21.4.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 118/11

Recurs introdus la 3 februarie 2012 de European Federation of Ink and Ink Cartridge Manufacturers (EFIM) împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 24 noiembrie 2011 în cauza T-296/09, European Federation of Ink and Ink Cartridge Manufacturers (EFIM)/Comisia Europeană

(Cauza C-56/12 P)

2012/C 118/18

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: European Federation of Ink and Ink Cartridge Manufacturers (EFIM) (reprezentant: D. Ehle, avocat)

Celelalte părți în proces: Comisia Europeană, Lexmark International Technology SA

Concluziile recurentei

Recurenta solicită:

1.	Anularea în totalitate a Hotărârii Tribunalului din 24 noiembrie 2011, pronunțată în cauza T-296/09 și judecarea de către Curte însăși a litigiului care se află la originea acestei hotărâri;

2.	admiterea concluziilor prezentate în primă instanță și, în consecință, anularea Deciziei C(2009) 4125 a Comisiei Europene din 20 mai 2009 privind o procedură întemeiată pe articolul 82 CE (articolul 102 TFUE);

3.	obligarea Comisiei și a societății Lexmark International Technology SA la suportarea cheltuielilor de judecată aferente ambelor proceduri.

Motivele și principalele argumente

Recurenta formulează cinci motive de recurs împotriva Hotărârii Curții din 24 noiembrie 2011. Acestea privesc faptul că în Decizia Comisiei din 20 mai 2009 s-a săvârșit o eroare de drept prin negarea existenței unui interes al Uniunii și a priorității unei proceduri de investigare în materie de concurență.

În primul rând, recurenta susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că nu a anulat decizia Comisiei, întrucât în aceasta s-a considerat improbabil să se poate face dovada unei poziții dominante colective și individuale a producătorilor de imprimante cu jet de cerneală în legătură cu piețele lor secundare privind cartușele de cerneală și cerneala.

În al doilea rând, recurenta critică faptul că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept întrucât a negat probabilitatea dovedirii existenței unei poziții dominante a producătorilor de imprimante pe piețele lor privind cartușele de cerneală.

În al treilea rând, Tribunalul a săvârșit o eroare vădită de drept atunci când a apreciat importanța criteriului priorității care este determinant pentru decizia de deschidere a unei proceduri de investigare. În continuare, aceste a săvârșit o eroare de drept întrucât nu a stabilit că în decizia atacată Comisia și-a încălcat obligația de motivare în raport cu criteriul de apreciere a importanței, a gravității și a continuării încălcării.

În al patrulea rând, recurenta invocă faptul că în ceea ce privește aprecierea juridică a deciziei de examinare a Comisiei din punctul de vedere al abuzului puterii descreționare hotărârea cuprinde o eroare de drept, întrucât prin hotărâre decizia Comisiei nu a fost anulată, deși prin aceasta s-a respins fără motivare deschiderea unei proceduri de investigare, sub pretextul complexității și al caracterului disproporționat al resurselor.

În sfârșit, hotărârea ar încălca Comunicarea din 27 aprilie 2004 privind competența în materie de proceduri inițiate în urma unor plângeri în materie de concurență și principiul protecției jurisdicționale efective ca parte a aprecierii interesului comunitar, și ar încălca de asemenea obligația de motivare a Comisiei, având drept rezultat faptul că decizia atacată a Comisiei nu a fost anulată, deși, în aprecierea interesului Uniunii Comisia se contrazice în raport cu Comunicarea sa din 27 aprilie 2004 și nu justifică existența unei protecții jurisdicționale suficiente asigurate de instanțele naționale.