3.4.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 100/1


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) nr. 342/2014 AL COMISIEI

din 21 ianuarie 2014

de completare a Directivei 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru aplicarea metodelor de calculare a cerințelor privind rata de adecvare a capitalului pentru conglomeratele financiare

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1), în special articolul 49 alineatul (6),

având în vedere Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare și a întreprinderilor de investiții care aparțin unui conglomerat financiar și de modificare a Directivelor 73/239/CEE, 79/267/CEE, 92/49/CEE, 92/96/CEE, 93/6/CEE și 93/22/CEE ale Consiliului și a Directivelor 98/78/CE și 2000/12/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului (2), în special articolul 21a alineatul (3),

întrucât:

(1)

În cazul conglomeratelor financiare care desfășoară activități bancare sau de investiții și activități de asigurare semnificative, utilizarea multiplă a elementelor eligibile pentru calcularea fondurilor proprii la nivelul conglomeratului financiar, cu alte cuvinte multipla utilizare a fondurilor proprii, precum și constituirea inadecvată de fonduri proprii în interiorul grupului ar trebui eliminate pentru a reflecta cu exactitate fondurile proprii ale conglomeratelor care sunt disponibile pentru a absorbi pierderile și pentru a asigura o adecvare suplimentară a capitalului la nivelul conglomeratului financiar.

(2)

Este important să se asigure că fondurile proprii, peste nivelul cerințelor de solvabilitate sectoriale, sunt incluse la nivelul conglomeratului numai dacă nu există impedimente în ceea ce privește transferul de active sau rambursarea datoriilor între diferite entități ale conglomeratului, inclusiv între sectoare.

(3)

La calcularea fondurilor proprii, un conglomerat financiar ar trebui să includă numai fondurile proprii care depășesc cerințele sectoriale de solvabilitate, în cazul în care aceste fonduri sunt transferabile între entitățile din cadrul conglomeratului financiar.

(4)

Ar trebui să existe norme adecvate care să ia în considerare faptul că cerințele privind fondurile proprii specifice unui sector sunt concepute pentru a acoperi riscurile legate de sectorul respectiv, nefiind menite să acopere riscurile din afara acestui sector.

(5)

Pentru a se asigura o aplicare consecventă în ceea ce privește calcularea adecvării suplimentare a capitalului, ar trebui enumerate cerințele sectoriale care includ cerințele de solvabilitate în acest scop. Aceste cerințe nu ar trebui să aducă atingere dispozițiilor sectoriale privind măsurile care trebuie luate în urma încălcării cerințelor sectoriale de solvabilitate. În special, atunci când la nivelul conglomeratului financiar apare un deficit din cauza încălcării cerinței privind amortizorul combinat în temeiul titlului VII capitolul 4 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3), măsurile necesare care trebuie luate ar trebui să se bazeze pe cele stabilite în capitolul respectiv.

(6)

La calcularea cerinței suplimentare privind rata de adecvare a capitalului unui conglomerat financiar, pentru entitățile financiare nereglementate din cadrul conglomeratului financiar ar trebui calculate atât o cerință de solvabilitate noțională, cât și un nivel noțional al fondurilor proprii.

(7)

Anexa I partea II din Directiva 2002/87/CE prezintă trei metode tehnice pentru calcularea cerințelor privind rata de adecvare a capitalului la nivelul unui conglomerat financiar: „metoda consolidării contabile” (metoda nr. 1), „metoda deducerii și agregării” (metoda nr. 2) și „metoda combinată” (metoda nr. 3), care permite combinarea metodelor nr. 1 și nr. 2. Metodele tehnice de calcul nr. 1 și nr. 2 ar trebui detaliate pentru a asigura aplicarea consecventă a acestora. În plus, ar trebui specificate circumstanțele pentru utilizarea metodei nr. 3 și ar trebui asigurat faptul că autoritățile competente permit utilizarea acestei metode în circumstanțe similare, aplică criterii comune și impun ca metoda să fie aplicată într-un mod consecvent în conglomeratele financiare. Autoritățile competente ar trebui să permită aplicarea metodei nr. 3 numai în cazul în care un conglomerat financiar poate demonstra că aplicarea doar a metodei nr. 1 sau a metodei nr. 2 nu ar fi posibilă în mod rezonabil. Metoda nr. 3 ar trebui să fie utilizată în mod consecventă de-a lungul timpului, pentru a garanta condiții echivalente. Întrucât metodele tehnice de calcul sunt utilizate în conformitate cu principiile tehnice menționate în anexa I partea I din Directiva 2002/87/CE, și aceste principii trebuie detaliate.

(8)

Metoda nr. 1 pentru calcularea solvabilității grupului, astfel cum este definită în Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), și metoda nr. 1 pentru calcularea cerințelor suplimentare privind rata de adecvare a capitalului, astfel cum este definită în Directiva 2002/87/CE, ar trebui considerate echivalente, întrucât ambele metode sunt în concordanță cu principalele obiective ale supravegherii suplimentare. Ambele metode asigură eliminarea constituirii de capital propriu în interiorul grupului și calcularea fondurilor proprii în conformitate cu definițiile și plafoanele stabilite în normele sectoriale relevante.

(9)

Împuternicirea de a adopta standarde tehnice de reglementare prevăzută la articolul 49 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 este strâns legată de împuternicirea prevăzută la articolul 21a alineatul (3) din Directiva 2002/87/CE, întrucât ambele se referă la aplicarea consecventă a metodelor de calcul stabilite în anexa la directiva respectivă. Pentru a asigura consecvența metodelor de calcul specificate în sensul acestor acte legislative și pentru a facilita o imagine de ansamblu și un acces compact la aceste metode pentru persoanele care fac obiectul acestor obligații, este oportună instituirea de standarde tehnice de reglementare adoptate în temeiul acestor împuterniciri în cadrul unui singur regulament.

(10)

Prezentul regulament ar trebui să se bazeze pe noile regimuri sectoriale de solvabilitate care au fost instituite în Uniune cu scopul de a asigura aplicarea cea mai consecventă a metodelor de calcul. Prin urmare, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice înainte de data aplicării Regulamentului (UE) nr. 575/2013. Normele care depind de aplicarea Directivei 2009/138/CE ar trebui să înceapă să se aplice de la data aplicării directivei menționate anterior. Prin urmare, în perioada anterioară aplicării integrale a prezentului regulament, măsurile naționale de implementare existente pentru calcularea cerințelor suplimentare privind rata de adecvare a capitalului ar trebui utilizate în continuare în domeniile care nu au fost armonizate prin prezentul regulament, iar calculele subiacente care au la bază norme sectoriale în domeniul asigurărilor ar trebui să se bazeze pe normele sectoriale din domeniul asigurărilor aplicabile în momentul calculului.

(11)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare prezentate în comun Comisiei de către Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană — ABE), Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale — EIOPA) și Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe — ESMA).

(12)

ABE, EIOPA și ESMA au efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, au analizat costurile și beneficiile potențiale aferente, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5), cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (7), și au solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, al Grupului părților interesate din domeniul asigurărilor și reasigurărilor, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, și al Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament precizează principiile tehnice și metodele tehnice de calcul enumerate în anexa I la Directiva 2002/87/CE în scopul alternativelor la deducere menționate la articolul 49 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și în scopul calculării fondurilor proprii și a cerinței suplimentare privind rata de adecvare a capitalului prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2002/87/CE.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„conglomerat financiar care desfășoară activitate preponderent în sectorul asigurărilor” înseamnă un conglomerat financiar al cărui sector financiar cel mai important îl reprezintă asigurările, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2002/87/CE;

2.

„conglomerat financiar care desfășoară activitate preponderent în sectorul bancar sau al investițiilor” înseamnă un conglomerat financiar al cărui sector financiar cel mai important îl reprezintă fie sectorul bancar, fie sectorul serviciilor de investiții, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2002/87/CE.

CAPITOLUL II

PRINCIPII TEHNICE

Articolul 3

Eliminarea multiplei utilizări a fondurilor proprii și a constituirii de fonduri proprii în interiorul grupului

Fondurile proprii care rezultă în mod direct sau indirect din tranzacțiile în interiorul grupului nu sunt incluse la calcularea cerințelor suplimentare privind rata de adecvare a capitalului la nivelul conglomeratului financiar.

Articolul 4

Transferabilitatea și disponibilitatea fondurilor proprii

(1)   Fondurile proprii recunoscute la nivelul unei entități reglementate care depășesc fondurile proprii necesare pentru a îndeplini cerințele sectoriale de solvabilitate, astfel cum sunt specificate la articolul 9, nu se includ la calcularea fondurilor proprii ale unui conglomerat financiar sau a sumei fondurilor proprii ale fiecărei entități reglementate și nereglementate din sectorul financiar care aparțin unui conglomerat financiar, dacă nu există impedimente practice sau legale, actuale sau prevăzute, în ceea ce privește transferul fondurilor între entitățile din cadrul conglomeratului financiar.

(2)   Atunci când entitatea menționată la articolul 6 alineatul (2) al cincilea paragraf din Directiva 2002/87/CE transmite coordonatorului rezultatele calculului și datele relevante pentru calcul menționate în paragraful respectiv, aceasta confirmă și furnizează coordonatorului dovezi că s-au respectat dispozițiile de la alineatul (1).

Articolul 5

Fonduri proprii specifice sectorului

(1)   Fondurile proprii menționate la alineatul (2) care sunt disponibile la nivelul unei entități reglementate sunt eligibile pentru acoperirea riscurilor legate de sectorul care recunoaște aceste fonduri proprii și nu sunt luate în considerare ca fiind eligibile pentru acoperirea riscurilor altor sectoare financiare.

(2)   Fondurile proprii menționate la alineatul (1) sunt fonduri proprii care nu sunt:

(a)

fonduri proprii de nivel 1 de bază, elemente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau elemente de fonduri proprii de nivel 2 în sensul Regulamentului (UE) nr. 575/2013;

(b)

elemente ale fondurilor proprii de bază ale întreprinderilor care fac obiectul cerințelor Directivei 2009/138/CE, atunci când aceste elemente sunt clasificate de rangul 1 sau de rangul 2, în conformitate cu articolul 94 alineatele (1) și (2) din directiva menționată.

Articolul 6

Deficit de fonduri proprii la nivelul conglomeratului financiar

(1)   În cazul unui deficit de fonduri proprii la nivelul conglomeratului financiar, numai elementele fondurilor proprii care sunt eligibile atât în temeiul normelor sectoriale pentru sectorul bancar, cât și în temeiul normelor pentru sectorul asigurărilor sunt folosite pentru a acoperi deficitul respectiv.

(2)   Fondurile proprii menționate la alineatul (1) sunt următoarele:

(a)

fonduri proprii de nivel 1 de bază, astfel cum sunt definite la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(b)

elemente ale fondurilor proprii de bază, atunci când aceste elemente sunt clasificate de rangul 1 în conformitate cu articolul 94 alineatul (1) din Directiva 2009/138/CE, iar includerea acestor elemente nu este limitată de actele delegate adoptate în conformitate cu articolul 99 din directiva menționată;

(c)

fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, astfel cum sunt definite la articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(d)

elemente ale fondurilor proprii de bază, atunci când aceste elemente sunt clasificate de rangul 1 în conformitate cu articolul 94 alineatul (1) din Directiva 2009/138/CE, iar includerea acestor elemente este limitată de actele delegate adoptate în conformitate cu articolul 99 din directiva menționată anterior;

(e)

fonduri proprii de nivel 2, astfel cum sunt definite la articolul 71 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; și

(f)

elemente ale fondurilor proprii de bază, atunci când aceste elemente sunt clasificate de rangul 2 în conformitate cu articolul 94 alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE.

(3)   Elementele fondurilor proprii care sunt utilizate pentru acoperirea deficitului trebuie să respecte articolul 4 alineatul (1).

Articolul 7

Consecvență

Entitățile reglementate sau holdingul financiar mixt al unui conglomerat financiar aplică metoda de calcul în mod consecvent de-a lungul timpului.

Articolul 8

Consolidare

În privința conglomeratelor financiare care desfășoară activitate preponderent în sectorul asigurărilor, metoda nr. 1 pentru calcularea solvabilității la nivel de grup a întreprinderilor de asigurare și de reasigurare, astfel cum se prevede la articolele 230, 231 și 232 din Directiva 2009/138/CE, este considerată echivalentă cu metoda nr. 1 pentru calcularea cerințelor suplimentare privind rata de adecvare a capitalului entităților reglementate care fac parte dintr-un conglomerat financiar, metodă prevăzută în anexa I la Directiva 2002/87/CE, cu condiția ca sfera supravegherii la nivel de grup în temeiul titlului III din Directiva 2009/138/CE să nu fie în mod semnificativ diferită de sfera supravegherii suplimentare în temeiul capitolului II din Directiva 2002/87/CE.

Articolul 9

Cerința de solvabilitate

(1)   Atunci când trebuie aplicate normele pentru sectorul asigurărilor, cerința de capital de solvabilitate menționată la articolele 100 și 218 din Directiva 2009/138/CE, inclusiv orice majorare de capital aplicată în conformitate cu articolul 37 din directiva respectivă, în temeiul articolului 216 alineatul (4), al articolului 231 alineatul (7), al articolului 232, al articolului 233 alineatul (6), al articolului 238 alineatele (2) și (3) din directiva respectivă sunt considerate drept cerințe de solvabilitate în scopul calculării cerințelor suplimentare privind rata de adecvare a capitalului.

(2)   Atunci când trebuie aplicate normele pentru sectorul bancar sau sectorul serviciilor de investiții, cerințele de fonduri proprii, astfel cum sunt prevăzute în partea a treia titlul I capitolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, și cerințele în temeiul regulamentului respectiv sau al Directivei 2013/36/UE de a deține fonduri proprii care depășesc acele cerințe, inclusiv o cerință rezultată din procesul de evaluare a adecvării capitalului intern prevăzut la articolul 73 din directiva menționată anterior, orice cerințe impuse de o autoritate competentă în temeiul articolului 104 alineatul (1) litera (a) din directiva menționată anterior, cerința de amortizor combinat definită la articolul 128 alineatul (6) din directiva menționată și măsurile adoptate în temeiul articolului 458 sau 459 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sunt considerate drept cerințe de solvabilitate în scopul calculării cerințelor suplimentare privind rata de adecvare a capitalului.

Articolul 10

Fondurile proprii și cerințele de solvabilitate ale conglomeratului financiar

(1)   Sub rezerva articolului 14 alineatele (7), (8) și (9), fondurile proprii ale conglomeratului financiar și cerințele de solvabilitate se calculează în conformitate cu definițiile și plafoanele stabilite în normele sectoriale relevante.

(2)   Fondurile proprii ale societăților de administrare a activelor se calculează în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (l) din Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8). Cerințele de solvabilitate ale societăților de administrare a activelor sunt cerințele prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (a) din directiva respectivă.

(3)   Fondurile proprii ale administratorilor fondurilor de investiții alternative se calculează în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (ad) din Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9). Cerințele de solvabilitate ale administratorilor fondurilor de investiții alternative sunt cerințele prevăzute la articolul 9 din directiva respectivă.

Articolul 11

Tratamentul aplicat deținerilor transsectoriale de instrumente

(1)   În cazul în care o entitate a unui conglomerat financiar care desfășoară activitate preponderent în sectorul bancar sau al investițiilor deține instrumente într-o entitate din sectorul financiar care aparține sectorului asigurărilor, care sunt deduse în temeiul articolului 14 alineatul (3) sau al articolului 15 alineatul (3), această deținere nu dă naștere niciunei cerințe suplimentare privind rata de adecvare a capitalului la nivelul conglomeratului financiar.

(2)   În cazul în care aplicarea alineatului (1) are drept efect o modificare directă a valorii pierderilor așteptate în temeiul abordării pe baza ratingurilor interne în sensul părții a treia titlul II capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, la fondurile proprii ale conglomeratului financiar se adaugă o sumă echivalentă cu această modificare.

Articolul 12

Fondurile proprii noționale și cerințele de solvabilitate noționale pentru entitățile nereglementate din sectorul financiar

(1)   În cazul în care un holding financiar mixt deține instrumente într-o entitate nereglementată din sectorul financiar, fondurile proprii noționale și cerințele de solvabilitate noționale pentru entitatea respectivă se calculează în conformitate cu normele sectoriale ale sectorului cel mai important din cadrul conglomeratului financiar.

2.   Pentru o entitate nereglementată din sectorul financiar diferită de cea menționată la alineatul (1), fondurile proprii noționale și cerințele de solvabilitate noționale se calculează în conformitate cu normele sectoriale ale sectorului financiar cel mai apropiat de entitatea nereglementată din sectorul financiar. Determinarea sectorului financiar cel mai apropiat se bazează pe gama de activități a entității relevante și pe măsura în care aceasta desfășoară activitățile în cauză. În cazul în care nu este posibilă identificarea în mod clar a sectorului financiar cel mai apropiat, se utilizează normele sectoriale ale sectorului cel mai important din cadrul conglomeratului financiar.

Articolul 13

Măsuri sectoriale tranzitorii și măsuri de păstrare a drepturilor obținute

Normele sectoriale aplicate la calcularea cerințelor suplimentare privind rata de adecvare a capitalului includ orice dispoziții tranzitorii sau de păstrare a drepturilor obținute care se aplică la nivel sectorial.

CAPITOLUL III

METODE TEHNICE DE CALCUL

Articolul 14

Specificarea metodelor tehnice de calcul în conformitate cu metoda nr. 1 în temeiul Directivei 2002/87/CE

(1)   Fondurile proprii ale unui conglomerat financiar se calculează pe baza conturilor consolidate, conform cadrului contabil relevant aplicat sferei supravegherii suplimentare în temeiul Directivei 2002/87/CE și țin cont de alineatul (5), după caz.

(2)   În ceea ce privește conglomeratele financiare care desfășoară activitate preponderent în sectorul bancar sau al investițiilor, la calcularea fondurilor proprii ale conglomeratului financiar în cazul investițiilor neconsolidate se aplică următoarele tratamente:

(a)

investițiile semnificative neconsolidate deținute într-o entitate din sectorul financiar, în sensul articolului 43 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care aparține sectorului asigurărilor, se deduc integral din fondurile proprii ale conglomeratului;

(b)

investițiile neconsolidate, altele decât cele menționate la litera (a), deținute într-o entitate din sectorul financiar care aparține sectorului asigurărilor, se deduc integral din fondurile proprii ale conglomeratului în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(3)   Sub rezerva alineatului (2), orice fonduri proprii emise de o entitate care aparține unui conglomerat financiar și deținute de o altă entitate din cadrul acestui conglomerat financiar se deduc din fondurile proprii ale conglomeratului în cazul în care nu au fost eliminate în procesul consolidării contabile.

(4)   O întreprindere care este o entitate controlată în comun în sensul cadrului contabil relevant este tratată în conformitate cu normele sectoriale privind consolidarea proporțională sau includerea proporțională a cotelor.

(5)   În cazul în care o entitate care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2009/138/CE face parte dintr-un conglomerat financiar, calcularea cerințelor suplimentare privind rata de adecvare a capitalului la nivelul conglomeratului financiar se bazează pe evaluarea activelor și pasivelor calculate în conformitate cu titlul I capitolul VI secțiunile 1 și 2 din Directiva 2009/138/CE.

(6)   În cazul în care valorile activelor sau pasivelor fac obiectul unor filtre prudențiale și deduceri în conformitate cu partea a doua titlul I din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, valorile activelor sau pasivelor utilizate pentru calcularea cerințelor suplimentare privind rata de adecvare a capitalului sunt cele care pot fi atribuite entităților relevante în temeiul regulamentului menționat anterior, cu excepția activelor și pasivelor care pot fi atribuite altor entități din cadrul conglomeratului financiar.

(7)   Atunci când normele sectoriale impun calcularea unui plafon sau a unei limite, plafonul sau limita la nivelul conglomeratului se calculează pe baza datelor consolidate ale conglomeratului financiar și după deducerile prevăzute la alineatele (2) și (3).

(8)   În scopul calculării plafoanelor sau a limitelor, entitățile reglementate aparținând unui conglomerat financiar care intră în sfera situației consolidate a unei instituții în temeiul părții întâi titlul II capitolul 2 secțiunea 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sunt luate în considerare împreună.

(9)   În scopul calculării plafoanelor sau a limitelor, entitățile reglementate aparținând unui conglomerat financiar care intră în sfera supravegherii la nivel de grup în conformitate cu titlul III din Directiva 2009/138/CE sunt luate în considerare împreună.

(10)   În scopul calculării plafoanelor sau a limitelor la nivelul entității reglementate, entitățile reglementate aparținând unui conglomerat financiar cărora nu li se aplică nici dispozițiile alineatului (8), nici ale alineatului (9) își calculează plafoanele și limitele respective în mod individual, în conformitate cu normele sectoriale ale entității reglementate.

(11)   Atunci când se însumează cerințele sectoriale de solvabilitate relevante, nu se face nicio altă ajustare în afara celei prevăzute la articolul 11 sau a celei care rezultă din ajustările plafoanelor și limitelor sectoriale în temeiul alineatului (7).

Articolul 15

Specificarea metodelor tehnice de calcul în conformitate cu metoda nr. 2 în temeiul Directivei 2002/87/CE

(1)   În cazul în care fondurile proprii ale unei entități reglementate fac obiectul unui filtru prudențial în temeiul normelor sectoriale relevante, se aplică unul din următoarele tratamente:

(a)

suma filtrată, care este suma netă care trebuie luată în considerare la calcularea fondurilor proprii ale participațiilor, se adaugă la valoarea contabilă a participațiilor în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Directiva 2002/87/CE, în cazul în care suma filtrată majorează baza de capital;

(b)

suma filtrată menționată la litera (a) se deduce din valoarea contabilă a participațiilor în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Directiva 2002/87/CE, în cazul în care suma filtrată micșorează capitalul reglementat.

(2)   Pentru conglomeratele financiare care desfășoară activitate preponderent în sectorul bancar sau al investițiilor, investiția semnificativă într-o entitate din sectorul financiar în sensul articolului 43 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 care aparține sectorului asigurărilor și care nu este o participație se deduce integral din elementele de fonduri proprii ale entității care deține instrumentul, în conformitate cu normele sectoriale aplicabile entității respective.

(3)   Investițiile în interiorul grupului în orice instrumente de capital care sunt eligibile ca fonduri proprii în conformitate cu normele sectoriale, luând în considerare limitele sectoriale relevante, se deduc sau se exclud din calculul fondurilor proprii.

(4)   Calcularea cerințelor suplimentare privind rata de adecvare a capitalului se efectuează în conformitate cu formula din anexă.

Articolul 16

Specificarea circumstanțelor pentru utilizarea metodei nr. 3 în temeiul Directivei 2002/87/CE

(1)   Autoritățile competente pot permite aplicarea metodei nr. 3, astfel cum este menționată în anexa I la Directiva 2002/87/CE, numai în una dintre următoarele circumstanțe:

(a)

nu este posibil, în mod rezonabil, să se aplice tuturor entităților din cadrul unui conglomerat financiar fie metoda nr. 1, astfel cum este menționată în anexa I la Directiva 2002/87/CE, fie metoda nr. 2, astfel cum este menționată în anexa I la Directiva 2002/87/CE, în special deoarece metoda nr. 1 nu poate fi utilizată pentru una sau mai multe entități din cauză că acestea sunt în afara sferei de consolidare sau din cauza faptului că o entitate reglementată are sediul într-o țară terță și nu este posibil să se obțină suficiente informații pentru a aplica una dintre metode în cazul entității respective;

(b)

entitățile care ar aplica una dintre metode prezintă, la nivel colectiv, un interes neglijabil privind obiectivele supravegherii entităților reglementate care aparțin unui conglomerat financiar.

(2)   Toate entitățile reglementate care aparțin unui conglomerat financiar și care nu sunt menționate la alineatul (1) folosesc fie metoda nr. 1, fie metoda nr. 2.

(3)   Atunci când o autoritate competentă a permis aplicarea metodei nr. 3 în legătură cu un conglomerat financiar, această aplicare este consecventă de-a lungul timpului.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 17

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 5, articolul 6 alineatul (2), articolul 8, articolul 9 alineatul (1) și articolul 14 alineatele (5) și (9) se aplică de la data aplicării menționată la articolul 309 alineatul (1) din Directiva 2009/138/CE.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 ianuarie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 176, 27.6.2013, p. 1.

(2)  JO L 35, 11.2.2003, p. 1.

(3)  Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(4)  Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).

(8)  Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302, 17.11.2009, p. 32).

(9)  Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010 (JO L 174, 1.7.2011, p. 1).


ANEXĂ

Metodologia de calcul pentru metoda nr. 2 în temeiul Directivei 2002/87/CE

Metoda deducerii și agregării

Calcularea cerințelor suplimentare privind rata de adecvare a capitalului în conformitate cu metoda nr. 2 se efectuează pe baza cadrului contabil aplicabil al fiecărei entități din grup, după formula de mai jos:

Formula

Formula

unde din fondurile proprii (OF i) sunt excluse instrumentele de capital din interiorul grupului care sunt eligibile ca fonduri proprii în conformitate cu normele sectoriale.

Cerințele suplimentare privind rata de adecvare a capitalului (scar) sunt calculate astfel ca diferența dintre:

1.

suma fondurilor proprii (OF i) ale fiecărei entități (i) reglementate și nereglementate din sectorul financiar care aparține conglomeratului financiar (elementele eligibile sunt cele admise în conformitate cu normele sectoriale relevante); și

2.

suma cerințelor de solvabilitate (REQi) pentru fiecare entitate (i) reglementată și nereglementată din sectorul financiar care aparține grupului (G) (cerințele de solvabilitate se calculează în conformitate cu normele sectoriale relevante) și a valorii contabile (BVj) a participațiilor în alte entități (j) din cadrul grupului.

În cazul entităților nereglementate din sectorul financiar, se calculează o cerință de solvabilitate noțională în conformitate cu articolul 12. Fondurile proprii și cerințele de solvabilitate sunt luate în considerare în cotă proporțională (x), astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) din Directiva 2002/87/CE și în conformitate cu anexa I la directiva respectivă.

Rezultatul nu trebuie să fie negativ.