17.7.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 231/30

—

adoptarea unei măsuri de organizare a procedurii pentru a obliga Comisia să precizeze prezumțiile și să prezinte indiciile de care dispunea pentru a justifica obiectul și scopul deciziilor AT.40466 – Tute 1 și AT.40467 – Tute 2;

—

admiterea excepției de nelegalitate a articolului 20 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1/2003 în măsura în care acesta nu prevede o cale de atac efectivă în ceea ce privește condițiile de executare a deciziilor privind inspecția în conformitate cu articolul 6 paragraful 1, cu articolul 8 și cu articolul 13 din CEDO și cu articolele 7 și 47 din cartă;

—

anularea deciziilor AT.40466 – Tute 1 și AT.40467 – Tute 2 din 21 februarie 2017 prin care s-a dispus ca Les Mousquetaires S.A.S., precum și toate filialele sale, să se supună unei inspecții, în temeiul articolului 20 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002;

—

cu titlu absolut subsidiar, anularea deciziilor AT.40466 – Tute 1 și AT.40467 – Tute 2 adoptate în aceleași condiții în privința ITM Entreprises S.A.S. la data de 9 februarie 2017, care nu au fost notificate destinatarilor acestora;

—

anularea deciziei adoptate de Comisie de a reține și de copia datele de pe instrumentele de comunicare și de stocare care conțin date referitoare la viața privată a utilizatorilor și de a respinge cererea de restituire a datelor în cauză efectuată de reclamante;

—

obligarea Comisiei Europene la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea drepturilor fundamentale, a dreptului la inviolabilitatea domiciliului și a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă ca urmare a lipsei unei căi de atac jurisdicționale efective cu privire la condițiile de executare a deciziilor privind inspecția.

2.

Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 20 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1/2003 și a drepturilor fundamentale pentru motivul că deciziile privind inspecția ar fi motivate insuficient și, prin urmare, ar fi privat reclamantele de o garanție fundamentală care se impunea în acest cadru. Printre altele, deciziile nu ar delimita suficient obiectul și scopul inspecțiilor și nu ar preciza prezumțiile și indiciile adunate de Comisie.

3.

Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 20 alineatele (3) și (4) și a articolului 21 din Regulamentul nr. 1/2003 și a drepturilor fundamentale pentru motivul că reclamantele ar fi fost private de alte garanții fundamentale. Printre altele, deciziile privind inspecția nu ar fi limitate în timp, ar fi putut fi puse în aplicare în lipsa unei notificări efective și fără respectarea dreptului la asistență juridică, a dreptului de a păstra tăcerea și a dreptului la respectarea vieții private a reclamantelor și nu ar fi permis o opoziție efectivă a reclamantelor, ținând seama de evocarea constantă a sancțiunilor în caz de obstrucționare.

4.

Al patrulea motiv este întemeiat pe o eroare vădită de apreciere și pe încălcarea principiului proporționalității prin modul în care Comisia ar fi decis în ceea ce privește oportunitatea, durata și amploarea inspecțiilor.

5.

Al cincilea motiv este întemeiat pe încălcarea drepturilor fundamentale care ar fi fost comisă prin adoptarea deciziei de a refuza să asigure o protecție adaptată anumitor documente care conțin date personale cu privire la care reclamantele au solicitat să beneficieze de protecția dreptului Uniunii.

6.

Al șaselea motiv, prin care se solicită anularea cu titlu subsidiar a deciziilor privind inspecția din data de 9 februarie 2017 pe baza acelorași motive.