ține seama de valoarea lucrărilor, precum și de valoarea totală estimată a bunurilor necesare pentru execuția lucrărilor și puse la dispoziția executantului de lucrări de către autoritățile/entitățile contractante.

(6) Pentru contractele de furnizare de bunuri care au ca obiect leasingul, locațiunea sau cumpărarea cu plata în rate de produse, valoarea care trebuie luată în considerare ca bază de calcul a valorii estimate a contractului este următoarea:

(7) În cazul contractelor de furnizare de bunuri sau de prestare de servicii caracterizate prin regularitate sau destinate să fie reînnoite în decursul unei anumite perioade, se consideră ca bază de calcul a valorii estimate a contractului:

Alegerea metodei de calcul a valorii estimate a unui contract de achiziții nu poate fi efectuată cu intenția de a-l sustrage de la aplicarea prezentei directive.

(8) În cazul contractelor de prestare de servicii, valoarea de care se ține seama ca bază de calcul a valorii estimate a contractului este, după caz, următoarea:

(9) În cazul acordurilor-cadru, valoarea care trebuie luată în considerare este valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor avute în vedere în decursul perioadei totale de aplicare a acordului-cadru.

(1) Statele membre pot prevedea posibilitatea autorităților/entităților contractante de a achiziționa lucrări, bunuri și/sau servicii prin intermediul organismelor centrale de achiziție.

(2) Se consideră că autoritățile/entitățile contractante care achiziționează lucrări, bunuri și/sau servicii prin intermediul unui organism central de achiziție, în cazurile prevăzute la articolul 1 alineatul (18), au respectat dispozițiile prezentei directive în măsura în care:

Niciuna dintre normele, procedurile, programele, acordurile, regimurile sau contractele menționate în această secțiune nu pot fi folosite în scopul sustragerii de la aplicarea dispozițiilor prezentei directive.

Statele membre pot rezerva dreptul de participare la procedurile de atribuire a contractelor unor ateliere protejate sau pot prevedea ca astfel de contracte să fie executate în contextul programelor de angajare protejată, în cazul în care majoritatea angajaților interesați sunt persoane cu handicap care, prin natura sau gravitatea handicapului lor, nu pot desfășura o activitate profesională în condiții normale.

Contractele care au ca obiect serviciile prevăzute la articolul 2 care sunt enumerate la anexa I se atribuie în conformitate cu articolele 18-54.

Contractele care au ca obiect serviciile prevăzute la articolul 2 care sunt enumerate la anexa II intră exclusiv sub incidența articolului 18 și a articolului 30 alineatul (3).

Contractele care au ca obiect servicii prevăzute la articolul 2 care sunt enumerate atât la anexa I, cât și la anexa II, se atribuie în conformitate cu articolele 18-54, în cazul în care valoarea serviciilor menționate la anexa I este mai mare decât cea a serviciilor menționate la anexa II. În alte cazuri, contractele se atribuie în conformitate cu articolul 18 și articolul 30 alineatul (3).

(1) Specificațiile tehnice, astfel cum sunt definite în anexa III punctul 1, figurează în documentele contractului (anunțurile de participare, caietul de sarcini, documentele descriptive sau documentele justificative).

(2) Specificațiile tehnice trebuie să permită accesul egal al ofertanților și să nu aibă ca efect impunerea unor obstacole nejustificate în calea concurenței în ceea ce privește achizițiile.

(3) Fără a aduce atingere normelor tehnice naționale obligatorii (inclusiv celor legate de siguranța produselor) sau cerințelor tehnice pe care statul membru, în temeiul acordurilor internaționale în materie de standardizare, trebuie să le îndeplinească pentru a garanta interoperabilitatea impusă de acordurile menționate anterior și cu condiția să fie compatibile cu dreptul comunitar, specificațiile tehnice sunt formulate:

(4) În cazul în care se folosesc de posibilitatea de a face trimitere la specificațiile prevăzute la alineatul (3) litera (a), autoritățile/entitățile contractante nu pot respinge o ofertă pe motiv că produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificațiile la care au făcut trimitere, dacă ofertantul dovedește în oferta sa, într-un mod care să răspundă cerințelor autorității/entității contractante, prin orice mijloace adecvate, că soluțiile pe care le propune îndeplinesc în mod echivalent cerințele definite în specificațiile tehnice.

Prin mijloc adecvat se poate înțelege un dosar tehnic emis de producător sau un raport de testare emis de un organism recunoscut.

(5) În cazul în care se folosesc de posibilitatea, prevăzută la alineatul (3), de a stabili performanțe sau cerințe funcționale de îndeplinit, autoritățile/entitățile contractante nu pot respinge o ofertă de lucrări, de produse sau de servicii conforme cu un standard național care transpune un standard european, cu un acord tehnic european, cu o specificație tehnică comună, cu un standard internațional sau cu un sistem tehnic de referință elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificații se referă la performanțele sau la cerințele funcționale pe care respectivele autorități le-au impus.

În oferta sa, ofertantul trebuie să dovedească, într-un mod care să răspundă cerințelor autorității contractante și prin orice mijloace adecvate, că lucrările, produsele sau serviciile conforme cu standardul răspund performanțelor sau cerințelor funcționale ale autorității/entității contractante.

Prin mijloc adecvat se poate înțelege un dosar tehnic emis de producător sau un raport de testare emis de un organism recunoscut.

(6) În cazul în care prevăd caracteristici de mediu în termeni de performanțe sau de cerințe funcționale, astfel cum sunt menționate la alineatul (3) litera (b), autoritățile/entitățile contractante pot utiliza specificațiile detaliate sau, dacă este necesar, părți din acestea, conform etichetelor ecologice europene sau (multi)naționale sau conform oricăror alte etichete ecologice, cu condiția ca:

Autoritățile/entitățile contractante pot preciza că produsele sau serviciile care prezintă etichete ecologice sunt considerate ca respectând specificațiile tehnice definite în caietul de sarcini; autoritățile contractante trebuie să accepte orice alte mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic emis de producător sau un raport de testare emis de un organism recunoscut.

(7) În sensul prezentului articol, prin „organisme recunoscute” se înțelege laboratoarele de testare și de calibrare, organismele de inspecție și de certificare conforme cu standardele europene aplicabile.

Autoritățile/entitățile contractante acceptă certificatele emise de organismele recunoscute din alte state membre.

(8) Cu excepția cazului în care sunt justificate de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu pot preciza un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu, și nici nu se pot referi la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producție anumite, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. O astfel de mențiune sau referire este autorizată, cu titlu excepțional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu alineatele (3) și (4); o astfel de mențiune sau referire este însoțită de cuvintele „sau echivalent”.

(1) În cazul în care criteriul de atribuire este cel al ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, autoritățile/entitățile contractante pot autoriza ofertanții să prezinte variante.

(2) Autoritățile/entitățile contractante precizează în anunțul de participare dacă autorizează sau nu variantele; variantele nu pot fi autorizate în lipsa acestei mențiuni.

(3) Autoritățile/entitățile contractante care autorizează variantele menționează în caietul de sarcini cerințele minime pe care trebuie să le respecte acestea, precum și modalitățile de depunere.

Se iau în considerare numai variantele care îndeplinesc cerințele minime stabilite de autoritățile/entitățile contractante.

(4) În cazul procedurilor de atribuire a contractelor de furnizare de bunuri sau de prestare de servicii, autoritățile/entitățile contractante care au autorizat variante nu pot respinge o variantă din simplul motiv că ar conduce, în cazul în care ar fi selectată, fie la un contract de prestare de servicii în locul unui contract de furnizare de bunuri, fie la un contract de furnizare de bunuri în locul unui contract de prestare de servicii.

Autoritățile/entitățile contractante pot prevedea condiții speciale privind executarea contractului, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu legislația comunitară și să fie menționate în documentele contractului (anunțurile de participare, caietul de sarcini, documentele descriptive sau documentele justificative). Aceste condiții se pot referi, în special, la subcontractare sau pot urmări să asigure securitatea informațiilor clasificate și securitatea aprovizionării impuse de autoritatea/entitatea contractantă în conformitate cu articolele 21, 22 și 23 sau pot lua în considerare o serie de aspecte sociale și de mediu.

(1) Ofertantul câștigător este liber să-și selecteze subcontractanții pentru toate subcontractele cărora nu li se aplică cerințele prevăzute la alineatele (3) și (4) și, mai ales, nu i se solicită să discrimineze posibili subcontractanți pe criteriul naționalității.

(2) Autoritatea/entitatea contractantă poate solicita sau poate primi din partea unui stat membru cererea de a solicita ofertantului:

(3) Autoritatea/entitatea contractantă poate obliga sau poate primi din partea unui stat membru solicitarea de a obliga ofertantul selectat să aplice dispozițiile prevăzute la titlul III tuturor sau anumitor subcontracte pe care ofertantul selectat intenționează să le atribuie unor terți.

(4) Statele membre pot stabili dispoziții conform cărora autoritatea/entitatea contractantă poate solicita sau poate fi obligată să solicite ofertantului selectat să subcontracteze unor terți o parte din contract. Autoritatea/entitatea contractantă care impune acest tip de subcontractare exprimă acest procent minim sub forma unui interval de valori, care conține un procent minim și unul maxim. Procentul maxim nu poate depăși 30 % din valoarea contractului. Un astfel de interval este proporțional cu obiectul și valoarea contractului, precum și cu caracterul sectorului industrial în cauză, inclusiv cu nivelul concurenței de pe piața respectivă și cu capacitățile tehnice relevante ale bazei industriale.

Se consideră că orice procent de subcontractare care se încadrează în intervalul de valori indicat de autoritatea/entitatea contractantă îndeplinește cerința de subcontractare prevăzută la prezentul alineat.

Ofertanții pot propune subcontractarea unei părți din valoarea totală care depășește limita maximă a intervalului prevăzut de autoritatea/entitatea contractantă.

Autoritatea/entitatea contractantă solicită ofertanților să precizeze în ofertele lor partea sau părțile din ofertă pe care intenționează să le subcontracteze pentru a îndeplini cerința menționată la primul paragraf.

Autoritatea/entitatea contractantă poate solicita sau i se poate cere de către un stat membru să solicite ofertanților să precizeze partea sau părțile din ofertele lor pe care intenționează să le subcontracteze pe lângă procentul impus și să indice subcontractanții pe care i-au identificat deja.

Ofertantul selectat atribuie subcontractele în funcție de procentul de subcontractare care îi este impus de autoritatea/entitatea subcontractantă în conformitate cu dispozițiile titlului III.

(5) În orice caz, atunci când un stat membru decide că autoritățile/entitățile contractante pot respinge subcontractanții selectați de ofertant în faza procedurii de atribuire a contractului principal, respectiv de ofertantul selectat pe durata executării contractului, la baza acestui refuz nu pot sta decât criteriile aplicate pentru selectarea ofertanților pentru contractul principal. În cazul în care respinge un subcontractant, autoritatea/entitatea subcontractantă trebuie să prezinte ofertantului sau ofertantului selectat o justificare scrisă prin care să expună motivele pentru care consideră că subcontractantul/subcontractanții în cauză nu îndeplinește/îndeplinesc criteriile.

(6) Cerințele menționate la alineatele (2)-(5) sunt precizate în anunțurile de participare.

(7) Alineatele (1)-(5) nu aduc atingere răspunderii operatorului economic principal.

În cazul în care este vorba despre contracte care implică, necesită și/sau conțin informații clasificate, autoritatea/entitatea contractantă precizează în documentele contractului (anunțul de participare, caietul de sarcini, documentele descriptive sau documentele suplimentare) măsurile și cerințele necesare în vederea asigurării securității acestor informații la nivelul necesar.

În acest scop, autoritatea/entitatea contractantă poate solicita ca oferta să cuprindă, printre altele, următoarele elemente:

În lipsa unei armonizări la nivel comunitar a sistemelor naționale de autorizare a securității, statele membre pot decide că măsurile și cerințele menționate la al doilea paragraf trebuie să fie conforme cu propriile dispoziții naționale privind autorizațiile de securitate. Statele membre recunosc autorizațiile de securitate pe care le consideră echivalente cu cele emise în conformitate cu dreptul lor intern, fără a aduce atingere posibilității de a desfășura și a ține seama de propriile anchete suplimentare dacă apreciază că acestea sunt necesare.

Autoritatea/entitatea contractantă precizează în documentele contractului (anunțul de participare, caietul de sarcini, documentele descriptive sau documentele suplimentare) cerințele sale referitoare la securitatea aprovizionării.

În acest scop, autoritatea/entitatea contractantă poate solicita ca oferta să cuprindă, printre altele, următoarele elemente:

Ofertantului nu i se poate cere să obțină un angajament al unui stat membru care ar aduce prejudicii libertății statului membru respectiv de a aplica, în conformitate cu dreptul internațional sau comunitar aplicabil, propriile criterii naționale de acordare a licențelor de export, transfer sau tranzit în circumstanțele care prevalează în momentul deciziei respective de acordare a licenței.

Obligații privind fiscalitatea, protecția mediului, dispozițiile de protecție și condițiile de muncă

(1) Autoritatea/entitatea contractantă poate indica sau poate fi obligată de un stat membru să indice în caietul de sarcini organismul sau organismele de la care candidații sau ofertanții pot obține informații pertinente privind obligațiile referitoare la fiscalitate, protecția mediului, dispozițiile de protecție și condițiile de muncă în vigoare în statul membru, în regiunea, localitatea sau țara terță în care urmează să fie realizate lucrările sau serviciile respective și care se vor aplica lucrărilor efectuate pe șantier sau serviciilor furnizate în decursul perioadei de executare a contractului.

(2) Autoritatea/entitatea contractantă care furnizează informațiile prevăzute la alineatul (1) solicită ofertanților sau candidaților la procedurile de atribuire a contractelor să menționeze că, la elaborarea ofertei, au ținut seama de obligațiile referitoare la dispozițiile privind protecția și condițiile de muncă în vigoare în locul în care urmează să fie realizate lucrările sau serviciile.

Primul paragraf nu aduce atingere punerii în aplicare a dispozițiilor articolului 49 privind verificarea ofertelor anormal de scăzute.

Pentru atribuirea contractelor, autoritățile/entitățile contractante aplică proceduri de drept intern, adaptate în sensul prezentei directive.

Autoritățile/entitățile contractante pot opta pentru atribuirea contractelor printr-o procedură restrânsă sau printr-o procedură de negociere cu publicarea unui anunț de participare.

În situațiile speciale prevăzute la articolul 27, acestea pot atribui contractele prin dialog competitiv.

În cazurile și situațiile speciale expres prevăzute la articolul 28, autoritățile/entitățile contractante pot recurge la o procedură de negociere fără publicarea unui anunț de participare.

(1) În cadrul procedurilor de negociere cu publicarea unui anunț de participare, autoritățile/entitățile contractante negociază cu ofertanții propunerile de oferte, în scopul adaptării acestora la cerințele indicate în anunțul de participare, în caietul de sarcini și în eventualele documente suplimentare, pentru a găsi cea mai bună ofertă, în conformitate cu articolul 47.

(2) În cursul negocierii, autoritățile/entitățile contractante asigură respectarea egalității de tratament pentru toți ofertanții. În special, autoritățile contractante nu divulgă, în mod discriminatoriu, informații care pot avantaja anumiți ofertanți în raport cu ceilalți.

(3) Autoritățile/entitățile contractante pot prevedea ca procedura de negociere să se desfășoare în faze succesive, în scopul reducerii numărului de oferte care urmează să fie negociate, aplicând criteriile de atribuire prevăzute în anunțul de participare sau în caietul de sarcini. Anunțul de participare sau caietul de sarcini specifică dacă s-a făcut sau nu apel la această posibilitate.

(1) În cazul unor contracte deosebit de complexe, statele membre pot prevedea posibilitatea ca autoritățile/entitățile contractante, în măsura în care consideră că recurgerea la procedura restrânsă sau la procedura de negociere cu publicarea unui anunț de participare nu permite atribuirea contractului, acestea din urmă să poată recurge la dialogul competitiv în conformitate cu prezentul articol.

Atribuirea contractului se face exclusiv pe baza criteriului de atribuire ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(2) Autoritățile/entitățile contractante publică un anunț de participare în care își fac cunoscute necesitățile și cerințele, pe care le definesc în același anunț și într-un document descriptiv.

(3) Autoritățile/entitățile contractante deschid un dialog cu candidații selectați în conformitate cu dispozițiile aplicabile prevăzute la articolele 38-46, al cărui obiect sunt identificarea și definirea mijloacelor celor mai potrivite care să răspundă necesităților lor. În decursul acestui dialog, pot discuta cu candidații selectați toate aspectele contractului.

În cadrul dialogului, autoritățile/entitățile contractante asigură respectarea egalității de tratament pentru toți ofertanții. În special, autoritățile contractante nu divulgă, în mod discriminatoriu, informații care pot avantaja anumiți ofertanți în raport cu ceilalți.

Autoritățile/entitățile contractante nu pot dezvălui celorlalți participanți soluțiile propuse sau alte informații confidențiale comunicate de un candidat care participă la dialog, fără acordul acestuia.

(4) Autoritățile/entitățile contractante pot prevedea ca procedura să se desfășoare în etape succesive, pentru a reduce numărul de soluții care trebuie discutate în etapa de dialog, aplicând criteriile de atribuire stabilite în anunțul de participare sau în documentul descriptiv. Recurgerea la această posibilitate este indicată în anunțul de participare sau în documentul descriptiv.

(5) Autoritatea/entitatea contractantă continuă dialogul până când sunt în măsură să identifice soluția sau soluțiile, după caz, după ce le-au comparat, care pot răspunde necesităților lor.

(6) După ce au declarat încheierea dialogului și după ce au informat participanții, autoritățile/entitățile contractante îi invită pe aceștia să prezinte ofertele finale pe baza soluției sau soluțiilor prezentate și specificate în cursul dialogului. Ofertele trebuie să cuprindă toate elementele solicitate și necesare pentru realizarea proiectului.

Ofertele pot fi clarificate, precizate și perfecționate la cererea autorității/entității contractante. În orice caz, precizările, clarificările, perfecționările sau informațiile suplimentare nu pot avea ca efect modificarea elementelor de bază ale ofertei sau ale cererii de ofertă, ale căror variații pot denatura concurența sau pot avea un efect discriminatoriu.

(7) Autoritățile/entitățile contractante evaluează ofertele primite în funcție de criteriile de atribuire stabilite în anunțul de participare sau în documentul descriptiv și aleg oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în conformitate cu articolul 47.

La cererea autorității/entității contractante, ofertantul identificat ca având oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic poate fi invitat să clarifice unele aspecte din oferta sa sau să confirme angajamentele prezentate în ofertă, cu condiția ca această clarificare să nu ducă la modificarea unor elemente importante ale ofertei sau ale cererii de ofertă, la denaturarea concurenței sau la situații discriminatorii.

(8) Autoritățile/entitățile contractante pot prevedea prețuri sau plăți pentru participanții la dialog.

Cazuri care justifică recurgerea la procedura de negociere fără publicarea unui anunț de participare

În cazurile următoare, autoritățile/entitățile contractante pot atribui contractele printr-o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare și justifică recurgerea la această procedură în anunțul de atribuire a contractului, în conformitate cu cerințele de la articolul 30 alineatul (3):

(1) Statele membre pot prevedea posibilitatea autorităților/entităților contractante de a încheia acorduri-cadru.

(2) În vederea încheierii unui acord-cadru, autoritățile/entitățile contractante respectă normele procedurale prevăzute de prezenta directivă în toate etapele, până la atribuirea contractelor bazate pe respectivul acord-cadru. Părțile la acordul-cadru sunt alese prin aplicarea criteriilor de atribuire stabilite în conformitate cu articolul 47.

Contractele bazate pe un acord-cadru se atribuie în conformitate cu procedurile prevăzute la alineatele (3) și (4). Aceste proceduri sunt aplicabile numai între autoritățile/entitățile contractante și operatorii economici care sunt părți inițiale la acordul-cadru.

La atribuirea contractelor bazate pe un acord-cadru, părțile nu pot în niciun caz să aducă modificări importante la termenii stabiliți în respectivul acord-cadru, în special în cazul prevăzut la alineatul (3).

Durata unui acord-cadru nu poate depăși șapte ani, exceptând situațiile excepționale determinate de luarea în considerare a duratei de viață preconizate a oricăruia dintre articolele, instalațiile sau sistemele livrate și dificultățile tehnice pe care o schimbare de furnizor le-ar putea cauza.

În astfel de situații excepționale, autoritățile/entitățile contractante oferă o justificare corespunzătoare cu privire la situațiile respective în anunțul de participare menționat la articolul 30 alineatul (3).

Autoritățile/entitățile contractante nu pot recurge la acorduri-cadru în mod abuziv sau în așa fel încât să împiedice, să restrângă sau să denatureze concurența.

(3) În cazul în care un acord-cadru este încheiat cu un singur operator economic, contractele bazate pe respectivul acord-cadru sunt atribuite în limitele termenilor stabiliți în acordul-cadru.

Pentru atribuirea unor astfel de contracte, autoritățile/entitățile contractante pot consulta în scris operatorul economic care este parte la acordul-cadru, solicitându-i să își completeze, dacă este necesar, oferta.

(4) În cazul în care un acord-cadru se încheie cu mai mulți operatori economici, numărul acestora trebuie să fie cel puțin egal cu trei, în măsura în care există un număr suficient de operatori economici care să îndeplinească criteriile de selecție și/sau în măsura în care există un număr suficient de oferte care să corespundă criteriilor de atribuire.

Atribuirea contractelor bazate pe acordurile-cadru încheiate cu mai mulți operatori economici se poate face:

(1) Autoritățile/entitățile contractante pot face cunoscut, prin intermediul unui anunț de informare prealabilă, publicat de acestea sau de Comisie, „profilul cumpărătorului” prevăzut în anexa VI punctul 2:

Anunțurile prevăzute la primul paragraf sunt trimise Comisiei sau publicate în cadrul profilului cumpărătorului în cel mai scurt timp posibil după decizia de aprobare a proiectului pentru a cărui realizare autoritățile/entitățile contractante intenționează să atribuie contracte de lucrări sau acorduri-cadru.

Autoritățile/entitățile contractante care publică anunțul de informare prealabilă privind profilul cumpărătorului trimit Comisiei, pe cale electronică, în conformitate cu formatul și modalitățile de trimitere prevăzute în anexa VI punctul 3, un aviz prin care anunță publicarea unui anunț de informare prealabilă privind profilul cumpărătorului.

Publicarea anunțurilor prevăzute la primul paragraf este obligatorie numai în cazul în care autoritățile/entitățile contractante optează pentru reducerea termenului de primire a ofertelor, astfel cum este stabilit la articolul 33 alineatul (3).

Prezentul alineat nu se aplică procedurilor de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

(2) Autoritățile/entitățile contractante care doresc să atribuie un contract sau un acord-cadru printr-o procedură restrânsă, printr-o procedură de negociere cu publicarea unui anunț de participare sau prin dialog competitiv, își fac cunoscută intenția prin intermediul unui anunț de participare.

(3) Autoritățile/entitățile contractante care au atribuit un contract sau au încheiat un acord-cadru trimit un anunț privind rezultatele procedurii de atribuire în termen de cel mult 48 de zile de la atribuirea contractului sau de la încheierea acordului-cadru.

În cazul acordurilor-cadru încheiate în conformitate cu articolul 29, autoritățile/entitățile contractante nu sunt obligate să trimită un anunț privind rezultatele procedurii de atribuire a fiecărui contract bazat pe acordul-cadru.

Anumite informații privind atribuirea contractului sau încheierea acordului-cadru pot să nu fie publicate, în cazul în care dezvăluirea unor asemenea informații ar împiedica punerea în aplicare a legislației, ar fi contrară interesului public, în special intereselor de apărare și de securitate, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici publici sau privați sau ar putea aduce atingere concurenței loiale între aceștia.

Autoritățile/entitățile contractante pot publica, în conformitate cu articolul 23, anunțurile privind contractele a căror publicare nu este obligatorie în temeiul prezentei directive.

(1) Anunțurile cuprind informațiile menționate la anexa IV și, după caz, orice altă informație pe care autoritatea/entitatea contractantă o consideră utilă, în formatul formularelor standard adoptate de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 67 alineatul (2).

(2) Anunțurile trimise Comisiei de autoritățile/entitățile contractante sunt transmise fie pe cale electronică, în conformitate cu formatul și modalitățile de transmitere menționate la punctul 3 din anexa VI, fie prin alte mijloace. În cazul în care se recurge la procedura accelerată prevăzută la articolul 33 alineatul (7), anunțurile trebuie trimise fie prin fax, fie pe cale electronică, în conformitate cu formatul și modalitățile de transmitere menționate în anexa VI punctul 3.

Anunțurile se publică în conformitate cu caracteristicile tehnice de publicare menționate în anexa VI punctul 1 literele (a) și (b).

(3) Anunțurile redactate și trimise pe cale electronică, în conformitate cu formatul și modalitățile de transmitere menționate în anexa VI punctul 3, se publică în termen de cel mult cinci zile de la data trimiterii.

Anunțurile care nu sunt trimise pe cale electronică în conformitate cu formatul și modalitățile de transmitere menționate în anexa VI punctul 3 se publică în termen de cel mult 12 zile de la data trimiterii sau, în cazul procedurii accelerate prevăzute la articolul 33 alineatul (7), în termen de cel mult cinci zile de la data trimiterii.

(4) Anunțurile de participare se publică in extenso într-una dintre limbile oficiale ale Comunității, aleasă de autoritatea/entitatea contractantă, versiunea în respectiva limbă originală fiind singura autentică. Un rezumat al elementelor importante din fiecare anunț se publică în celelalte limbi oficiale.

Cheltuielile de publicare a respectivelor anunțuri de către Comisie sunt suportate de Comunitate.

(5) Anunțurile și conținutul acestora nu pot fi publicate la nivel național sau publicate în profilul unui cumpărător înainte de data la care sunt trimise Comisiei.

Anunțurile publicate la nivel național nu trebuie să cuprindă alte informații decât cele cuprinse în anunțurile trimise Comisiei sau publicate în profilul unui cumpărător în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) primul paragraf, dar trebuie să menționeze data la care anunțul a fost trimis Comisiei sau data publicării în profilul unui cumpărător.

Anunțurile informative prealabile nu pot fi publicate în profilul unui cumpărător înainte de trimiterea la Comisie a anunțului privind publicarea lor în acea formă; acestea menționează data acestei trimiteri.

(6) Conținutul anunțurilor care nu sunt trimise pe cale electronică în conformitate cu formatul și modalitățile de transmitere menționate în anexa VI punctul 3 este limitat la aproximativ 650 de cuvinte.

(7) Autoritățile/entitățile contractante trebuie să fie în măsură să dovedească data trimiterii anunțurilor.

(8) Comisia expediază autorității/entității contractante o confirmare a publicării informațiilor trimise, menționând data acestei publicări. Confirmarea constituie dovada publicării.

(1) Pentru stabilirea termenelor de primire a ofertelor și a cererilor de participare, autoritățile/entitățile contractante țin seama în special de complexitatea contractului și de timpul necesar pentru pregătirea ofertelor, fără a aduce atingere termenelor minime stabilite de prezentul articol.

(2) În cazul procedurilor restrânse, al procedurilor de negociere cu publicarea unui anunț de participare și în cazul recurgerii la dialogul competitiv, termenul minim de primire a cererilor de participare este de 37 de zile de la data trimiterii anunțului de participare.

În cazul procedurilor restrânse, termenul minim de primire a ofertelor este de 40 de zile de la data trimiterii invitației.

(3) În cazul în care autoritățile/entitățile contractante au publicat un anunț de informare prealabilă, termenul minim de primire a ofertelor prevăzut la alineatul (2) al doilea paragraf poate fi redus, ca regulă generală, la 36 de zile, dar, în nici un caz, nu poate fi redus la mai puțin de 22 de zile.

Termenul curge de la data trimiterii invitației de participare la procedura de ofertare.

Termenele reduse menționate la primul paragraf sunt permise cu condiția ca anunțul de informare prealabilă să fi cuprins toate informațiile necesare pentru anunțul de participare prevăzute la anexa IV, în măsura în care respectivele informații sunt disponibile în momentul publicării anunțului, iar respectivul anunț de informare prealabilă a fost trimis spre publicare cu cel puțin 52 de zile și cel mult 12 luni înainte de data trimiterii anunțului de participare.

(4) În cazul în care anunțurile sunt pregătite și trimise pe cale electronică în conformitate cu formatul și modalitățile de transmitere menționate în anexa VI punctul 3, termenul de primire a cererilor de participare prevăzut la alineatul (2) primul paragraf poate fi redus cu șapte zile.

(5) Termenele de primire a ofertelor prevăzute la alineatul (2) al doilea paragraf pot fi reduse cu cinci zile în cazul în care autoritatea/entitatea contractantă oferă, pe cale electronică și începând de la data publicării anunțului în conformitate cu anexa VI, accesul liber, direct și total la caietul de sarcini și la orice documente suplimentare, menționând în textul anunțului adresa de Internet la care poate fi consultată această documentație.

(6) În cazul în care, indiferent de motiv, caietul de sarcini și documentele sau informațiile suplimentare, deși solicitate în timp util, nu au fost furnizate în termenele stabilite la articolul 34 sau în cazul în care ofertele nu pot fi formulate decât în urma unei vizite la fața locului sau după consultarea pe loc a documentelor anexate la caietul de sarcini, termenele de primire a ofertelor sunt prelungite astfel încât toți operatorii economici interesați să poată avea acces la toate informațiile necesare pentru formularea ofertelor.

(7) În procedurile restrânse și de negociere cu publicarea unui anunț de participare, în cazul în care, din cauza naturii urgente a situației, nu se pot respecta termenele minime stabilite la prezentul articol, autoritățile/entitățile contractante pot stabili:

(1) În procedurile restrânse, procedurile de negociere cu publicarea unui anunț de participare și dialogul competitiv, autoritățile/entitățile contractante invită simultan și în scris candidații selectați să își prezinte ofertele sau să negocieze sau, în cazul dialogului competitiv, să participe la dialog.

(3) În cazul în care o entitate, alta decât autoritatea/entitatea contractantă responsabilă de procedura de atribuire, dispune de documentele contractului, documentul descriptiv și/sau de documentele suplimentare, invitația precizează adresa serviciului de la care poate fi solicitată respectiva documentație și, după caz, data limită la care se pot solicita documentele în cauză, precum și valoarea și modalitățile de plată a sumei care trebuie plătită pentru a obține documentele. Serviciile competente trimit operatorilor economici documentația menționată anterior de îndată după primirea cererii în acest sens.

(4) Informațiile suplimentare privind caietul de sarcini, documentul descriptiv sau documentele suplimentare sunt comunicate de autoritatea/entitatea contractantă sau de serviciile competente cu cel puțin șase zile înainte de termenul stabilit pentru primirea ofertelor, în cazul în care acestea au fost solicitate în timp util. În cazul procedurii restrânse sau de negociere accelerată, termenul este de patru zile.

(5) În afară de elementele prevăzute la alineatele (2), (3) și (4), invitația cuprinde cel puțin:

(1) Autoritățile/entitățile contractante informează în cel mai scurt timp candidații și ofertanții cu privire la deciziile luate în ceea ce privește atribuirea unui contract sau încheierea unui acord-cadru, inclusiv cu privire la motivele pentru care au decis să renunțe la atribuirea unui contract sau la încheierea unui acord-cadru pentru care lansaseră o invitație de participare și să reînceapă procedura; în cazul în care autorităților/entităților contractante li se solicită acest lucru, informațiile sunt furnizate în scris.

(2) La cererea scrisă a părții în cauză, autoritate/entitatea contractantă, sub rezerva alineatului (3), comunică, în cel mai scurt timp și la cel mult 15 zile de la data primirii unei cereri scrise, următoarele informații:

(3) Cu toate acestea, autoritățile/entitățile contractante pot decide să nu comunice anumite informații privind atribuirea contractelor sau încheierea acordurilor-cadru, prevăzute la alineatul (1), în cazul în care dezvăluirea respectivelor informații ar împiedica punerea în aplicare a legislației sau ar fi contrară interesului public, în special intereselor de apărare și de securitate, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici, indiferent dacă sunt publici sau privați, sau ar aduce atingere concurenței loiale dintre aceștia.

(1) Toate comunicările, precum și toate schimburile de informații prevăzute de prezentul titlu pot fi realizate, la alegerea autorității/entității contractante, prin poștă, prin fax, pe cale electronică în conformitate cu alineatele (4) și (5), prin telefon, în situațiile și în condițiile menționate la alineatul (6), sau printr-o combinație între aceste mijloace.

(2) Mijloacele de comunicare alese trebuie să fie în general disponibile și, prin urmare, nu trebuie să limiteze accesul operatorilor economici la procedura de atribuire.

(3) Comunicările, schimburile de informații și stocarea lor se realizează astfel încât să se asigure păstrarea integrității datelor și confidențialitatea cererilor de participare și a ofertelor, precum și faptul că autoritățile/entitățile contractante analizează conținutul cererilor de participare și al ofertelor numai după expirarea termenului prevăzut pentru prezentarea acestora.

(4) Instrumentele utilizate pentru comunicarea pe cale electronică, precum și caracteristicile tehnice ale acestora, trebuie să aibă au un caracter nediscriminatoriu, să fie accesibile publicului și să fie compatibile cu tehnologiile de informare și de comunicare utilizate în mod curent.

(5) Următoarele norme se aplică dispozitivelor de transmisie și recepție electronică a ofertelor, precum și dispozitivelor de recepție electronică a cererilor de participare:

(1) Autoritățile/entitățile contractante trebuie să întocmească, pentru fiecare contract și pentru fiecare acord-cadru, un proces-verbal pentru a confirma faptul că procedura de selecție s-a desfășurat într-un mod transparent și nediscriminatoriu, proces-verbal care să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

(2) Autoritățile/entitățile contractante adoptă măsurile adecvate pentru a asigura consemnarea în documente a desfășurării procedurilor de atribuire realizate pe cale electronică.

(3) Procesul-verbal sau principalele sale elemente sunt comunicate Comisiei, la cererea acesteia.

Verificarea eligibilității și a selecției participanților și atribuirea contractelor

(1) Contractele se atribuie pe baza criteriilor prevăzute la articolele 47 și 49, ținând seama de articolul 19, după verificarea respectării cerințelor de către operatorii economici care nu au fost respinși în temeiul articolelor 39 sau 40, realizată de autoritățile/entitățile contractante conform criteriilor referitoare la capacitatea economică și financiară, la cunoștințele sau capacitățile profesionale și tehnice menționate la articolele 41-46 și, după caz, în conformitate cu normele și criteriile nediscriminatorii prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol.

(2) Autoritățile/entitățile contractante le pot solicita candidaților să îndeplinească anumite niveluri minime ale capacităților lor, în conformitate cu articolele 41 și 42.

Amploarea informațiilor menționate la articolele 41 și 42, precum și nivelurile minime de capacități solicitate pentru un anumit contract, trebuie să se raporteze la și să fie proporționale cu obiectul contractului.

(3) În cadrul procedurilor restrânse, a procedurii de negociere cu publicarea unui anunț de participare, precum și în cadrul dialogului competitiv, autoritățile/entitățile contractante pot limita numărul candidaților corespunzători pe care îi vor invita să își prezinte ofertele sau pe care îi vor invita la dialog. În acest caz:

În cazul în care numărul de candidați care îndeplinesc criteriile de selecție și nivelurile minime de capacitate este mai mic decât numărul minim, autoritatea/entitatea contractantă poate continua procedura, invitând candidatul sau candidații care au capacitățile solicitate.

În cazul în care consideră că numărul candidaților corespunzători este prea redus pentru a garanta o concurență veritabilă, autoritatea/entitatea contractantă poate suspenda procedura și republica anunțul inițial de participare, în conformitate cu articolul 30 alineatul (2) și articolul 32, stabilind un nou termen de depunere a cererilor de participare. În acest caz, candidații selectați în urma primei publicări și cei selectați în urma celei de-a doua publicări sunt invitați în conformitate cu articolul 34. Această opțiune nu aduce atingere capacității autorității/entității contractante de a anula procedura în desfășurare și de a lansa o nouă procedură.

(4) În cadrul unei proceduri de atribuire, autoritatea/entitatea contractantă nu poate include alți operatori economici decât cei care au depus o cerere de participare sau candidați care nu au capacitățile solicitate.

(5) În cazul în care se apelează la opțiunea de a reduce numărul de soluții care urmează să fie discutate sau de oferte care urmează să fie negociate, prevăzută la articolul 26 alineatul (3) și la articolul 27 alineatul (4), autoritățile/entitățile contractante acționează în acest sens aplicând criteriile de atribuire pe care le-au menționat în anunțul de participare sau în caietul de sarcini. În etapa finală, acest număr trebuie să garanteze o concurență reală, în măsura în care există un număr suficient de soluții sau de candidați corespunzători.

(1) Este exclus de la participarea la o procedură de atribuire a unui contract orice candidat sau ofertant care a făcut obiectul unei condamnări pronunțate printr-o hotărâre definitivă, de care autoritatea/entitatea contractantă are cunoștință, din unul sau mai multe dintre motivele enumerate mai jos:

Statele membre precizează, în temeiul legislației interne și în respectarea dreptului comunitar, condițiile de aplicare a prezentului alineat.

Statele membre pot prevedea o derogare de la obligația prevăzută la primul paragraf în cazul unor cerințe imperative de interes general.

În scopul punerii în aplicare a prezentului alineat, autoritățile/entitățile contractante le solicită candidaților sau ofertanților, după caz, să furnizeze documentele menționate la alineatul (3) și se pot adresa autorităților competente, în cazul în care au incertitudini în ceea ce privește situația personală a respectivilor candidați/ofertanți, în scopul de a obține informațiile pe care le consideră necesare privind situația personală a acestora. În cazul în care informațiile se referă la un candidat sau ofertant stabilit în alt stat membru decât cel al autorității/entității contractante, autoritatea/entitatea contractantă poate solicita cooperarea autorităților competente. În conformitate cu legislația internă a statului membru în care sunt stabiliți candidații sau ofertanții, solicitările se referă la persoane fizice și/sau la persoane juridice, inclusiv, după caz, la directori de companii sau la orice persoană cu putere de reprezentare, de decizie sau de control în ceea ce privește candidatul sau ofertantul.

Statele membre precizează, în temeiul legislației interne și în respectarea dreptului comunitar, condițiile de aplicare a prezentului alineat.

(3) Autoritățile/entitățile contractante acceptă ca dovezi suficiente care atestă că operatorul economic nu se încadrează în cazurile prevăzute la alineatul (1) și la alineatul (2) literele (a), (b), (c), (f) sau (g) următoarele:

În cazul în care un document sau un certificat nu este eliberat de țara în cauză sau nu menționează toate cazurile prevăzute la alineatul (1) și la alineatul (2) literele (a), (b) sau (c), documentul sau certificatul poate fi înlocuit de o declarație pe propria răspundere sau, în statele membre în care nu există o astfel de declarație, de o declarație solemnă făcută de persoana interesată în fața autorității judiciare sau administrative competente, a unui notar sau a unui organism profesional competent din țara de origine sau de proveniență.

(4) Statele membre desemnează autoritățile și organismele care au competența de a elibera documentele, certificatele sau declarațiile menționate la alineatul (3) și le comunică Comisiei. Comunicarea nu aduce atingere dreptului aplicabil în materie de protecție a datelor.

În cazul în care, pentru a-și desfășura activitatea profesională, un candidat trebuie să fie înscris într-un registru profesional sau de comerț din statul membru de origine sau de stabilire, acesta poate fi invitat să demonstreze că este înregistrat la un astfel de registru sau să prezinte o declarație pe propria răspundere sau un certificat, în sensul anexei VII partea A, pentru contractele de lucrări, în sensul anexei VII partea B, pentru contractele de furnizare de bunuri, și în sensul anexei VII partea C, pentru contractele de prestare de servicii. Listele enumerate la anexa VII sunt indicative. Statele membre aduc la cunoștința Comisiei și a celorlalte state membre orice modificări intervenite în registrele lor și mijloacele de probă menționate în aceste liste.

Pentru procedurile de atribuire a contractelor de prestare de servicii, în cazul în care candidații au nevoie de o autorizație specială sau trebuie să fie membri ai unei anumite organizații pentru a putea presta serviciile în cauză în țara lor de origine, autoritatea/entitatea contractantă le poate solicita să demonstreze că dețin o astfel de autorizație sau că aparțin unei astfel de organizații.

Prezentul articol nu aduce atingere legislației comunitare privind libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii.

(1) Dovada capacității economice și financiare a unui operator economic poate fi făcută, ca regulă generală, prin una sau mai multe dintre următoarele referințe:

(2) După caz și pentru un contract determinat, un operator economic poate menționa capacitățile altor entități, indiferent de caracterul juridic al relațiilor dintre el și respectivele entități. În acest caz, operatorul economic trebuie să dovedească autorității/entității contractante că va dispune de mijloacele necesare prezentând, de exemplu, angajamentul respectivelor entități în acest sens.

(3) În aceleași condiții, un grup de operatori economici prevăzut la articolul 4 poate scoate în evidență capacitățile membrilor grupului sau ale altor entități.

(4) Autoritățile/entitățile contractante precizează, în anunțul de participare ce referință sau referințe au ales, dintre cele prevăzute la alineatul (1), precum și celelalte referințe justificative care trebuie prezentate.

(5) În cazul în care, din motive întemeiate, operatorul economic nu poate prezenta referințele solicitate de autoritatea/entitatea contractantă, acesta este autorizat să facă dovada capacității sale economice și financiare prin orice alt document pe care autoritatea/entitatea contractantă îl consideră corespunzător.

(1) Capacitățile tehnice ale operatorilor economici pot fi dovedite, ca regula generală, într-unul din următoarele moduri, în funcție de natura, cantitatea sau importanța și utilizarea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor:

(2) După caz și pentru un contract determinat, un operator economic poate menționa capacitățile altor entități, indiferent de caracterul juridic al relațiilor dintre el și respectivele entități. În acest caz, operatorul economic trebuie să dovedească autorității/entității contractante că, în punerea în aplicare a contractului, va dispune de mijloacele necesare prezentând, de exemplu, angajamentul respectivelor entități de a pune la dispoziția operatorului economic mijloacele necesare.

(3) În aceleași condiții, un grup de operatori economici prevăzut la articolul 5 poate scoate în evidență capacitățile membrilor grupului sau ale altor entități.

(4) În cazul procedurilor de atribuire a contractelor de furnizare de bunuri care necesită lucrări de montaj sau de instalare, prestarea unor servicii și/sau execuția unor lucrări, capacitatea operatorilor economici de a furniza serviciile sau de a executa instalarea sau lucrările poate fi evaluată, în special, în funcție de know-how-ul, eficiența, experiența și fiabilitatea lor.

(5) Autoritățile/entitățile contractante precizează, în anunț ce referință sau referințe au ales, dintre cele menționate la alineatul (1), precum și celelalte referințe justificative care trebuie prezentate.

(6) În cazul în care, din motive întemeiate, operatorul economic nu poate prezenta referințele solicitate de autoritatea/entitatea contractantă, acesta este autorizat să facă dovada capacității sale tehnice și/sau profesionale prin orice alt document pe care autoritatea contractantă îl consideră corespunzător.

În cazul în care solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente acreditate, care să ateste că operatorul economic respectă anumite standarde referitoare la sistemele de gestionare a calității, autoritățile/entitățile contractante se raportează la sistemele de gestionare a calității bazate pe standardele europene pertinente certificate de organisme independente acreditate conforme cu standardele europene privind acreditarea și certificarea. Autoritățile contractante recunosc certificatele echivalente emise de organisme independente acreditate din alte state membre. De asemenea, acestea acceptă și alte dovezi ale sistemelor echivalente de gestionare a calității, prezentate de operatorii economici.

În cazul în care solicită, în cazurile prevăzute la articolul 42 alineatul (1) litera (f), prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente, care să ateste că operatorul economic se conformează anumitor standarde de gestionare a mediului, autoritățile/entitățile contractante se raportează la Sistemul Comunitar de Management Ecologic și Audit (EMAS) sau la standardele de gestionare a mediului bazate pe standardele europene sau internaționale în domeniu și certificate de organisme conforme cu legislația comunitară sau cu standardele europene sau internaționale privind certificarea. Autoritățile contractante recunosc certificatele echivalente emise de organisme din alte state membre. De asemenea, acestea acceptă și alte dovezi ale măsurilor echivalente de gestionare a mediului, prezentate de operatorii economici.

Autoritatea/entitatea contractantă poate invita operatorii economici să completeze sau să clarifice certificatele și documentele prezentate în temeiul articolelor 39-44.

Liste oficiale ale operatorilor economici agreați și certificarea de către organismele de drept public sau privat

(1) Statele membre pot elabora fie liste oficiale de executanți de lucrări, de furnizori sau de prestatori de servicii agreați, fie o certificare de către organisme de certificare publice sau private.

Statele membre adaptează condițiile de înscriere pe respectivele liste, precum și condițiile privind eliberarea certificatelor de către organismele de certificare dispozițiilor de la articolul 39 alineatul (1) și alineatul (2) literele (a)-(d) și (h), articolul 40, articolul 41 alineatele (1), (4) și (5), articolul 42 alineatul (1) literele (a)-(i) și alineatele (2) și (4), precum și de la articolul 43 și, după caz, articolul 44.

De asemenea, statele membre adaptează respectivele condiții la articolul 41 alineatul (2) și la articolul 42 alineatul (2), în ceea ce privește cererile de înscriere prezentate de operatorii economici care fac parte dintr-un grup și care menționează mijloacele puse la dispoziție de către celelalte societăți din grup. Operatorii în cauză trebuie, în acest caz, să dovedească autorității care elaborează lista oficială că vor dispune de mijloacele respective pe toată perioada de valabilitate a certificatului care le atestă înscrierea pe lista oficială și că aceste societăți continuă, în aceeași perioadă, să îndeplinească cerințele în materie de selecție calitativă prevăzute de articolele menționate la paragraful al doilea, la care se referă operatorii economici în cauză în vederea înscrierii.

(2) Operatorii economici înscriși pe listele oficiale sau care dețin un certificat pot prezenta autorităților/entităților contractante, cu ocazia fiecărui contract, un certificat de înscriere eliberat de autoritatea competentă sau certificatul eliberat de organismul de certificare competent. Respectivele certificate indică referințele care au permis înscrierea lor pe listă sau certificarea lor, precum și clasificarea inclusă în respectiva listă.

(3) Înscrierea pe listele oficiale certificată de organismele competente sau certificatul eliberat de organismul de certificare nu implică, în ceea ce privește autoritățile/entitățile contractante din alte state membre, confirmarea capacităților decât în raport cu articolul 39 alineatul (1) și alineatul (2) literele (a)-(d) și (h), articolul 40, articolul 41 alineatul (1) literele (b) și (c) și articolul 42 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și literele (b)-(g) pentru contractanți, articolul 42 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și literele (b)-(e) pentru furnizori și articolul 42 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) literele (b)-(e) și (g) pentru prestatorii de servicii.

(4) Informațiile care pot fi deduse din înscrierea pe listele oficiale sau din certificare nu pot fi contestate fără justificare. În ceea ce privește plata contribuțiilor la asigurările sociale și plata impozitelor, se poate solicita o adeverință suplimentară, cu ocazia fiecărui contract, de la fiecare operator economic.

Autoritățile/entitățile contractante din alte state membre aplică alineatul (3) și primul paragraf din prezentul alineat numai operatorilor economici stabiliți în statul membru care a întocmit lista oficială.

(5) Pentru înscrierea operatorilor economici din alte state membre pe o listă oficială sau pentru certificarea de către organismele menționate la alineatul (1), nu se pot solicita alte dovezi și declarații decât cele solicitate operatorilor economici naționali și, în orice caz, nu se pot solicita alte dovezi și declarații decât cele prevăzute la articolele 39-43 și, după caz, la articolul 44.

Cu toate acestea, operatorilor economici din alte state membre nu li se poate impune o astfel de înscriere sau certificare în vederea participării la un contract. Autoritățile/entitățile contractante recunosc certificările echivalente ale organismelor stabilite în celelalte state membre. Autoritățile contractante acceptă, de asemenea, alte mijloace echivalente de probă.

(6) Operatorii economici pot solicita în orice moment înscrierea pe o listă oficială sau eliberarea unui certificat. Aceștia trebuie informați într-un termen rezonabil de scurt de la decizia autorității care întocmește lista sau a organismului de certificare competent.

(7) Organismele de certificare prevăzute la alineatul (1) sunt organisme care respectă standardele europene de certificare.

(8) Statele membre care au listele oficiale sau organismele de certificare prevăzute la alineatul (1) sunt obligate să comunice Comisiei și celorlalte state membre adresa organismului la care se pot prezenta cererile.

(1) Fără a aduce atingere actelor cu putere de lege și actelor administrative de drept intern privind remunerarea anumitor servicii, criteriile pe baza cărora autoritățile/entitățile contractante atribuie contractele sunt următoarele:

(2) Fără a aduce atingere paragrafului al treilea, în cazul prevăzut la alineatul (1) litera (a), autoritatea/entitatea contractantă menționează în documentele contractului (anunțul de participare, caietul de sarcini, documentele descriptive sau documentele suplimentare) ponderea relativă pe care o conferă fiecăruia dintre criteriile selectate în vederea desemnării ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

Ponderea poate fi exprimată printr-un punctaj întocmit corespunzător în ceea ce privește intervalul dintre maxim și minim.

În cazul în care, în opinia autorității/entității contractante, ponderarea nu este posibilă din motive care pot fi demonstrate, autoritatea/entitatea contractantă menționează în documentele contractului (anunțul de participare, caietul de sarcini, documentele descriptive sau documentele suplimentare) criteriile, în ordinea descrescătoare a importanței lor.

(1) Statele membre prevăd posibilitatea ca autoritățile/entitățile contractante să utilizeze licitații electronice.

(2) În cadrul procedurilor restrânse și de negociere cu publicarea unui anunț de participare autoritățile/entitățile contractante pot decide ca atribuirea unui contract să fie precedată de o licitație electronică, în cazul în care specificațiile contractului pot fi stabilite cu exactitate.

În aceleași condiții, licitația electronică poate fi utilizată cu ocazia relansării unei invitații de participare către părțile la un acord-cadru, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (4) al doilea paragraf a doua liniuță.

(3) Autoritățile/entitățile contractante care decid să recurgă la o licitație electronică menționează acest lucru în anunțul de participare.

(4) Înainte de inițierea unei licitații electronice, autoritățile/entitățile contractante efectuează o primă evaluare completă a ofertelor, în conformitate cu criteriul/criteriile de atribuire și cu ponderile stabilite pentru fiecare criteriu.

Toți ofertanții care au prezentat oferte admisibile sunt invitați simultan, pe cale electronică, să prezinte noi prețuri și/sau noi valori; invitația conține orice informație relevantă pentru conectarea individuală la dispozitivul electronic utilizat și precizează data și ora începerii licitației electronice. Licitația electronică se poate desfășura în mai multe etape succesive. Licitația electronică nu poate începe mai devreme de două zile lucrătoare de la data trimiterii invitațiilor.

(5) În cazul în care contractul se atribuie în funcție de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, invitația este însoțită de rezultatul evaluării complete a ofertei în cauză, realizată conform ponderii prevăzute la articolul 47 alineatul (2) primul paragraf.

Invitația precizează, de asemenea, formula matematică ce va fi utilizată în licitația electronică pentru a se determina reclasările automate în funcție de noile prețuri și/sau de noile valori prezentate. Formula cuprinde ponderea tuturor criteriilor stabilite pentru a determina oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, astfel cum este indicat în anunțul de participare sau în caietul de sarcini; în acest scop, eventualele marje trebuie exprimate în prealabil printr-o valoare determinată.

În cazul în care sunt autorizate variantele de ofertă, formulele trebuie furnizate în mod separat pentru fiecare variantă.

(6) În cursul fiecărei etape a licitației electronice, autoritățile/entitățile contractante comunică simultan tuturor ofertanților cel puțin informațiile care le permit să cunoască în fiecare moment locul lor în clasament. De asemenea, pot comunica alte informații privind celelalte prețuri sau valori prezentate, cu condiția ca acest lucru să fie menționat în caietul de sarcini. Totodată, acestea pot anunța, în orice moment, numărul de participanți la etapa respectivă din licitație. Cu toate acestea, în nici unul dintre cazuri, acestea nu pot dezvălui identitatea ofertanților în timpul desfășurării etapelor licitației electronice.

(7) Autoritățile/entitățile contractante închid licitația electronică în una sau mai multe dintre următoarele modalități:

În cazul în care autoritățile/entitățile contractante decid să închidă licitația electronică în conformitate cu litera (c), după caz coroborată cu normele prevăzute la litera (b), invitația de participare la licitație menționează calendarul aferent fiecărei etape a licitației.

(8) După închiderea licitației electronice, autoritățile/entitățile contractante atribuie contractul în conformitate cu articolul 47, în funcție de rezultatele licitației electronice.

Autoritățile/entitățile contractante nu pot recurge la licitațiile electronice în mod abuziv sau astfel încât să împiedice, să restrângă sau să denatureze concurența sau să modifice obiectul contractului, astfel cum a fost anunțat prin publicarea unui anunț de participare și definit în caietul de sarcini.

(1) În cazul în care, pentru un anumit contract, sunt prezentate oferte care par anormal de scăzute în raport obiectul contractului, autoritatea/entitatea contractantă, înainte de a respinge respectivele oferte, solicită, în scris, detalii privind elementele ofertei pe care le consideră relevante.

(2) Prin consultare cu ofertantul, autoritatea/entitatea contractantă verifică elementele menționate anterior, ținând seama de dovezile furnizate.

(3) În cazul în care o autoritate/entitate contractantă constată că o ofertă este anormal de scăzută, deoarece ofertantul a obținut un ajutor de stat, respectiva ofertă poate fi respinsă în baza acestui motiv numai dacă, în urma consultărilor cu ofertantul, acesta nu este în măsură să demonstreze, în decursul unei perioade suficiente de timp stabilite de autoritatea/entitatea contractantă, că ajutorul în cauză a fost acordat în mod legal. Autoritatea/entitatea contractantă care respinge o ofertă în aceste condiții informează Comisia cu privire la aceasta.

Subcontracte atribuite de ofertanții selectați care nu sunt autorități/entități contractante

(1) Atunci când prezentul titlu se aplică în conformitate cu articolul 21 alineatele (3) și (4), statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că ofertanții selectați care nu sunt autorități/entități contractante aplică normele prevăzute la articolele 51-53 atunci când atribuie subcontracte unor terți.

(2) În sensul alineatului (1), nu sunt considerate terți întreprinderile care s-au grupat pentru a obține contractul și nici întreprinderile afiliate acestora.

Ofertantul include în oferta sa lista completă a acestor întreprinderi. Lista este actualizată în funcție de modificările care intervin ulterior în asocierile dintre întreprinderi.

Ofertantul selectat acționează conform principiului transparenței și îi tratează pe toți potențialii subcontractanți în mod egal și fără discriminare.

(1) În cazul în care ofertantul selectat care nu este autoritate/entitate contractantă atribuie un subcontract cu o valoare estimată, fără TVA, care nu este inferioară pragurilor stabilite la articolul 8, acesta își face cunoscută intenția prin intermediul unui anunț.

(2) Anunțurile privind subcontractele conțin informațiile menționate în anexa V și orice alte informații considerate utile de către ofertantul selectat, dacă este necesar cu aprobarea autorității/entității contractante.

Anunțurile privind subcontractele se redactează respectând formatul formularelor standard adoptate de Comisie în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 67 alineatul (2).

(3) Anunțurile privind subcontractele se publică în conformitate cu articolul 32 alineatele (2)-(5).

(4) Cu toate acestea, nu este necesar un anunț privind subcontractele atunci când subcontractul întrunește condițiile de la articolul 28.

(5) Ofertanții selectați pot publica, în conformitate cu articolul 32, anunțurile privind subcontractele pentru care publicarea nu este obligatorie.

(6) Statele membre pot, de asemenea, cere ca ofertantul selectat să poată îndeplini cerința de subcontractare prevăzută la articolul 21 alineatul (3) sau (4), atribuind subcontracte pe baza unui acord-cadru încheiat în conformitate cu regulamentul de procedură prevăzut la articolele 51 și 53 și la alineatele (1)-(5) din prezentul articol.

Subcontractele bazate pe un astfel de acord-cadru se atribuie în limitele termenilor prevăzuți în acordul-cadru. Ele pot fi atribuite doar operatorilor economici care erau inițial parte la acordul-cadru. La atribuirea contractelor, părțile propun, în toate cazurile, termeni compatibili cu cei din acordul-cadru.

Durata unui acord-cadru nu poate depăși șapte ani, exceptând situațiile excepționale determinate luând în considerare durata de viață preconizată a oricăruia dintre articolele, instalațiile sau sistemele livrate și dificultățile tehnice pe care o schimbare de furnizor le-ar putea cauza.

Nu se poate recurge la acorduri-cadru în mod abuziv sau în așa fel încât să se împiedice, să se restrângă sau să se denatureze concurența.

(7) Pentru atribuirea contractelor care au o valoare estimată fără TVA sub pragurile stabilite la articolul 8, ofertanții selectați aplică principiile din tratat privind transparența și concurența.

În anunț privind subcontractul, ofertantul selectat indică criteriile pentru selecția calitativă stabilite de autoritatea/entitatea contractantă, precum și orice alt criteriu pe care îl va aplica pentru selecția calitativă a subcontractanților. Toate aceste criterii trebuie să fie obiective, nediscriminatorii și compatibile cu criteriile aplicate de autoritatea/entitatea contractantă pentru selecția ofertanților pentru contractul principal. Capacitățile solicitate trebuie să fie direct legate de obiectul subcontractului, iar nivelurile de capacități solicitate trebuie să fie corespunzătoare.

Ofertantul selectat nu este obligat să subcontracteze dacă dovedește, în mod satisfăcător pentru autoritatea/entitatea contractantă, că niciunul dintre subcontractanții care participă la licitație și nici ofertele lor propuse nu întrunesc criteriile indicate în anunțul de subcontractare, împiedicând astfel ofertantul selectat să îndeplinească cerințele prevăzute în contractul principal.

Subcontracte atribuite de ofertanții selectați care sunt autorități/entități contractante

În cazul în care ofertanții selectați sunt autorități/entități contractante, aceștia respectă dispozițiile privind contractele principale prevăzute la titlurile I și II atunci când atribuie subcontracte.

(1) Căile de atac prevăzute în prezentul titlu se aplică contractelor menționate la articolul 2, sub rezerva excepțiilor prevăzute la articolele 12 și 13.

(2) Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că deciziile autorităților/entităților contractante pot face obiectul unei căi de atac în mod eficace și, în special, cât mai rapid posibil, în conformitate cu condițiile stabilite la articolele 56-62 pe motivul că deciziile respective au încălcat legislația comunitară în domeniul achizițiilor sau reglementările de drept intern care transpun această legislație.

(3) Statele membre garantează că nu există, între întreprinderile care susțin că au suferit un prejudiciu în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract, nicio discriminare ca rezultat al distincției făcute în prezentul titlu între normele de drept intern care transpun legislația comunitară și celelalte norme de drept intern.

(4) Statele membre asigură accesul la căile de atac, în temeiul unor norme detaliate pe care statele membre pot să le stabilească în acest sens, cel puțin oricărei persoane care are sau care a avut vreun interes în obținerea unui anumit contract și care a fost prejudiciată sau riscă să fie prejudiciată printr-o presupusă încălcare.

(5) Statele membre pot impune ca o persoană care dorește să exercite o cale de atac să notifice autoritatea/entitatea contractantă cu privire la presupusa încălcare și la intenția sa de a formula o cale de atac, cu condiția ca acest lucru să nu afecteze termenul suspensiv, în conformitate cu articolul 57 alineatul (2) sau orice alt termen pentru formularea unei căi de atac, în conformitate cu articolul 59.

(6) Statele membre pot impune ca, într-o primă etapă, persoana în cauză să introducă o cale de atac la autoritatea/entitatea contractantă. În acest caz, statele membre garantează că formularea unei asemenea căi de atac are ca rezultat suspendarea imediată a posibilității de încheiere a contractului.

Statele membre stabilesc mijloacele de comunicare corespunzătoare, printre care se numără și faxul sau mijloacele electronice, care trebuie utilizate în cazul formulării unei căi de atac în conformitate cu primul paragraf.

Efectul suspensiv menționat la primul paragraf nu încetează înainte de expirarea unui termen de cel puțin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare trimiterii, de către autoritatea/entitatea contractantă, a unui răspuns, în cazul utilizării faxului sau a mijloacelor electronice, sau, în cazul utilizării altor mijloace de comunicare, înainte de expirarea fie a unui termen de cel puțin 15 zile calendaristice începând cu ziua următoare trimiterii, de către autoritatea/entitatea contractantă, a unui răspuns, fie a unui termen de cel puțin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare primirii unui răspuns.

(1) Statele membre garantează că măsurile luate în privința căilor de atac menționate la articolul 55 prevăd competențe care să permită:

În ambele cazuri de mai sus, competențele respective includ competența de a dispune acordarea de daune interese persoanelor prejudiciate de o încălcare.

(2) Competențele menționate la alineatul (1) și la articolele 60 și 61 pot fi acordate unor organisme distincte care să răspundă de diferite aspecte ale căilor de atac.

(3) În cazul în care un organism de primă instanță, independent de autoritatea/entitatea contractantă, urmează să se pronunțe în legătură cu o decizie de atribuire a unui contract, statele membre garantează că autoritatea/entitatea contractantă nu poate încheia contractul înaintea luării unei decizii de către organismul menționat cu privire la solicitarea de măsuri provizorii sau la calea de atac. Efectul suspensiv nu încetează mai devreme de momentul expirării termenului suspensiv prevăzut la articolul 57 alineatul (2) și la articolul 60 alineatele (4) și (5).

(4) Cu excepția cazurilor prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol și la articolul 55 alineatul (6), formularea unor căi de atac nu are în mod automat un efect suspensiv asupra procedurilor de atribuire a contractului la care se referă.

(5) Statele membre pot să prevadă că organismul responsabil cu soluționarea căilor de atac poate ține seama de efectele probabile ale măsurilor provizorii pentru toate interesele pasibile de a fi prejudiciate, precum și de interesul public, în special interesele de apărare și/sau securitate, și poate decide neadoptarea unor astfel de măsuri, în cazul în care efectele lor negative sunt mai mari decât beneficiile.

Decizia de a nu adopta măsuri provizorii nu aduce atingere niciunei alte revendicări a persoanei care solicită asemenea măsuri.

(6) Statele membre pot să prevadă că, în cazul în care se pretind daune-interese în temeiul luării în mod ilegal a unei decizii, decizia contestată trebuie să fie mai întâi anulată de către un organism competent în acest sens.

(7) Cu excepția cazurilor prevăzute la articolele 60-62, efectele exercitării competențelor menționate la alineatul (1) al prezentului articol asupra unui contract încheiat în urma atribuirii sale sunt stabilite prin dreptul intern.

De asemenea, cu excepția cazurilor în care o decizie trebuie anulată înainte de acordarea unor daune-interese, un stat membru poate să prevadă că, după încheierea unui contract în conformitate cu articolul 55 alineatul (6), cu alineatul (3) al prezentului articol sau cu articolele 57-62, competența organismului responsabil de soluționarea căilor de atac se limitează la acordarea de daune-interese oricărei persoane prejudiciate printr-o încălcare.

(8) Statele membre garantează că deciziile adoptate de organismele responsabile de soluționarea căilor de atac pot fi puse în executare în mod eficient.

(9) În cazul în care organismele responsabile de soluționarea căilor de atac nu sunt de natură judiciară, acestea prezintă întotdeauna motivații scrise privind deciziile adoptate. De asemenea, pentru astfel de cazuri, trebuie să se adopte dispoziții care să garanteze că există proceduri prin care orice măsuri presupuse a fi ilegale, luate de organismul responsabil de soluționarea căilor de atac, sau orice presupus viciu în exercitarea competențelor conferite acestuia să poată face obiectul controlului judiciar sau controlului de către un alt organ cu competențe de instanță judecătorească în înțelesul articolului 234 din tratat, care să fie independente atât față de autoritatea/entitatea contractantă, cât și față de organismul responsabil de soluționarea căilor de atac.

Membrii unui astfel de organism independent sunt numiți și eliberați din funcție în aceleași condiții ca și membrii corpului magistraților în ceea ce privește autoritatea care răspunde pentru numirea acestora, durata mandatului lor și revocarea acestora. Cel puțin președintele acestui organism independent are aceleași calificări juridice și profesionale ca și membrii corpului magistraților. Deciziile adoptate de organismul independent au forță juridică obligatorie, conform modalităților stabilite de fiecare stat membru.

(10) Statele membre se asigură că organismele responsabile de soluționarea căilor de atac garantează un nivel adecvat de confidențialitate a informațiilor clasificate sau a informațiilor conținute în dosarele transmise de părți și acționează în conformitate cu interesele în materie de apărare și/sau de securitate pe toată perioada procedurii.

În acest scop, statele membre pot decide ca un anumit organism să aibă jurisdicție pentru soluționarea căilor de atac privind contractele în domeniul apărării și securității.

În orice caz, statele membre pot prevedea că doar membrii organismelor de soluționare a căilor de atac care sunt autorizați individual să lucreze cu informații clasificate pot examina cererile de soluționare care implică astfel de informații. Acestea pot, de asemenea, impune măsuri de securitate privind înregistrarea cererilor de soluționare, recepția documentelor și depozitarea dosarelor.

Statele membre determină modul în care organismele de soluționare a căilor de atac urmează să reconcilieze confidențialitatea informațiilor clasificate cu respectarea drepturilor apărării și, în cazul controlului judiciar sau a unei căi de atac în fața unui organism care este o instanță judecătorească în înțelesul articolului 234 din tratat, va face în așa fel încât procedura, în ansamblul ei, să respecte dreptul la un proces echitabil.

(1) Statele membre garantează că persoanele menționate la articolul 55 alineatul (4) dispun de o perioadă de timp suficientă pentru formularea unei căi de atac efective împotriva deciziilor de atribuire a contractelor adoptate de autoritățile/entitățile contractante, prin adoptarea dispozițiilor necesare care respectă condițiile minime stabilite la alineatul (2) al prezentului articol și la articolul 59.

(2) Nu se poate încheia niciun contract, ca urmare a deciziei de a atribui un contract care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, înainte de expirarea unui termen de cel puțin 10 zile calendaristice, începând cu ziua următoare trimiterii deciziei de atribuire a contractului către ofertanții și candidații interesați prin fax sau alte mijloace electronice sau, în cazul utilizării altor mijloace de comunicare, înainte de expirarea fie a unui termen de cel puțin 15 zile calendaristice începând cu ziua următoare transmiterii deciziei de atribuire a contractului către ofertanții și candidații interesați, fie a unui termen de cel puțin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare primirii deciziei de atribuire a contractului.

Se consideră că ofertanții sunt interesați dacă nu au fost încă excluși definitiv. O excludere este definitivă în cazul în care a fost notificată ofertanților interesați și fie a fost considerată legală de un organism independent responsabil de soluționarea căilor de atac, fie nu mai poate face obiectul unei căi de atac.

Candidații sunt considerați a fi interesați dacă autoritatea/entitatea contractantă nu a făcut publice informațiile privind respingerea cererii lor înaintea notificării deciziei de atribuire a contractului către ofertanții interesați.

Comunicarea deciziei de atribuire către fiecare ofertant și către fiecare candidat interesat este însoțită de următoarele elemente:

Statele membre pot să prevadă că termenele menționate la articolul 57 alineatul (2) nu se aplică în următoarele cazuri:

În cazul în care un stat membru prevede că orice cale de atac privind o decizie a unei autorități/entități contractante, luată în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract din domeniul de aplicare al prezentei directive sau în legătură cu o astfel de procedură, trebuie să fie introdusă înainte de expirarea unui anumit termen, acest termen este egal cu cel puțin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare transmiterii deciziei autorității/entității contractante către ofertant sau candidat, în cazul utilizării faxului sau a mijloacelor electronice sau, în cazul utilizării altor mijloace de comunicare, acest termen este egal fie cu cel puțin 15 zile calendaristice începând cu ziua următoare transmiterii deciziei autorității/entității contractante către ofertant sau candidat, fie cu cel puțin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare primirii deciziei autorității/entității contractante. Decizia autorității/entității contractante se comunică fiecărui ofertant sau candidat, însoțită de un rezumat al motivelor pertinente. În cazul introducerii unei căi de atac împotriva deciziilor prevăzute la articolul 56 alineatul (1) litera (b) care nu fac obiectul unei notificări specifice, termenul este de cel puțin 10 zile calendaristice începând cu data publicării deciziei respective.

(1) Statele membre asigură că un contract este considerat lipsit de efecte de către un organism de soluționare a căilor de atac independent de autoritatea/entitatea contractantă sau că lipsa de efecte a contractului menționat intervine în urma deciziei unui astfel de organism de soluționare în oricare dintre următoarele cazuri:

(2) Consecințele considerării unui contract drept lipsit de efecte sunt prevăzute în dreptul intern. Dreptul intern poate să prevadă anularea retroactivă a tuturor obligațiilor contractuale sau să anuleze numai acele obligații care urmează încă să fie executate. În acest ultim caz, statele membre prevăd aplicarea unor sancțiuni alternative în sensul articolului 61 alineatul (2).

(3) Statele membre pot să prevadă posibilitatea ca organismul responsabil de soluționarea căilor de atac independent de autoritatea/entitatea contractantă să nu considere un contract ca fiind lipsit de efecte, chiar dacă acesta a fost atribuit în mod nelegal, pentru motivele menționate la alineatul (1), dacă acest organism de soluționare constată, după analizarea tuturor aspectelor relevante, că motive imperative de interes general, legate în primul rând de interese în materie de apărare și/sau de securitate, impun menținerea efectelor contractului.

Interesele economice legate de capacitatea contractului de a produce efecte pot fi avute în vedere ca motiv imperativ de interes general în sensul primului paragraf numai dacă lipsa efectelor ar conduce la consecințe disproporționate.

Cu toate acestea, interesele economice în legătură directă cu contractul în cauză nu constituie motive imperative de interes general în sensul primului paragraf. Interesele economice în legătură directă cu contractul cuprind, printre altele, costurile generate de întârzieri în executarea contractului, costurile generate de lansarea unei noi proceduri de achiziții, costurile generate de schimbarea operatorului economic care execută contractul și costurile cu privire la obligațiile legale ca urmare a lipsei de efecte a contractului.

În orice caz, un contract poate să nu fie considerat ca lipsit de efecte dacă consecințele acestui lucru ar periclita serios însăși existența unui program de apărare sau de securitate mai larg, esențial pentru interesele în materie de securitate ale unui stat membru.

În toate cazurile menționate anterior, statele membre prevăd, în schimb, aplicarea unor sancțiuni alternative în sensul articolului 61 alineatul (2).

(4) Statele membre prevăd că alineatul (1) litera (a) nu se aplică în cazul în care:

(5) Statele membre prevăd că alineatul (1) litera (c) nu se aplică în cazul în care:

(1) În cazul unei încălcări a articolului 55 alineatul (6), a articolului 56 alineatul (3) sau a articolului 57 alineatul (2), care nu face obiectul articolului 60 alineatul (1) litera (b), statele membre prevăd lipsa de efecte a contractului, în conformitate cu articolul 60 alineatele (1)-(3) sau sancțiuni alternative. Statele membre pot să prevadă că organismul responsabil de soluționarea căilor de atac, independent de autoritatea contractantă, decide, după evaluarea tuturor aspectelor relevante, dacă contractul ar trebui considerat ca lipsit de efecte sau dacă ar trebui să se aplice sancțiuni alternative.

(2) Sancțiunile alternative trebuie să fie eficiente, proporționale și cu caracter de descurajare. Sancțiunile alternative constau în:

Statele membre pot să acorde organismului responsabil de soluționarea căilor de atac prerogative discreționare extinse, care să îi permită să țină seama de toți factorii relevanți, inclusiv de gradul de gravitate al încălcării, comportamentul autorității/entității contractante și, în situațiile menționate la articolul 60 alineatul (2), măsura în care contractul rămâne în vigoare.

Acordarea unor daune-interese nu reprezintă o sancțiune adecvată în sensul prezentului alineat.

(1) Statele membre pot să prevadă că introducerea unei căi de atac în conformitate cu articolul 60 alineatul (1) trebuie să se facă:

(2) În toate celelalte cazuri, inclusiv formularea unei căi de atac conform articolului 61 alineatul (1), termenele pentru formularea unei căi de atac sunt determinate de dreptul intern, sub rezerva articolului 59.

(1) Comisia poate invoca procedura prevăzută la alineatele (2)-(5) în cazul în care consideră că, înainte de încheierea unui contract, a fost săvârșită o încălcare gravă a legislației comunitare în domeniul achizițiilor în cursul unei proceduri de atribuire a unui contract care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive.

(2) Comisia notifică statul membru în cauză asupra motivelor care au condus la concluzia că s-a săvârșit o încălcare gravă și solicită remedierea acesteia prin mijloace corespunzătoare.

(3) În termen de 21 de zile calendaristice de la primirea notificării menționate la alineatul (2), statul membru respectiv transmite Comisiei:

(4) O notă motivată transmisă în conformitate cu alineatul (3) litera (b) se poate întemeia, printre altele, pe faptul că presupusa încălcare constituie deja obiectul unor proceduri judiciare sau a altor proceduri de recurs sau al unei căi de atac astfel cum se menționează la articolul 56 alineatul (9). În acest caz, statul membru în cauză informează Comisia despre rezultatul procedurilor respective, de îndată ce acestea devin cunoscute.

(5) În cazul în care s-a transmis o notificare potrivit căreia procedura de atribuire a contractului a fost suspendată în conformitate cu alineatul (3) litera (c), statul membru în cauză informează Comisia în momentul în care această suspendare este ridicată sau în care se inițiază o altă procedură de atribuire a contractului care are, în totalitate sau parțial, același obiect. Această nouă notificare confirmă faptul că presupusa încălcare a fost remediată sau include o notă motivată privind cauza pentru care nu s-a efectuat remedierea.

Anunțul menționat la articolul 60 alineatul (4) a doua liniuță, al cărui format este adoptat de Comisie în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 67 alineatul (2), conține următoarele informații:

Pentru a permite aprecierea rezultatelor punerii în aplicare a prezentei directive, statele membre aduc la cunoștința Comisiei, cel târziu până la data de 31 octombrie a fiecărui an, un raport statistic elaborat în conformitate cu articolul 66 și care are ca obiect contractele de furnizare de bunuri, prestare de servicii și lucrări atribuite de autoritățile/entitățile contractante în decursul anului anterior.

Raportul statistic specifică numărul și valoarea contractelor atribuite pe stat membru sau țară terță al/a ofertantului selectat. Acesta face referire, în mod separat, la contractele de furnizare de bunuri, de prestare de servicii și de lucrări.

Datele menționate la primul paragraf sunt defalcate pe procedurile utilizate și specifică, pentru fiecare dintre aceste proceduri, bunurile, serviciile și lucrările identificate pe grup de nomenclatură CPV.

În cazul în care contractele au fost atribuite printr-o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, datele prevăzute la primul paragraf sunt clasificate, în plus, în funcție de situațiile prevăzute la articolul 28.

Conținutul raportului statistic se stabilește în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 67 alineatul (2).

(1) Comisia este sprijinită de Comitetul consultativ pentru achiziții publice, instituit în temeiul articolului 1 din Decizia 71/306/CEE a Consiliului ( 26 ) („comitetul”).

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

În ceea ce privește revizuirea pragurilor prevăzute la articolul 6, termenele prevăzute la articolul 5a alineatul (3) litera (c), alineatul (4) literele (b) și (e) din Decizia 1999/468/CE se stabilesc la patru, două și respectiv șase săptămâni, din motive care țin de constrângerile reprezentate de termenele care rezultă din modalitățile de calcul și de publicare prevăzute la articolul 69 alineatul (1) al doilea paragraf și la articolul 69 alineatul (3) din Directiva 2004/17/CE.

(4) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1), (2), (4) și (6) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

(1) Cu ocazia revizuirii pragurilor stabilite de Directiva 2004/17/CE, menționată la articolul 69 din aceasta, Comisia revizuiește, de asemenea, pragurile prevăzute la articolul 8 din prezenta directivă, aliniind următoarele praguri:

O astfel de revizuire și aliniere, destinată să modifice elemente neesențiale din prezenta directivă, se efectuează în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 67 alineatul (3). Din motive imperative de urgență, Comisia poate recurge la procedura de urgență menționată la articolul 67 alineatul (4).

(2) Contravalorile pragurilor stabilite în conformitate cu alineatul (1) în monedele naționale ale statelor membre care nu participă la uniunea monetară se aliniază la contravalorile corespunzătoare ale pragurilor din Directiva 2004/17/CE menționate la alineatul (1), calculate în conformitate cu articolul 69 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2004/17/CE.

(3) Comisia publică pragurile revizuite prevăzute la alineatul (1) și contravaloarea acestora în monedele naționale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la începutul lunii noiembrie de după revizuire.

(1) Comisia poate modifica, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 67 alineatul (2):

(2) În conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 67 alineatul (3), Comisia poate modifica următoarele elemente neesențiale din prezenta directivă:

Din motive de urgență imperativă, Comisia poate recurge la procedura de urgență menționată la articolul 67 alineatul (4).

Prezenta directivă nu se aplică contractelor reglementate de Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității ( 27 ) și nici contractelor excluse din domeniul de aplicare al directivei respective, în temeiul articolelor 8, 12 și 13.

Sub rezerva articolului 296 din tratat, prezenta directivă se aplică contractelor publice atribuite în domeniile apărării și securității, cu excepția contractelor reglementate de Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității ( 28 ).

Prezenta directivă nu se aplică contractelor excluse din domeniul de aplicare al Directivei 2009/81/CE, în temeiul articolelor 8, 12 și 13 din aceasta.

(1) Statele membre adoptă și publică până la 21 august 2011 actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Comisiei îi sunt comunicate de îndată de către statele membre textele respectivelor măsuri.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Statele membre îi transmit Comisiei textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniile reglementate de prezenta directivă.

(1) Până la 21 august 2012 Comisia emite un raport privind măsurile luate de statele membre în vederea transpunerii prezentei directive, în special a articolului 21 și a articolelor 50-54.

(2) Comisia revizuiește punerea în aplicare a prezentei directive și prezintă rapoarte Parlamentului European și Consiliului începând cu 21 august 2016. Aceasta evaluează mai ales dacă și în ce măsură au fost realizate obiectivele prezentei directive în ceea ce privește funcționarea pieței interne și dezvoltarea unei piețe europene a echipamentelor în domeniul apărării și a unei Baze tehnologice și industriale europene de apărare, având în vedere printre altele situația întreprinderilor mici și mijlocii. Dacă este cazul raportul este însoțit de o propunere legislativă.

(3) Comisia revizuiește, de asemenea, aplicarea articolului 39 alineatul (1), analizând în special fezabilitatea armonizării condițiilor pentru reintegrarea candidaților sau a ofertanților care au făcut obiectul unor condamnări excluzând acești operatori de la participarea la achizițiile publice și, dacă este cazul, înaintează o propunere legislativă în acest sens.

Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Informații care trebuie să figureze în anunțurile menționate la articolul 30

ANUNȚ PRIVIND PUBLICAREA UNUI ANUNȚ DE INFORMARE PREALABILĂ CU PRIVIRE LA UN PROFIL DE CUMPĂRĂTOR

Proceduri restrânse, proceduri de negociere cu publicarea unui anunț de participare și dialoguri competitive:

Informații care trebuie să figureze în anunțurile de subcontractare menționate la articolul 52

Registrele profesionale, precum și declarațiile și certificatele corespunzătoare fiecărui stat membru sunt:

Registrele de meserii sau comerciale, precum și declarațiile și certificatele corespunzătoare sunt:

Cerințe privind dispozitivele de primire pe cale electronică a cererilor de participare și a ofertelor

Dispozitivele de primire în format electronic a cererilor de participare și a ofertelor trebuie cel puțin să garanteze, prin mijloace tehnice și proceduri adecvate, că:

( 2 ) Avizul Parlamentului European din 14 ianuarie 2009 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 7 iulie 2009.

( 4 ) Decizia de stabilire a listei de produse (arme, muniție și material de război) cărora li se aplică prevederile articolului 223 alineatul (1) litera (b) – devenit ulterior articolul 296 alineatul (1) litera (b) – din tratat (doc. 255/58). Numărul procesului-verbal din 15 aprilie 1958: doc. 368/58.

( 15 ) Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO L 395, 30.12.1989, p. 33).

( 16 ) Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor (JO L 76, 23.3.1992, p. 14).

( 17 ) Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE și 92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce privește ameliorarea eficacității căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice (JO L 335, 20.12.2007, p. 31).

( 20 ) Acțiunea comună 98/733/JAI din 21 decembrie 1998 adoptată de Consiliu în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind incriminarea participării la o organizație criminală în statele membre ale Uniunii Europene (JO L 351, 29.12.1998, p. 1).

( 21 ) Actul Consiliului din 26 mai 1997 de stabilire, pe baza articolului K.3 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană, a Convenției cu privire la lupta împotriva corupției în cazul funcționarilor Comunităților Europene sau al funcționarilor statelor membre ale Uniunii Europene (JO C 195, 25.6.1997, p. 1).

( 22 ) Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupției în sectorul privat (JO L 192, 31.7.2003, p. 54).

( 24 ) Decizia-cadru 2002/475/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului (JO L 164, 22.6.2002, p. 3).

( 25 ) Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (JO L 309, 25.11.2005, p. 15).

( 29 ) În sensul articolului 40, prin „registre” se înțelege acele registre care figurează în prezenta anexă și, în măsura în care au fost aduse unele modificări la nivel național, registrele care le-ar fi înlocuit pe primele. Prezenta anexă este doar cu titlu orientativ și nu aduce atingere compatibilității acestor registre cu legislația comunitară referitoare la libertatea de stabilire și la libertatea de a presta servicii.

		Jurnalul Oficial
		NR.	Pagina	Data
M1	REGULAMENTUL (CE) NR. 1177/2009 AL COMISIEI din 30 noiembrie 2009	L 314	64	1.12.2009
M2	REGULAMENTUL (UE) NR. 1251/2011 AL COMISIEI din 30 noiembrie 2011	L 319	43	2.12.2011
►M3	DIRECTIVA 2013/16/UE A CONSILIULUI din 13 mai 2013	L 158	184	10.6.2013
M4	REGULAMENTUL (UE) NR. 1336/2013 AL COMISIEI din 13 decembrie 2013	L 335	17	14.12.2013
►M5	REGULAMENTUL (UE) 2015/2340 AL COMISIEI din 15 decembrie 2015	L 330	14	16.12.2015

CUPRINS
TITLUL I	DEFINIȚII, DOMENIU DE APLICARE ȘI PRINCIPII GENERALE
Articolul 1.	Definiții
Articolul 2.	Domeniu de aplicare
Articolul 3.	Contracte mixte
Articolul 4.	Principii în domeniul achizițiilor
TITLUL II	NORME PRIVIND CONTRACTELE
CAPITOLUL I	Dispoziții generale
Articolul 5.	Operatori economici
Articolul 6.	Obligații ale autorităților/entităților contractante privind confidențialitatea
Articolul 7.	Protecția informațiilor clasificate
CAPITOLUL II	Praguri, organisme centrale de achiziție și excluderi
Secțiunea 1.	Praguri
Articolul 8.	Valoarea pragurilor pentru contracte
Articolul 9.	Metode de calcul al valorii estimate a contractelor și a acordurilor-cadru
Secțiunea 2.	Organisme centrale de achiziție
Articolul 10.	Contracte și acorduri-cadru atribuite de organismele centrale de achiziție
Secțiunea 3.	Excluderea unor contracte
Articolul 11.	Utilizarea excluderilor
Articolul 12.	Contracte atribuite în temeiul normelor internaționale
Articolul 13.	Excluderi speciale
Secțiunea 4.	Regimuri speciale
Articolul 14.	Contracte rezervate
CAPITOLUL III	Regimul aplicabil contractelor de prestare de servicii
Articolul 15.	Contracte de prestare de servicii menționate la anexa I
Articolul 16.	Contracte de prestare de servicii menționate la anexa II
Articolul 17.	Contracte mixte care includ servicii enumerate la anexele I și II
CAPITOLUL IV	Norme speciale privind documentele contractului
Articolul 18.	Specificațiile tehnice
Articolul 19.	Variante
Articolul 20.	Condiții de executare a contractului
Articolul 21.	Subcontractarea
Articolul 22.	Securitatea informației
Articolul 23.	Securitatea aprovizionării
Articolul 24.	Obligații privind fiscalitatea, protecția mediului, prevederile privind protecția muncii și condițiile de muncă
CAPITOLUL V	Proceduri
Articolul 25.	Proceduri aplicabile
Articolul 26.	Procedura de negociere cu publicarea unui anunț de participare
Articolul 27.	Dialogul competitiv
Articolul 28.	Cazuri care justifică recurgerea la procedura de negociere fără publicarea unui anunț de participare
Articolul 29.	Acorduri-cadru
CAPITOLUL VI	Norme de publicitate și transparență
Secțiunea 1.	Publicarea anunțurilor
Articolul 30.	Anunțuri
Articolul 31.	Publicarea neobligatorie
Articolul 32.	Forma și modalitățile de publicare a anunțurilor
Secțiunea 2.	Termene
Articolul 33.	Termene de primire a cererilor de participare și de primire a ofertelor
Secțiunea 3.	Conținutul și mijloacele de transmitere a informațiilor
Articolul 34.	Invitații de prezentare a ofertelor, de participare la dialog sau de negociere
Articolul 35.	Informarea candidaților și ofertanților
Secțiunea 4.	Comunicări
Articolul 36.	Norme aplicabile comunicărilor
Secțiunea 5.	Procese-verbale
Articolul 37.	Conținutul proceselor-verbale
CAPITOLUL VII	Desfășurarea procedurii
Secțiunea 1.	Dispoziții generale
Articolul 38.	Verificarea eligibilității și a selecției participanților și atribuirea contractelor
Secțiunea 2.	Criterii calitative de selecție
Articolul 39.	Situația personală a candidatului sau a ofertantului
Articolul 40.	Aptitudinea de exercitare a activității profesionale
Articolul 41.	Capacitatea economică și financiară
Articolul 42.	Capacitatea tehnică și/sau profesională
Articolul 43.	Normele sistemelor de gestionare a calității
Articolul 44.	Norme de gestionare a mediului
Articolul 45.	Documente și informații suplimentare
Articolul 46.	Liste oficiale ale operatorilor economici agreați și certificarea de către organismele de drept public sau privat
Secțiunea 3.	Atribuirea contractelor
Articolul 47.	Criterii de atribuire a contractelor
Articolul 48.	Utilizarea licitațiilor electronice
Articolul 49.	Oferte anormal de scăzute
TITLUL III	NORME APLICABILE SUBCONTRACTĂRII
CAPITOLUL I	Subcontracte atribuite de ofertanții selectați care nu sunt autorități/entități
Articolul 50.	Domeniu de aplicare
Articolul 51.	Principii
Articolul 52.	Praguri și norme privind publicitatea
Articolul 53.	Criterii pentru selecția calitativă a subcontractanților
CAPITOLUL II	Subcontracte atribuite de ofertanții selectați care sunt autorități/entități contractante
Articolul 54.	Norme aplicabile
TITLUL IV	NORME APLICABILE CĂILOR DE ATAC
Articolul 55.	Domeniul de aplicare și disponibilitatea căilor de atac
Articolul 56.	Cerințe referitoare la căile de atac
Articolul 57.	Termenul suspensiv
Articolul 58.	Derogări de la termenul suspensiv
Articolul 59.	Termene de introducere a unei căi de atac
Articolul 60.	Lipsa de efecte
Articolul 61.	Încălcări ale acestui titlu și sancțiuni alternative
Articolul 62.	Termene
Articolul 63.	Mecanismul de remediere
Articolul 64.	Conținutul unui anunț de transparență ex-ante voluntară
TITLUL V	OBLIGAȚII STATISTICE, COMPETENȚE DE EXECUTARE ȘI DISPOZIȚII FINALE
Articolul 65.	Obligații statistice
Articolul 66.	Conținutul raportului statistic
Articolul 67.	Procedura comitetului
Articolul 68.	Revizuirea pragurilor
Articolul 69.	Modificări
Articolul 70.	Modificarea Directivei 2004/17/CE
Articolul 71.	Modificarea Directivei 2004/18/CE
Articolul 72.	Transpunerea
Articolul 73.	Revizuire și raportare
Articolul 74.	Intrarea în vigoare
Articolul 75.	Destinatari
	ANEXE
Anexa I	Servicii menționate la articolele 2 și 15
Anexa II	Servicii menționate la articolele 2 și 16
Anexa III	Definirea anumitor specificații tehnice menționate la articolul 18
Anexa IV	Informații care trebuie să figureze în anunțurile menționate la articolul 30
Anexa V	Informații care trebuie să figureze în anunțurile de subcontractare menționate la articolul 52
Anexa VI	Caracteristici privind publicarea
Anexa VII	Registre
Anexa VIII	Cerințe privind echipamentele de primire pe cale electronică a cererilor de participare și a ofertelor

Nr. categorie	Subiect	Numere de referință CPV
1	Servicii de întreținere și reparații	50000000-5, de la 50100000-6 la 50884000-5 (mai puțin de la 50310000-1 la 50324200-4 și 50116510-9, 50190000-3, 50229000-6, 50243000-0) și de la 51000000-9 la 51900000-1
2	Servicii conexe ajutorului militar extern	75211300-1
3	Servicii de apărare, servicii militare de apărare și servicii civile de apărare	75220000-4, 75221000-1, 75222000-8
4	Servicii de securitate și investigație	De la 79700000-1 la 79720000-7
5	Servicii de transport pe uscat	60000000-8, de la 60100000-9 la 60183000-4 (cu excepția 60160000-7, 60161000-4), și de la 64120000-3 la 64121200-2
6	Servicii de transport aerian: transport de călători și de marfă, cu excepția transportului de corespondență	60400000-2, de la 60410000-5 la 60424120-3 (cu excepția 60411000-2, 60421000-5), de la 60440000-4 la 60445000-9 și 60500000-3
7	Transport de corespondență pe uscat sau aerian	60160000-7, 60161000-4, 60411000-2, 60421000-5
8	Servicii de transport feroviar	De la 60200000-0 la 60220000-6
9	Servicii de transport pe apă	De la 60600000-4 la 60653000-0 și de la 63727000-1 la 63727200-3
10	Servicii de transport de sprijin și auxiliare	De la 63100000-0 la 63111000-0, de la 63120000-6 la 63121100-4, 63122000-0, 63512000-1 și de la 63520000-0 la 6370000-6
11	Servicii de telecomunicații	De la 64200000-8 la 64228200-2, 72318000-7 și de la 72700000-7 la 72720000-3
12	Serviciile financiare: servicii de asigurări	De la 66500000-5 la 66720000-3
13	Servicii informatice și servicii conexe	De la 50310000-1 la 50324200-4, de la 72000000-5 la 72920000-5 (cu excepția 72318000-7 și de la 72700000-7 la 72720000-3), 79342410-4, 9342410-4
14	Servicii de cercetare și de dezvoltare (1) și teste de evaluare	De la 73000000-2 la 73436000-7
15	Servicii de contabilitate, de audit și de ținere a registrelor contabile	De la 79210000-9 la 79212500-8
16	Servicii de consultanță de management (2) și servicii conexe	De la 73200000-4 la 73220000-0, de la 79400000-8 la 79421200-3 și 79342000-3, 79342100-4, 79342300-6, 79342320-2, 79342321-9, 79910000-6, 79991000-7, 98362000-8
17	Servicii de arhitectură; servicii de inginerie și servicii integrate de inginerie; planificare urbană și servicii de inginerie peisagistică; servicii conexe de consultanță științifică și tehnică; servicii de încercări și analize tehnice	De la 71000000-8 la 71900000-7 (cu excepția 71550000-8) și 79994000-8
18	Servicii de curățenie pentru clădiri și servicii de administrare a proprietăților	De la 70300000-4 la 70340000-6 și de la 90900000-6 la 90924000-0
19	Servicii de salubrizare și de ridicare a deșeurilor menajere: servicii de igienizare și servicii similare	De la 90400000-1 la 90743200-9 (cu excepția 90712200-3), de la 90910000-9 la 90920000-2 și 50190000-3, 50229000-6, 50243000-0
20	Servicii de instruire și simulare în domeniile apărării și securității	80330000-6, 80600000-0, 80610000-3, 80620000-6, 80630000-9, 80640000-2, 80650000-5, 80660000-8
(1) Cu excepția serviciilor de cercetare și de dezvoltare menționate la articolul 13 litera (j). (2) Cu excepția serviciilor de arbitraj și de conciliere.

Nr. categorie	Subiect	Numere de referință CPV
21	Servicii hoteliere și de restaurant	De la 55100000-1 la 55524000-9 și de la 98340000-8 la 98341100-6
22	Servicii de transport de sprijin și auxiliare	De la 63000000-9 la 63734000-3 (cu excepția 63711200-8, 63712700-0, 63712710-3), de la 63727000-1 la 63727200-3 și 98361000-1
23	Servicii juridice	De la 79100000-5 la 79140000-7
24	Servicii de recrutare și de plasare a forței de muncă (1)	De la 79600000-0 la 79635000-4 (cu excepția 79611000-0, 79632000-3, 79633000-0), și de la 98500000-8 la 98514000-9
25	Servicii de sănătate și servicii de asistență socială	79611000-0 și de la 85000000-9 la 85323000-9 (cu excepția 85321000-5 și 85322000-2)
26	Alte servicii
(1) Cu excepția contractelor de muncă.