Propunere de decizie a Consiliului privind rețeaua de alertă privind infrastructurile critice (CIWIN) {SEC(2008)2701} {SEC(2008)2702} /* COM/2008/0676 final - CNS 2008/0200 */

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 27.10.2008

COM(2008) 676 final

2008/0200 (CNS)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind rețeaua de alertă privind infrastructurile critice (CIWIN) {SEC(2008)2701}{SEC(2008)2702}

(prezentată de Comisie)

EXPUNERE DE MOTIVE

CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Consiliul European din iunie 2004 a cerut Comisiei să pregătească o strategie globală vizând protecția infrastructurilor critice. La 20 octombrie 2004, Comisia a adoptat o comunicare privind protecția infrastructurilor critice în cadrul luptei împotriva terorismului, în care propune măsuri privind modalitățile de consolidare a prevenirii, pregătirii și reacției europene în caz de atentate teroriste împotriva infrastructurilor critice. În concluziile sale privind „Prevenirea, pregătirea și reacția la atentatele teroriste” și „Programul de solidaritate al UE față de consecințele amenințărilor și atentatelor teroriste”, adoptate în decembrie 2004, Consiliul a susținut planul Comisiei de a propune un Program european de protecție a infrastructurilor critice (EPCIP) și a aprobat crearea unei Rețele de alertă privind infrastructurile critice (CIWIN).

În decembrie 2006, Comisia a propus o directivă privind identificarea și clasarea infrastructurilor critice europene (ICE) și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora. În același timp, Comisia a lansat o comunicare privind EPCIP. Împreună, aceste două documente fixează cadrul protecției infrastructurilor în UE. Comunicarea stabilește cadrul orizontal al protecției infrastructurilor critice în UE, explicând modul în care EPCIP (inclusiv CIWIN) ar putea fi pus în aplicare.

Inițiativa CIWIN face parte din EPCIP și abordează, în special, procesul de schimb de informații între statele membre ale UE și un sistem de tehnologie a informației necesar acestui proces.

Contextul general

Securitatea și economia Uniunii Europene, precum și bunăstarea cetățenilor acesteia, depind de o anumită infrastructură și de serviciile oferite de aceasta. De exemplu, rețelele de telecomunicații și de energie, serviciile financiare și sistemele de transport, serviciile medicale și furnizarea de apă potabilă și produse alimentare sigure sunt toate esențiale pentru UE și statele membre ale acesteia. Orice defectare sau distrugere a infrastructurii care furnizează servicii-cheie, pe de o parte, și o reacție inadecvată la acest tip de eveniment, pe de altă parte, ar putea determina pierderea de vieți omenești, de bunuri sau pierderea încrederii opiniei publice în UE. Interdependențele complexe implică faptul că un anumit eveniment poate avea un efect în cascadă asupra altor sectoare și domenii ale vieții care nu sunt corelate în mod imediat și evident. Acest tip de interdependență nu a fost studiată suficient, ceea ce poate avea drept rezultat un nivel insuficient de protecție și securitate a infrastructurilor critice pentru cetățenii UE.

Infrastructurile critice ale Uniunii Europene fac în prezent, obiectul unui ansamblu neomogen de măsuri de protecție și obligații, fără aplicarea orizontală a unor norme minime. Unele state membre se află deja într-un stadiu avansat al procesului de identificare a propriilor infrastructuri critice naționale, au impus măsuri de protecție stricte și dispun de o varietate de practici și structuri care asigură protecția acestor infrastructuri. Alte state abia acum demarează acest proces, iar accesul la cele mai bune practici, precum metodologia de evaluare a riscurilor, le-ar putea fi foarte util. Aceste disparități se situează atât la nivel geografic (adică între statele membre), cât și sectorial (adică între diferitele sectoare PIC).

Schimbul de informații între statele membre constituie un domeniu foarte complex, care implică o abordare bine analizată. Este important să se prevină duplicarea activităților ca urmare a informațiilor insuficiente privind situații similare în alte state membre: de exemplu, informațiile privind cele mai bune practici dintr-un stat membru ar putea evita costurile dezvoltării unei practici similare în alte state membre.

Mai mult, părțile interesate sunt reticente în ceea ce privește schimbul de informații sensibile. Pentru ca schimbul de informații să fie eficient, trebuie instituit un mediu de încredere și flexibilitate.

Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

În prezent, în UE nu există dispoziții privind schimbul de informații sau alerte în domeniul protecției infrastructurilor critice, cu toate că, în 2006, Comisia a propus o directivă privind identificarea și clasarea infrastructurilor critice europene (ICE) și evaluarea necesității de a îmbunătăți protecția acestora [COM(2006) 787 final]. În același timp, Comisia a lansat o comunicare privind EPCIP [COM (2006) 786 final]. În iunie 2008, Consiliul a ajuns la un acord politic privind directiva menționată anterior, iar adoptarea acesteia este planificată pentru a doua jumătate a anului 2008.

În plus, în UE există o serie de sisteme de alertă rapidă (SAR). Principala diferență dintre CIWIN și SAR-urile existente constă în natura intersectorială a CIWIN. Niciunul dintre SAR-urile existente în prezent nu dispune de o funcție orizontală și intersectorială care să fie accesibilă unei categorii mai largi de părți interesate (agențiile și ministerele naționale competente în domeniul PIC etc.), nu numai serviciilor de urgență:

- Decizia Consiliului de instituire a unui mecanism comunitar de protecție civilă (reformă) (2007/779/CE, Euratom);

- Decizia Consiliului privind procedura comunitară de schimb rapid de informații în caz de urgență radiologică (87/600/Euratom), care instituie un sistem comunitar de schimb de informații în cazul unei urgențe radiologice;

- Directiva 82/894/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1982 privind notificarea maladiilor la animale în cadrul Comunității (82/894/CEE);

- Directiva Consiliului privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare (2000/29/CE);

- Decizia Parlamentului European și a Consiliului de creare a unei rețele de supraveghere epidemiologică și control al bolilor transmisibile în Comunitate (2119/98/CE);

- Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind siguranța generală a produselor (2001/95/CE);

- Regulamentul (CE) Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (178/2002);

- Decizia Comisiei privind dezvoltarea unui sistem informatic veterinar integrat numit Traces (2003/623/CE);

- Decizia Comisiei de modificare a regulamentului său de procedură (2006/25/CE, Euratom).

Coerența cu celelalte politici și obiective ale UE

Prezenta propunere este perfect compatibilă cu obiectivele UE și în special cu următorul obiectiv: „să mențină și să dezvolte Uniunea ca spațiu de libertate, securitate și justiție în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul frontierelor externe, dreptul de azil, imigrarea, precum și prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen”.

Aceasta este, de asemenea, compatibilă cu alte politici, întrucât nu vizează înlocuirea măsurilor existente, ci completarea acestora în vederea îmbunătățirii protecției infrastructurilor critice europene.

CONSULTAREA PăRțILOR INTERESATE șI EVALUAREA IMPACTULUI

Consultarea părților interesate

Metode de consultare, principalele sectoare vizate și profilul general al respondenților

Toate părțile interesate au fost consultate în privința CIWIN în cadrul consultării pe tema EPCIP. Consultarea a luat următoarele forme:

- cartea verde privind EPCIP, adoptată la 17 noiembrie 2005, care prevedea o perioadă de consultare până la 15 ianuarie 2006. 22 de state membre au răspuns oficial consultării. Aproximativ 100 de reprezentanți ai sectoarelor private au formulat, de asemenea, observații. În general, răspunsurile sprijineau ideea creării rețelei CIWIN;

- o serie de reuniuni informale ale punctelor de contact privind protecția infrastructurilor critice din statele membre, găzduite de Comisie (decembrie 2005, februarie 2006, decembrie 2006, noiembrie 2007, februarie 2008 și martie 2008);

- realizarea unui studiu referitor la rețeaua de alertă privind infrastructurile critice (CIWIN), încheiat în ianuarie 2008 de către un contractant extern: Unisys. În cadrul acestui studiu, contractantul a efectuat interviuri privind CIWIN în toate cele 27 de state membre;

- s-au organizat reuniuni informale cu reprezentanți ai sectorului privat, precum și numeroase reuniuni informale cu reprezentanți ai întreprinderilor private, precum și cu asociații industriale.

Sinteza răspunsurilor și modul în care acestea au fost luate în considerare

În timp ce domeniul de aplicare al cărții verzi privind EPCIP a fost mai vast, iar părțile interesate au fost consultate în privința multor aspecte ale acestui program (de exemplu, obiectivul și principiile-cheie ale EPCIP, etapele punerii în aplicare etc.), cartea verde a abordat parțial de asemenea CIWIN.

Răspunsurile la cartea verde privind EPCIP și discuțiile în curs cu toate părțile interesate au avut un impact major asupra elaborării propunerii privind CIWIN. Inițial, statele membre nu aveau o viziune uniformă a creării rețelei CIWIN. Unele dintre acestea sprijineau ideea ca CIWIN să fie conceput ca un sistem de comunicare/alertă organizat pe mai multe niveluri, asigurând două funcții distincte: sistem de alertă rapidă și forum electronic pentru schimbul de idei și de cele mai bune practici în domeniul PIC. Cu toate acestea, o serie de state membre erau favorabile limitării rolului CIWIN la acela de forum de discuție sau de sistem SAR care să asigure legătura dintre statele membre și Comisie. La momentul consultării, două state membre erau împotriva unui sistem CIWIN. Având în vedere această divergență de opinie, subiectul a fost discutat în cadrul reuniunilor punctelor de contact privind protecția infrastructurilor critice europene cu statele membre. Conceptul final al CIWIN este rezultatul acestor discuții.

Obținerea și utilizarea expertizei

Domenii științifice/de expertiză vizate

Expertiza științifică a putut fi obținută cu ocazia a numeroase reuniuni organizate în 2006, 2007 și 2008, precum și în cadrul procesului de consultare prevăzut de cartea verde privind EPCIP. S-au cules informații de la toate părțile interesate.

Metodologia utilizată

În martie 2006, Comisia a atribuit un contract care includea un studiu de fezabilitate a CIWIN, cu obiectivul de a culege informații privind cele mai bune practici în materie de PIC și de a organiza interviuri cu experți din statele membre pe tema cerințelor unui astfel de sistem, atât pentru funcția acestuia de rețea de schimb, cât și de sistem de alertă rapidă, având în vedere infrastructurile și rețelele existente la nivel național și internațional.

Un alt obiectiv era acela de a stabili o platformă comună pentru schimbul de informații pertinente în materie de PIC.

Principalele organizații consultate/principalii experți consultați

Toate statele membre ale UE.

Sinteza avizelor primite și luate în considerare

Nu a fost menționată existența unor posibile riscuri majore și cu consecințe ireversibile.

Mijloace utilizate pentru a pune la dispoziția publicului opiniile formulate de experți

Anexele la evaluarea impactului.

Evaluarea impactului

În cadrul pachetului EPCIP, în special în comunicarea Comisiei privind EPCIP, s-a ajuns deja la un acord în privința adoptării unei propuneri separate pentru CIWIN. Evaluarea impactului a analizat cinci opțiuni strategice:

Opțiunea 1: Nicio opțiune strategică. În cadrul acesteia, nu s-ar întreprinde nicio acțiune transversală la nivel european, iar statelor membre le-ar reveni responsabilitatea de a aborda în mod individual acest aspect.

Opțiunea 2: CIWIN ar constitui o versiune modernizată a sistemului SAR existent. În cadrul acestei opțiuni (care ar necesita atât o revizuire funcțională a arhitecturii IT existente, cât și modificări ale temeiului juridic al acesteia), rolul CIWIN ar fi acela de a asigura interoperabilitatea sistemelor SAR existente, făcându-le accesibile diferitelor servicii din cadrul UE și al ministerelor naționale. Întrucât CIWIN ar îndeplini numai o funcție de alertă rapidă, orice modificare a unei platforme destinate schimbului de informații și cele mai bune practici necesită o revizuire semnificativă a sistemelor SAR existente, implicând resurse importante.

Opțiunea 3: CIWIN ar constitui o platformă deschisă pentru schimbul (nesecurizat) de informații în materie de PIC. Această opțiune ar necesita un instrument informatic care să fie deschis publicului larg și să funcționeze ca un site internet obișnuit. Aceasta ar permite cu siguranță sensibilizarea publicului în ceea ce privește PIC în Europa și consolidarea schimburilor directe de informații între părțile interesate. Cu toate acestea, întrucât proprietarul unei informații introduse în sistem nu ar ști niciodată cine este utilizatorul final, cantitatea de informații introduse în sistem ar fi foarte limitată.

Opțiunea 4: CIWIN ar constitui un sistem de comunicare/alertă organizat pe mai multe niveluri, facultativ și securizat, asigurând două funcții distincte: sistem de alertă rapidă și forum electronic pentru schimbul de idei și de cele mai bune practici în domeniul PIC. În cadrul acestei opțiuni, CIWIN ar lua forma unui instrument informatic capabil să conțină sau să transmită informații sensibile, clasificate până la nivelul „UE RESTREINT”. Sistemul ar avea două funcții principale: (1) cea de forum securizat destinat schimbului de informații, axat pe schimbul de cele mai bune practici, dialog și construirea unui climat de încredere la nivelul UE și (2) cea de sistem de alertă rapidă pentru infrastructurile critice. Statele membre ar putea folosi întregul sistem, oricare dintre funcții sau niciuna dintre acestea.

Opțiunea 5: CIWIN ar constitui un sistem obligatoriu de comunicare/alertă organizat pe mai multe niveluri, asigurând două funcții distincte: sistem de alertă rapidă și forum electronic pentru schimbul de idei și de cele mai bune practici în domeniul PIC. În cadrul acestei opțiuni, CIWIN ar fi un sistem obligatoriu, fiecare stat membru fiind obligat să introducă în sistem și să actualizeze regulat informațiile pertinente.

Comisia a efectuat o evaluare a impactului, menționată în programul de lucru. Opțiunea 4, în cadrul căreia CIWIN ar constitui un sistem de comunicare/alertă organizat pe mai multe niveluri, facultativ și securizat, asigurând două funcții distincte: sistem de alertă rapidă și forum electronic pentru schimbul de idei și de cele mai bune practici în domeniul PIC – a prezentat în mod clar cel mai bun raport avantaje/dezavantaje. În cadrul acestei opțiuni, CIWIN ar oferi un mediu sigur pentru schimbul de informații, ar contribui semnificativ la instaurarea unui climat de încredere între părțile interesate și ar permite schimbul de alerte.

Se anexează o copie a evaluării impactului rețelei CIWIN.

ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Rezumatul acțiunii propuse

Măsurile propuse vizează sprijinirea statelor membre în schimbul de informații referitoare la amenințări, vulnerabilități, măsuri și strategii adecvate menite să limiteze riscurile pentru protejarea infrastructurilor critice.

Temeiul juridic

Articolul 308 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și articolul 203 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice constituie temeiul juridic al propunerii.

Principiul subsidiarității

Principiul subsidiarității se aplică în măsura în care propunerea nu ține de competența exclusivă a Comunității.

Obiectivele propunerii nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre din următorul (următoarele) motiv(e).

Principiul subsidiarității este îndeplinit deoarece măsurile adoptate prin prezenta propunere nu pot fi realizate de un stat membru al UE singur și trebuie, în consecință, abordate la nivel european.

Cu toate că este de responsabilitatea fiecărui stat membru să protejeze infrastructura critică aflată sub jurisdicția sa, este evident că o platformă transfrontalieră, care acoperă întreaga UE și care garantează faptul că informațiile sunt disponibile pentru toate statele membre care ar putea avea nevoie de ele, nu poate fi pusă în aplicare decât la nivel european.

Prin acțiunea Comunității vor fi mai bine atinse obiectivele propunerii, din următorul (următoarele) motiv(e).

Niciun stat membru nu poate garanta singur un schimb paneuropean de informații sau un schimb de alerte rapide. Prin urmare, este clar că o acțiune la nivel european aduce valoarea adăugată a coordonării informațiilor care ar putea fi deja disponibile, fără a fi însă puse în comun cu ceilalți.

Numai o abordare europeană poate asigura egalitatea de tratament a statelor membre care doresc să schimbe și să primească informații, o cooperare care să nu discrimineze statele membre pe criteriu geografic și transmiterea informațiilor către cei care doresc să o primească.

Există o legătură directă între cooperarea interdisciplinară europeană, precum și securitatea și siguranța naționale. În lumea actuală a interdependențelor sectoriale și transfrontaliere, statele membre pot oferi servicii altor state membre sau pot influența furnizarea de servicii în alte state membre, atât în termeni geografici, cât și intersectoriali. Faptul că un stat membru nu a reușit să protejeze corespunzător infrastructura aflată pe teritoriul lui ar putea avea repercusiuni asupra unui alt stat membru.

Având în vedere numărul tot mai mare de infrastructuri de dimensiune europeană, o abordare pur națională este insuficientă. Este indispensabil să se ia măsuri pentru a face față gamei largi de amenințări care ar putea afecta infrastructurile critice ale Europei.

Prin urmare, prezenta propunere respectă principiul subsidiarității.

Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității din următorul (următoarele) motiv(e):

Prezenta propunere nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor fundamentale ale cooperării statelor membre în acest domeniu, în special în ceea ce privește voința statelor membre de a participa. Acțiunea propusă permite retragerea din sistem a statelor membre care nu doresc să participe la CIWIN.

Având în vedere avantajele rezultate, CIWIN nu va avea un impact financiar direct semnificativ, nici asupra bugetului vreunui stat membru, nici a bugetului UE. De exemplu, costurile de întreținere s-ar ridica la aproximativ 550 000 EUR pe an, în timp ce costurile incidentelor pe care CIWIN ar putea să le prevină sau limiteze sunt mult mai ridicate.

Alegerea instrumentelor

Instrumente propuse: decizie a Consiliului.

Alte mijloace nu ar fi adecvate din următorul (următoarele) considerent(e):

Pentru ca prototipul CIWIN să devină pe deplin funcțional și disponibil în toate statele membre, este necesar un temei juridic. Având în vedere că subiectul abordat de prezentul instrument juridic nu are un domeniu de aplicare general, ci specific, o decizie a Consiliului constituie instrumentul juridic cel mai potrivit pentru realizarea acestui obiectiv și, în același timp, obligarea utilizatorilor sistemului (statele membre și Comisia) să respecte eventuala confidențialitate a informațiilor schimbate.

IMPLICAțIILE BUGETARE

Impactul bugetar este estimat în fișa financiară anexată. Programul „Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului și ale altor riscuri legate de securitate” pentru perioada 2007-2013 va juca un rol în punerea în aplicare a prezentei decizii.

INFORMAțII SUPLIMENTARE

Simulare, etapa-pilot și perioadă tranzitorie

A existat sau va exista o simulare sau o etapă-pilot în ceea ce privește propunerea.

Clauză de reexaminare/revizuire/caducitate

Propunerea conține o clauză de reexaminare.

Propunerea include o clauză de revizuire.

2008/0200 (CNS)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

privind rețeaua de alertă privind infrastructurile critice (CIWIN)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 308 al acestuia,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 203 al acestuia,

având în vedere propunerea Comisiei[1],

având în vedere avizul Parlamentului European[2],

întrucât:

(1) În concluziile sale privind „Prevenirea, pregătirea și reacția la atentatele teroriste” și „Programul de solidaritate al UE față de consecințele amenințărilor și atentatelor teroriste”, adoptate de Consiliu în decembrie 2004, acesta a susținut planul Comisiei de a propune un program european de protecție a infrastructurii critice și a aprobat crearea CIWIN[3].

(2) În noiembrie 2005, Comisia a adoptat o carte verde privind un Program european de protecție a infrastructurii critice (EPCIP), care a furnizat opțiuni politice privind modul în care Comisia ar putea crea acest program și rețeaua CIWIN. Rezultatele consultării privind cartea verde au confirmat interesul majorității statelor membre în ceea ce privește crearea CIWIN.

(3) În decembrie 2006, Comisia a adoptat o comunicare privind EPCIP[4] care anunța că rețeaua CIWIN urma să fie creată printr-o propunere separată a Comisiei și să furnizeze o platformă în vederea schimbului securizat de cele mai bune practici.

(4) Mai multe incidente legate de infrastructurile critice din Europa, precum pana de energie electrică din 2006 din Europa, au demonstrat că este necesar un schimb de informații mai bun și mai eficient în vederea prevenirii și limitării amplorii incidentului.

(5) Se cuvine să se creeze un sistem de informații care va permite statelor membre și Comisiei să schimbe informații și alerte în domeniul protecției infrastructurilor critice (PIC), să își consolideze dialogul pe tema PIC și să contribuie la promovarea integrării și a ameliorării coordonării programelor de cercetare naționale din domeniul PIC, dispersate și fragmentate.

(6) CIWIN ar trebui să contribuie la îmbunătățirea PIC în UE, furnizând un sistem de informații care ar putea facilita cooperarea statelor membre, precum și să ofere o alternativă eficientă și rapidă la metodele îndelungate de căutare a informațiilor privind infrastructurile critice din Comunitate.

(7) Rețeaua CIWIN ar trebui, în special, să accelereze definirea măsurilor corespunzătoare, cu scopul de a facilita schimbul celor mai bune practici, precum și să servească drept mijloc de transmitere a amenințărilor și a alertelor imediate într-un mod securizat.

(8) CIWIN ar trebui să evite duplicarea și să țină seama de caracteristicile, expertiza, modalitățile de funcționare și domeniile de competență specifice fiecăruia dintre sistemele de alertă rapidă sectoriale existente.

(9) De-a lungul anilor, Comisia a dezvoltat capacitatea operațională de asistență în cazul unei game largi de situații de urgență prin intermediul mai multor sisteme SAR care au un caracter sectorial și care sunt destinate serviciilor specializate din cadrul UE. Cu toate acestea, SAR-urile existente nu asigură o funcție referitoare la PIC, care ar fi accesibilă unei game mai largi de părți interesate, nu numai autorităților sectoriale sau serviciilor de urgență.

(10) Având în vedere interdependența infrastructurilor critice și nivelurile diferite de protecție ale acestora în statele membre, crearea unui instrument comunitar orizontal și intersectorial destinat schimbului de informații și alerte privind PIC ar consolida securitatea cetățenilor.

(11) Având în vedere viitoarea disponibilitate a rețelei de comunicații S-TESTA (Serviciile transeuropene securizate de telematică între administrații) sau a oricărei rețele securizate alternative operate de Comisie, aceasta ar trebui să opteze pentru platforma tehnologică cea mai potrivită pentru CIWIN și să impună utilizatorilor finali să respecte cerințele tehnice pe care le-a stabilit.

(12) Procedura de schimb de informații referitoare la PIC între părțile interesate implică o relație de încredere, astfel încât informațiile exclusive sau sensibile schimbate în mod voluntar să nu fie divulgate și datele sensibile respective să fie protejate în mod corespunzător.

(13) Accesul la CIWIN ar trebui limitat la utilizatorii autorizați, în conformitate cu modalitățile, procedurile și măsurile de siguranță stabilite. În timp ce în statele membre accesul utilizatorului ar trebui limitat la autoritățile naționale competente, în cadrul Comisiei, accesul ar trebui limitat la serviciile competente.

(14) Toate costurile pe care le implică funcționarea rețelei CIWIN la nivel comunitar ar trebui suportate din resursele comunitare și/sau prin programe comunitare pertinente.

(15) Toate costurile pe care le implică funcționarea rețelei CIWIN la nivel național ar trebui finanțate de statele membre, cu excepția cazului în care normele comunitare conțin dispoziții contrare.

(16) Deoarece obiectivele acțiunii propuse, respectiv un schimb securizat și rapid de informații între statele membre, nu pot fi realizate într-un mod satisfăcător de către statele membre și, datorită efectelor acțiunii vizate, acestea pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate lua măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(17) Prezenta decizie respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1 Obiect

Prezenta decizie creează un sistem securizat de informare, comunicare și alertă - rețeaua de alertă privind infrastructurile critice (CIWIN) – în vederea sprijinirii statelor membre în schimbul de informații privind amenințările și vulnerabilitățile comune, precum și măsurile și strategiile adecvate menite să limiteze riscurile legate de PIC.

Articolul 2 Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

„infrastructura critică” înseamnă acele elemente, sisteme sau componente ale acestora, aflate pe teritoriul statelor membre, care sunt esențiale pentru menținerea funcțiilor societale vitale, sănătății, siguranței, securității, bunăstării economice sau sociale a cetățenilor, și a căror întrerupere sau distrugere ar avea un impact semnificativ într-un stat membru ca urmare a incapacității de a menține respectivele funcții;

„state membre participante” înseamnă statele membre care au semnat un memorandum de înțelegere cu Comisia;

„responsabil CIWIN” înseamnă punctul de contact CIWIN din statul membru respectiv sau de la Comisie care asigură utilizarea adecvată a CIWIN și respectarea instrucțiunilor de utilizare în statul membru respectiv sau la Comisie;

„amenințare” înseamnă toate informațiile, circumstanțele sau evenimentele care ar putea scoate din funcțiune sau distruge infrastructura critică sau orice element al acesteia.

Articolul 3 Participare

Participarea la CIWIN și utilizarea acestuia sunt deschise tuturor statelor membre. Participarea la CIWIN este condiționată de semnarea unui memorandum de înțelegere care conține cerințele tehnice și în materie de securitate aplicabile rețelei CIWIN, precum și informațiile de pe site-urile care vor fi conectate la CIWIN.

Articolul 4 Funcții

1. CIWIN îndeplinește următoarele două funcții:

2. cea de forum electronic pentru schimburile de informații referitoare la PIC;

3. funcția de alertă rapidă care permite statelor membre participante și Comisiei să transmită alerte privind riscuri și amenințări imediate pentru infrastructurile critice.

4. Forumul electronic este alcătuit din spații fixe și spații dinamice.

Spațiile fixe se includ în sistem în mod permanent. În timp ce conținutul lor poate fi modificat, aceste spații nu pot fi suprimate, redenumite sau adăugate. Anexa I conține o listă a spațiilor fixe.

Spațiile dinamice sunt create la cerere și servesc unui obiectiv precis. Acestea sunt desființate după atingerea obiectivului lor inițial. Anexa II conține o listă a spațiilor dinamice care vor fi create după înființarea CIWIN.

Articolul 5 Rolul statelor membre

5. Statele membre participante desemnează un responsabil CIWIN și informează Comisia. Responsabilul CIWIN răspunde de acordarea sau refuzarea drepturilor de acces la CIWIN în cadrul statului membru respectiv.

6. Statele membre participante furnizează accesul la CIWIN în conformitate cu orientările adoptate de Comisie.

7. Statele membre participante furnizează informații pertinente în materie de PIC, de interes comunitar, și le actualizează în mod regulat.

Articolul 6 Rolul Comisiei

8. Comisia are următoarele responsabilități:

9. dezvoltarea tehnică și gestionarea rețelei CIWIN, inclusiv structura IT a acesteia și elementele necesare schimbului de informații;

10. elaborarea unor orientări privind condițiile de utilizare a sistemului, inclusiv confidențialitatea, transmiterea, stocarea, clasarea și ștergerea informațiilor. Comisia stabilește, de asemenea, clauzele și condițiile de acordare a accesului nelimitat sau restrâns la CIWIN.

11. Comisia numește responsabilul CIWIN, care răspunde de acordarea sau refuzarea drepturilor de acces la CIWIN în cadrul Comisiei.

12. Comisia furnizează informații pertinente în materie de PIC, de interes comunitar, și le actualizează în mod regulat.

Articolul 7 Securitate

13. CIWIN este conceput ca un sistem clasificat sigur și permite prelucrarea informațiilor până la nivelul „RESTREINT UE”.

Comisia decide platforma tehnologică cea mai potrivită pentru CIWIN, iar utilizatorii respectă cerințele tehnice stabilite de Comisie.

Clasificarea de securitate a CIWIN se actualizează în mod corespunzător.

14. Drepturile de acces la documente se acordă utilizatorilor pe baza principiului „trebuie cunoscute” și trebuie să respecte în orice moment instrucțiunile precise ale autorului în ceea ce privește protejarea și distribuirea unui document.

15. Statele membre și Comisia adoptă măsurile de securitate necesare pentru:

16. a împiedica orice persoană neautorizată de a avea acces la CIWIN;

17. a garanta că, la utilizarea rețelei CIWIN, persoanele autorizate au acces numai la datele din sfera lor de competență;

18. a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ștergerea informațiilor din sistem de către persoane neautorizate.

19. Încărcarea informațiilor în rețeaua CIWIN nu afectează proprietatea informațiilor în cauză. Utilizatorii autorizați sunt singurii responsabili pentru informațiile pe care le furnizează și se asigură de conformitatea deplină a conținutului acestora cu legislația comunitară și internă existentă.

Articolul 8 Instrucțiuni de utilizare

Comisia elaborează instrucțiuni de utilizare, care conțin toate detaliile privind funcțiile și rolurile rețelei CIWIN, și le actualizează în mod regulat.

Articolul 9 Costuri

Costurile aferente operării, întreținerii și funcționării centrale ale rețelei CIWIN sunt suportate din bugetul comunitar. Costurile aferente accesului utilizatorilor la CIWIN în statele membre participante sunt suportate de acestea din urmă.

Articolul 10 Revizuire

Comisia revizuiește și evaluează funcționarea rețelei CIWIN din trei în trei ani și trimite rapoarte periodice statelor membre.

Primul raport, care va fi înaintat în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei decizii, precizează, în special, elementele rețelei comunitare care vor trebui îmbunătățite sau adaptate. Acest raport cuprinde totodată orice propunere de modificare sau adaptare a prezentei decizii pe care Comisia o consideră necesară.

Articolul 11 Data aplicării

Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2009.

Articolul 12 Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu,

Președinte

ANEXA I

SPAȚIILE FIXE ALE CIWIN

Spațiile fixe menționate la articolul 4 conțin următoarele elemente:

20. spațiile „state membre”, care oferă fiecărui stat membru posibilitatea de a-și crea propriul spațiu pe portalul CIWIN. Statele membre sunt exclusiv responsabile de organizarea, administrarea și conținutul acestui spațiu. Acesta va fi disponibil exclusiv utilizatorilor din statul membru respectiv;

21. spațiile sectoriale, cu 11 sectoare distincte: industria chimică; energie; finanțe; produse alimentare; sănătate; TIC; industria legată de ciclul combustibilului nuclear; centre de cercetare; spațiu; transport și apă. Este prevăzut, de asemenea, un sub-spațiu pentru teme generice și aspecte de interes pentru mai multe sectoare;

22. spațiul „responsabili CIWIN”, care servește drept platformă strategică de coordonare și cooperare, concepută pentru promovarea și intensificarea lucrărilor și comunicării privind protecția infrastructurilor critice. Acest spațiu va fi accesibil exclusiv responsabililor CIWIN;

23. spațiul „cooperare externă a UE”, axat pe sensibilizarea în privința cooperării externe în domeniul protecției infrastructurilor critice, precum și în privința standardelor în domeniul protecției infrastructurilor critice din afara UE;

24. registrul contactelor, menit să faciliteze căutarea coordonatelor celorlalți utilizatori ai CIWIN sau experți în protecția infrastructurilor critice.

ANEXA II

SPAȚIILE DINAMICE ALE CIWIN

Spațiile dinamice menționate la articolul 4 conțin următoarele elemente:

25. spațiul „grupuri de experți”, menit să sprijine lucrările grupurilor de experți în domeniul PIC;

26. spațiul „proiecte”, care conține informații privind proiectele finanțate de Comisie;

27. spațiile „alertă”, care pot fi create în caz de alertă în privința sistemului SAR și vor constitui canalul de comunicare în cadrul activităților legate de PIC;

28. spațiul „teme speciale”, rezervat temelor specifice.

29. FI ȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. DENUMIREA PROPUNERII:

Decizia Consiliului privind rețeaua de alertă privind infrastructurile critice (CIWIN)

2. CADRUL ABM/ABB (GESTIONAREA/STABILIREA BUGETULUI PE ACTIVITĂȚI)

Activitatea 18.05: Securitate și protecția libertăților

Obiectivul 2: Protecția infrastructurilor critice

3. LINII BUGETARE

3.1. Linii bugetare [linii operaționale și liniile de asistență tehnică și administrativă aferente (foste linii B..A)], inclusiv rubricile:

Linia bugetară: 18.050800

Denumirea rubricii: Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului

3.2. Durata acțiunii și a implicațiilor financiare :

Începând cu 2009

3.3. Caracteristici bugetare:

18.050800 | Cheltuieli neobligatorii | Dif.[5] | NU | NU | NU | 3A |

4. SINTEZA RESURSELOR

4.1. Resurse financiare

4.1.1. Sinteza creditelor de angajament (CA) și a creditelor de plată (CP)

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Natura cheltuielilor | Secțiunea nr. | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | Total |

Cheltuieli operaționale[6] |

Credite de angajament (CA) | 8.1. | a | 0,95 | 0,55 | 0,55 | 0,55 | 0,55 | 3,15 |

Credite de plată (CP) | b | 0,95 | 0,55 | 0,55 | 0,55 | 0,55 | 3,15 |

Cheltuieli administrative incluse în suma de referință[7] |

Asistență tehnică și administrativă (CND) | 8.2.4. | c | NA | NA | NA | NA | NA | NA |

SUMA TOTALĂ DE REFERINȚĂ |

Credite de angajament | a+c | 0,95 | 0,55 | 0,55 | 0,55 | 0,55 | 3,15 |

Credite de plată | b+c | 0,95 | 0,55 | 0,55 | 0,55 | 0,55 | 3,15 |

Cheltuieli administrative neincluse în suma de referință[8] |

Resurse umane și cheltuieli conexe (CND) | 8.2.5. | d | 0,117 | 0,117 | 0,117 | 0,117 | 0,117 | 0,585 |

Costuri administrative, altele decât resursele umane și costurile conexe, neincluse în suma de referință (CND) | 8.2.6. | e | 0,015 | 0,015 | 0,015 | 0,015 | 0,015 | 0,075 |

TOTAL CA, inclusiv costul resurselor umane | a+c+d+e | 1,082 | 0,682 | 0,682 | 0,682 | 3,81 |

TOTAL CP inclusiv costul resurselor umane | b+c+d+e | 1,082 | 0,682 | 0,682 | 0,682 | 3,81 |

4.1.2. Compatibilitatea cu programarea financiară

( Propunerea este compatibilă cu programarea financiară existentă.

( Propunerea necesită reprogramarea rubricii corespunzătoare din perspectivele financiare.

( Propunerea poate necesita aplicarea dispozițiilor Acordului interinstituțional[9] (și anume, instrumentul de flexibilitate sau revizuirea perspectivei financiare).

4.1.3. Implicațiile financiare asupra veniturilor

( Propunerea nu are implicații financiare asupra veniturilor

( Propunerea are impact financiar – efectul asupra veniturilor este următorul:

4.2. Resursele umane în echivalent normă întreagă - ENI (inclusiv funcționari, agenți temporari și personal extern) – a se vedea detaliile de la punctul 8.2.1.

Necesar anual | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

Numărul total al resurselor umane | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 |

5. CARACTERISTICI ȘI OBIECTIVE

5.1. Rezultatul care trebuie obținut pe termen scurt sau lung

Obiectivul specific al rețelei CIWIN este acela de a permite coordonarea și cooperarea în materie de informare privind protecția infrastructurilor critice la nivelul UE. CIWIN ar trebui, în special, să asigure un schimb de informații sigur și structurat și să permită astfel utilizatorilor să își însușească cele mai bune practici din alte state membre în mod rapid și eficient, precum și să permită statelor membre să utilizeze sistemul de alertă rapidă privind PIC.

5.2. Valoarea adăugată a contribuției comunitare, compatibilitatea propunerii cu alte instrumente financiare și eventuala sinergie

Cu toate că este de responsabilitatea fiecărui stat membru să protejeze infrastructura critică aflată sub jurisdicția sa, nu se poate pune în aplicare, cu siguranță, decât la nivel european o platformă de schimb de informații transfrontalieră, care acoperă întreaga UE și care garantează faptul că informațiile sunt disponibile pentru toate statele membre care ar putea avea nevoie de ele. Niciun stat membru nu poate garanta singur un schimb paneuropean de informații sau un schimb de alerte rapide. Prin urmare, este clar că o acțiune la nivel european aduce valoarea adăugată a coordonării informațiilor care ar putea fi deja disponibile, fără a fi însă puse în comun cu ceilalți. Numai o abordare europeană poate asigura egalitatea de tratament a statelor membre care doresc să schimbe și să primească informații, o cooperare care să nu discrimineze statele membre pe criteriu geografic și o transmisie reală a informațiilor către cei care doresc să o primească.

5.3. Obiective, rezultate preconizate și indicatorii aferenți propunerii în contextul gestionării pe activități

Obiectivul specific al rețelei CIWIN este să accelereze definirea măsurilor corespunzătoare, cu scopul de a facilita schimbul celor mai bune practici, precum și să servească drept mijloc de transmitere a amenințărilor și a alertelor imediate într-un mod sigur. Acest sistem ar trebui să garanteze faptul că persoanele potrivite obțin informațiile adecvate la momentul oportun.

Crearea rețelei CIWIN a făcut obiectul Comunicării privind Programul european pentru protecția infrastructurilor critice, iar CIWIN, ca instrument informatic, se numără printre obiectivele operaționale ale EPCIP. Cu toate acestea, (sub-)obiectivul operațional pe care CIWIN intenționează să îl atingă poate fi descris după cum urmează:

- furnizarea unui instrument informatic care să faciliteze cooperarea dintre statele membre în materie de PIC, să ofere o alternativă eficientă și rapidă la metodele deseori îndelungate de căutare a informațiilor și care să ofere statelor membre posibilitatea de a comunica direct și de a încărca informațiile pe care le consideră pertinente.

5.4. Metoda de implementare (cu titlu indicativ)

( Gestionare centralizată

( direct de către Comisie

( indirect, prin delegare către:

( agenții executive

( organisme înființate de către Comunități, astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar

( organisme naționale din sectorul public/organisme naționale în serviciul public

( Gestiune comună sau descentralizată

( împreună cu state membre

( împreună cu țări terțe

( Gestionare în comun cu organizații internaționale (a se specifica)

Observații:

6. MONITORIZARE ȘI EVALUARE

6.1. Sistem de monitorizare

Ar trebui utilizați următorii indicatori în vederea evaluării progreselor realizate de CIWIN:

- numărul statelor membre care participă la sistemul CIWIN (acesta ar trebui utilizat de minim 20 de state membre pentru a fi considerat o reușită);

- nivelul de confidențialitate a informațiilor schimbate (statele membre introduc în sistem doar informații neclasificate sau și informații clasificate?);

- grupurile de experți din domeniul PIC folosesc CIWIN drept instrument principal de schimb de opinii pentru a-și îndeplini obiectivele (de exemplu, definirea criteriilor de identificare a infrastructurii critice în anumite sectoare)?

6.2. Evaluare

6.2.1. Evaluarea ex ante

După încheierea perioadei de probă (proiect-pilot CIWIN) în 2009, Comisia va trimite chestionare succinte autorităților statelor membre pentru a evalua nivelul de satisfacție al acestora în privința sistemului și pentru a verifica dacă acesta contribuie la obiectivele generale ale inițiativei CIWIN (și propuneri privind adăugarea eventuală a unor funcții noi sau eliminarea celor care nu funcționează corect).

În plus, s-a realizat o evaluare a riscului, care este anexată prezentei propuneri.

6.2.2. Măsuri luate în urma unei evaluări intermediare/ex-post (lecții învățate din experiențe anterioare similare)

Principalul dispozitiv de monitorizare și evaluare ar trebui să se axeze pe principiul „satisfacția clientului”.

- Sistemul funcțional ar trebui revizuit ulterior de Comisie la fiecare 3 ani. Revizuirea Comisiei se bazează pe opiniile statelor membre obținute în cadrul reuniunilor periodice ale punctelor de contact PIC.

6.2.3. Condițiile și frecvența evaluărilor viitoare

CIWIN va fi evaluat în funcție de indicatorii enumerați la punctul 6.1, după primii 3 ani de la creare.

7. MăSURI ANTIFRAUDă

Protejarea intereselor financiare ale Comunității și combaterea fraudelor și a ilegalităților fac parte integrantă din prezenta decizie.

Monitorizarea administrativă a contractelor și plăților vor fi de responsabilitatea serviciului competent din cadrul Comisiei. Fiecare operațiune finanțată în temeiul prezentei decizii va fi supravegheată în toate etapele ciclului proiectului de serviciile competente ale Comisiei. Supravegherea va ține seama de obligațiile contractuale, precum și de principiul analizei cost-beneficiu și cel al bunei gestiuni financiare.

În plus, acordurile sau contractele încheiate în conformitate cu prezenta decizie vor prevedea în mod expres o monitorizare a cheltuielilor autorizate în cadrul proiectelor/programelor și desfășurarea adecvată a activităților, un control financiar efectuat de Comisie, inclusiv de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum și audituri efectuate de Curtea de Conturi, dacă este necesar, la fața locului. Acestea vor permite Comisiei (OLAF) să efectueze verificări și inspecții la fața locului în conformitate cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri.

Se va acorda o atenție deosebită naturii cheltuielilor (eligibilitatea cheltuielilor), respectării bugetelor (cheltuielile reale) și verificării informațiilor justificative și a documentației pertinente (dovezi ale cheltuielilor).

8. DETALII PRIVIND RESURSELE

8.1. Obiectivele propunerii din perspectiva costurilor financiare

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

(18) (19) Funcționari sau angajați temporari[11] (XX 01 01)+ | (20) AD | (21) 0,5 | (22) 0,5 | (23) 0,5 | (24) 0,5 | (25) 0,5 |

AST | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 | 0,5 |

Personal finanțat[12] prin articolul XX 01 02 |

Alte tipuri de personal[13] finanțat prin articolul XX 01 04/05 |

TOTAL | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 |

8.2.2. Descrierea sarcinilor care decurg din acțiune

Principala atribuție a funcționarilor va fi aceea de administrator CIWIN. Prin urmare, funcționarii Comisiei vor fi responsabili de configurarea soluției; aceștia vor gestiona cererile de creare de spații dinamice, vor fi însărcinați cu crearea acestora și suprimarea spațiilor neutilizate sau abandonate. Rolul de administrator va fi rezervat Comisiei.

8.2.3. Originea resurselor umane (statutare)

( Posturi alocate în prezent pentru managementul programului, care urmează să fie înlocuite sau prelungite

( Posturi prealocate în cadrul exercițiului financiar APS/PDB pentru anul n

( Posturi de solicitat în cadrul următoarei proceduri APS/PDB

( Posturi de redistribuit pe baza resurselor existente în cadrul serviciului în cauză (redistribuire internă)

( Posturi necesare pentru anul n, dar care nu sunt prevăzute în cadrul APS/PDB pentru anul în cauză

8.2.4. Alte cheltuieli administrative incluse în suma de referință (XX 01 04/05 – Cheltuieli de gestiune administrativă)

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linie bugetară (numărul și rubrica) | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | TOTAL |

- intra muros |

- extra muros |

8.2.5. Costul financiar al resurselor umane și costuri conexe neincluse în suma de referință.

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Tip de resurse umane | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

Funcționari și agenți temporari (XX 01 01) | 0, 117 | 0, 117 | 0,117 | 0,117 | 0,117 |

Personal finanțat prin articolul XX 01 02 (auxiliari, END, agenți contractuali etc.) (a se preciza linia bugetară) |

Costul total al resurselor umane și costuri conexe (neincluse în suma de referință) | 0,117 | 0,117 | 0,117 | 0,117 | 0,117 |

Calcul – Funcționari și agenți temporari |

A se vedea punctul 8.2.1. |

Calcul – Personal finanțat în temeiul articolului XX 01 02 |

Nu se aplică. |

2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | TOTAL |

XX 01 02 11 01 – Misiuni | 0,01 | 0,01 | 0,01 | 0,01 | 0,01 | 0,05 |

XX 01 02 11 02 – Reuniuni și conferințe | 0,005 | 0,005 | 0,005 | 0,005 | 0,005 | 0,025 |

Totalul cheltuielilor administrative, altele decât resursele umane și costurile conexe (neincluse în suma de referință) | 0,015 | 0,015 | 0,015 | 0,015 | 0,015 | 0,075 |

Calcul – Alte cheltuieli administrative care nu sunt incluse în suma de referință |

Nu se aplică. |

[1] JO C , , p. .

[2] JO C , , p. .

[3] 14894/04.

[4] COM (2006) 786 final.

[5] Credite diferențiate.

[6] Cheltuieli care nu intră sub incidența capitolului xx 01 din titlul xx în cauză.

[7] Cheltuieli care intră sub incidența articolului xx 01 04 din titlul xx.

[8] Cheltuieli care intră sub incidența capitolului xx 01, cu excepția articolelor xx 01 04 sau xx 01 05.

[9] A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[10] Astfel cum este descris în secțiunea 5.3.

[11] Ale cărui costuri NU sunt acoperite de suma de referință

[12] Ale cărui costuri NU sunt acoperite de suma de referință

[13] Ale cărui costuri sunt incluse în suma de referință

[14] Este necesar să se facă trimitere la fișa financiară legislativă specifică a agenției (agențiilor) executive în cauză.

[15] A se preciza tipul de comitet și grupul din care acesta face parte.

52008PC0676