2.6.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/3

(1)

La 8 septembrie 2009, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de inițiere”), inițierea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de fire de mare rezistență din poliester originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), Republica Coreea (denumită în continuare „Coreea”) și Taiwan (denumite în continuare „țările în cauză”).

(2)

Procedura a fost inițiată în urma unei plângeri depuse la data de 27 iulie 2009 de către Comitetul Internațional pentru Mătase Artificială și Fibre Sintetice (CIRFS) (denumit în continuare „reclamantul”), în numele unor producători de fire de mare rezistență din poliester care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 60 %, din producția totală de fire de mare rezistență din poliester a Uniunii. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile materiale rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei anchete.

(3)

Comisia a informat oficial producătorii reclamanți din Uniune, alți producători comunitari cunoscuți, producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii, alte părți cunoscute a fi interesate, precum și pe reprezentanții RPC, Coreei și Taiwanului cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul prevăzut în avizul de inițiere.

(4)

Reclamantul, alți producători din Uniune, producători-exportatori din RPC, Coreea și Taiwan, importatori și utilizatori și-au făcut cunoscute punctele de vedere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(5)

Ținând cont de numărul relativ mare de producători-exportatori din RPC și Coreea și de importatori, s-a avut în vedere în avizul de deschidere să se recurgă la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC și Coreea, precum și importatorilor din Uniune li s-a cerut să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în perioada 1 iulie 2008-30 iunie 2009.

(6)

După cum se explică mai departe în considerentele 22-27, 11 producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. În ceea ce privește Coreea, patru producători-exportatori au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion.

(7)

Pe baza informațiilor primite de la producătorii-exportatori care au cooperat, Comisia a selectat un eșantion de trei producători-exportatori din RPC sau grupuri de societăți înrudite având cel mai mare volum de exporturi către Uniune. Toți producătorii-exportatori în cauză, precum și asociația acestora și autoritățile RPC au fost consultați și și-au dat consimțământul cu privire la selectarea eșantionului.

(8)

În cazul Coreei, numai patru producători-exportatori au furnizat informația necesară pentru exercițiul de eșantionare. Ținând cont de numărul scăzut de producători-exportatori care și-au exprimat intenția de a coopera, s-a decis că nu este necesar să se recurgă la eșantionare.

(9)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din RPC care doresc acest lucru să prezinte o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau a tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori din RPC care au făcut parte din eșantion, precum și producătorilor-exportatori care au cerut astfel de formulare cu intenția de a solicita examinarea individuală în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(10)

Comisia a comunicat în mod oficial rezultatele concluziilor referitoare la TEP producătorilor-exportatori vizați din RPC, autorităților din RPC și reclamanților. De asemenea, acestora li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere, în cazul în care existau motive speciale în acest sens.

(11)

Doi producători-exportatori care nu au fost incluși în eșantion deoarece nu îndeplineau criteriile stabilite la articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază au cerut să beneficieze de o marjă individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, s-a considerat că examinarea individuală a producătorilor-exportatori în cauză ar fi condus la vizite suplimentare la fața locului și la analize specifice și ar fi constituit, astfel, o povară inutilă, împiedicând finalizarea la timp a anchetei. Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că cererea de examinare individuală a producătorilor-exportatori menționați nu poate fi acceptată.

(12)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de inițiere, și anume patru producători din Uniune, 10 importatori și 68 de utilizatori.

(13)

S-au primit răspunsuri de la producătorii reclamanți din Uniune și de la încă un producător din Uniune care a sprijinit prezenta anchetă, de la doi importatori neafiliați și de la 33 de utilizatori.

(14)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(15)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între ianuarie 2005 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(16)

Produsul în cauză constă în fire de mare rezistență din poliester (altele decât ața de cusut), necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, inclusiv monofilamente având sub 67 decitex, originare din RPC, Coreea și Taiwan (denumite în continuare „produsul în cauză” sau „FMR”), încadrate în prezent la codul NC 5402 20 00.

(17)

Produsul în cauză prezintă proprietăți deosebite și are diverse aplicații, printre care consolidarea pneurilor, confecții de mare suprafață, benzi transportoare, benzi pentru centuri de siguranță, plase și produse geosintetice.

(18)

În cursul anchetei, unele părți au afirmat că firele folosite la fabricarea pneurilor, așa-numitele fire cu „modul ridicat și contracție scăzută” (denumite în continuare „HMLS”), ar trebui excluse din obiectul anchetei. Ei au afirmat că HMLS prezintă caracteristici diferite și au aplicații diferite față de celelalte FMR.

(19)

Cu toate acestea, ancheta a demonstrat că, deși firele HMLS prezintă unele caracteristici distincte față de alte FMR (de exemplu modul, contracție, rezistență la tracțiune și la oboseală), diferitele tipuri de produs în cauză împărtășesc aceleași caracteristici fizice și chimice de bază. Prin urmare, s-a considerat că acestea alcătuiesc un singur produs.

(20)

S-a constatat că produsul exportat în Uniune din RPC, Coreea și Taiwan și produsul produs și comercializat pe plan intern în Coreea și Taiwan, precum și în RPC, de către producătorul-exportator chinez căruia i s-a acordat TEP, și, de asemenea, cel fabricat și vândut în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(21)

Având în vedere numărul mare de importatori identificați din reclamație, în avizul de inițiere s-a prevăzut eșantionarea pentru importatori, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, după examinarea informațiilor prezentate și ținând seama de numărul mic de importatori care și-au făcut cunoscută intenția de a coopera, s-a decis că eșantionarea nu este necesară.

(22)

Ținând cont de numărul mare al producătorilor-exportatori din RPC, în avizul de deschidere s-a propus să se recurgă la eșantionare pentru determinarea dumpingului, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(23)

Pentru a-i permite Comisiei să decidă dacă este necesar să se apeleze la eșantionare și, după caz, să se constituie un eșantion, producătorii-exportatori din RPC au fost invitați să se facă cunoscuți în termen de 15 zile de la data deschiderii anchetei și să furnizeze informații de bază referitoare la exporturile și vânzările lor interne, la natura activităților acestora cu privire la fabricarea produsului în cauză și la numele și activitățile tuturor societăților de legătură ale acestora implicate în fabricarea și/sau vânzarea produsului în cauză.

(24)

Autoritățile din RPC și asociația producătorilor, respectiv Camera de Comerț a Chinei pentru Importul și Exportul de Textile, au fost, de asemenea, consultate pentru selectarea unui eșantion reprezentativ.

(25)

În total, 11 producători-exportatori, inclusiv grupuri de societăți afiliate din RPC, s-au manifestat și au furnizat informațiile solicitate în termenul stabilit în avizul de inițiere. Toți au raportat exporturi de produs în cauză către Uniune în decursul PA și și-au exprimat dorința de a fi incluși în eșantion. Astfel, acești 11 producători-exportatori sunt considerați a fi cooperanți în cadrul prezentei anchete (denumiți în continuare „producători-exportatori cooperanți”).

(26)

Producătorii-exportatori care nu s-au prezentat în termenul menționat mai sus sau nu au furnizat la timp informațiile solicitate au fost considerați necooperanți în cadrul anchetei. Comparația între datele Eurostat privind importurile și volumul exporturilor produsului în cauză către Uniune, declarat pentru PA de societățile menționate în considerentul 25, indică faptul că, după cum se menționează în considerentul 73 de mai jos, cooperarea producătorilor-exportatori chinezi a fost foarte ridicată.

(27)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de FMR către Uniune, exporturi care au putut fi anchetate în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Eșantionul selectat constă în trei societăți sau grupuri de societăți afiliate, reprezentând peste 65 % din volumul total al exporturilor către Uniune de produs în cauză. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori în cauză, precum și asociația acestora și autoritățile RPC au fost consultați și și-au dat consimțământul cu privire la selectarea eșantionului.

(28)

Doi producători-exportatori care nu au fost incluși în eșantion deoarece nu îndeplineau criteriile stabilite la articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază au cerut să se stabilească o marjă individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(29)

După cum se menționează anterior în considerentul 27, eșantionul s-a limitat la un număr rezonabil de societăți care puteau fi investigate în timpul disponibil. Societățile investigate în scopul anchetării dumpingului pentru țările în cauză sunt enumerate mai sus în considerentul 14. Având în vedere numărul de vizite de verificare, care trebuiau efectuate la sediile acestor societăți, care, în cazul RPC, implica verificarea cererilor de TEP, precum și a răspunsurilor la chestionare, s-a considerat că examinările individuale ar reprezenta o povară inutilă și ar împiedica finalizarea la timp a anchetei.

(30)

Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că cele două cereri de examinare individuală nu pot fi acceptate.

(31)

Metoda generală stabilită în aceste condiții s-a aplicat tuturor producătorilor-exportatori din Coreea, Taiwan, producătorului-exportator din RPC căruia i s-a acordat TEP și, de asemenea, ținând cont de conceptul de țară analogă, celorlalți doi producători-exportatori din RPC care au făcut parte din eșantion și nu li s-a acordat TEP. Prin urmare, prezentarea constatărilor de dumping pentru fiecare dintre țările vizate de prezenta anchetă descrie numai ceea ce este specific pentru fiecare țară exportatoare.

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă vânzările produsului similar pe piața internă către clienți independenți de către fiecare producător-exportator au fost reprezentative, adică dacă volumul total al unor astfel de vânzări a fost egal sau mai mare decât 5 % din volumul total al vânzărilor corespunzătoare la export către Uniune.

(33)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produs vândute pe piața internă de către societăți cu vânzări reprezentative per ansamblu, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Uniune.

(34)

Pentru fiecare tip de produs vândut de către producătorii-exportatori vizați pe piața internă, care a fost identificat drept comparabil în mod direct cu tipul vândut la export în Uniune, s-a stabilit dacă vânzările pe piața internă erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți în decursul PA a reprezentat 5 % sau mai mult din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Uniune.

(35)

Comisia a verificat ulterior dacă vânzările interne ale fiecărei societăți pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea, pentru fiecare tip de produs, a proporției de vânzări profitabile pe piața internă către clienți independenți.

(36)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț net de vânzare egal sau mai mare decât costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și în cazul în care media ponderată a prețului era egală sau mai mare decât costul unitar, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, s-a calculat ca media ponderată a tuturor prețurilor de vânzare interne pentru tipul vizat.

(37)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru tipul respectiv era mai mic decât costul unitar, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale tipului vizat.

(38)

În cazul în care toate tipurile de produs se vindeau în pierdere, s-a considerat că acestea nu se vindeau în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(39)

Pentru tipurile de produs care nu s-au vândut în cadrul unor operațiuni comerciale normale, precum și pentru cele care nu s-au vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a determinat o valoare normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(40)

Pentru a determina valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale suportate și profitul mediu ponderat realizat de fiecare dintre producătorii-exportatori cooperanți vizați din vânzările interne de produs similar, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în decursul perioadei de anchetă, au fost adăugate la costurile lor medii de fabricație în decursul perioadei de anchetă. După caz, costurile de fabricație și costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale comunicate au fost ajustate înainte de a fi folosite pentru a vedea dacă vânzările fuseseră efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale și pentru a determina valoarea normală.

(41)

În toate cazurile în care produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din Uniune, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(42)

În cazul în care vânzările s-au efectuat prin intermediul unui importator afiliat, prețul s-a stabilit pe baza prețului primei revânzări a produselor importate practicat față de clienți independenți, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În aceste cazuri, s-au efectuat ajustări pentru toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv taxe vamale și taxe, precum și pentru o marjă rezonabilă a cheltuielilor de desfacere, a cheltuielilor administrative și a altor cheltuieli generale și a profiturilor. S-au utilizat cheltuielile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale ale importatorului afiliat și s-a stabilit o marjă rezonabilă de profit pe baza celei constatate de anchetă pentru importatorul independent al produsului în cauză.

(43)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat pe baza nivelului franco fabrică.

(44)

În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustări corespunzătoare au fost acordate în toate cazurile în care s-a constatat că sunt rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate.

(45)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru fiecare producător-exportator cooperant s-a stabilit pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul la export mediu ponderat.

(46)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din RPC, valoarea normală este determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) ale articolului menționat, pentru acei producători-exportatori despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(47)

Pe scurt și doar din motive de claritate, aceste criterii sunt sintetizate în continuare:

(48)

Toate societățile care au participat la eșantion au cerut TEP și au răspuns la formularul de cerere a TEP în termenele stabilite. Comisia a căutat și a verificat, la sediile societăților în cauză, toate informațiile furnizate în formularele de cerere și toate celelalte informații considerate necesare.

(49)

De asemenea, verificarea a stabilit că cei doi producători-exportatori din RPC incluși în eșantion nu îndeplinesc cerințele criteriilor pentru acordarea TEP stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(50)

În mod special, un producător-exportator inclus în eșantion nu a îndeplinit cerințele criteriilor 1-3. În primul rând, acesta nu a putut demonstra că deciziile sale erau luate ca răspuns la semnalele pieței și fără o intervenție semnificativă din partea statului, deoarece s-a constatat existența unor restricții în ceea ce privește activitățile sale de vânzare, de exemplu obligația de a vinde un anumit volum de produs în cauză pe piața internă. În al doilea rând, acesta nu a putut demonstra că evidențele sale contabile au fost auditate în conformitate cu IAS. Ancheta a demonstrat mai multe inconsecvențe și deficiențe în contabilitatea solicitantului și a identificat anumite încălcări ale principiilor IAS. În sfârșit, s-au observat denaturări moștenite de la sistemul anterior de economie planificată, sub forma unor evaluări necorespunzătoare ale dreptului de utilizare a terenurilor.

(51)

Celălalt producător-exportator inclus în eșantion nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile 1 și 3. Acesta nu a putut demonstra că deciziile sale erau luate ca răspuns la semnalele pieței și fără o intervenție semnificativă din partea statului, deoarece s-a constatat existența unor restricții în ceea ce privește activitățile sale de vânzare, similare cu cele identificate anterior în considerentul 50 și, de asemenea, în pofida existenței unei certificări din partea statului, s-a constatat că o parte a capitalului său nu era subscrisă. S-au observat, de asemenea, o serie de denaturări moștenite de la sistemul anterior de economie planificată, sub forma unor evaluări necorespunzătoare ale dreptului de utilizare a terenurilor.

(52)

Un producător-exportator inclus în eșantion a demonstrat că îndeplinește toate criteriile articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și i s-a putut acorda TEP.

(53)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru acordarea TI.

(54)

Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(55)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion care nu au îndeplinit condițiile pentru acordarea TEP au solicitat și acordarea TI, în cazul în care nu li se acordă TEP.

(56)

Pe baza informațiilor disponibile s-a stabilit, cu titlu provizoriu, că următorii doi producători-exportatori din RPC incluși în eșantion îndeplinesc toate criteriile pentru TI prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază:

(57)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în economiile în tranziție, pentru producătorii-exportatori cărora nu li se acordă TEP, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii calculate într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”).

(58)

În avizul de inițiere, Statele Unite ale Americii au fost propuse în calitate de țară analogă adecvată în vederea stabilirii valorii normale pentru RPC. Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații în acest sens.

(59)

Un mare număr de părți au obiectat față de această propunere și au sugerat folosirea Taiwanului sau a Coreei, deoarece au afirmat că aceste țări sunt mai adecvate. Argumentele relevante aduse au fost:

(60)

Comisia a examinat observațiile de mai sus și a considerat că sunt în general valabile în ceea ce privește alegerea unei țări analoge. S-a investigat în continuare dacă Taiwan sau Coreea s-ar putea califica drept posibile țări terțe cu economie de piață în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC.

(61)

Ancheta a demonstrat în mod special că Taiwan are un grad de comparabilitate mai mare la produsul final cu RPC. S-a remarcat că producătorii-exportatori din Taiwan sunt prezenți și în RPC cu producători afiliați și că operează practic în condiții similare în ambele țări.

(62)

Pe această bază s-a considerat mai adecvată folosirea Taiwanului drept țară analogă pentru stabilirea valorii normale pentru RPC în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(63)

Ca urmare a alegerii Taiwanului drept țară analogă, s-a calculat valoarea normală pe baza datelor verificate la sediile producătorilor-exportatori taiwanezi care au cooperat pe deplin cu ancheta. Valoarea normală s-a bazat pe prețul plătit sau care urmează să fie plătit pentru vânzările realizate pe piața internă a Taiwanului pentru tipuri comparabile de produs, dacă s-a constatat că acestea se fabrică în cantități reprezentație și în cadrul operațiunilor comerciale normale. Acesta a fost cazul mai multor tipuri de produs exportate.

(64)

S-a constatat că majoritatea vânzărilor interne ale producătorului-exportator căruia i s-a acordat TEP s-au realizat în cantități reprezentative și în cadrul operațiunilor comerciale normale. Valoarea normală pentru aceste tipuri de produs s-a bazat pe prețurile efective plătite sau care urmează să fie plătite în decursul perioadei de anchetă de către clienți independenți pe piața internă a RPC, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(65)

Pentru tipurile de produs care nu s-au vândut în cadrul unor operațiuni comerciale normale, precum și pentru cele care nu s-au vândut în cantități reprezentative pe piața internă, valoarea normală s-a determinat conform celor stabilite anterior în considerentul 40.

(66)

După cum s-a menționat anterior în considerentele 57-63, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP trebuie stabilită pe baza prețului sau pe baza valorii determinate într-o țară terță cu economie de piață, în acest caz, Taiwan.

(67)

Pentru celelalte tipuri de produse exportate, care fie că nu s-au vândut în cursul unor operațiuni comerciale normale în Taiwan, fie că producătorii taiwanezi nu le-au vândut în cantități reprezentative pe piața internă, valoarea normală a trebuit să fie determinată. Valoarea normală s-a determinat pe bazele stabilite anterior în considerentul 40.

(68)

Toate vânzările de produs în cauză realizate de către cei trei producători-exportatori incluși în eșantion pe piața Uniunii s-au făcut direct către clienți independenți din Uniune. În consecință, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite.

(69)

În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, tuturor producătorilor-exportatori care au făcut obiectul anchetei li s-au acordat ajustări, în cazul în care erau aplicabile și justificate, pentru diferențele de cheltuieli de transport, de navlu, de asigurare, de costuri de manipulare, încărcare și costuri accesorii, de costuri de ambalare, de costuri de credit, pentru comisioane, reduceri, rabaturi și fiscalitate indirectă.

(70)

Pentru societățile incluse în eșantion, valoarea normală medie ponderată pentru fiecare tip de produs s-a comparat cu prețul de export mediu ponderat corespunzător tipului de produs în cauză, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(71)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul de import CIF frontieră a Uniunii înainte de vămuire, sunt următoarele:

(72)

Marja de dumping medie ponderată a producătorilor-exportatori care au cooperat, neincluși în eșantion, s-a calculat în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Această marjă s-a stabilit pe baza marjelor stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, fără a se ține seama de marja producătorului-exportator cu o marjă de dumping zero. Pe această bază, marja de dumping calculată pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion s-a stabilit cu titlu provizoriu la 8,9 %.

(73)

În ceea ce privește toți ceilalți exportatori din RPC, Comisia a stabilit mai întâi nivelul de cooperare. S-a făcut o comparație între cantitățile totale exportate indicate în răspunsurile la formularul de eșantionare primite din partea tuturor producătorilor-exportatori cooperanți și importurile totale din RPC, obținute din statisticile Eurostat privind importurile. Procentul de cooperare constatat este de 100 %. Pe această bază, s-a considerat că nivelul de cooperare este ridicat și s-a considerat, prin urmare, că trebuie să se stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la cel mai înalt nivel stabilit pentru producătorii exportatori incluși în eșantion.

(74)

Pe această bază, marja de dumping la nivel național s-a stabilit provizoriu la 9,3 %.

(75)

S-a constatat că majoritatea vânzărilor interne de tipuri de produse vândute la export ale tuturor celor patru societăți anchetate s-a realizat în cantități reprezentative și în cadrul operațiunilor comerciale normale. Valoarea normală pentru aceste tipuri de produs s-a bazat pe prețurile efective plătite sau care urmează să fie plătite în decursul perioadei de anchetă de către clienți independenți pe piața internă a Coreei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(76)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cadrul unor operațiuni comerciale normale, precum și pentru cele care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, valoarea normală a trebuit să fie determinată. Toate cele patru societăți anchetate au avut vânzări interne de anumite tipuri de produs care nu s-au făcut în cantități reprezentative sau în cursul unor operațiuni comerciale obișnuite. În aceste cazuri, valoarea normală s-a determinat pe bazele stabilite anterior în considerentul 40.

(77)

O parte a vânzărilor la export ale unui producător-exportator s-au realizat direct către un importator afiliat din Uniune. În consecință, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază pe baza prețurilor de revânzare ale produselor, practicate față de primul cumpărător independent și în conformitate cu metodologia descrisă anterior în considerentul 42.

(78)

Celelalte exporturi de produs în cauză realizate de producătorul-exportator menționat și toate vânzările la export ale celorlalți trei producători-exportatori s-au realizat direct către clienți independenți din Uniune. În ceea ce privește vânzările respective, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(79)

În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, tuturor producătorilor-exportatori care au făcut obiectul anchetei li s-au acordat ajustări, în cazul în care erau aplicabile și justificate, pentru diferențele de cheltuieli de transport, de navlu, de asigurare, de costuri de manipulare, încărcare și costuri accesorii, de costuri de ambalare, de costuri de credit și pentru comisioane.

(80)

Toate cele patru societăți anchetate au cerut o ajustare corespunzătoare impozitării la import, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, pe motiv că produsul similar ar avea deja incluse în preț taxele de import atunci când este destinat consumului în țara exportatoare, dar acestea nu sunt percepute sau sunt rambursate atunci când produsul se vinde la export către Uniune.

(81)

S-a considerat că această solicitare este nefondată, deoarece niciuna dintre cele patru societăți nu a reușit să demonstreze că taxele de import rambursate societăților erau legate de exporturile de produs în cauză către Uniune.

(82)

Conform dispozițiilor de la articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, pentru fiecare societate, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru fiecare tip de produs s-a comparat cu prețul de export mediu ponderat pentru fiecare tip de produs corespunzător.

(83)

Pe această bază, s-a constatat că marjele de dumping exprimate ca procent din prețul de import CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, pentru toți producătorii-exportatori în cauză din Coreea erau sub pragul de minimis de 2 % în sensul articolului 9 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(84)

Ar trebui remarcat că cei patru producători-exportatori coreeni reprezintă integralitatea exporturilor originare din țara respectivă prin comparație cu datele de import Eurostat. Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că nu se justifică adoptarea de măsuri antidumping la importurile originare din Coreea.

(85)

În cazul în care aceste constatări vor fi confirmate ulterior, procedura va fi închisă în cazul Coreei.

(86)

S-a constatat că majoritatea vânzărilor interne de tipuri de produse vândute la export ale celor două societăți anchetate s-a realizat în cantități reprezentative și în cadrul operațiunilor comerciale normale. Valoarea normală pentru aceste tipuri de produs s-a bazat pe prețurile efective plătite sau care urmează să fie plătite în decursul perioadei de anchetă de către clienți independenți pe piața internă a Taiwanului, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(87)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cadrul unor operațiuni comerciale normale, precum și pentru cele care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, valoarea normală a trebuit să fie determinată. Ambele societăți anchetate au avut vânzări interne de anumite tipuri de produs care nu s-au făcut în cantități reprezentative sau în cursul unor operațiuni comerciale obișnuite. În aceste cazuri, valoarea normală s-a determinat pe bazele stabilite anterior în considerentul 40.

(88)

Toate vânzările de produs în cauză realizate de către cei doi producători-exportatori cooperanți pe piața Uniunii s-au făcut direct către clienți independenți din Uniune. În consecință, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite.

(89)

În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, tuturor producătorilor-exportatori care au făcut obiectul anchetei li s-au acordat ajustări, în cazul în care erau aplicabile și justificate, pentru diferențele de cheltuieli de transport, de navlu, de asigurare, de costuri de manipulare, încărcare și costuri accesorii, de costuri de ambalare, de costuri de credit, pentru comisioane, reduceri și rabaturi.

(90)

Conform dispozițiilor de la articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, pentru fiecare societate, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru fiecare tip de produs s-a comparat cu prețul de export mediu ponderat pentru fiecare tip de produs corespunzător.

(91)

Pe această bază, marjele de dumping, exprimate ca procent din prețul de import CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, se stabilesc după cum urmează:

(92)

Privind importurile originare din Taiwan, ar trebui remarcat că cei doi producători-exportatori cooperanți reprezintă integralitatea exporturilor originare din țara respectivă prin comparație cu datele de import Eurostat. S-a stabilit o marjă națională de dumping pentru Taiwan. S-a constatat că această marjă națională de dumping era inferioară pragului de minimis de 2 % stabilit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-a concluzionat provizoriu că nu se justifică impunerea de măsuri antidumping la importurile originare din Taiwan.

(93)

În cazul în care aceste constatări vor fi confirmate ulterior, procedura va fi închisă în cazul Taiwanului.

(94)

S-au utilizat în scopul stabilirii producției totale la nivelul Uniunii toate informațiile disponibile cu privire la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în plângere și datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei.

(95)

Pe această bază, producția totală la nivelul Uniunii s-a estimat la aproximativ 121 000 de tone în decursul PA. Această valoare a inclus producția tuturor producătorilor din Uniune care s-au făcut cunoscuți și producția estimată a producătorilor care nu s-au manifestat în cursul procedurii (denumiți în continuare „producători silențioși”). În absența oricăror alte informații, pentru stabilirea producției și a consumului la nivelul Uniunii, s-au utilizat datele indicate în plângere în privința producătorilor silențioși. Producătorii silențioși dețineau, în cursul PA, aproximativ 22 % din producția totală la nivelul Uniunii. Niciunul dintre producătorii cunoscuți din Uniune nu au fost neutri sau nu s-au opus la deschiderea anchetei.

(96)

Volumul producției realizate de producătorii din Uniune care au sprijinit plângerea s-a ridicat la 94 000 de tone în cursul PA, reprezentând, prin urmare, aproximativ 78 % din totalul producției estimate la nivelul Uniunii.

(97)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 96, ancheta a arătat că producătorii din Uniune care au sprijinit plângerea și au acceptat să coopereze la anchetă au reprezentat aproximativ 78 % din totalul producției la nivelul Uniunii în cursul PA. Se consideră, prin urmare, că acești producători constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(98)

Consumul s-a stabilit pe baza importurilor totale, conform datelor Eurostat, a vânzărilor totale realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii, inclusiv o estimare a vânzărilor producătorilor silențioși.

(99)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 95, în lipsa oricărei alte informații privind producția și vânzările de FMR ale producătorilor silențioși în cursul perioadei examinate, s-au folosit datele privitoare la acești producători furnizate în plângere.

Tabelul 1

(100)

Pe ansamblu, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 7 % în perioada examinată. S-a constatat o primă creștere a consumului cu 20 % între 2005 și 2007, după care acesta a scăzut cu 22 % între 2007 și PA. Scăderea consumului în 2008 și PA s-a produs din cauza unei cereri scăzute, mai ales în cea de a doua jumătate a anului 2008, ca urmare a crizei economice.

(101)

Comisia a examinat dacă importurile de FMR din RPC, Coreea și Taiwan ar trebui să facă obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(102)

Privind importurile din Taiwan și Coreea, după cum s-a menționat anterior, s-a evaluat provizoriu că atât importurile din Taiwan, cât și cele din Coreea nu s-au efectuat la prețuri de dumping în cursul PA.

(103)

Prin urmare, s-a concluzionat în mod provizoriu că efectul importurilor din Coreea și Taiwan nu ar trebui cumulate cu importurile din RPC care fac obiectul unui dumping.

(104)

Trebuie remarcat faptul că s-a constatat că un producător-exportator din RPC care a fost inclus în eșantion nu și-a introdus produsele pe piața Uniunii prin dumping. În consecință, exporturile acestuia ar trebui excluse din analiza referitoare la evoluția importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

(105)

Cu toate acestea, pentru a evita posibilitatea divulgării unor date comerciale sensibile referitoare la producătorul sus-menționat, s-a considerat adecvat, din motive de confidențialitate, să nu se excludă datele exportatorului cu privire la care s-a constatat că nu a practicat dumpingul pe piața Uniunii din datele disponibile public prezentate în continuare, cum ar fi cele Eurostat.

(106)

Prin urmare, primul tabel de mai jos cuprinde toate importurile de FMR originare din RPC, în timp ce cel de al doilea tabel prezintă, sub formă de indici, datele referitoare la importurile care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii, în cursul perioadei examinate.

Tabelul 2a

(107)

Volumul importurilor totale din RPC a crescut dramatic de trei ori pe parcursul perioadei examinate, în timp ce prețul mediu al importurilor a scăzut cu 17 %. În consecință, cota de piață a importurilor a crescut semnificativ de la 7,3 % în 2005 la 23,6 % în PA. Ancheta a arătat că volumul importurilor din RPC a crescut cu 15 % chiar și în perioada dintre 2007 și PA, când consumul a scăzut cu 22 %, ceea ce a dus la o creștere de 7,7 puncte procentuale în cota de piață.

(108)

Volumele importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC au crescut dramatic pe parcursul perioadei examinate, ducând la o creștere de peste șapte ori a cotei de piață a acestora. În plus, ancheta a arătat că, în ciuda scăderii consumului în perioada între 2007 și PA, importurile care au făcut obiectul unui dumping au câștigat o cotă de piață considerabilă pe parcursul PA.

(109)

Prețurile medii ale importurilor din RPC care au făcut obiectul unui dumping au prezentat o scădere cu 39 % în decursul perioadei examinate, subcotând prețurile industriei din Uniune pe parcursul PA, după cum se explică în continuare în considerentul 112.

(110)

În sensul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către industria din Uniune în ceea ce privește clienții independenți pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate care corespund importurilor din RPC către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește taxele vamale existente și costurile posterioare importului.

(111)

Cooperarea din partea exportatorilor chinezi a fost de nivel ridicat și a acoperit 69 % din volumul total al exporturilor din RPC în Uniune în decursul PA. Având în vedere că s-a constatat că un producător-exportator chinez nu a practicat dumpingul pe piața Uniunii, importurile acestuia nu au fost luate în considerare în sensul analizei subcotării prețurilor.

(112)

Comparația a arătat că, în cursul PA, produsul vizat, care a făcut obiectul unui dumping, originar din RPC și vândut în Uniune, a subcotat prețurile industriei din Uniune cu 24,2 %.

(113)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a cuprins și o evaluare a tuturor indicatorilor economici pentru evaluarea situației industriei din Uniune din anul 2005 până la sfârșitul perioadei de anchetă.

(114)

După cum se arată în tabelul de mai sus, producția industriei din Uniune a scăzut cu 36 % în decursul perioadei examinate. Ar trebui remarcat că, deși consumul în Uniune a crescut cu 20 % între 2005 și 2007, producția industriei din Uniune a rămas stabilă pe parcursul perioadei respective, în condițiile în care scăzuse semnificativ între 2007 și PA, în conformitate cu scăderea consumului în Uniune.

(115)

Industria din Uniune și-a redus capacitatea de producție la aproximativ 144 000 de tone în decursul PA. Cu toate acestea, ținând cont de stagnarea vânzărilor și scăderea volumelor de producție, utilizarea capacității disponibile a scăzut de la 91 % în 2005 la 65 % în PA. Principala scădere a avut loc în perioada dintre 2007 și PA.

(116)

Cifrele de vânzări din tabelul de mai jos se referă la volumul vândut primului client independent pe piața Uniunii.

Tabelul 4

(117)

În timp ce consumul în Uniune a crescut cu 20 % în 2005 și 2007, volumul vânzărilor de produs în cauză realizate de industria din Uniune către clienți independenți pe piața Uniunii a crescut cu numai 4 %. Aceasta înseamnă că industria din Uniune nu a putut să beneficieze de creșterea consumului în perioada respectivă. Mai mult, pentru restul perioadei examinate, în timp ce consumul din Uniune a scăzut cu 22 %, volumul de vânzări al industriei din Uniune a scăzut și mai mult, cu 31 %. În consecință, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut continuu și semnificativ, iar pierderea de cotă de piață a atins 11,9 puncte procentuale în decursul perioadei examinate.

(118)

Prețurile de vânzare medii franco fabrică ale industriei din Uniune către clienți independenți de pe piața Uniunii au scăzut cu 9 % pe parcursul perioadei examinate. Principala scădere a avut loc între 2007 și PA, în același timp cu creșterea importurilor la preț scăzut din RPC care au făcut obiectul unui dumping. În consecință, în pofida creșterii prețurilor pentru materiile prime, industria din Uniune a trebuit să scadă prețurile de vânzare, mai ales în decursul PA.

Tabelul 5

(119)

Într-adevăr, s-a constatat o creștere a costului mediu de producție al industriei din Uniune cu 6 % între 2005 și PA. Aceasta s-a produs în principal din cauza creșterii de preț a granulelor din PET, care reprezintă principala materie primă utilizată în producția de FMR. Prețul mediu al granulelor din PET a crescut cu 12 % între 2005 și 2008, după care a scăzut la un nivel egal cu cel din 2005. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, industria din Uniune a fost obligată să își mențină prețurile de vânzare la un nivel scăzut pentru a concura cu importurile la preț scăzut care au făcut obiectul unui dumping. În consecință, prețurile de vânzare ale industriei din Uniune au fost în mod semnificativ sub costuri în decursul PA.

(120)

Stocurile au reprezentat aproximativ 15 % din volumul producției în PA. Industria din Uniune și-a redus nivelul stocurilor cu 9 % în decursul perioadei examinate, mai ales între 2007 și PA. Cu toate acestea, această scădere a stocurilor ar trebui privită prin prisma nivelului mai scăzut de activitate ca urmare a reducerii extinderii industriei din Uniune.

Tabelul 6

(121)

Din cauza reducerii activității industriei din Uniune, numărul de angajați s-a redus substanțial cu 23 % în decursul perioadei examinate. Scăderea de productivitate ar trebui privită prin prisma naturii generale a reducerii activităților, atunci când scăderea numărului angajaților urmează numai la un anumit interval de timp după scăderea producției. Cu privire la costurile cu forța de muncă, acestea cresc ușor cu 6 % pe parcursul perioadei examinate.

(122)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar ca procent al cifrei de afaceri a acestor vânzări. Pe parcursul perioadei examinate, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut dramatic de la un profit de 3 % în 2005 la o pierdere de 13,3 % în PA. Deși consumul în Uniune a prezentat o tendință crescătoare între 2005 și 2007, industria din Uniune nu a putut beneficia de această evoluție favorabilă din cauza importurilor la preț scăzut din RPC care au făcut obiectul unui dumping.

(123)

Tendința indicată de fluxul de lichidități, care reprezintă un indicator al capacității industriei de a-și autofinanța activitățile, reflectă într-o mare măsură evoluția rentabilității. În consecință, fluxul de lichidități prezintă o scădere substanțială în decursul perioadei examinate. Aceleași observații pot fi făcute referitor la rentabilitatea investițiilor, care a indicat o evoluție negativă similară, în conformitate cu rezultatele negative obținute de industria din Uniune în cursul perioadei examinate.

(124)

Ca urmare a celor de mai sus, capacitatea industriei din Uniune de a investi a devenit limitată, ținând cont de deteriorarea semnificativă a fluxului de lichidități în decursul perioadei examinate. În consecință, investițiile au scăzut cu 89 % în decursul perioadei examinate.

(125)

În timp ce consumul din Uniune a crescut cu 20 % între 2005 și 2007, industria din Uniune a reușit să crească volumul vânzărilor acesteia pe piața Uniunii cu numai 4 %, ceea ce a împiedicat-o să profite de extinderea consumului în Uniune. Dacă se examinează evoluția pe parcursul perioadei examinate, scăderea de 29 % a volumului de vânzări al industriei din Uniune a fost cu mult mai pronunțată decât scăderea de 7 % a consumului din Uniune. În consecință, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut, la rândul său, semnificativ, cu 12 puncte procentuale în cursul aceleiași perioade.

(126)

Marjele de dumping pentru RPC specificate anterior în secțiunea privitoare la dumping se situează deasupra nivelului de minimis. Date fiind volumele și prețurile importurilor care au făcut obiectul dumpingului, impactul marjelor de dumping efective nu poate fi considerat neglijabil.

(127)

Ancheta a demonstrat că majoritatea indicatorilor de prejudiciu, de exemplu producția (– 36 %), utilizarea capacităților (– 28 %), volumul vânzărilor către clienți independenți pe piața Uniunii (– 29 %), cota de piață (– 12 puncte procentuale) și productivitatea (– 16 %), s-au degradat în decursul perioadei examinate. În plus, indicatorii de prejudiciu referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de lichidități (– 241 %) și rentabilitatea (– 16,3 puncte procentuale) au fost grav afectați. Aceasta înseamnă că posibilitatea industriei din Uniune de a mobiliza capitaluri a fost, de asemenea, compromisă, în mod special în decursul PA.

(128)

S-a constatat că principalele pierderi suferite în perioada dintre 2008 și PA când, în pofida unei scăderi semnificative a consumului din Uniune, importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping au rămas prezente în volum mare pe piața Uniunii, subcotând prețurile industriei din Uniune cu peste 24 % în PA.

(129)

Ancheta a arătat, de asemenea, că cel mai înalt nivel al costului de producție al industriei din Uniune a fost atins în 2008, mai ales din cauza creșterii rapide a prețurilor principalei materii prime. În decursul PA, industria din Uniune a reușit să-și mențină și să-și controleze costul de producție cu eforturi de raționalizare și din cauza scăderii prețurilor granulelor din PET care a avut loc mai ales în cea de a doua jumătate a PA. Cu toate acestea, ținând cont de subcotarea semnificativă a prețurilor practicată de către exportatorii chinezi în decursul PA, industria Uniunii nu s-a aflat în postura de a crește prețurile de vânzare la un nivel care i-ar fi acoperit costurile. Aceasta a dus la o deteriorare semnificativă a situației financiare a acesteia în decursul PA.

(130)

Date fiind argumentele de mai sus, s-a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(131)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a verificat dacă importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză originare din RPC au cauzat prejudicii industriei din Uniune într-o astfel de măsură încât să poată fi clasificate ca importante. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping, au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria din Uniune, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(132)

Ancheta a arătat că importurile din RPC care fac obiectul unui dumping au crescut dramatic pe parcursul perioadei examinate, crescându-și cota pe piața Uniunii de peste șapte ori între 2005 și PA. S-a constatat, de asemenea, că în perioada dintre 2008 și PA, când consumul în Uniune a scăzut cu aproximativ 15 %, volumul importurilor care au făcut obiectul unui dumping din RPC a rămas ridicat și cota de piață a acestora chiar a crescut cu 15 %.

(133)

În decursul perioadei examinate, industria din Uniune a suferit o scădere semnificativă de 29 % în volumul său de vânzări și, în consecință, a pierdut aproape 12 puncte procentuale din cota de piață, de la 51,1 % la 39,2 %. În perioada dintre 2008 și PA, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu două puncte procentuale, în timp ce cea a importurilor chinezești care au făcut obiectul unui dumping a crescut, în pofida scăderii cererii pe piața Uniunii.

(134)

În ceea ce privește prețurile importurilor care au făcut obiectul unui dumping, acestea au scăzut cu 39 % în decursul perioadei examinate și au subcotat semnificativ prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii. În consecință, industria din Uniune nu a putut să introducă o creștere a prețurilor practicate pentru a compensa creșterea prețurilor materiilor prime. Ca rezultat, profitabilitatea vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a scăzut, după cum s-a explicat anterior în considerentul 122, de la un profit de 3 % în 2005 la o pierdere de 13,3 % în PA.

(135)

Ancheta a mai arătat că volumele sporite de importuri la preț scăzut din RPC care au făcut obiectul unui dumping au avut un impact negativ asupra pieței în general prin deprecierea prețurilor.

(136)

Prin urmare, se consideră că presiunea continuă exercitată de importurile la preț scăzut din RPC care au făcut obiectul unui dumping pe piața Uniunii nu a permis industriei din Uniune să-și adapteze prețurile sale de vânzare la costurile crescute ale materiilor prime, în special în 2008, când prețurile deșeurilor de metal au atins un nivel maxim. Aceasta explică pierderea cotei de piață și pierderea de rentabilitate a industriei din Uniune.

(137)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează provizoriu că înregistrarea unei creșteri rapide a importurilor din RPC, la un preț scăzut și care fac obiectul unui dumping, a avut un impact negativ considerabil asupra situației economice a industriei din Uniune.

(138)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 100, consumul de FMR din Uniune a crescut mai întâi între 2005 și 2007, după care a scăzut între 2008 și PA. În decursul perioadei examinate, industria din Uniune a pierdut o parte semnificativă a cotei sale de piață. Deși nu se poate exclude ideea că această evoluție negativă a consumului din Uniune între 2008 și PA ar fi putut avea un impact negativ asupra situației industriei din Uniune, merită remarcat că exportatorii chinezi au reușit în același timp să își crească cota de piață. În consecință, se consideră că deteriorarea situației economice a industriei comunitare nu se poate explica prin scăderea cererii, ci s-a produs în principal din cauza creșterii importurilor din RPC care au făcut obiectul unui dumping și din cauza subcotării practicate de exportatorii chinezi.

(139)

Prețurile materiei prime, în principal granule din PET, au crescut semnificativ între 2005 și 2008, după care au crescut în cea de a doua jumătate a PA și au atins un nivel egal cu cel al anului 2005 spre finalul PA.

(140)

Ancheta a confirmat că, pentru producerea FMR, costurile de producție ale industriei din Uniune au urmat aceeași tendință cu cea a evoluției prețurilor materiei prime și au crescut cu 6 % în decursul întregii perioade examinate. Cu toate acestea, într-o piață guvernată de condiții comerciale autentice, și anume în absența dumpingului prejudiciabil, poate fi de așteptat ca prețurile să se adapteze în mod regulat pentru a reflecta evoluția diferitelor componente ale costului de producție. Acest lucru nu s-a întâmplat în cazul de față. Într-adevăr, industria din Uniune a fost obligată să-și mențină prețurile de vânzare la un nivel scăzut pentru a concura cu importurile la preț scăzut din RPC care au făcut obiectul unui dumping, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a rentabilității sale. În consecință, se concluzionează provizoriu că subcotarea practicată de exportatorii chinezi a depreciat prețurile pe piața Uniunii și a împiedicat industria din Uniune să își crească prețurile de vânzare pentru a-și acoperi costurile.

(141)

Ancheta a arătat că numai un producător din Uniune care a cooperat cu ancheta era integrat vertical și că producția captivă se utiliza pentru transformarea ulterioară în produse cu valoare adăugată în industria în aval. Ancheta nu a scos în evidență nicio problemă de producție legată de aceste produse în aval. Într-adevăr, utilizarea captivă a rămas stabilă pe parcursul perioadei examinate și a reprezentat aproximativ 7 % din volumul producției.

(142)

Pe această bază, s-a considerat că producția captivă a industriei din Uniune nu a contribuit la deteriorarea situației sale financiare, în special în cursul PA.

(143)

Deși analiza prejudiciului și a legăturii de cauzalitate s-a concentrat pe situația industriei din Uniune pe piața Uniunii, s-au examinat rezultatele acesteia la export pentru a se determina dacă acestea ar putea constitui un alt factor susceptibil să explice prejudiciul constatat. Analiza a arătat că vânzările la export realizate de industria din Uniune către părți independente au rămas modeste (circa 3 %) pe parcursul perioadei luate în considerare. Scăderea volumului de vânzări la export, de la aproximativ 18 000 tone în 2005 la aproximativ 7 000 tone în cursul PA, poate fi explicată prin scăderea producției în cursul aceleiași perioade. Cu toate acestea, prețul la export a fost superior prețului facturat de industria din Uniune clienților săi pe piața Uniunii. Din acest motiv, s-a considerat că scăderea volumului exporturilor nu poate explica nivelul prejudiciului suferit de industria din Uniune și, în special, scăderea semnificativă a rentabilității în cursul PA.

(144)

Tendințele volumului importurilor și ale prețurilor din alte țări terțe între 2005 și PA au fost după cum urmează:

Tabelul 9

(145)

Principalele patru dintre celelalte țări terțe care exportă FMR către Uniune sunt Elveția, Belarus, Japonia și Thailanda. După cum arată tabelul de mai sus, volumul combinat al importurilor din aceste țări a fost relativ scăzut în raport cu consumul din Uniune și a scăzut cu 45 % pe parcursul perioadei examinate. Prețurile medii de import au rămas stabile și relativ ridicate în decursul PA.

(146)

Pe baza constatărilor de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că importurile din aceste țări terțe nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(147)

Privind importurile din Taiwan și Coreea, după cum s-a menționat anterior, s-a evaluat provizoriu că atât importurile din Taiwan, cât și cele din Coreea nu s-au efectuat la prețuri de dumping în cursul PA. Aceste importuri sunt prezentate în continuare în tabelele 10 și 11:

Tabelul 10

(148)

După cum se poate vedea din tabelul de mai sus, volumul importurilor din Coreea au urmat în general o tendință similară cu cea a consumului în decursul perioadei examinate. Volumul importurilor a crescut de la 17 542 tone în 2005 la 24 580 de tone în PA. Aceasta a dus la o creștere a cotei de piață a importurilor de la 7,9 % în 2005 la 11,9 % în PA. Merită remarcat, cu toate acestea, că volumul importurilor a scăzut substanțial între 2007 și sfârșitul PA.

(149)

Merită remarcat, de asemenea, că, în timp ce prețurile medii la import din Coreea au scăzut cu 15 % în decursul perioadei examinate, acestea au rămas mai mari decât prețurile medii la import din RPC pe parcursul aceleiași perioade.

Tabelul 11

(150)

Privind importurile din Taiwan, acestea au crescut de la 7 343 tone în 2005 la 8 163 tone în PA, deci cu 11 %. În același timp, cota lor de piață a crescut ușor de la 3,3 % în 2005 la 4 % în PA. Ca și în cazul importurilor coreene, volumul importurilor taiwaneze a scăzut considerabil între 2007 și sfârșitul PA.

(151)

Prețurile medii la import din Taiwan au scăzut cu 14 % în decursul perioadei examinate, dar au rămas considerabil mai ridicate decât prețurile la import din RPC în decursul aceleiași perioade.

(152)

Pe baza celor de mai sus, nu se poate exclude ideea că importurile din Coreea și Taiwan ar fi putut contribui, într-o anumită măsură, la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Cu toate acestea, volumul importurilor și prețurile în decursul PA nu par să fie la un astfel de nivel încât să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(153)

Analiza datelor referitoare la piața Uniunii a sugerat că ceilalți producători din Uniune nu au câștigat în cota de piață pe parcursul perioadei examinate. Ancheta nu a scos în evidență nicio problemă deosebită în materie de concurență între producătorii din Uniune și niciun efect de denaturare a schimburilor comerciale care ar putea explica prejudiciul important constatat pentru industria Uniunii.

(154)

Pe baza celor prezentate anterior, s-a concluzionat în mod provizoriu că producătorii care nu au fost incluși în definiția industriei din Uniune nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(155)

Analiza anterioară a demonstrat că, pe parcursul perioadei examinate, a existat o creștere substanțială, atât în volum, cât și în cota de piață, a importurilor la prețuri scăzute originare din RPC care au făcut obiectul unui dumping. În plus, s-a constatat că aceste importuri s-au realizat la prețuri de dumping inferioare prețurilor facturate de industria din Uniune pentru tipurile de produse similare pe piața Uniunii.

(156)

Această creștere a volumului și a cotei de piață a importurilor la preț scăzut din RPC care au făcut obiectul unui dumping a coincis cu o creștere generală a cererii în Uniune în decursul perioadei dintre 2005 și 2007, dar și cu evoluția negativă a cotei de piață a industriei din Uniune în decursul aceleiași perioade. Mai mult, între 2007 și PA când cererea pe piața Uniunii a scăzut, exportatorii chinezi au reușit să își crească cota de piață. În același timp, s-a observat o continuare a evoluției negative a cotei de piață a industriei din Uniune, precum și a principalilor indici ai situației economice a acesteia. Într-adevăr, pe parcursul perioadei examinate, creșterea importurilor la preț scăzut din RPC care au făcut obiectul unui dumping, care au subcotat în mod constant prețurile industriei din Uniune, a dus la o scădere a rentabilității industriei din Uniune cu peste 16 puncte procentuale, ceea ce a provocat pierderi importante în PA.

(157)

Examinarea celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut produce prejudicii industriei din Uniune a arătat că acești factori nu par să fie de așa natură încât să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(158)

Având în vedere analiza menționată mai sus, care a evidențiat și separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(159)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă, în pofida concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase de a concluziona că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri antidumping provizorii în cazul de față. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe aprecierea tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului vizat.

(160)

Industria din Uniune este compusă din patru producători, stabiliți în diferite state membre ale Uniunii, care angajează direct peste 1 300 de oameni în producția produsului vizat.

(161)

Industria din Uniune a suferit un prejudiciu important din cauza importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping. Se reamintește că toți indicatorii de prejudiciu au prezentat o evoluție negativă pe parcursul perioadei examinate. În special, indicatorii prejudiciului referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de lichidități, rentabilitatea investițiilor și rentabilitatea au fost grav afectați. În absența măsurilor, este foarte probabil că deteriorarea situației economice a industriei din Uniune se va agrava.

(162)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping provizorii să restabilească condițiile comerciale autentice pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să alinieze prețurile FMR pentru a reflecta costurile diferitelor componente și condițiile de piață. Este de așteptat ca instituirea măsurilor provizorii să permită industriei din Uniune să-și recâștige cel puțin în parte cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu impact ulterior pozitiv asupra situației sale economice și a rentabilității sale.

(163)

Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea măsurilor antidumping provizorii asupra importurilor de FMR originare din RPC ar fi în interesul industriei din Uniune.

(164)

S-au trimis chestionare la zece importatori din Uniune. Numai doi importatori, stabiliți în Germania și Spania, reprezentând 15,4 % și, respectiv, 0,2 % din totalul importurilor din RPC, au cooperat cu ancheta. Privind primul importator, ancheta a arătat că acesta importa numai din RPC și că aproape întreaga sa cifră de afaceri era legată de produsul vizat. În cel mai rău caz, o taxă antidumping de 9 % ar duce la o scădere semnificativă a rentabilității acestui importator și societatea sa ar putea intra pe pierdere. Cu toate acestea, se consideră că importatorul ar putea transfera cel puțin o parte a creșterii costurilor către clienții săi, având în vedere poziția sa puternică pe piață în raport cu unii mari utilizatori. În plus, el s-ar putea orienta către alte surse de aprovizionare, cel puțin pe termen lung. Privind cel de al doilea importator, produsul vizat reprezintă numai o parte limitată a totalului afacerii sale (0-5 %) și, prin urmare, orice impact negativ al măsurilor propuse este probabil să fie neglijabil.

(165)

Pe baza informației disponibile, s-a concluzionat că, deși impunerea de măsuri antidumping provizorii ar avea un impact negativ asupra unuia dintre importatorii mai sus menționați, importatorul respectiv ar trebui să fie în situația de a transfera cel puțin o parte din creșterile de cost către clienții săi și/sau de a se orienta către alte surse de aprovizionare. Prin urmare, impunerea de măsuri provizorii nu ar trebui să aibă un impact negativ general semnificativ asupra importatorilor.

(166)

Utilizatorii de FMR s-au arătat puternic interesați de acest caz. Din cei 68 de utilizatori contactați, 33 au cooperat la anchetă. Acești utilizatori cooperanți reprezintă 25 % din totalul importurilor din RPC. Aceste societăți sunt stabilite pe întreg teritoriul Uniunii și sunt prezente în diferite sectoare industriale, de exemplu cel al pneurilor și al aplicațiilor pentru automobile, al frânghiilor și cel al aplicațiilor industriale.

(167)

Pentru claritate și având în vedere că impunerea de măsuri provizorii ar afecta utilizatorii în mod diferit în funcție de sectorul în care operează, impactul măsurilor asupra utilizatorilor s-a analizat prin gruparea acestora în sectoare industriale separate, conform descrierii de mai jos.

(168)

Privind utilizatorii prezenți în sectorul pneurilor, s-au primit patru răspunsuri la chestionare din partea producătorilor. Conform datelor furnizate de producătorii de pneuri, partea FMR în cadrul costurilor de producție ale unui pneu a fost relativ limitată, în medie sub 1 %, iar profitul mediu legat de fabricarea pneurilor s-a ridicat la aproximativ 2 %. S-a constatat că niciunul dintre utilizatorii cooperanți nu importa produsul vizat din RPC. Prin urmare, dacă s-ar impune taxe antidumping provizorii, se consideră că acești utilizatori nu ar trebui să fie afectați de măsurile asupra importurilor din RPC. În plus, dacă orice utilizator din acest sector importă din RPC, există mai multe surse alternative de aprovizionare.

(169)

Privind sectorul legat de industria automobilelor (în special în ceea ce privește producția de centuri de siguranță și airbaguri), s-au primit din partea utilizatorilor șase răspunsuri la chestionare. Aceste șase societăți au reprezentat 5 % din totalul importurilor de FMR din RPC în PA. În general, s-a constatat că, în medie, produsele la care se folosesc FMR reprezintă mai puțin de 4 % din cifra totală de afaceri a acestor societăți și că profitul mediu realizat în acest domeniu de activitate este de aproximativ 3 %. Mai mult, s-a constatat că cele șase societăți achiziționau FMR în principal de la producători din Uniune, în timp ce numai 11 % din achizițiile lor erau importate din RPC. Prin urmare, impunerea de măsuri provizorii asupra importurilor din RPC este puțin probabil să afecteze în mod serios sectorul legat de industria automobilelor, având în vedere că s-a constatat că aceste societăți erau profitabile și că RPC nu este principala lor sursă de aprovizionare.

(170)

Privind fabricile de frânghii, s-au primit trei răspunsuri la chestionare, reprezentând sub 1 % din totalul importurilor din RPC în PA. Procentul din industrie care folosește FMR a fost de aproximativ 18 % din totalul întreprinderilor acestora și marja medie de profit realizată în întreprinderea respectivă era de aproximativ 8 % în PA. Pe această bază, s-a estimat că impunerea de taxe antidumping provizorii asupra importurilor din RPC este probabil să le scadă marja de profit doar într-o mică măsură. Ancheta a arătat, de asemenea, că majoritatea importurilor (66 %) în decursul PA au fost din RPC, în timp ce 20 % au fost originare din Coreea. Prin urmare, dacă se impun măsuri, este puțin probabil ca acest sector să fie serios afectat, având în vedere că impactul asupra marjei de profit este limitat și că există alte surse de aprovizionare.

(171)

Unii producători de frânghii au afirmat că, având în vedere că FMR se folosesc în mod predominant în alte sectoare, de exemplu cel industrial sau al industriei automobilului, impunerea de măsuri antidumping ar duce la o lipsă de disponibilitate a tipurilor de FMR folosite de fabricanții de frânghii, având în vedere că producătorii din Uniune s-ar concentra mai întâi asupra piețelor importante și ar furniza sectoarele rămase numai în măsura existenței unei capacități suplimentare. Cu toate acestea, ar trebui remarcat că sunt disponibile alte surse de aprovizionare, inclusiv industria din Uniune, Coreea și Taiwan, precum și din alte țări terțe care nu fac obiectul măsurilor. În consecință, acest argument a fost respins.

(172)

Privind utilizatorii din cadrul sectorului aplicațiilor industriale, de exemplu acoperișuri, centuri, bice și textile industriale, în total s-au primit 19 răspunsuri la chestionare. Acești utilizatori au reprezentat 19 % din totalul importurilor din RPC în decursul PA. Pe baza informațiilor disponibile pentru acest sector, procentul din domeniul de activitate în care se folosește FMR reprezintă 64 % din totalul întreprinderii și profitul mediu realizat în această întreprindere este 13 %. Este probabil ca impactul taxelor antidumping să scadă numai într-o mică măsură marja medie de profit realizată în acest sector. Ancheta a arătat, de asemenea, că acești utilizatori achiziționau mai ales de la producători din Uniune și din RPC. Prin urmare, impunerea de măsuri asupra importurilor din RPC ar trebui să nu aibă un impact negativ semnificativ asupra acestui sector, luând în considerare impactul limitat asupra marjei de profit și existența altor surse de aprovizionare.

(173)

Unii utilizatori au afirmat că, dacă se impun măsuri antidumping, acestea ar avea impact negativ asupra lor în două moduri. Ei au afirmat că nu numai că ar exista o lipsă de surse alternative disponibile, dar și că țările vizate ar trece de la exportul produsului vizat la exportul produselor de pe piața din aval.

(174)

Privind afirmația că nu vor exista surse alternative disponibile, se remarcă mai întâi că nu se vor impune măsuri provizorii împotriva importurilor din Coreea și Taiwan. Mai mult, după cum s-a menționat în considerentul 171, sunt disponibile alte surse de aprovizionare din alte țări terțe care nu fac obiectul măsurilor. În al doilea rând, privind aprovizionarea de către industria din Uniune, ancheta a indicat anumite neajunsuri în aprovizionarea din partea anumitor producători din Uniune pentru anumiți utilizatori. Cu toate acestea, analiza nu a evidențiat nicio probă conform căreia aceste neajunsuri ar avea loc regulat. Pe baza celor de mai sus și în special datorită existenței altor surse disponibile de aprovizionare, această afirmație a fost respinsă.

(175)

Privind afirmația că producătorii de FMR din țările vizate ar începe să exporte produse pe piața din aval, ar trebui remarcat că nu se vor impune măsuri provizorii asupra importurilor din Coreea și Taiwan. Prin urmare, chiar dacă exportatorii chinezi schimbă o parte din exporturile lor către piața din aval, se consideră că utilizatorii de FMR ar trebui să poată rămâne competitivi pentru ar putea în continuare să se aprovizioneze cu FMR de la alți furnizori care nu fac obiectul măsurilor. În consecință, acest argument a fost respins.

(176)

Ținând cont de cele de mai sus, chiar dacă este probabil ca unii dintre utilizatori să sufere un impact negativ din partea măsurilor asupra importurilor din RPC, impactul general asupra utilizatorilor din diferite sectoare industriale pare să fie limitat. Prin urmare, s-a concluzionat în mod provizoriu că, pe baza informațiilor disponibile, este foarte probabil ca efectul măsurilor antidumping împotriva importurilor de FMR originare din RPC să nu aibă un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor produsului vizat.

(177)

Ținând seama de cele menționate anterior și pe baza informațiilor disponibile privind interesul Uniunii, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că, în general, nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de FMR originare din RPC.

(178)

Prin prisma constatărilor că marjele medii ponderate naționale de dumping pentru importurile originare din Coreea și Taiwan sunt de minimis, nu se impun taxe antidumping provizorii pentru importurile originare din aceste țări.

(179)

Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, cauzalitatea și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(180)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(181)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea produsului similar în Uniune. Se consideră că profitul care ar putea fi obținut în absența importurilor care fac obiectul unui dumping ar trebui să se bazeze pe anul 2005, singurul an în care industria din Uniune a obținut profituri și în care importurile chinezești au fost mai puțin prezente pe piața Uniunii. Astfel, se consideră că o marjă de profit de 3 % din cifra de afaceri ar putea fi privită ca un minim adecvat pe care industria din Uniune l-ar putea atinge în absența dumpingului prejudiciabil.

(182)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Acest preț neprejudiciabil a fost obținut adăugând marja de profit de 3 % menționată anterior la costul de producție.

(183)

Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea, pe tipuri de produse, a prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion cu prețul neprejudiciabil al tipurilor de produse vândute de industria din Uniune pe piața Uniunii pe parcursul PA. Eventualele diferențe rezultând din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF media de import a tipurilor de produse comparate.

(184)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii pentru importurile originare din RPC, la nivelul marjei celei mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe.

(185)

Nivelurile individuale pentru fiecare societate ale taxelor antidumping menționate în prezentul regulament s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din Republica Populară Chineză fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate la societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și se supun taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(186)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (3) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei antidumping.

(187)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA.

(188)

Marjele de dumping și prejudiciu se stabilesc după cum urmează:

(189)

Rezultatele provizorii de mai sus vor fi comunicate tuturor părților interesate care vor fi invitate să își facă cunoscute opiniile în scris și să solicite o audiere. Observațiile lor vor fi analizate și, atunci când acestea sunt justificate, vor fi luate în considerare înaintea adoptării oricăror concluzii definitive. În plus, trebuie menționat că observațiile privind instituirea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul oricăror concluzii definitive,