COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 26.4.2017
JOIN(2017) 16 final
RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Regiunea Administrativă Specială Hong Kong: Raport anual pe 2016
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 26.4.2017
JOIN(2017) 16 final
RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Regiunea Administrativă Specială Hong Kong: Raport anual pe 2016
RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Regiunea Administrativă Specială Hong Kong: Raport anual pe 2016
Sinteză
De la retrocedarea regiunii Hong Kong către Republica Populară Chineză (RPC) în 1997, Uniunea Europeană (UE) și statele membre ale acesteia au urmărit îndeaproape evoluțiile politice și economice din Regiunea Administrativă Specială (RAS) Hong Kong, ținând seama de principiul „o țară, două sisteme”. UE respectă politica „o Chină unică” și sprijină principiul „o țară, două sisteme”, precum și punerea în aplicare a acestuia. În conformitate cu angajamentul asumat în 1997 față de Parlamentul European, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă întocmesc un raport anual privind evoluția situației din Hong Kong. Prezentul raport, care se referă la evoluțiile din 2016, este cel de al 19-lea de acest tip.
Anul 2016 a fost un an dificil din punct de vedere politic pentru RAS Hong Kong și pentru funcționarea principiului „o țară, două sisteme”. Societatea din Hong Kong a devenit mai polarizată. Populația este din ce în ce mai preocupată cu privire la viitorul Hong Kong-ului după 2047, data până la care punerea în aplicare a principiului „o țară, două sisteme” este garantată de Legea fundamentală a Hong Kong-ului. Anul a fost marcat, de asemenea, de preocupări actuale cu privire la editorii de carte dispăruți, revolta din Mong Kok, apariția unor grupuri politice care pledează pentru autodeterminare sau chiar independență, alegerile pentru Consiliul Legislativ și excluderea a doi deputați pro-independență, decizia Comitetului permanent al Congresului Popular Național (NPCSC) de a emite o interpretare a Legii fundamentale cu privire la depunereajurământului, votarea Comisiei Electorale, precum și pregătirile pentru alegerile șefului executivului.
Cazul celor cinci editori de carte care au dispărut în 2015, pe care UE îl consideră ca fiind cea mai importantă provocare la adresa Legii fundamentale și a principiului „o țară, două sisteme” de la retrocedarea din 1997, a continuat să se dezvolte, iar circumstanțele dispariției acestora nu au fost clarificate încă. Unul dintre editori rămâne în detenție fără să fi fost pus sub acuzare în mod oficial.
În ciuda problemelor menționate mai sus, în general, principiul „o țară, două sisteme” a continuat să funcționeze bine în 2016.
Sistemul judiciar a continuat să își demonstreze caracterul independent și respectarea dreptului la un proces echitabil, în ciuda faptului că s-a confruntat cu mai multe controale jurisdicționale sensibile din punct de vedere politic și cu interpretarea Legii fundamentale de către NPCSC.
Statul de drept a rămas principiul director pentru guvern, pentru actorii economici și pentru populație în general. Acțiunile de combatere a corupției au ocupat în continuare un loc important și indicatorii unei bunei guvernanțe au rămas pozitivi. Hong Kong-ul s-a situat pe locul 14 în Indicele de percepție a corupției al Transparency International.
Libertatea de exprimare și libertatea de informare sunt, în general, respectate. Cu toate acestea, ca urmare a adoptării unei atitudini de prudență și a autocenzurii în raportarea cu privire la evoluțiile politicii interne și ale politicii externe ale RPC, se poate observa o tendință negativă în ceea ce privește libertatea presei și sectorul editorial. Dispariția editorilor de carte a contribuit la acest lucru.
Hong Kong-ul a rămas un centru de afaceri și financiar internațional competitiv și cea mai importantă platformă din lume în ceea ce privește schimburile comerciale cu China continentală. De asemenea, Hong Kong-ul este terenul de testare principal pentru reforma pieței de capital a Chinei. Pentru a face față noilor provocări din era digitală, el încearcă să-și reorienteze strategia de creștere economică prin intermediul tehnologiei și al inovării. Statul de drept, cadrul de reglementare transparent, nivelurile foarte scăzute ale corupției și ale ratei criminalității, coroborate cu o administrație publică eficientă și un sistem judiciar independent au contribuit la menținerea și încurajarea unui climat propice investițiilor care stă la baza succesului regiunii Hong Kong.
UE încurajează RAS Hong Kong și guvernul central al Chinei să reia reforma electorală în conformitate cu Legea fundamentală și să ajungă la un acord cu privire la un sistem electoral democratic, echitabil, deschis și transparent. Votul universal ar oferi guvernului un sprijin mai puternic din partea populației și legitimitatea necesară pentru atingerea obiectivelor economice ale regiunii Hong Kong și pentru abordarea provocărilor de natură socială, precum discrepanțele socioeconomice și generaționale cu care se confruntă societatea din Hong Kong. Prezența record la vot la alegerile pentru Consiliul Legislativ (LegCo) și Comisia Electorală arată că cetățenii sunt dornici să joace un rol activ în viața politică și în luarea deciziilor cu privire la viitorul RAS.
Evoluții politice
Climatul politic din Hong Kong a rămas extrem de polarizat între tabăra proguvernamentală și tabăra prodemocrație. Tensiunile au crescut cu apariția mișcării susținătoare a intereselor autohtone (mișcarea „localistă”) ca forță politică. Relațiile dintre executiv și legislativ au continuat să fie tensionate, în contextul în care deputații din opoziție au organizat o campanie de necooperare și au recurs la tactici de obstrucționare parlamentară în scopul de a întârzia inițiativele guvernamentale. De exemplu, Consiliul Legislativ nu a reușit, pentru a doua oară, să adopte legea de modificare a drepturilor de autor. Acest lucru a compromis în mod grav încercările guvernului de a transforma Hong Kong-ul într-un centru regional pentru drepturile de proprietate intelectuală, întrucât cadrul juridic actual datează dinainte de apariția internetului.
Cazul celor cinci editori de carte care au dispărut la sfârșitul lui 2015 a continuat să se dezvolte în 2016. Patru dintre editori au revenit la Hong Kong în cursul anului, deși circumstanțele dispariției acestora nu au fost niciodată clarificate. Gui Minhai, care este cetățean suedez, este în continuare reținut în China fără să fi fost pus sub acuzare în mod oficial. Trei dintre editorii care au revenit au declarat că s-au dus de bună voie în China continentală pentru a colabora la niște anchete, în timp ce Lam Wing Kee a afirmat în mod public că a fost răpit de forțele de securitate de pe continent și interogat de acestea timp de 8 luni. Mai mulți editori de carte au luat parte la „mărturisiri” televizate. UE și-a exprimat îngrijorarea în mod repetat cu privire la aceste practici,
semnalând cazul atât autorităților din Hong Kong, cât și celor din Beijing în numeroase ocazii. La 7 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentant/vicepreședintelui Mogherini a emis o declarație despre acest caz 1 , descriind-ul ca „extrem de îngrijorător”. La 4 februarie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la aceste dispariții 2 și la 23 noiembrie a adoptat o rezoluție referitoare la cazul lui Gui Minhai 3 .
UE tratează aceste probleme cu foarte multă seriozitate și își exprimă speranța că astfel de incidente nu se vor mai repeta. Ar trebui luate toate măsurile necesare pentru a restabili încrederea în statul de drept al regiunii Hong Kong și în principiul „o țară, două sisteme”.
Una dintre cele mai importante evoluții politice din 2016 a fost apariția unor noi grupuri politice în urma reformei electorale eșuate și a „Revoluției umbrelelor” din Hong Kong. Mai multe grupuri radicale, descrise vag ca „localiste”, fac campanie pentru apărarea intereselor regiunii Hong Kong, spre deosebire de cele ale Chinei, unele solicitând autodeterminarea (Demosisto) sau chiar independența totală (Partidul Indigen din Hong Kong, Partidul Național din Hong Kong). Partidul Național din Hong Kong a declarat că va urmări obținerea independenței „prin orice mijloace”, fără a exclude violența în ultimă instanță. Potrivit relatărilor din presă, s-au înființat cel puțin 21 de grupuri „localiste”. Atât autoritățile centrale din China cât și cele din Hong Kong au protestat ferm față de apelurile la independență sau la autodeterminare, deoarece acestea ar încălca prevederile Legii fundamentale.
La 8 februarie (prima zi a Anului Nou chinezesc), între protestatari și poliție au izbucnit confruntări de o violență rar întâlnită în Hong Kong. Aproximativ 500 de protestatari au aruncat cu cărămizi și au declanșat incendii, iar forțele de poliție copleșite au tras două focuri de avertizare. În urma celor 10 ore de revoltă din Mong Kok, au fost rănite 128 de persoane, dintre care 90 de polițiști. Dintre cei 64 de protestatari arestați, 38 au fost acuzați de revoltă (acuzațiile împotriva a zece persoane au fost retrase ulterior). Mulți dintre protestatari aparțineau grupurilor „localiste”. Poliția a descris revoltele ca fiind organizate și planificate în prealabil. Este posibil ca violența fără precedent să fi fost alimentată de nemulțumirea socială și politică, în special în rândul tinerilor.
Apeluri la autodeterminare sau independență au fost făcute în perioada premergătoare alegerilor parțiale pentru Consiliul Legislativ în februarie și în timpul campaniei pentru alegerea Consiliului Legislativ din septembrie. Puține persoane din Hong Kong susțin cu adevărat aceste idei radicale, dar dificultățile sociale și economice, combinate cu nemulțumirea față de forțele politice tradiționale, par să contribuie la sprijinirea grupurilor „localiste”. În acest context, UE își reafirmă adeziunea la politica sa care vizează „o Chină unică” și sprijină continuarea punerii în aplicare a principiului „o țară, două sisteme” în Hong Kong.
La alegerile parțiale din 28 februarie, un candidat radical, anticontinental din Partidul Indigen din Hong Kong a oferit o surpriză de proporții, obținând 15 % din voturi. Deși acesta nu a reușit să obțină un loc în Consiliul Legislativ (acesta a fost obținut de un candidat pandemocrat), rezultatul a fost deosebit de important deoarece a oferit legitimitate politică unei mișcări politice până în prezent marginale.
La 5 august, mii de persoane au participat la prima manifestație proindependență. Organizatorii au susținut că la manifestație au participat 10 000 de persoane, dar poliția a estimat că numărul a fost de 2 500.
La 4 septembrie, în Hong Kong s-au desfășurat alegeri pentru selectarea celor 70 de membri ai Consiliului Legislativ. În ciuda absenței votului universal, alegerile s-au desfășurat în general fără imixtiuni, iar procesul a fost în mare măsură corect. La vot au participat un număr record de 2,17 milioane de persoane (58 % din electorat).
Tabăra pro-Beijing și-a menținut majoritatea, dar tabăra prodemocrată este acum capabilă să blocheze legislația care necesită o majoritate de două treimi. Alegerile au confirmat sporirea polarizării politice în Hong Kong și au fost marcate de alegerea mai multor candidați „localiști”, care au obținut aproape 19 % din voturi. De asemenea, noul Consiliu Legislativ a înregistrat o schimbare importantă la nivel de generații. Aproape o treime dintre deputați sunt noi și mulți sunt mult mai tineri decât membrii anteriori.
Cu toate acestea, alegerile au fost afectate de excluderea a șase candidați proindependență, din motive contestabile care au făcut ulterior obiectul unei acțiuni în justiție.
Noul mandat al Consiliului Legislativ a început cu o ceremonie de depunere a jurământului haotică. Mai mulți deputați au modificat formula jurământului sau au fost acuzați că au manifestat lipsă de respect. Unii dintre ei au fost invitați să redepună imediat jurământ, în timp ce alții au avut ocazia să facă acest lucru într-o sesiune separată a Consiliului Legislativ.
O problemă deosebită a apărut în cazul celor a doi deputați proindependență nou-aleși, reprezentanți ai partidului Youngspiration, Sixtus Leung și Yau Waiching, care au acționat cel mai radical, folosind un limbaj ofensator la adresa Chinei continentale. Guvernul a lansat o procedură în justiție pentru a-i împiedica să depună din nou jurământ și pentru a-i obliga, prin urmare, să își elibereze locurile din Consiliul Legislativ.
Cazul era încă pendinte în fața instanței din Hong Kong când Comitetul permanent al NPCSC a decis să intervină prin emiterea unei interpretări a dispozițiilor Legii fundamentale cu privire la depunereajurământului (articolul 104). Interpretarea, votată în unanimitate de NPCSC la 7 noiembrie, indică în mod clar că lui Sixtus Leung și Yau Wai-ching ar trebui să li se interzică să depună din nou jurământ și să își preia funcțiile. Hotărârea judecătorească ulterioară urmează aceeași argumentație, deși judecătorul a subliniat că ar fi ajuns la aceeași concluzie „cu sau fără a face referire la modul de interpretare al NPCSC”. Celor doi deputați li s-a respins calea de atac. Între timp, ei au fost obligați să își elibereze locurile din Consiliul Legislativ.
Deși NPCSC are competența de a interpreta Legea fundamentală, momentul ales pentru a face acest lucru – în climatul deja încărcat din punct de vedere politic – a generat preocupări cu privire la statul de drept și la independența sistemului judiciar din Hong Kong și s-a considerat că această interpretare a constituit o antepronunțare a hotărârii judecătorești.
O serie de persoane fizice au introdus alte acțiuni în justiție privind depunerea jurământului, iar guvernul a solicitat excluderea altor patru deputați prodemocrați. Aceste cazuri sunt încă pendinte.
Ultimele luni ale anului 2016 au fost marcate de pregătirile pentru alegerea șefului executivului. Actualul șef al executivului i-a luat prin surprindere pe mulți anunțând că nu va candida. Alegerile pentru Comisia Electorală compusă din 1 194 de membri, care îl vor alege pe șeful executivului din Hong Kong, au avut loc la 11 decembrie. Prezența record la vot a fost aproape dublă față de 2011 (46 % față de 27,6 %). Deși pandemocrații s-au descurcat mai bine decât la alegerile anterioare și vor avea o oarecare influență, tabăra proBeijing dispune în continuare de o majoritate confortabilă.
Statul de drept și sistemul judiciar
În afară de preocupările cauzate de incidentul legat de dispariția celor cinci editori și de acțiunile în justiție larg mediatizate, statul de drept a fost respectat, iar standardele ridicate ale sistemului judiciar s-au menținut în 2016. În Raportul privind competitivitatea globală 20162017 4 Hong Kong ocupă locul al optulea în ceea ce privește independența judiciară. Mai mulți juriști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la interpretarea articolului 104 de către NPCSC și au manifestat în semn de protest, susținând că acesta a fost cel mai grav caz de imixtiune în sistemul juridic din Hong Kong de la retrocedare.
Menținerea independenței judiciare și respectarea deplină a statului de drept sunt vitale pentru menținerea credibilității democratice a Hong Kong-ului, a statutului său de centru de afaceri internațional și a rolului său tot mai important de centru internațional de arbitraj și mediere.
Egalitatea de șanse, drepturi și libertăți
Hong Kong-ul beneficiază de un grad ridicat de libertate. Libertatea de exprimare, libertatea presei și libertatea de informare fac parte integrantă din valorile sale esențiale, în conformitate cu principiul „o țară, două sisteme”. Acestea reprezintă, de asemenea, o componentă esențială a atuului pe care îl are Hong Kong-ul ca centru de afaceri mondial. UE face apel la toate părțile implicate să mențină aceste valori.
Mijloacele de informare în masă, inclusiv cele digitale, au continuat să fie în mare parte independente și să exprime o varietate de opinii. Cu toate acestea, astfel cum a evidențiat raportul anual al Asociației jurnaliștilor din Hong Kong (HKJA), a existat sentimentul tot mai acut că atât mijloacele de informare în masă tipărite, cât și cele electronice au recurs la autocenzură, în special atunci când se refereau la aspecte privind China continentală. HKJA a afirmat că 2016 a fost un an „extrem de dificil” pentru libertatea presei și că principiul „o țară, două sisteme” a fost grav amenințat. Aceasta a criticat tendința de a numi persoane care au legături strânse cu Beijingul în poziții-cheie de conducere a mass-mediei locale. Achiziționarea mai multor canale mass-media din Hong Kong de către operatori de pe continent a provocat, de asemenea, îngrijorare. Hong Kong a avansat un loc la până la cel de al 69-lea în Clasamentul mondial al libertății presei pe 2016, deși indicele a evidențiat o tendință negativă. În noiembrie, PEN International a deschis un centru în Hong Kong pentru a apăra libertatea de exprimare.
După dispariția celor cinci editori, s-a constatat că anumite librării au retras de la vânzare publicațiile critice la adresa liderilor Chinei, unele s-au închis, iar unii editori au raportat perturbări în ceea ce privește tipărirea, depozitarea și distribuția.
În 2015, numirile în consiliile de administrație ale universităților au stârnit controverse majore cu privire la libertatea academică și administrarea independentă a instituțiilor de învățământ superior. Și în 2016 s-au formulat cereri de revocare a șefului executivului din funcția de rector ex officio al tuturor universităților din Hong Kong. Mulți universitari consideră că această practică amenință administrarea independentă a universităților și ar putea afecta, pe termen lung, libertatea academică în Hong Kong.
Hong Kong-ul nu are, până în prezent, o legislație cuprinzătoare în materie de combatere a discriminării. În ianuarie, Comisia pentru egalitatea de șanse (CES) a publicat un studiu privind discriminarea pe motive de orientare sexuală, care a dezvăluit o discriminare la scară largă a persoanelor LGBTI. Cu toate acestea, 55,7 % din populație a sprijinit o legislație împotriva discriminării. CES a solicitat guvernului să lanseze o consultare publică cu privire la conținutul viitoarei legislații.
După o lungă perioadă de consultări și dezbateri publice privind revizuirea Legii privind discriminarea, în luna martie CES a prezentat recomandări guvernului. Domeniile de înaltă prioritate includ drepturile persoanelor cu handicap, egalitatea dintre femei și bărbați, discriminarea pe motive de rasă, naționalitate, cetățenie și statutul de rezident, precum și protecția egală pentru cuplurile ai căror parteneri locuiesc împreună.
În Hong Kong există aproximativ 300 000 de lucrători casnici străini care au continuat să fie afectați de lipsa unor condiții de muncă și a unei protecții sociale adecvate. Două dispoziții legislative provoacă o îngrijorare deosebită, și anume cerința ca aceștia să locuiască în locuința angajatorului și regula de „două săptămâni”, conform căreia lucrătorii casnici străini trebuie să își găsească un loc de muncă în termen de două săptămâni de la expirarea contractului lor, în caz contrar urmând să fie expulzați. Provoacă îngrijorare, de asemenea, și servitutea pentru datorii și practicile frauduloase din partea agențiilor de ocupare a forței de muncă. Guvernul a luat măsuri pentru a combate aceste probleme, în special prin emiterea unui cod de conduită neobligatoriu, dar sunt necesare acțiuni mai ferme.
Traficul de persoane a rămas un motiv de îngrijorare, în special în absența unui cadru legislativ și politic coerent. Guvernul a instituit un grup operativ care să se ocupe de această chestiune și colaborează în acest sens cu UE și alți membri ai comunității internaționale.
În 2016 a existat o dezbatere aprinsă cu privire la refugiați. Comunitatea locală și internațională a fost alarmată de declarațiile din presă ale șefului executivului potrivit cărora Hong Kong-ul ar putea lua în considerare retragerea din Convenția împotriva torturii (CAT) pentru a reduce afluxul de migranți care solicită protecție împotriva returnării. Hong Kong-ul nu este parte de sine stătătoare la Convenția împotriva torturii, ci prin intermediul RPC. Ulterior, mai mulți înalțifuncționari au dat asigurări că Hong Kong-ul nu are nicio intenție de a se retrage. Cu toate acestea, guvernul din Hong Kong consideră că este necesar să se revizuiască procedura cu privire la cererile de nereturnare, susținând că este vulnerabilă la abuzuri ce au condus la un număr de aproximativ 10 000 de cazuri nesoluționate.
Corupția a fost considerată a fi sub control datorită unui sistem anticorupție care a rămas solid și rezistent. Hong Kong-ul se mândrește cu standarde foarte ridicate în materie de transparență și de măsuri anticorupție. Autoritățile, liderii politici și din mediul de afaceri recunosc că transparența este importantă pentru ca Hong Kong-ul să rămână un puternic centru de afaceri internațional, inclusiv pentru întreprinderile din China continentală.
Relațiile dintre Hong Kong și China continentală
O parte a societății din Hong Kong este profund îngrijorată de erodarea treptată a „gradului ridicat de autonomie” a Hong Kong-ului în cadrul RPC și de scăderea respectului pentru valorile și modul de viață al Hong Kong-ului în conformitate cu principiul „o țară, două sisteme”. Cele mai mari provocări pentru relațiile Hong Kong-ului cu RPC au fost apariția unor tendințe politice radicale în Hong Kong și interpretarea de către NPCSC a articolului 104. Calendarul 2047 nu face decât să sporească anxietatea și nesiguranța în societatea din Hong Kong în ceea ce privește viitorul principiului „o țară, două sisteme”, în ciuda asigurărilor repetate ale Beijing-ului că acesta va continua să fie respectat pe deplin și pus în aplicare cu precizie.
După acuzațiile publice formulate de către unul dintre editorii de carte potrivit cărora ar fi fost răpit de forțele de securitate de pe continent, șeful executivului CY Leung s-a adresat guvernului central al Chinei solicitând clarificări. Autoritățile din Hong Kong și guvernul central al Chinei au organizat mai multe runde de negocieri cu scopul de a ajunge la un acord cu privire la un mecanism de notificare transfrontalieră pentru rezidenții din Hong Kong care sunt reținuți în China continentală și invers.
Președintele Congresului Național al Poporului, Zhang Dejiang, a efectuat o vizită oficială în Hong Kong în perioada 17-19 mai, cu ocazia summitului „O centură, un drum”. Aceasta a fost prima vizită a unui demnitar de rang înalt din Beijing după eșecul reformei politice și „Revoluția umbrelelor” pro-democrație din 2014. Zhang Dejiang a dorit să reasigure populația din Hong Kong cu privire la continuarea punerii în aplicare a principiului „o țară, două sisteme”. Acesta a încercat să instituie un dialog cu opoziția pandemocrată, dar tensiunile politice sporite nu au fost de natură să favorizeze contacte cu adevărat fructuoase. La sfârșitul anului, guvernul central al Chinei a anunțat că va emite permise de revenire în țara de origine (permițând călătoriile pe continent) pentru anumiți politicieni pandemocrați care nu dispuneau de acestea.
Evoluția situației economice
În 2016, PIB-ul Hong Kong-ului a crescut cu 1,9 % 5 în termeni reali, după o creștere de 2,4 % în 2015. Sectorul extern a funcționat sub așteptări în prima jumătate a anului, datorită mediului comercial mondial stagnant. Scăderea drastică a numărului de turiști din China continentală a avut, de asemenea, un impact negativ asupra sectorului comerțului cu amănuntul. Economia a înregistrat o revenire constantă către a doua jumătate a anului 2016, cu o relansare a exporturilor de bunuri și servicii. Forța de muncă a fost ocupată integral, în 2016 înregistrându-se o rată scăzută a șomajului, de 3,4 %. Inflația a rămas sub control, prețurile de consum crescând cu 2,3 % în decursul anului.
În discursul său anual cu privire la cadrul politic din 13 ianuarie 2016, șeful executivului, CY Leung, a anunțat o serie de inițiative pentru dezvoltarea economiei, pentru stimularea inovării și a tehnologiei, precum și pentru îmbunătățirea educației și a sistemului de sănătate. Acesta a pus un accent deosebit pe rolul Hong Kong-ului în inițiativa „O centură, un drum” (OBOR) și în cel de al 13-lea plan cincinal al Chinei. Hong Kong-ul va continua să urmărească aplicarea de acorduri de liber schimb (ALS), acorduri privind promovarea și protejarea investițiilor, acorduri cuprinzătoare de evitare a dublei impuneri (CDTA) și acorduri privind serviciile aeriene cu parteneri comerciali importanți situați de-a lungul acestei centuri și a acestui drum.
Bugetul fiscal pentru perioada 2016-2017 6 cuprinde o serie de măsuri de facilitare pentru a ajuta întreprinderile și locuitorii să facă față economiei slabe și pentru a stimula consumul. Acesta a propus diferite sisteme de finanțare și inițiative pentru a încuraja dezvoltarea inovării și tehnologiei [inclusiv a tehnologiei financiare („fintech”)], pentru a sprijini start-up-urile, pentru a ajuta industriile să găsească noi piețe și pentru a consolida inițiativa OBOR. În ciuda creșterii continue a cheltuielilor publice de-a lungul anilor, RAS Hong Kong a acumulat excedente bugetare substanțiale, rezervele fiscale atingând 935,7 miliarde HKD la sfârșitul exercițiului financiar 2016-2017, echivalente cu 37 % din PIB.
După modelul adoptat la începutul anului, autoritățile din Hong Kong au lucrat pe diferite fronturi pentru a pune în aplicare strategia națională „O centură, un drum”. S-a creat un comitet director, prezidat de șeful executivului, cu scopul de a formula strategii și politici pentru participarea Hong Kong-ului la OBOR, împreună cu un birou destinat acestei inițiative. În paralel, în luna iulie, Autoritatea Monetară din Hong Kong a instituit Biroul Mecanismului de finanțare a infrastructurii (IFFO) pentru a promova Hong Kong-ul ca platformă de finanțare a infrastructurii. Pe plan legislativ, Hong Kong-ul a semnat acorduri în domeniul aviației și/sau acorduri de evitare a dublei impuneri cu mai multe țări situate de-a lungul centurii și al drumului (Malta, Serbia și Letonia) pentru a pregăti posibile oportunități de dezvoltare. Sunt încă în curs de desfășurare negocieri pentru încheierea unor acorduri de liber schimb cu Georgia și Maldive, prin care Hong Kong-ul dorește să își extindă rețeaua de ALS în Eurasia. În cursul anului au avut loc mai multe vizite oficiale în țările OBOR și activități de promovare.
Hong Kong-ul a obținut poziția de cea mai mare piață din lume pentru oferte publice inițiale pentru al doilea an consecutiv, valoarea totală fiind de 24,8 miliarde USD 7 . Peste 80 % din fondurile colectate au fost alocate instituțiilor financiare din China continentală. Hong Kong și-a menținut avantajul competitiv față de Shanghai și Shenzen ca centrul de strângere de fonduri preferat al companiilor chineze. Cu toate acestea, dezvoltarea schimburilor renminbi (RMB) offshore în Hong Kong s-a confruntat cu dificultăți cauzate de deprecierea continuă a monedei chineze. Rezerva de lichiditate în RMB și operațiunile în RMB din Hong Kong s-au redus, în principal din cauza unor așteptări mari în legătură cu deprecierea susținută a RMB. Hong Kong a rămas în continuare principalul teren de testare pentru reforma pieței de capital a Chinei. În urma lansării cu succes a programului Shanghai-Hong Kong Stock Connect în noiembrie 2014, a doua conexiune bursieră cu Shenzhen a fost lansată la 5 decembrie. Programul de comercializare Shanghai-Hong Kong Stock Connect permite investitorilor internaționali să comercializeze 881 de titluri de valoare listate la bursa de valori Shenzhen, în timp ce investitorii eligibili din China continentală au acces la 417 de titluri de valoare la bursa de valori din Hong Kong. Programul marchează o nouă etapă în eforturile depuse de China pentru a consolida încrederea investitorilor în piețele bursiere după criza din vara anului 2015 și a reprezentat un pas înainte important în cadrul reformelor pieței sale financiare. Autoritatea Monetară din Hong Kong a declarat că ambele părți vor explora în timp util în ce măsură este fezabil un sistem de conectare a pieței de obligațiuni.
În timp ce serviciile financiare au prosperat, consolidând poziția Hong Kong-ului ca centru financiar internațional, unele sectoare ale economiei (în special portul și sectoarele și industriile conexe) au continuat să-și piardă din capacitate. Portul din Hong Kong s-a confruntat cu presiuni din ce în ce mai mari dinspre porturile continentale întrucât China și-a relaxat politica de transport maritim pentru a permite navelor străine să încarce și să descarce mărfuri de-a lungul coastei sale. Prin urmare, Hong Kong-ul își pierde treptat rolul său de punct de transbordare de mărfuri către și dinspre China continentală, care reprezentau aproximativ 40 % din mărfurile aflate în regim de transbordare. În timp ce, cu peste un deceniu în urmă, Hong Kong era cel mai mare port de containere din lume, în 2015 acesta se situa pe locul al 5-lea, după Shanghai, Singapore, Shenzhen și Ningbo 8 . În 2016, fluxul de containere portuare din Hong Kong a scăzut și mai mult, cu 2,2 %.
Structura industrială a RAS Hong Kong a rămas în mare măsură neschimbată din 1997. Pentru a face față noilor provocări din era digitală, Hong Kong încearcă să-și reorienteze strategia de creștere economică prin intermediul tehnologiei și al inovării. În discursul privind cadrul politic și în bugetul fiscal pentru perioada 2016-2017, guvernul a alocat o sumă fără precedent, 18 miliarde HKD, pentru a promova inovarea și dezvoltarea tehnologică, inclusiv 8,2 miliarde HKD pentru dezvoltarea de clădiri industriale multietajate pentru reindustrializare. În noiembrie 2015 s-a înființat Biroul pentru inovare și tehnologie, al cărui scop este să coordoneze eforturile acestui sector de a recupera întârzierile. În 2016, s-a lansat un program-pilot în domeniul tehnologiei de 500 milioane HKD pentru a oferi IMM-urilor asistență financiară cu scopul de a le îmbunătăți capacitățile tehnologice. Alte inițiative în curs de elaborare includ fonduri cu capital de risc pentru inovarea tehnologică (pentru promovarea parteneriatelor public-privat) și programul de cercetare Midstream (cu scopul ca universitățile să transforme cercetarea într-o reușită comercială).
Guvernul din Hong Kong a identificat „fintech” ca domeniu cu un potențial de creștere promițător. În septembrie, Autoritatea Monetară din Hong Kong a anunțat o serie de inițiative în acest domeniu, inclusiv crearea unui centru de inovare „fin-tech” și a unui mediu de dezvoltare „fin-tech” supravegheat („Sandbox”) care permit obținerea de aprobări mai rapide pentru experimente „fintech”. Hong Kong-ul speră să depășească Singapore și Tokyo și să devină principalul centru financiar din Asia.
Terenuri și locuințe
Piața imobiliară a fost înfloritoare, iar prețurile locuințelor au atins un nou punct culminant în 2016. Prețurile locuințelor rezidențiale au crescut semnificativ în a doua parte a anului, datorită cererii de locuințe de dimensiune mică și medie. Prin urmare, în decembrie 2016, la nivel general, prețurile apartamentelor au depășit valoarea record din 1997 cu 77% 9 Pentru a reduce creșterea prețurilor la locuințe, de la 5 noiembrie guvernul a ridicat taxa de timbru la valoarea standard de 15 % pentru cumpărătorii care nu sunt la prima achiziție, înlocuind regimul de taxe progresive în cadrul căruia cea mai mare rată era de 8,25 %. Cu toate acestea, prețurile proprietăților imobiliare au rămas inaccesibile multor persoane, în special tinerilor.
Prin urmare, accesibilitatea locuințelor a rămas o problemă majoră pentru guvernul RAS. Din unele studii mondiale reiese că Hong Kong-ul este unul dintre cele mai puțin accesibile orașe din lume din punctul de vedere al deținerii unei locuințe 10 . Guvernul a formulat o strategie pe termen lung privind locuințele pentru a furniza 280 000 de locuințe publice în următorii 10 ani. În Raportul privind progresele pe 2016 s-a semnalat faptul că va exista un deficit de terenuri adecvate pentru locuințe publice în următorii zece ani, întrucât va fi din ce în ce mai greu să se asigure suficient teren pentru dezvoltarea imobiliară. Căutarea și achiziția de terenuri adecvate în vederea construcției de locuințe a cauzat importante divergențe de opinii, în special în zonele rurale, unde proprietarii, chiriașii (sau ocupanții ilegali) ai terenurilor industriale abandonate 11 , locuitorii de la sate și grupurile ecologiste au interese potențial divergente. Procesul de planificare a devenit mai îndelungat și mai complicat din cauza opoziției manifestate de diferitele grupuri de interese.
În ceea ce privește cererea, o evoluție semnificativă a pieței imobiliare a fost participarea activă a întreprinderilor din China continentală, a căror prezență a crescut în Hong Kong 12 . Promotorii imobiliari din China continentală au luat parte la 62 % dintre licitațiile publice pentru zone rezidențiale și au câștigat 24 % dintre contractele atribuite în 2016 13 . Intensificarea activității lor pe piața vânzărilor de terenuri publice din Hong Kong a contribuit la creșterea prețurilor terenurilor pentru unele situri, ceea ce a condus la excluderea promotorilor locali. Instituțiile și conglomeratele financiare chineze au devenit, de asemenea, cumpărători dominanți pe piața spațiilor de calitate pentru birouri. Ieșirile de capital generate de extinderea canalelor de investiții transfrontaliere și așteptările privind deprecierea în continuare a RMB în raport cu dolarul american au susținut cererea din partea instituțiilor financiare de pe continent.
Mediul de afaceri
Mediul de afaceri din Hong Kong s-a confruntat cu unele dificultăți în 2016. IMM-urile, startup-urile, societățile străine și unele persoane au considerat că este inutil de anevoios și dificil să deschidă conturi bancare. Camerele de comerț locale și străine au adus această practică la cunoștința autorităților, susținând că nu este în concordanță cu ambiția Hong Kong-ului de a fi un „superconector” între China și lume și un spațiu propice pentru inovare și start-up-uri. În cele din urmă, Autoritatea Monetară din Hong Kong a intervenit și a emis o circulară către bănci în luna septembrie. Cu toate acestea, problema nu a fost pe deplin soluționată.
Intrată în vigoare în decembrie 2015, Ordonanța privind concurența pare să genereze schimbări graduale în cultura și practicile de afaceri din Hong Kong. De exemplu, 19 organisme profesionale au eliminat restricțiile referitoare la prețuri sau baremurile tarifare în 2016. Comisia de Concurență a primit aproape 1 900 de plângeri și cereri, dintre care 130 s-au înscris în a doua etapă de evaluare suplimentară. „Proprietatea și gestionarea proprietății” și „serviciile profesionale și tehnice” au fost principalele două sectoare implicate. O serie de plângeri au fost legate de manipularea procedurilor de cerere de oferte, care este frecventă în domeniul renovării imobilelor. În al treilea trimestru al anului 2016, Comisia de Concurență a publicat prima sa propunere de exceptare pe categorii a anumitor contracte de transport maritim de linie. Aceasta trebuie să abordeze în continuare unele caracteristici distinctive ale sistemului din Hong Kong, în special lipsa unui regim privind fuziunile intersectoriale, absența acțiunilor private și exceptarea de la acoperire de care beneficiază organele statutare.
În ceea ce privește politica de mediu, Hong Kong-ul a anunțat o decizie privind eliminarea treptată a comerțului local cu fildeș în 5 ani. Modificarea legislativă în discuție ar trebui să fie înaintată Consiliului Legislativ în prima jumătate a anului 2017. În decembrie, guvernul a lansat prima strategie și primul plan de acțiune ale orașului pentru conservarea biodiversității și susținerea dezvoltării durabile, punând la dispoziție 150 de milioane HKD pentru inițiative privind conservarea biodiversității în primii 3 ani.
Angajamentele internaționale
Hong Kong-ul a făcut progrese constante în ceea privește punerea în aplicare a schimbului automat de informații financiare în domeniul fiscal (AEOI) în conformitate cu standardul OCDE 14 . În iunie, Consiliul Legislativ a adoptat o ordonanță de modificare a legislației naționale, astfel încât să se asigure cadrul juridic necesar pentru AEOI. Hong Kong-ul va fi gata să facă schimb de informații cu Japonia și Regatul Unit în mod automat începând cu 2018. Acesta a invitat, de asemenea, alte 16 state membre ale UE să inițieze discuții despre autoritatea competentă cu privire la acordurile pentru schimbul automat de informații financiare și va continua să negocieze acorduri fiscale cu mai multe state membre.
În iunie, Hong Kong-ul a informat OCDE cu privire la angajamentul său de a pune în aplicare pachetul de măsuri privind erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS). Pentru a satisface cerințele OCDE, guvernul urmărește să prezinte Consiliului Legislativ proiectul (proiectele) de lege de modificare relevant(e) la mijlocul anului 2017. În acest scop, în luna octombrie guvernul a lansat un exercițiu de consultare menit să evalueze opiniile cu privire la punerea în aplicare a măsurilor OCDE de combatere a BEPS de către întreprinderi.
Hong Kong-ul a continuat să își consolideze regimurile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. În martie, Asociația Băncilor din Hong Kong a transmis tuturor membrilor săi un document de orientare (elaborat în consultare cu Autoritatea Monetară din Hong Kong) privind combaterea spălării banilor „bazate pe activitățile comerciale”. Se susține că regimul actual al Hong Kong-ului este atractiv nu doar pentru comerț și investiții, ci și pentru activități ilicite. Documentul de orientare este menit să ajute instituțiile financiare să transforme principiile generale ale Ordonanței privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (instituții financiare) din 2012 în proceduri interne viabile. În decembrie, Biroul de securitate a prezentat Consiliului Legislativ propuneri de modificare a Ordonanței Națiunilor Unite (măsuri împotriva terorismului) cu scopul de a ține seama de ultimele recomandări ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională privind combaterea finanțării terorismului și a pune în aplicare Rezoluția 2178 a Consiliului de Securitate al ONU. Noile măsuri vor permite accelerarea înghețării activelor aparținând persoanelor suspectate de terorism și vor interzice persoanelor să părăsească Hong Kong-ul sau să pătrundă în alt stat în scopuri teroriste.
În pofida eforturilor sale de reglementare, reputația Hong Kong-ului ca centru financiar internațional a suferit o lovitură în urma dezvăluirilor din dosarul Panama Papers. Scurgerea de informații a ridicat întrebări cu privire la existența unor reglementări eficace în Hong Kong menite să prevină abuzurile de către societățile „offshore”. Potrivit Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, Hong Kong-ul a reprezentat principala piață pentru Mossack Fonseca, firma de avocatură cu sediul în Panama care ajuta clienții să își gestioneze activele în structuri offshore secrete. O mare parte a clienților firmei proveneau din sau prin intermediul unor filiale cu sediul în Hong Kong. Autoritățile din Hong Kong au afirmat că nu există nicio lege națională care să interzică societăților sau entităților comerciale să înființeze societăți comerciale în jurisdicții din afara Hong Kong-ului.
Relațiile bilaterale și cooperarea dintre UE și Hong Kong în 2016
Relațiile bilaterale dintre UE și Hong Kong au continuat să se consolideze în 2016. Ca și în anii precedenți, UE a fost cel de al doilea mare partener comercial al Hong Kong-ului după China continentală 15 , în timp ce Hong Kong a fost cel de al 14-lea mare partener comercial al UE pentru comerțul cu mărfuri și un partener-cheie în comerțul cu servicii.
Comerțul bilateral cu mărfuri dintre UE și Hong Kong a crescut semnificativ în 2016, cu 7,3 %, și a atins suma de 53,2 miliarde EUR, UE înregistrând un excedent comercial de 16,8 miliarde EUR 16 , cel de al cincilea mare excedent comercial extern al său. În 2015 (ultimul an pentru care există date disponibile), comerțul bilateral cu servicii s-a ridicat la 22,77 miliarde EUR, UE înregistrând un deficit de 506 milioane EUR.
Relațiile de investiții au continuat, de asemenea, să prospere. UE a fost în continuare a treia mare sursă de investiții străine directe (ISD) în Hong Kong în 2015, după Insulele Virgine Britanice și China continentală 17 . Hong Kong-ul se numără printre primele zece țări care efectuează investiții în UE. În 2015, volumul investițiilor directe ale UE în Hong Kong s-a ridicat la 119,4 miliarde EUR; volumul investițiilor directe ale Hong Kong-ului în UE a ajuns la 80,4 miliarde EUR 18 . Întreprinderile din UE stabilite în Hong Kong erau în număr de 2 107, rămânând astfel cel mai mare grup de întreprinderi străine instalate aici 19 .
Fiind platforma naturală de afaceri și de investiții dintre China și Europa, Hong Kong-ul nu poate avea decât de câștigat din fluxurile tot mai mari de investiții. În 2016, UE și Hong Kong au analizat în mod informal rolul pe care îl poate juca acesta din urmă ca platformă de investiții în cadrul Planului de investiții pentru Europa și al inițiativei OBOR.
În cursul celei de a zecea reuniuni din cadrul Dialogului structurat dintre UE și Hong Kong care a avut loc la Bruxelles la 17 noiembrie s-au obținut următoarele rezultate semnificative:
cele două părți au ajuns la o înțelegere privind măsurile de facilitare a exportului de carne și produse din carne din UE;
cele două părți au convenit să continue dialogul și cooperarea privind chestiunile de siguranță alimentară și de sănătate;
UE și Hong Kong au salutat cooperarea promițătoare din cadrul unui nou Grup de lucru pentru proprietatea intelectuală și au fost de acord ca experții în materie de investiții ai ambelor părți să se întâlnească și să facă schimb de informații privind evoluțiile recente în politicile lor de investiții. Părțile au convenit să își consolideze în continuare buna cooperare în cadrul OMC;
acestea au hotărât să își coordoneze eforturile pentru a combate traficul ilegal cu specii sălbatice;
cele două părți s-au informat reciproc cu privire la punerea în aplicare a măsurilor în domeniul transparenței în materie fiscală și împotriva BEPS sub egida G20 și a OCDE.
UE și Hong Kong-ul au continuat să colaboreze bine în cadrul planului de acțiune privind cooperarea în ceea ce privește asigurarea de către autoritățile vamale a respectării drepturilor de proprietate intelectuală. În martie, au finalizat un proiect-pilot de șase luni în care au făcut schimb de informații cu privire la cazurile de detenție prin mijloace securizate și au analizat împreună statisticile referitoare la arestările la frontieră. Acest proiect-pilot a implicat cinci aeroporturi din UE. Ținând cont de această experiență pozitivă, UE și Hong Kong-ul au decis să își extindă sfera de cooperare, în special prin includerea mai multor aeroporturi din UE.
Pentru a facilita și mai mult comerțul bilateral, UE și Hong Kong-ul au instituit un plan de lucru care poate duce la recunoașterea reciprocă a programelor fiecărei părți privind operatorii economici autorizați (OEA).
În domeniul cercetării și al inovării, 2016 a cunoscut dezvoltări pozitive în ceea ce privește sistemul de colaborare dintre Comisia Europeană și Consiliul granturilor pentru cercetare din Hong Kong, înființat în 2015 pentru a încuraja cooperarea în proiecte de cercetare academice comune din cadrul programului-cadru Orizont 2020 al UE. În septembrie, Consiliul granturilor pentru cercetare a acordat o primă sumă de 2 milioane HKD pentru un proiect al Universității Politehnice din Hong Kong. În octombrie, s-a lansat o a doua invitație de depunere a candidaturilor în cadrul Orizont 2020 pentru perioada 2016-2017.
În cadrul agendei sale pentru o impozitare echitabilă la nivel mondial, UE a continuat să lucreze la elaborarea unei liste comune a UE care va cuprinde jurisdicțiile fiscale necooperante. Aceasta a întocmit un „tablou de bord al indicatorilor” pe baza unei evaluări prealabile a tuturor țărilor din afara UE. Tabloul de bord nu reprezintă o listă preliminară a UE și nu implică nicio judecată a țărilor din afara UE. Hong Kong-ul a fost marcat în cazul indicatorilor de risc transparență și regimul preferențial de impozitare a profitului. În paralel, acesta și-a intensificat eforturile, în special prin semnarea de acorduri bilaterale privind autoritățile competente (CAA) pentru schimbul automat de informații financiare cu Regatul Unit și Japonia, bazate pe modelul OCDE. A abordat aproape toate statele membre ale UE în vederea semnării de CAA, CDTA și de acorduri privind schimbul de informații fiscale. Acesta a primit răspunsuri favorabile din partea mai multor state membre și mai aștepta feedback și din partea altor state membre.
Relațiile UE-Hong Kong în domeniul serviciilor financiare au fost consolidate prin noul Forum anual UEAsiaPacific, a cărei reuniune inaugurală a avut loc la Singapore în octombrie. Toți membrii Comitetului regional AsiaPacific al Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO), Comisia Europeană (reprezentată de Direcția Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe s-au reunit pentru a face schimb de informații și de opinii cu privire la evoluțiile din domeniul politicilor și al reglementării. Hong Kong-ul a fost reprezentat de Comisia pentru Valori Mobiliare și Contracte Futures (Securities and Futures Commission). Obiectivul forumului este de a face schimb de informații cu privire la cadrele de reglementare actuale și evoluțiile viitoare, punându-se accentul pe posibilitățile de consolidare a coordonării în regiunea Asia-Pacific în domeniul serviciilor financiare, adoptarea unor decizii de echivalare de către Comisia Europeană și a unor decizii similare de către autoritățile din regiunea Asia-Pacific și priorităților politice emergente pentru strategia de reglementare la nivel mondial.
Interesele comerciale ale UE în Hong Kong sunt reprezentate de Camera de Comerț Europeană (CCE), o „cameră a camerelor” care cuprinde 15 camere europene cu sediul în Hong Kong și una în Macao. CCE are cinci „consilii de afaceri”, care se axează pe sectorul automobilelor, pe protecția mărcilor, energie și mediu, servicii și informații financiare, comunicare și tehnologie. Aceasta lucrează în strânsă colaborare cu Biroul Uniunii Europene în Hong Kong și Macao pentru a facilita dialogul cu guvernul. În 2016, aceasta a continuat colaborarea cu privire la punerea în aplicare a Programului UE de informare a întreprinderilor, care a vizat consolidarea parteneriatului economic și a cooperării comerciale cu Hong Kong și Macao și asigurarea unei reprezentări mai puternice și coordonate a intereselor economice ale UE.
Misiunile diplomatice ale UE și ale statelor membre în Hong Kong au continuat să colaboreze pentru a spori vizibilitatea UE în Hong Kong. În acest scop, Biroul Uniunii Europene în Hong Kong a organizat o serie de reuniuni „de dialog” între șefii misiunilor UE și membri de rang înalt ai guvernului Hong Kong-ului, ai Consiliului Legislativ și ai organismelor judiciare, precum și alte personalități marcante, inclusiv din mediul de afaceri. UE și Hong Kong-ul au lucrat împreună pentru a spori contactele interpersonale, în special în domeniile cooperării academice, mobilității studenților, culturii și industriilor creative.
Misiunile diplomatice și institutele culturale ale UE au colaborat cu parteneri locali în cadrul a numeroase activități interpersonale, printre care s-au numărat un festival de film al UE, un stand european al instituțiilor de învățământ superior organizat în cadrul unui mare târg dedicat educației și formării, Ziua europeană a limbilor, un concurs de calendare cu participarea școlilor și o serie de evenimente axate pe drepturile omului, inclusiv un atelier de două zile privind traficul de ființe umane și o conferință pe tema drepturilor persoanelor LGBTI și a libertății religioase. UE speră să valorifice această evoluție și să continue cooperarea cu guvernul, cu societatea civilă și cu mediul de afaceri pentru a promova schimburile în domeniul drepturilor și libertăților.
Programul universitar al UE în Hong Kong (EUAP), un consorțiu care include Universitatea Baptistă din Hong Kong, Universitatea din Hong Kong, Universitatea chineză din Hong Kong și Universitatea Lingnan, a continuat consolidarea relațiilor dintre UE și Hong Kong prin activități academice și formarea de rețele cu partenerii acestora de la nivel local, regional și european. EUAP a organizat o serie de evenimente axate pe studii de caz privind „orașele inteligente” din Europa, precum și mai multe conferințe și seminarii. EUAP a găzduit, de asemenea, evenimentul „Model European Union”, o simulare unică a politicilor și a procesului de luare a deciziilor în UE în cursul căreia studenții joacă rolul șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE reuniți în cadrul Consiliului European.
În 2016 s-au desfășurat o serie de vizite la nivel înalt din partea instituțiilor UE. Comisia Europeană a fost reprezentată de vicepreședintele Jyrki Katainen, în iulie (care s-a întâlnit cu șeful executivului, cu secretarul-șef și cu secretarul pentru finanțe) și de către comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, în noiembrie. Vizita dlui Hogan a pregătit calea pentru un acord privind măsurile de facilitare a exporturilor de carne din UE către Hong Kong.
Terenurile industriale abandonate sunt în general terenuri agricole situate în zona Noilor Teritorii, în special în zonele relativ plate și mai accesibile. Terenurile au fost folosite pentru diverse activități industriale nereglementate precum depozitarea în spații deschise, instalații portuare, ateliere industriale, operațiuni de logistică, șantiere de reciclare, utilaje de construcții și depozitarea materialelor.