13.5.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/1


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2016/709 AL COMISIEI

din 26 ianuarie 2016

de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează condițiile de aplicare a derogărilor referitoare la monedele cu constrângeri privind disponibilitatea activelor lichide

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1), în special articolul 419 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară a stabilit standarde internaționale privind indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate și instrumentele de monitorizare a riscurilor legate de lichiditate (2) (standardele BCBS).

(2)

Pentru a asigura supravegherea și aplicarea eficace ale derogărilor prevăzute la articolul 419 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și monitorizarea eficace a respectării de către instituții a cerințelor aplicabile acestor derogări, în conformitate cu standardele BCBS, instituțiile ar trebui să notifice autorităților competente intenția lor de a aplica aceste derogări sau intenția de a efectua o modificare semnificativă în ceea ce privește aplicarea acestor derogări.

(3)

Standardele BCBS instituie principii directoare pentru autoritățile de supraveghere din jurisdicțiile în care activele lichide de calitate ridicată sunt insuficiente. În conformitate cu principiul 3 din principiile directoare în cauză pentru autoritățile de supraveghere, înainte de aplicarea unei derogări, pentru a demonstra că necesitățile lor sunt justificate, instituțiile ar trebui să ia măsuri rezonabile, în măsura în care este posibil, pentru a se asigura că sunt utilizate active lichide de calitate ridicată și pentru a reduce nivelul lor general de risc de lichiditate în vederea îmbunătățirii respectării cerinței de acoperire a necesarului de lichiditate.

(4)

În conformitate cu principiile 1 și 4 din principiile directoare pentru autoritățile de supraveghere prevăzute în standardele BCBS, este necesar să se garanteze că instituțiile nu aplică derogările ca o alegere economică care să le maximizeze profiturile prin selectarea unor active lichide alternative de calitate ridicată, alese în principal pe baza unor considerente de randament. În conformitate cu aceste principii, este necesar, de asemenea, să se instituie un mecanism de limitare a utilizării derogărilor pentru a reduce riscurile de neperformanță a activelor alternative. Ținând seama de standardele BCBS, este necesar, de asemenea, să se prevadă ajustări adecvate în sensul derogării prevăzute la articolul 419 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și să se stabilească norme privind taxa în sensul derogării prevăzute la articolul 419 alineatul (2) litera (b) din respectivul regulament. În special, în ceea ce privește derogarea prevăzută la articolul 419 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, în scopul de a garanta că prețul plătit de o instituție pentru o linie de credit de la banca centrală este corect, taxa ar trebui să fie compusă din două elemente. Primul ar trebui să compenseze randamentul superior obținut din activele păstrate pentru a garanta linia de credit pentru a se asigura că prețul reflectă beneficiile obținute, indiferent de suma trasă efectiv din linia de credit. Al doilea ar trebui să reflecte suma trasă din linia de credit.

(5)

În conformitate cu principiul 2 din principiile directoare pentru autoritățile de supraveghere prevăzute în standardele BCBS, utilizarea derogărilor ar trebui limitată în cazul tuturor instituțiilor cu expuneri în moneda relevantă. În temeiul articolului 419 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, derogările aplicate trebuie să fie invers proporționale cu gradul de disponibilitate al activelor relevante. Din aceste motive, utilizarea derogărilor ar trebui limitată la un procent din ieșirile nete de lichidități ale instituției de credit în moneda relevantă care corespunde deficitului relevant de active lichide în moneda respectivă.

(6)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare prezentate Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

(7)

ABE a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat potențialele costuri și beneficii aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(8)

În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, Comisia a aprobat, cu unele modificări, proiectul de standard de reglementare prezentat de ABE, după ce l-a retransmis ABE, explicând motivele care au stat la baza modificărilor aduse. ABE a emis un aviz formal prin care a aprobat aceste modificări,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament precizează condițiile de aplicare a derogărilor prevăzute la articolul 419 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 referitoare la monedele cu constrângeri privind disponibilitatea activelor lichide.

Articolul 2

Notificarea derogării

(1)   O instituție de credit notifică autorității competente intenția sa de a aplica una sau ambele derogări prevăzute la articolul 419 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Notificarea este transmisă în scris cu 30 de zile înainte de data primei aplicări a derogării.

În cazul în care o instituție intenționează să efectueze o modificare semnificativă în ceea ce privește aplicarea derogării (derogărilor) notificate în conformitate cu primul paragraf, ea informează autoritatea competentă cu privire la aceasta cu 30 de zile înainte de data primei aplicări a acestei modificări.

În circumstanțe excepționale, când, din cauza unor evoluții neașteptate ale pieței, a unor evenimente specifice sau a altor factori în afara controlului instituției, nu este posibil să se notifice autorităților competente o modificare semnificativă cu 30 de zile înainte de data primei sale aplicări, instituțiile transmit o notificare preliminară autorităților competente înainte de aplicarea unei modificări semnificative. Notificarea preliminară descrie natura modificării semnificative și indică în ce măsură se poate aplica derogarea propusă, exprimată ca procent din activele lichide care trebuie deținute de o instituție pentru a satisface cerința de acoperire a necesarului de lichiditate. Notificarea preliminară este completată de o notificare în conformitate cu al doilea paragraf, efectuată în termen de 30 de zile de la prima aplicare a derogării.

Instituțiile informează autoritățile competente în fiecare an dacă intenționează să continue sau nu aplicarea derogării notificate în conformitate cu primul paragraf.

(2)   Notificarea menționată la alineatul (1) primul paragraf cuprinde următoarele informații:

(a)

dacă aceasta se referă la derogarea prevăzută la articolul 419 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, la derogarea prevăzută la articolul 419 alineatul (2) litera (b) din respectivul regulament sau la ambele;

(b)

confirmarea respectării condițiilor prevăzute la articolul 419 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și a cerințelor menționate la articolul 3 din prezentul regulament;

(c)

dacă notificarea se referă la derogarea prevăzută la articolul 419 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, confirmarea respectării cerințelor prevăzute la articolul 4 din prezentul regulament;

(d)

dacă notificarea se referă la derogarea prevăzută la articolul 419 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, confirmarea respectării cerințelor prevăzute la articolele 5 și 6 din prezentul regulament;

(e)

o estimare a aplicării viitoare de către instituție a derogării (derogărilor) în funcție de derogarea ce urmează să fie aplicată, exprimată ca procent, și variația acesteia de-a lungul timpului, împreună cu o comparație între poziția de lichiditate a instituției în cazul în care aceasta aplică derogarea (derogările) prevăzută (prevăzute) la articolul 419 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și poziția sa de lichiditate în cazul în care nu aplică derogarea (derogările) prevăzută (prevăzute) la articolul respectiv.

Articolul 3

Evaluarea necesităților justificate

Se consideră că o instituție are necesități justificate de active lichide în sensul articolului 419 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

și-a redus, printr-o administrare sănătoasă a lichidităților, necesitățile de active lichide pentru întreaga gamă a activităților sale;

(b)

deținerile sale de active lichide sunt compatibile cu disponibilitatea activelor respective în moneda relevantă.

Articolul 4

Aplicarea derogării prevăzute la articolul 419 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

(1)   Instituția ia toate măsurile rezonabile pentru a îndeplini cerința de acoperire a necesarului de lichiditate prevăzută la articolul 412 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 înainte de a aplica derogarea prevăzută la articolul 419 alineatul (2) litera (a) din respectivul regulament.

(2)   Instituția se asigură că este în orice moment în măsură să identifice din punct de vedere operațional activele lichide utilizate pentru a îndeplini cerințele de acoperire a necesarului de lichidități în monedă străină și activele lichide deținute ca urmare a aplicării derogării prevăzute la articolul 419 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(3)   Instituția se asigură că propriul cadru de gestionare a riscului valutar îndeplinește următoarele condiții:

(a)

neconcordanțele de monede rezultate din utilizarea derogării prevăzute la articolul 419 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sunt corect măsurate, monitorizate, controlate și justificate;

(b)

activele lichide care nu corespund distribuirii în funcție de monedă a ieșirilor de lichidități după deducerea intrărilor pot fi lichidate în moneda statului membru al autorității competente relevante ori de câte ori este necesar;

(c)

datele istorice referitoare la perioadele de criză permit să se concluzioneze că instituția este în măsură să lichideze rapid activele menționate la litera (b).

(4)   O instituție care utilizează active lichide într-o altă monedă decât moneda statului membru al autorității competente relevante pentru a-și acoperi necesitățile în materie de lichidități în moneda acestuia din urmă aplică o ajustare de 8 % la valoarea acestor active în plus față de orice ajustare aplicată în conformitate cu articolul 418 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

În cazul în care activele lichide sunt denominate într-o monedă care nu este tranzacționată în mod activ pe piețele valutare mondiale, ajustarea suplimentară este egală cu valoarea mai mare dintre 8 % și cea mai mare variație lunară a cursului de schimb între cele două monede în cursul celor 10 ani care precedă data relevantă de referință a raportării.

Dacă moneda statului membru al autorității competente în cauză este ancorată oficial la o altă monedă în cadrul unui mecanism în cadrul căruia băncile centrale ale celor două monede sunt obligate să sprijine ancorarea monedei, instituția poate aplica o ajustare egală cu marja de variație a cursului de schimb.

Articolul 5

Aplicarea derogării prevăzute la articolul 419 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

(1)   Instituția ia toate măsurile rezonabile pentru a satisface cerința de acoperire a necesarului de lichiditate prevăzută la articolul 412 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 înainte de a aplica derogarea prevăzută la articolul 419 alineatul (2) litera (b) din respectivul regulament.

(2)   Instituția obține din partea băncii centrale, în ceea ce privește moneda cu constrângeri privind disponibilitatea activelor lichide, o linie de credit care îndeplinește următoarele condiții:

(a)

linia de credit precizează că instituția deține un drept de acces obligatoriu din punct de vedere juridic la facilitățile de credit și că acest drept este prevăzut într-un acord scris;

(b)

în urma deciziei de a oferi linia de credit, accesul la facilitățile de credit nu face obiectul unei decizii de credit a băncii centrale;

(c)

facilitățile de credit pot fi utilizate de instituție fără întârziere și cel târziu în termen de o zi de la notificarea către banca centrală;

(d)

linia de credit este disponibilă în orice moment pentru o durată care depășește perioada de 30 de zile aplicabilă cerinței de acoperire a necesarului de lichiditate prevăzute la articolul 412 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(3)   Instituția furnizează integral garanții la banca centrală. Acestea, după ce au făcut obiectul oricărei ajustări aplicate de banca centrală, sunt în orice moment egale cu valoarea maximă care poate fi trasă din linia de credit sau superioare acestei valori.

Articolul 6

Taxa care trebuie plătită pentru obținerea unei linii de credit

(1)   Instituția plătește o taxă stabilită de banca centrală. Taxa este alcătuită din două componente pentru linia de credit menționată la articolul 5 alineatul (2) din prezentul regulament și asigură faptul că nu există niciun avantaj sau dezavantaj economic care rezultă din aplicarea derogării prevăzute la articolul 419 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, în comparație cu instituțiile care nu aplică derogarea.

(2)   Taxa care trebuie plătită de o instituție pentru linia de credit este egală cu suma următoarelor componente:

(a)

o sumă bazată pe suma trasă din linia de credit;

(b)

o sumă care corespunde diferenței dintre următoarele două sume:

(i)

randamentul activelor utilizate pentru garantarea liniei de credit;

(ii)

randamentul unui portofoliu reprezentativ de active de tipul prevăzut la literele (a)-(d) de la articolul 416 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Suma menționată la primul paragraf litera (b) poate fi ajustată pentru a ține seama de orice diferențe semnificative în materie de risc de credit între seturile de active menționate la litera respectivă.

Articolul 7

Limitarea utilizării derogărilor

(1)   Atunci când aplică derogările prevăzute la articolul 419 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile nu trebuie să depășească procentul relevant stabilit pentru o monedă în standardele tehnice de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 419 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(2)   În sensul alineatului (1), atunci când aplică derogările prevăzute la articolul 419 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile calculează acest procent ca fiind procentul reprezentat de X în raport cu Y, în care:

(a)

„X” este suma dintre valoarea tuturor activelor lichide cărora li se aplică derogarea prevăzută la articolul 419 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, după aplicarea oricăror ajustări, și suma maximă care poate fi trasă dintr-o linie de credit căreia i se aplică derogarea prevăzută la articolul 419 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(b)

„Y” este valoarea activelor lichide care trebuie deținute de o instituție pentru a putea satisface cerința de acoperire a necesarului de lichiditate în temeiul articolului 412 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Articolul 8

Dispoziții finale

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 26 ianuarie 2016.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 27.6.2013, p. 1.

(2)  Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, Basel III: indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate și instrumentele de monitorizare a riscurilor legate de lichiditate, ianuarie 2013.

(3)  Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).