21.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 286/75

(1)

Transferul solicitanților de protecție internațională în Grecia în temeiul Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) (denumit în continuare „Regulamentul Dublin”) a fost suspendat de către statele membre începând cu 2011, ca urmare a două hotărâri pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și, respectiv, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) (2), în care s-a constatat că sistemul elen de azil prezenta deficiențe care au condus la o încălcare a drepturilor fundamentale ale solicitanților de protecție internațională transferați din alte state membre în Grecia în temeiul Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului (3).

(2)

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a monitorizat situația din Grecia, de la pronunțarea hotărârii în cauza M.S.S. împotriva Belgiei și a Greciei de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2011, pe baza rapoartelor privind progresele înregistrate pe care Grecia trebuie să le prezinte ca dovadă a executării hotărârii judecătorești și pe baza dovezilor din partea ONG-urilor și a organizațiilor internaționale, cum ar fi Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), care își desfășoară activitatea în Grecia.

(3)

Ca urmare a hotărârii M.S.S, Grecia s-a angajat să își reformeze sistemul de azil pe baza unui plan național de acțiune privind reforma azilului și gestionarea migrației, care a fost prezentat în august 2010 și revizuit în ianuarie 2013 (denumit în continuare „planul de acțiune elen”). La 1 octombrie 2015, Grecia a prezentat Consiliului o foaie de parcurs privind punerea în aplicare a mecanismului de transfer și a hotspoturilor, care descrie, de asemenea, anumite acțiuni cărora ar trebui să li se acorde prioritate pentru a se asigura punerea în aplicare a celorlalte acțiuni care au fost convenite în materie de azil și de primire.

(4)

În același timp, actuala criză a refugiaților și a migrației continuă să pună o presiune asupra sistemelor de azil și de migrație din Grecia, dat fiind că aceasta este țara principală de primă intrare pe ruta est-mediteraneeană. Din luna ianuarie până la 12 septembrie 2016, au sosit neregulamentar în Grecia 165 202 migranți (4). Chiar dacă Declarația UE-Turcia (5) a condus la o scădere semnificativă a numărului de sosiri zilnice în Grecia din Turcia (6), aceasta a generat și noi responsabilități în sarcina autorităților elene. În plus, situația din Grecia s-a modificat semnificativ și în urma închiderii de facto a rutei Balcanilor de Vest, resortisanții țărilor terțe fiind astfel împiedicați să își continue călătoria. În consecință, 60 528 de resortisanți din țări terțe care au intrat neregulamentar în Grecia au rămas blocați în această țară (7). În același timp, mecanismele de transfer nu au fost încă puse în aplicare pe deplin de statele membre și au eliberat doar parțial Grecia de presiunea cu care se confruntă (8).

(5)

La 10 februarie 2016, Comisia a adresat Republicii Elene o primă recomandare privind măsurile de urgență pe care trebuie să le ia Grecia în vederea reluării transferurilor în temeiul Regulamentului Dublin (denumită în continuare „prima recomandare”) (9). La 15 iunie 2016, Comisia a adresat Republicii Elene o a doua recomandare privind măsurile de urgență pe care trebuie să le ia Grecia în vederea reluării transferurilor în temeiul Regulamentului Dublin (denumită în continuare „a doua recomandare”) (10). În recomandări se concluziona că situația din Grecia trebuia în continuare să fie îmbunătățită considerabil înainte ca o nouă evaluare să poată fi făcută de către Comisie cu privire la posibilitatea reluării transferurilor către Grecia în temeiul Regulamentului Dublin.

(6)

La 14 iulie 2016, Comisia a primit din partea Greciei informații care alcătuiau o imagine generală asupra situației solicitanților de azil în Grecia și a progreselor înregistrate cu privire la chestiunile nesoluționate identificate în cea de a doua recomandare.

(7)

Autoritățile elene au primit 28 752 de cereri de azil în perioada 1 ianuarie-18 septembrie 2016. La 1 septembrie 2016, Grecia a informat Comisia despre încheierea cu succes a „exercițiului de preînregistrare” care începuse la 8 iunie 2016 (11). Scopul acestui exercițiu a fost de a înregistra toți resortisanții țărilor terțe care sosiseră în mod neregulamentar în Grecia înainte de 20 martie 2016 și care își exprimaseră dorința de a solicita protecție internațională, dar care nu fuseseră încă direcționați către procedura de azil de către autoritățile elene. Potrivit informațiilor disponibile (12), autoritățile elene au preînregistrat 27 592 de persoane pe continent în lunile iunie și iulie 2016 ca solicitanți de azil care urmau să depună o cerere în acest sens. Procesul de depunere a acestor cereri a început la 1 septembrie 2016. De la 20 martie până la 18 septembrie 2016, alte 15 253 de persoane au fost preînregistrate pe insule, din care 6 298 au depus deja o cerere de azil.

(8)

Prin scrisoarea din 19 septembrie 2016, Grecia a furnizat Comisiei informații suplimentare referitoare la situația de ultimă oră a solicitanților de azil în Grecia și la progresele pe care le-a făcut pentru a-și reforma sistemul de azil. Grecia și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la o posibilă reluare a transferurilor efectuate în temeiul Regulamentului Dublin, având în vedere numărul actual de migranți blocați în Grecia, majoritatea acestora fiind în prezent direcționați către procedura de azil, și provocările cu care se confruntă în punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia. De asemenea, Grecia a subliniat că numărul de transferuri din Grecia către alte state membre rămâne cu mult sub nivelul prevăzut în deciziile de transfer.

(9)

Comisia a constatat progresele pe care le-a făcut Grecia pentru a asigura transpunerea în legislația națională a noilor dispoziții din Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului (13) reformată privind procedurile de azil și a unor dispoziții din Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului (14) reformată privind condițiile de primire. O nouă lege (Legea 4375/2016) a fost adoptată de Parlamentul elen la 3 aprilie 2016, dar nu toate dispozițiile au intrat în vigoare (15). La 22 iunie 2016, Parlamentul a aprobat un proiect de modificare a Legii 4375/2016, care, printre altele, a modificat dispozițiile referitoare la componența comitetelor de apel și la dreptul solicitanților de azil la o audiere în fața acestor comitete (Legea 4399/2016) (16). La 31 august 2016, Parlamentul Greciei a adoptat, de asemenea, o lege privind copiii refugiați cu vârstă școlară care se află în Grecia (Legea 4415/2016) (17).

(10)

De la adoptarea celor două recomandări, Grecia și-a mărit în mod semnificativ capacitatea totală de primire, atât a migranților aflați în situație neregulamentară, cât și a solicitanților de protecție internațională. Potrivit informațiilor comunicate zilnic de autoritățile elene, la 14 septembrie 2016 existau 62 987 de locuri disponibile în centre de primire temporară, atât pentru migranții în situație neregulamentară, cât și pentru solicitanții de protecție internațională din Grecia (18). La 14 iulie 2016, Grecia a informat Comisia că este „în măsură să ofere adăpost, hrană și toate serviciile de bază pentru marea majoritate a migranților în situație neregulamentară și a solicitanților de azil blocați în Grecia” și că se angajează să „furnizeze un standard de viață corespunzător pentru întreaga populație de refugiați”.

(11)

În plus, la data de 14 iulie, Grecia a furnizat informații cu privire la intenția de a spori capacitatea de cazare pentru solicitanții vulnerabili, în special pentru minorii neînsoțiți. Grecia intenționa să creeze încă 700 de locuri până la sfârșitul verii, în plus față de cele 622 de locuri care existau în iulie, și, cu sprijin financiar din partea UE, să utilizeze spații separate în amplasamentele existente, până la identificarea de noi amplasamente pentru minorii neînsoțiți. Însă obiectivul nu a fost atins: la 19 septembrie 2016, Grecia a informat Comisia că dispune de 891 de locuri în adăposturi pentru minorii neînsoțiți. Aceste centre sunt pline în prezent și există o listă de așteptare pentru 1 487 de minori neînsoțiți care trebuie plasați în centre adecvate (19). Prin urmare, progresele sunt lente în acest domeniu și este clar că Grecia trebuie să își intensifice eforturile pentru a se asigura că dispune de un număr corespunzător de centre de primire pentru minorii neînsoțiți și pentru a răspunde cererii de cazare a acestora.

(12)

În plus, există în continuare provocări importante în ceea ce privește persoanele nou sosite în insulele din Marea Egee. Capacitatea maximă de primire este în continuare de 7 450 de locuri, în timp ce numărul total de migranți înregistrați pe insule era, la data de 27 septembrie 2016, de 13 863 de persoane. Ritmul redus, deși continuu, de sosire a migranților generează preocupări în materie de siguranță, securitate și igienă și creează condiții inadecvate pentru grupurile vulnerabile.

(13)

În plus, majoritatea centrelor din Grecia sunt doar temporare, iar unele centre asigură doar condițiile de primire de bază pentru cei cazați, cum ar fi hrană, apă, salubritate și îngrijiri medicale de bază. Acest lucru poate fi suficient pentru o perioadă foarte scurtă de timp, până când persoanele pot fi mutate în centre mai bune, însă unele centre sunt încă departe de a îndeplini cerințele prevăzute în Directiva 2013/33/UE privind condițiile de primire pentru solicitanții de protecție internațională.

(14)

În ianuarie 2016, Comisia și UNHCR au semnat un acord de delegare pentru o sumă totală de 80 de milioane EUR pentru a crea 20 000 de locuri de cazare deschise (sisteme de închiriat apartamente, bonuri valorice pentru hoteluri și familii-gazdă), în principal pentru solicitanții de protecție internațională care sunt eligibili pentru transfer (20). Acordul de delegare a fost revizuit în iulie 2016 pentru a include în sistemul de cazare și posibilitatea de a crea locuri în amplasamente gestionate de UNHCR și pentru a clarifica în text faptul că grupul-țintă al sistemului de cazare cuprinde nu numai candidații pentru transfer, ci și alte categorii de solicitanți de azil. Începând din luna iunie, numărul locurilor de cazare disponibile a crescut semnificativ (cu aproximativ 5 600). Din cele 20 000 de locuri alocate în decembrie 2015 de UNHCR pentru solicitanții eligibili pentru transfer în cadrul sistemului de închiriere, la 19 septembrie erau disponibile 12 045 de locuri, dintre care 3 404 locuri în hoteluri/clădiri întregi, 6 559 de locuri în apartamente, 385 de locuri în familii-gazdă și 507 locuri în centre special amenajate pentru minorii neînsoțiți (21).

(15)

Rezultă din cele de mai sus că Grecia trebuie să continue să facă progrese în ceea ce privește crearea unui număr suficient și adecvat de locuri de cazare în capacități de primire permanente și deschise, speciale pentru solicitanții de azil, la standarde corespunzătoare. Potrivit informațiilor furnizate de Grecia în scrisoarea din 25 august, capacitatea totală planificată a celor 39 de amplasamente permanente din partea continentală este estimată la aproximativ 32 700 de locuri. În scrisoarea din 19 septembrie, Grecia a afirmat că au fost identificate și vor fi renovate integral aceste noi amplasamente în care se asigură condiții de trai decente în conformitate cu standardele UE. Este imperativ ca Grecia să pună efectiv în aplicare aceste planuri, în regim de urgență și, având în vedere faptul că anumite centre temporare vor fi transformate în centre permanente, se menține și o capacitate suficientă în ceea ce privește spațiile temporare, pentru a se răspunde unui eventual deficit de capacitate rezultat din afluxuri neașteptate. Mai mult, așa cum s-a solicitat în a doua recomandare, este necesar ca autoritățile elene să furnizeze date mai exacte cu privire la capacitatea de primire și o evaluare cuprinzătoare și actualizată în mod continuu a nevoilor în ceea ce privește capacitatea totală de primire și natura acesteia.

(16)

S-au observat îmbunătățiri substanțiale în ceea ce privește înființarea oficiilor regionale pentru azil. Legislația Greciei prevede instituirea de oficii regionale pentru azil în regiunile Attica, Salonic, Tracia, Epir, Tesalia, Grecia de Vest, Creta, Lesbos, Chios, Samos, Leros și Rodos (22). De asemenea, printr-o decizie a directorului Serviciului pentru azil se pot înființa unități de azil autonome pentru a se acoperi nevoile din ce în ce mai mari ale Serviciului pentru azil. În prezent funcționează opt oficii regionale, și anume cele din regiunile Attica, Tracia, Salonic, Lesbos, Samos și Rodos. În plus, au fost instituite două unități de azil suplimentare în Chios și Kos, numărul total al unităților de azil ajungând la cinci. După cum prevede legea, încă trei oficii regionale pentru azil urmează să devină operaționale în regiunile Kos, Epir (Ioannina), Creta (Heraklion) și Tesalia (Volos). În plus, unitatea de azil din Grecia Occidentală (Patras) trebuie să fie transformată în oficiu regional pentru azil. În Alimos a fost creată o unitate specială pentru transferuri, care este operațională din 26 septembrie 2016.

(17)

În rapoartele lor, autoritățile elene au informat Comisia, de asemenea, că în vederea măririi capacității de prelucrare a Serviciului pentru azil, se recrutează în prezent personal suplimentar. Potrivit informațiilor transmise la data de 14 iulie 2016, Serviciul pentru azil avea în acel moment 350 de angajați, de două ori mai mulți decât în 2015. O treime dintre aceștia sunt angajați cu contracte pe perioadă determinată, finanțate din diferite surse din UE și SEE. Parlamentul elen a aprobat crearea a 300 de noi posturi a permanente, care urmează să fie ocupate în cursul lunilor următoare. Acest număr se adaugă personalului angajat pe perioadă determinată de către UNHCR și experților din statele membre detașați în prezent la Serviciul elen pentru azil prin intermediul Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru o perioadă determinată de timp.

(18)

Pentru a trata cererile de azil depuse de solicitanții de azil preînregistrați recent, Serviciul pentru azil intenționează să recruteze treptat, de la mijlocul lunii septembrie și până la jumătatea lunii noiembrie, 177 de persoane pentru a spori capacitatea de înregistrare și de prelucrare a cererilor, astfel: 56 de agenți vor înregistra solicitanți eligibili pentru transfer, 25 de agenți vor înregistra cereri care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului Dublin, 7 agenți vor trata cazurile vădit neîntemeiate în cadrul unei proceduri accelerate, 60 de agenți vor înregistra și prelucra cererile de protecție internațională în cadrul procedurii ordinare, iar 29 de agenți vor îndeplini diverse sarcini administrative și de natură statistică.

(19)

Având în vedere creșterea considerabilă a numărului de solicitanți de azil direcționați către procedura de azil în Grecia, este clar că efectivele actuale și cele planificate ale Serviciului pentru azil sunt încă departe de a atinge nivelul efectivelor necesare pentru prelucrarea cazurilor actuale și eventual a celor viitoare în mod adecvat, în special întrucât Grecia a anunțat în luna iulie că examinarea cererilor depuse ar putea dura până la trei ani. Autoritățile elene au precizat, în scrisoarea din 14 iulie 2016, că nu este fezabilă o creștere mai rapidă a personalului din cauza lipsei angajaților cu experiență care să formeze, să îndrume și să supravegheze personalul nou recrutat. Cu toate acestea, ar fi important să se asigure suplimentarea considerabilă a personalului și a resurselor materiale de care beneficiază Serviciul pentru azil pentru ca acesta să poată prelucra numărul tot mai mare de cereri de azil. În acest scop, ar trebui realizată o evaluare completă și continuă a nevoilor, care să țină seama de numărul de cereri de azil care sunt în curs de soluționare și care pot fi tratate de Serviciul elen pentru azil în orice moment și de numărul de angajați de care este nevoie sau se presupune că va fi nevoie pentru a prelucra respectivele cereri. Acest lucru va permite nu numai estimarea resurselor umane necesare pentru Serviciul pentru azil, ci și evaluarea modului în care Comisia, agențiile sale și statele membre ar putea acorda asistență Greciei în ceea ce privește tratarea acestor cereri într-un termen mai scurt.

(20)

În conformitate cu hotărârea M.S.S, solicitanții de azil trebuie să aibă un acces efectiv la căi de atac împotriva unei decizii negative cu privire la cererea lor. În această privință s-au realizat progrese importante. Legea 4375/2016, adoptată în aprilie 2016, a instituit Autoritatea de apel și comitetele de apel. Ar trebui înființate un număr adecvat de comitete de apel, astfel încât Autoritatea de apel să fie pe deplin operațională până la sfârșitul anului 2016.

(21)

Recent adoptata Lege 4399/2016 instituie noi comitete de apel. Acestea sunt responsabile de examinarea tuturor căilor de atac depuse începând cu 24 iunie 2016 împotriva deciziilor emise de Serviciului elen pentru azil. Ca o prioritate, comitetele de apel se concentrează în principal pe cazurile introduse în insulele grecești, astfel încât să contribuie la punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia. Primele decizii ale noilor comitete de apel au fost emise la jumătatea lunii august. În prezent, există cinci astfel de comitete. Legea 4399/2016 a modificat, de asemenea, structura acestor comitete care sunt alcătuite în prezent din trei membri: doi judecători din cadrul Tribunalului administrativ și un cetățean grec cu pregătire și experiență relevantă, care urmează să fie propus de UNHCR sau de Comitetul național pentru drepturile omului.

(22)

Comitetele de apel anterioare, care au fost create pentru a soluționa căile de atac restante în materie de azil din Grecia, au primit inițial un mandat suplimentar, și anume de a soluționa, pe lângă căile de atac privind fondul deciziilor adoptate în primă instanță, și căile de atac împotriva deciziilor întemeiate pe considerente de admisibilitate, ca parte a Declarației UE-Turcia. Crearea, în luna iunie, a unor de noi comitete de apel ar trebui să ușureze sarcina celor 20 de comitete de apel responsabile de soluționarea căilor de atac restante, permițându-le să accelereze ritmul acestor proceduri restante.

(23)

S-au înregistrat progrese suplimentare cu privire la numărul mare de căi de atac restante introduse în temeiul „vechii proceduri” reglementate prin Decretul prezidențial 114/2010. La data de 21 septembrie 2016 existau aproximativ 8 075 de cazuri restante (în scădere față de un total de aproximativ 51 000 de cazuri considerate restante la începutul anului 2013 și față de aproximativ 13 975 de cazuri restante în iunie 2016). Autoritățile elene au acordat permise în scopuri umanitare persoanelor care au așteptat o perioadă lungă de timp soluționarea cererilor de azil depuse și care erau eligibile pentru a obține permise de ședere din motive umanitare sau din alte motive excepționale, în conformitate cu Legea elenă 4375/2016. Permisele de ședere se eliberează pentru o perioadă de doi ani și pot fi reînnoite (23). Titularii acestor permise au aceleași drepturi și beneficii ca persoanele cărora li s-a acordat statutul de protecție subsidiară în Grecia (24), nemaifiind considerați solicitanți de azil. În cazul unora dintre căile de atac restante, se examinează totuși cererea pe fond. În pofida progreselor considerabile realizate de la prima recomandare, Grecia ar trebui să își continue eforturile de a finaliza soluționarea căilor de atac restante, pentru a se asigura că solicitanții care au depus o cale de atac care nu a fost soluționată au posibilitatea de a-și exercita dreptul la o cale de atac eficientă.

(24)

Având în vedere creșterea semnificativă a numărului de cereri depuse în Grecia de la punerea în practică a Declarației UE-Turcia, este cu atât mai important să existe o autoritate de apel care să dispună de tot personalul necesar și să aibă capacitatea de a face față creșterii semnificative prevăzute a numărului de căi de atac. Ar trebui să se efectueze o evaluare continuă a nevoilor, de asemenea, pe baza numărului de căi de atac care sunt în curs de soluționare la diferitele organisme de soluționare a căilor de atac și care probabil că vor fi soluționate de către acestea.

(25)

În noua lege (Legea 4375/2016) sunt incluse prevederi privind furnizarea de asistență juridică gratuită pentru solicitanți în etapa căilor de atac. Cu toate acestea, nu au fost luate toate măsurile de punere în aplicare a acestei legi. La 9 septembrie 2016, a fost adoptată o decizie ministerială de punere în aplicare a prevederii privind asistența juridică gratuită din Legea 4375/2016 și, potrivit autorităților elene, după adoptarea deciziei ar trebui adoptate rapid toate măsurile necesare pentru a oferi asistență juridică gratuită în Grecia tuturor solicitanților în etapa căilor de atac. Fondurile destinate punerii în aplicare a asistenței juridice gratuite au fost asigurate prin intermediul programelor naționale derulate în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI). În plus, în cadrul finanțării FAMI de asistență de urgență, UNHCR a beneficiat de un acord de grant în valoare totală de 30 de milioane EUR (25). UNHCR folosește această finanțare, printre altele, pentru a oferi asistență juridică gratuită solicitanților de protecție internațională în etapa căilor de atac, până la începutul anului 2017, când urmează ca autoritățile elene să pună în aplicare propriul sistem de asistență judiciară gratuită. La 19 septembrie, Grecia a informat Comisia că, până la începutul anului 2017, va fi întocmită lista avocaților, care va fi gestionată de Serviciul pentru azil. Grecia ar trebui să adopte fără întârziere măsurile necesare pentru garantarea dreptului la asistență juridică gratuită în cadrul procedurii de azil.

(26)

Noua lege 4375/2016 prevede instituirea Direcției de primire și a Direcției de integrare socială, ambele incluzând servicii specializate pentru primirea și integrarea minorilor neînsoțiți în cadrul Ministerului de Interne și Reconstrucție Administrativă, inclusiv asigurarea unui reprezentant. Cu toate acestea, autoritățile elene nu au adoptat încă măsuri de punere în aplicare pentru a se asigura că minorii neînsoțiți beneficiază de garanții procedurale și de condiții de primire corespunzătoare. Deși guvernul elen a adoptat deja o decizie ministerială în ceea ce privește evaluarea vârstei minorilor neînsoțiți care solicită azil (26), trebuie să se adopte și un decret prezidențial, care să includă dispoziții privind un sistem eficient de tutelă.

(27)

ONG-urile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că mulți copii din Grecia nu au acces la educație. S-au înregistrat progrese în acest sens, prin adoptarea, în august 2016, a Legii 4415/2016, care are ca scop, printre altele, să le asigure sprijin psihosocial și educațional copiilor ai căror părinți sunt solicitanți de azil, precum și o integrare fără dificultăți în sistemul de învățământ din Grecia a celor care vor rămâne în Grecia, în urma unei perioade de tranziție, pregătitoare. Este esențial ca acest cadru juridic să fie pus în aplicare în mod eficient și integral, în regim de urgență. În plus, potrivit unor ONG-uri, situația minorilor neînsoțiți este în general precară, unele organizații invocând faptul că aceștia sunt încă ținuți în centre de cazare a străinilor luați în custodie publică, pentru perioade îndelungate, în locuri insalubre și aglomerate, fără a avea un reprezentant sau acces la asistență judiciară, până când li se găsește o cazare adecvată (27). Astfel cum se menționează în considerentul 11, lipsa de facilități de cazare adecvate pentru minori este o problemă importantă care trebuie remediată urgent.

(28)

Comisia Europeană a acordat fonduri substanțiale Greciei pentru a o sprijini în eforturile de a-și aduce sistemul de management în materie de azil la nivelul standardelor Uniunii Europene. De la începutul anului 2015, Greciei i-au fost alocate peste 352 de milioane EUR cu titlu de asistență de urgență prin intermediul fondurilor pentru afaceri interne [FAMI și Fondul pentru securitate internă (FSI)], fie direct autorităților elene, fie prin intermediul agențiilor Uniunii și al organizațiilor internaționale care operează în Grecia. Din această sumă, aproximativ 90 de milioane EUR au fost atribuite în mod direct autorităților elene în iulie 2016 pentru a consolida capacitatea acestora de a îmbunătăți condițiile de trai și de a furniza servicii de asistență medicală primară în centrele de cazare pentru refugiați, precum și de a le oferi servicii de primire și de asistență medicală migranților. Organizațiile umanitare partenere primesc, de asemenea, o finanțare substanțială (aproximativ 198 de milioane EUR) prin instrumentul de sprijin de urgență, recent instituit, care vizează să acopere nevoile umanitare de bază ale migranților și ale refugiaților. Această finanțare contribuie la punerea în aplicare a unui plan de intervenție de urgență elaborat împreună cu Comisia, autoritățile elene și părțile interesate relevante, pentru a aborda la fața locului actuala situație umanitară și punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia.

(29)

Asistența de urgență se adaugă la suma de 509 milioane EUR alocată Greciei pentru perioada 2014-2020 prin intermediul programelor sale naționale din cadrul FAMI și FSI, Grecia devenind astfel primul stat membru al UE care a beneficiat de fonduri UE pentru afaceri interne.

(30)

Grecia ar trebui să se asigure că aceste resurse financiare sunt utilizate în modul cel mai eficient și mai eficace cu putință și fără întârziere. În acest scop, ar trebui finalizată de urgență actuala revizuire a programelor naționale ale Greciei din cadrul fondurilor pentru afaceri interne (FAMI, FSI), pentru a le adapta la noile priorități. Revizuirea programului național FAMI este aproape încheiată, rămânând câteva chestiuni nesoluționate care trebuie abordate înainte de procesul de aprobare, care urmează a fi lansat în curând. În ceea ce privește revizuirea programului național FSI, care este mai puțin avansată, ar trebui prezentată de urgență Comisiei o versiune revizuită a programului, pentru consultare formală. În ceea ce privește autoritatea responsabilă cu gestionarea acestor fonduri, care a fost transferată din cadrul Ministerului de Interne și Reconstrucție Administrativă în cadrul Ministerului Economiei, Dezvoltării și Turismului, Grecia ar trebui să notifice acum, fără întârzieri suplimentare, încheierea procedurii de desemnare oficială a noii autorități responsabile, în conformitate cu cerințele stabilite în temeiul juridic.

(31)

După cum s-a recunoscut în Comunicarea Comisiei din 4 martie 2016 intitulată „Înapoi la Schengen” (28), asigurarea unei bune funcționări a sistemului Dublin reprezintă o parte indispensabilă a unor eforturi mai ample necesare pentru a stabiliza politica în materie de azil, migrație și frontiere. În urma acestor eforturi, spațiul Schengen ar trebui să funcționeze normal. Prin urmare, este important ca Grecia să ia de urgență măsurile restante identificate în prezenta recomandare. În același timp, reformarea Regulamentului Dublin, astfel cum a fost propusă de Comisie (29), bazată pe obiectivul de solidaritate și de repartizare echitabilă a sarcinilor între statele membre, ar trebui să reprezinte o prioritate. Negocierile cu privire la această propunere sunt în curs.

(32)

Rapoartele transmise cu regularitate de Grecia cu privire la progresele realizate în ceea ce privește desfășurarea acestor acțiuni și alte elemente pertinente, cum ar fi informațiile care urmează să fie furnizate de UNCHR și de alte organizații relevante, vor fi esențiale pentru a se stabili în mod corect dacă sunt îndeplinite condițiile necesare pentru ca statele membre să reia transferurile individuale către Grecia în temeiul Regulamentului Dublin, ținându-se seama de faptul că volumul transferurilor și categoriile de persoane transferate ar trebui să corespundă progreselor realizate în mod concret. După cum se prevede în prezenta recomandare, Grecia ar trebui să prezinte, până la 31 octombrie 2016, un raport actualizat.

(33)

Comisia recunoaște progresele importante realizate de Grecia, cu sprijinul Comisiei, al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), al statelor membre și al organizațiilor internaționale și neguvernamentale (ONG-uri), în ceea ce privește îmbunătățirea funcționării sistemului său de azil de la adoptarea celor două recomandări. Grecia a depus eforturi considerabile pentru a institui structuri instituționale și juridice esențiale pentru buna funcționare a sistemului de azil. Comisia recunoaște, în special, faptul că Grecia a luat măsuri importante pentru a canaliza cea mai mare parte a migranților aflați în situație neregulamentară către procedura de azil sau de returnare prin exercițiul de preînregistrare. De asemenea, Grecia și-a sporit atât capacitatea generală de primire, cât și capacitatea Serviciului pentru azil, a redus în mod semnificativ numărul de cazuri restante în etapa căilor de atac, a instituit noi comitete de apel și a adoptat un cadru juridic privind asistența juridică gratuită și accesul minorilor la învățământul public.

(34)

Cu toate acestea, Grecia se confruntă în continuare cu o situație dificilă în gestionarea numărului mare de noi solicitanți de azil, determinată în special de punerea în aplicare a exercițiului de preînregistrare și de sosirea continuă și neregulamentară de migranți, deși la niveluri mai reduse decât nivelurile înregistrate înainte de luna martie 2016. În plus, există alte măsuri importante care trebuie adoptate pentru a remedia deficiențele sistemice cu care se confruntă încă sistemul elen de azil, în special din cauza capacității insuficiente de primire. Pe baza progreselor înregistrate în continuare, o viitoare reluare a transferurilor către Grecia în temeiul Regulamentului Dublin ar trebui să țină seama de impactul pe care această situație dificilă îl are asupra funcționării globale a sistemului de azil și ar trebui, prin urmare, să înceapă treptat, analizându-se fiecare caz în parte. În acest sens, ar trebui să se evite situația în care Grecia este supusă unei poveri insuportabile.

(35)

Prezenta recomandare stabilește măsurile pe care autoritățile elene trebuie să le adopte sau să le susțină, astfel încât să se poată recomanda reluarea treptată a transferurilor efectuate în temeiul Regulamentului Dublin până la sfârșitul lunii decembrie 2016. Având în vedere acest obiectiv, Grecia ar trebui să adopte urgent toate măsurile stabilite în prezenta recomandare. Comisia intenționează să analizeze progresele realizate în acest sens și să emită noi recomandări în decembrie 2016. Comisia ar putea indica, prin aceste recomandări, domeniul de aplicare și natura pe care le consideră adecvate pentru un astfel de proces de reluare treptată a transferurilor efectuate în temeiul Regulamentului Dublin, ținând seama, în special, de nevoile specifice ale solicitanților vulnerabili și având în vedere modul în care procesul ar putea fi gestionat, în strânsă colaborare cu autoritățile elene.

(36)

Responsabilitatea de a decide asupra reluării transferurilor în cazuri individuale aparține exclusiv autorităților statelor membre sub controlul instanțelor, care pot face trimiteri preliminare la Curtea de Justiție cu privire la interpretarea Regulamentului Dublin,

(1)

Grecia ar trebui să își continue eforturile pentru a se asigura că există suficiente centre de primire pentru a-i caza pe toți solicitanții de protecție internațională de pe teritoriul său și că în toate aceste centre de primire se respectă standardele prevăzute în dreptul Uniunii, în special în Directiva 2013/33/UE, în ceea ce privește condițiile de primire. Grecia ar trebui, ca o prioritate absolută:

Grecia ar trebui, de asemenea, să se asigure că, pe lângă centrele permanente, există și un număr corespunzător de centre de primire deschise temporare care sunt puse la dispoziție sau care pot fi puse la dispoziție în cel mai scurt timp, pentru a permite cazarea, în condiții adecvate, a unor afluxuri neașteptate de solicitanți de protecție internațională și a persoanelor aflate în întreținerea lor.

Autoritățile elene ar trebui să efectueze o evaluare amplă a nevoilor în ceea ce privește capacitatea totală de primire, precum și natura acestei capacități și să actualizeze în permanență această evaluare în funcție de noile evoluții. Autoritățile elene ar trebui, de asemenea, să asigure gestionarea și coordonarea eficace și continuă a tuturor centrelor de primire, inclusiv a hotspoturilor, și să garanteze că ministerele de resort dispun de resurse adecvate în acest scop.

(2)

Grecia ar trebui să depună în continuare eforturi pentru a se asigura că toți solicitanții de protecție internațională au acces efectiv la procedura de azil, în special prin:

Evaluarea nevoilor, menționată la litera (a), ar trebui să fie actualizată în permanență și să conțină informații privind numărul de persoane recrutate.

(3)

Grecia ar trebui să își continue eforturile pentru a se asigura că sunt disponibile căi de atac efective pentru toți solicitanții de protecție internațională, în special prin asigurarea următoarelor aspecte:

Autoritățile elene ar trebui să identifice, pe baza evaluării complete și permanente a nevoilor, numărul de comitete de apel din cadrul noii Autorități de apel de care este nevoie pentru a examina toate căile de atac înaintate de solicitanții de protecție internațională, precum și resursele umane necesare pentru a asigura în continuare buna funcționare a comitetelor respective.

(4)

Grecia ar trebui să se asigure că este efectiv pus în practică cadrul juridic în materie de acces la asistență juridică gratuită și că toți solicitanții de azil beneficiază de asistența juridică necesară pentru controlul jurisdicțional al deciziilor administrative privind cererile de protecție internațională. În special, Grecia ar trebui:

(5)

Grecia ar trebui să asigure instituirea unor structuri adecvate pentru identificarea și tratarea solicitanților vulnerabili, inclusiv a minorilor neînsoțiți. În special, Grecia ar trebui:

(6)

Grecia ar trebui să se asigure că fondurile substanțiale din partea UE sunt pe deplin utilizate, în special prin mobilizarea fără întârziere a resurselor disponibile în temeiul programelor naționale FAMI și FSI și prin explorarea finanțării complementare din fondurile structurale. În acest context, Grecia ar trebui să finalizeze de urgență revizuirea în curs a programelor naționale, pentru a le adapta mai bine la noile priorități, și să trimită fără întârziere informații privind finalizarea procesului de desemnare oficială a noii autorități responsabile, în conformitate cu cerințele stabilite în temeiul juridic.

(7)

Greciei i solicită să prezinte, până la 31 octombrie 2016, un raport referitor la progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări și a recomandărilor din 15 iunie și 10 februarie 2016. Raportul ar trebui să includă, de asemenea, o descriere a acțiunilor întreprinse pentru remedierea deficiențelor nesoluționate, identificate în prezenta recomandare, inclusiv modul în care autoritățile elene au pus la dispoziție sau plănuiesc să pună la dispoziție resursele umane și materiale necesare menționate la punctele 1-5 din prezenta recomandare. Aceste rapoarte ar trebui, de asemenea, să conțină o descriere a evaluărilor continue ale nevoilor menționate la punctele 1-3 din prezenta recomandare. În plus, rapoartele ar trebui să includă următoarele informații: