Help Print this page 

Document 32013R1303

Title and reference
Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului
  • In force
OJ L 347, 20.12.2013, p. 320–469 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1303/oj
Languages, formats and link to OJ
BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV
HTML html BG html ES html CS html DA html DE html ET html EL html EN html FR html GA html HR html IT html LV html LT html HU html MT html NL html PL html PT html RO html SK html SL html FI html SV
PDF pdf BG pdf ES pdf CS pdf DA pdf DE pdf ET pdf EL pdf EN pdf FR pdf GA pdf HR pdf IT pdf LV pdf LT pdf HU pdf MT pdf NL pdf PL pdf PT pdf RO pdf SK pdf SL pdf FI pdf SV
Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal
 To see if this document has been published in an e-OJ with legal value, click on the icon above (For OJs published before 1st July 2013, only the paper version has legal value).
Multilingual display
Text

20.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/320


REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 17 decembrie 2013

de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 177,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizele Comitetului Regiunilor (2),

având în vedere avizele Curții de Conturi (3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)

Articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că, în vederea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale, Uniunea urmărește reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor sau insulelor defavorizate, precum și că se acordă o atenție deosebită zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent. Articolul 175 din TFUE prevede că Uniunea trebuie să susțină realizarea acestor obiective prin acțiunea pe care o întreprinde prin intermediul Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă, secțiunea „Orientare”, al Fondului social european, al Fondului european de dezvoltare regională, al Băncii Europene de Investiții și al altor instrumente.

(2)

Pentru a îmbunătăți coordonarea și a armoniza implementarea fondurilor care furnizează contribuții în temeiul politicii de coeziune, și anume Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune, cu implementarea fondului pentru dezvoltarea rurală, și anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), și cu cea a fondului pentru sectorul maritim și al pescuitului, și anume măsurile finanțate în cadrul gestiunii partajate prevăzută in Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), ar trebui să fie stabilite dispoziții comune pentru toate aceste fonduri (denumite în continuare „fondurile structurale și de investiții europene – fondurile ESI”). În plus, prezentul regulament conține dispoziții generale care se aplică pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune, dar nu se aplică FEADR și FEPAM, precum și dispoziții generale aplicabile pentru FEDR, FSE, Fondul de coeziune și FEPAM, dar care nu se aplică pentru FEADR. Având în vedere particularitățile fiecărui fond ESI, este necesar ca norme specifice aplicabile fiecărui fond ESI și obiectivului de cooperare teritorială europeană în cadrul FEDR să fie specificate în regulamente separate.

(3)

În conformitate cu concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010, în cadrul căruia a fost adoptată Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, este necesar ca Uniunea și statele membre să realizeze o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, promovând în același timp dezvoltarea armonioasă a Uniunii și reducerea decalajelor regionale. Fondurile ESI ar trebui să joace un rol important în realizarea obiectivelor Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

(4)

În ceea ce privește politica agricolă comună (PAC), s-a obținut deja o sinergie semnificativă prin armonizarea și alinierea normelor privind gestiunea și controlul pentru primul pilon (Fondul European de Garantare Agricolă - FEGA) și pentru al doilea pilon (FEADR) al PAC. Prin urmare, este necesar să se mențină legătura puternică dintre FEGA și FEADR și să se păstreze structurile deja existente în statele membre.

(5)

Regiunile ultraperiferice ar trebui să beneficieze de măsuri specifice și de o finanțare suplimentară pentru a se compensa situația lor structurală, socială și economică, împreună cu handicapurile provocate de factorii menționați la articolul 349 din TFUE.

(6)

Regiunile nordice slab populate ar trebui să beneficieze de măsuri specifice și de o finanțare suplimentară pentru a compensa situația lor puternic defavorabilă, inclusiv din punct de vedere natural sau demografic, menționată la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.

(7)

Pentru a asigura interpretarea corectă și coerentă a dispozițiilor și pentru a contribui la securitatea juridică pentru statele membre și a beneficiari, este necesară definirea anumitor termeni care sunt utilizați în prezentul regulament.

(8)

Atunci când se stabilește un termen pentru adoptarea sau modificarea de către Comisie a unei decizii, în conformitate cu prezentul regulament, termenul pentru adoptarea sau modificarea unei astfel de decizii nu ar trebui să includă perioada care începe la data la care Comisia și-a transmis observațiile către statul membru și care durează până când statul membru răspunde la observațiile respective.

(9)

Prezentul regulament este organizat în cinci părți: prima parte stabilește obiectul și definițiile, a doua parte conține normele aplicabile tuturor fondurilor ESI, a treia parte include dispoziții care se aplică numai FEDR, FSE și Fondul de coeziune (denumite în continuare „fondurile”), a patra parte conține dispoziții aplicabile doar fondurilor și FEPAM, iar a cincea include dispozițiile finale. Pentru a asigura consecvența în interpretare între diversele părți ale prezentului regulament și între prezentul regulament și regulamentele specifice fondurilor, este important să se precizeze clar relațiile dintre ele. În plus, anumite norme specifice stabilite în regulamentele specifice fondurilor pot fi complementare dispozițiilor din prezentul regulament, dar ar trebui sa deroge de la dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament doar dacă derogarea în cauză este prevăzută în mod expres în prezentul regulament.

(10)

În temeiul articolului 317 din TFUE și în contextul gestiunii partajate, ar trebui stabilite condiții care să permită Comisiei să își exercite competențele de executare a bugetului Uniunii și să se precizeze responsabilitățile legate de cooperarea cu statele membre. Aplicarea acestor condiții ar putea să permită Comisiei să se asigure că fondurile ESI sunt utilizate de către statele membre în mod legal și constant și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, în sensul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4) („Regulamentul financiar”). Statele membre, la nivelul teritorial corespunzător, în conformitate cu cadrul lor instituțional, juridic și financiar și organismele desemnate de ele în acest sens ar trebui să fie responsabile pentru pregătirea și implementarea programelor. Aceste condiții ar trebui, de asemenea, să garanteze că se acordă atenție necesității de a asigura complementaritatea și coerența intervenției relevante a Uniunii, de a respecta principiul proporționalității și de a lua în considerare scopul general de a reduce sarcina administrativă.

(11)

Pentru acordul de parteneriat și, respectiv, pentru fiecare program, fiecare stat membru ar trebui să organizeze un parteneriat cu reprezentanții autorităților regionale, locale, urbane competente și ai altor autorități publice, cu partenerii economici și sociali și cu alte organisme relevante care reprezintă societatea civilă, inclusiv partenerii în domeniul protecției mediului, organizațiile neguvernamentale și organismele responsabile pentru promovarea incluziunii sociale, a egalității între femei și bărbați și a nediscriminării, inclusiv, după caz, cu „organizații-umbrelă” ale acestor autorități și organisme. Scopul acestor parteneriate este asigurarea respectării principiului guvernanței pe mai multe niveluri și a principiilor subsidiarității și proporționalității și a caracteristicilor specifice diferitelor cadre instituționale și legale ale statelor membre, precum și asigurarea asumării intervențiilor programate de către părțile interesate și valorificarea experienței și know-how-ului actorilor relevanți. Statele membre ar trebui să identifice cei mai relevanți parteneri reprezentativi. Printre aceștia ar trebui să se numere instituțiile, organizațiile și grupurile care au capacitatea de a influența pregătirea sau care ar putea fi afectate de pregătirea și implementarea programelor. În acest context, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a identifica, după caz, ca parteneri relevanți, „organizații-umbrelă” care sunt asociații, federații sau confederații ale unor autorități regionale, locale și urbane relevante sau alte organisme, în conformitate cu dreptul și practicile naționale aplicabile.

Comisia ar trebui împuternicită să adopte un act delegat care să prevadă un cod european de conduită privind parteneriatul pentru a sprijini și facilita organizarea, de către statele membre, a parteneriatului, în scopul de a garanta implicarea partenerilor relevanți în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea acordurilor de parteneriat și a programelor, în mod consecvent. Acest act delegat adoptat nu ar trebui interpretat, în nicio situație și în niciun fel, astfel încât să producă un efect retroactiv și nici nu ar trebui să constituie baza pentru stabilirea unor nereguli care să conducă la corecții financiare. Actul delegat adoptat nu ar trebui să prevadă o data de aplicare anterioara datei adoptării sale. Actul delegat adoptat ar trebui să permită statelor membre să decidă care sunt modalitățile detaliate cele mai adecvate pentru implementarea parteneriatului în conformitate cu cadrul lor juridic și instituțional, precum și cu competențele lor naționale și regionale, cu condiția ca obiectivele acestuia, astfel cum sunt prevăzute în prezentul regulament, să fie îndeplinite.

(12)

Activitățile fondurilor ESI și operațiunile pe care acestea le sprijină ar trebui să fie conforme cu dreptul Uniunii aplicabil și cu dreptul național aferent care pune în aplicare în mod direct sau indirect prezentul regulament și normele specifice fondurilor.

(13)

În contextul efortului său de mărire a coeziunii economice, teritoriale și sociale, Uniunea ar trebui, în toate etapele de implementare a fondurilor ESI, să urmărească eliminarea inegalităților și promovarea egalității dintre femei și bărbați, integrarea aspectelor legate de gen și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine etnică sau rasială, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), articolul 10 din TFUE și articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ținând seama în special de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, precum și articolul 5 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale care prevede că nimeni nu poate fi constrâns să efectueze o muncă forțată sau obligatorie.

(14)

Obiectivele fondurilor ESI ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, având în vedere principiul „poluatorul plătește”. În acest scop, statele membre ar trebui să furnizeze informații cu privire la sprijinul acordat obiectivelor legate de schimbările climatice, în conformitate cu intenția de a aloca cel puțin 20 % din bugetul Uniunii acestor obiective, utilizând o metodologie bazată pe categoriile de intervenție, domeniile de interes sau pe măsuri adoptate de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare care să reflecte principiul proporționalității.

(15)

Pentru a contribui la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și la misiunile specifice fondului în temeiul obiectivelor bazate pe tratate, inclusiv coeziunea economică, socială și teritorială, fondurile ESI ar trebui să își direcționeze sprijinul către un număr limitat de obiective tematice comune. Domeniul de aplicare precis al fondurilor ESI ar trebui stabilit în norme specifice fondurilor. Ar trebui să fie posibilă limitarea domeniului de aplicare numai la unele dintre obiectivele tematice definite în prezentul regulament

(16)

Pentru a optimiza contribuția din partea fondurilor ESI și pentru a elabora principii directoare strategice care să faciliteze procesul de programare la nivelul statelor membre și la nivel regional, ar trebui să fie instituit un cadru strategic comun („CSC”). CSC ar trebui să faciliteze coordonarea sectorială și teritorială a intervenției Uniunii în temeiul fondurilor ESI și coordonarea cu celelalte politici și instrumente relevante ale Uniunii, în concordanță cu țintele și obiectivele strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, ținând seama de provocările teritoriale cheie ale diferitelor tipuri de teritorii.

(17)

CSC ar trebui să stabilească modul în care fondurile ESI vor contribui la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, la măsurile de promovare a utilizării integrate a fondurilor ESI, la măsurile de coordonarea între fondurile ESI și alte politici și instrumente relevante ale Uniunii, la principiile orizontale și la obiectivele politice transversale pentru implementarea fondurilor ESI, la măsurile pentru abordarea provocărilor teritoriale cheie și domeniile de interes pentru, activitățile de cooperare din cadrul fondurilor ESI.

(18)

Statele membre și regiunile se confruntă tot mai des cu provocări legate de impactul globalizării, de preocupările din domeniul mediului și al energiei, de îmbătrânirea populației și schimbările demografice, de transformările tehnologice și cerințele în materie de inovare, precum și de inegalitățile sociale. Din cauza caracterului complex și corelat al acestor provocări, fondurile ESI ar trebui să sprijine soluții integrate, multisectoriale și multidimensionale. În acest context și pentru a spori eficacitatea și eficiența politicilor, ar trebui să fie posibilă combinarea fondurilor ESI în pachete integrate adaptate pentru a răspunde nevoilor teritoriale specifice.

(19)

Se așteaptă ca scăderea populației active, combinată cu creșterea proporției de pensionari, precum și problemele asociate cu dispersia populației să continue să exercite presiuni, printre altele asupra structurilor educaționale și de asistență socială ale statelor membre și, prin urmare, asupra competitivității economice a Uniunii. Adaptarea la astfel de schimbări demografice constituie una dintre provocările esențiale cu care se vor confrunta statele membre și regiunile în următorii ani și, ca atare, ar trebui să se acorde o atenție deosebit de mare regiunilor celor mai afectate de schimbările demografice.

(20)

Pe baza CSC, fiecare stat membru ar trebui să pregătească, în cooperare cu partenerii săi și în dialog cu Comisia, un acord de parteneriat. Acordul de parteneriat ar trebui să transpună elementele prevăzute de CSC în contextul național și să prevadă angajamente ferme privind îndeplinirea obiectivelor Uniunii prin programarea fondurilor ESI. Acordul de parteneriat ar trebui să prevadă dispoziții pentru a asigura alinierea cu Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și cu misiunile specifice fondurilor în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratate, dispoziții pentru a asigura o implementare eficace și eficientă a fondurilor ESI și dispoziții privind aplicarea principiului parteneriatului și a unei abordări integrate a dezvoltării teritoriale. Ar trebui să se facă o distincție între elementele esențiale ale acordului de parteneriat care sunt supuse deciziei Comisiei și alte elemente care nu sunt supuse deciziei Comisiei și care pot fi modificate de statele membre. Este necesar să se aibă în vedere măsuri specifice pentru prezentarea și adoptarea acordului de parteneriat și a programelor în cazul în care s-ar amâna sau s-ar preconiza amânarea intrării în vigoare a unuia sau mai multor regulamente specifice fondurilor. Acest lucru implică adoptarea unor dispoziții care să permită prezentarea și adoptarea acordului de parteneriat chiar și în absența anumitor elemente în legătură cu un fond sau cu fondurile ESI afectate de întârziere și prezentarea ulterioară a unui acord de parteneriat revizuit după intrarea în vigoare a regulamentului sau a regulamentelor specifice fondurilor afectate de întârzieri. Deoarece programele cofinanțate de un fond ESI afectat de întârzieri ar trebui depuse și adoptate, în acest caz, doar după intrarea în vigoare a regulamentului specific fondului în cauză, ar trebui prevăzute termene adecvate pentru depunerea programelor afectate.

(21)

Statele membre ar trebui să-și concentreze sprijinul pentru a asigura o contribuție semnificativă la obiectivele Uniunii, în conformitate cu necesitățile lor specifice de dezvoltare la nivel național și regional. Ar trebui definite condiționalități ex ante, precum și un set concis și exhaustiv de criterii obiective pentru evaluarea lor, pentru a garanta existența condițiilor prealabile necesare pentru utilizarea eficace și eficientă a sprijinului Uniunii. În acest sens, ar trebui aplicată o condiționalitate ex ante pentru o prioritate a unui anumit program numai atunci când are o legătură veritabilă și directă cu realizarea eficace și eficientă a unui obiectiv specific al unei priorități de investiții sau al unei priorități a Uniunii precum și un impact direct asupra realizării obiectivului în cauză, dat fiind că nu toate obiectivele specifice sunt în mod necesar corelate cu o condiționalitate ex ante prevăzută în normele specifice fondurilor. Analiza aplicabilității unei condiționalități ex ante ar trebui să țină seama de principiul proporționalității față de nivelul sprijinului alocat, dacă este cazul. Îndeplinirea condiționalității ex ante aplicabile ar trebui să fie evaluată de statele membre atunci când pregătesc programele și, după caz, acordul de parteneriat. Comisia ar trebui să evalueze coerența și caracterul adecvat al informațiilor furnizate de către statul membru. În cazul în care o condiționalitate ex ante aplicabilă nu este îndeplinită în termenul stabilit, Comisia ar trebui să aibă competența de a suspenda plățile intermediare pentru prioritățile relevante ale programului, în condiții clar definite.

(22)

În 2019, Comisia ar trebui să realizeze, în cooperare cu statele membre, o examinare a performanțelor pe baza unui cadru de performanță. Cadrul de performanță ar trebui definit pentru fiecare program, pentru a monitoriza progresele în direcția atingerii obiectivelor și țintelor stabilite pentru fiecare prioritate în cursul perioadei de programare 2014 - 2020 („perioada de programare”). Pentru a se asigura că bugetul Uniunii nu este risipit sau folosit în mod ineficient, atunci când există dovezi că o prioritate nu îndeplinește nici pe departe obiectivele de etapă referitoare doar la indicatorii financiari, indicatorii de realizare și etapele principale ale implementării stabilite în cadrul de performanță, din cauza unor deficiențe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil, iar statul membru nu a întreprins măsurile corective necesare, Comisia ar trebui să poată suspenda plățile pentru program sau, la sfârșitul perioadei de programare, să poată aplica corecții financiare. La aplicarea corecțiilor financiare ar trebui să se ia în considerare, cu respectarea principiului proporționalității, nivelul de absorbție și factorii externi care au contribuit la neîndeplinirea obiectivelor. Corecțiile financiare nu ar trebui să se aplice atunci când țintele nu sunt atinse din cauza impactului socioeconomic sau a factorilor de mediu, a unor schimbări semnificative de ordin economic sau de mediu survenite într-un stat membru sau din motive de forță majoră care afectează grav realizarea respectivelor priorități. Indicatorii de rezultat nu ar trebui să fie luați în considerare în scopul suspendărilor sau al corecțiilor financiare.

(23)

Pentru a facilita concentrarea pe performanțe și pe atingerea obiectivelor Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, pentru fiecare stat membru ar trebui să se constituie o rezervă pentru performanță, constând în 6 % din totalul alocărilor pentru obiectivul „investiții pentru creștere și locuri de muncă”, precum și pentru FEADR, și pentru măsurile finanțate în cadrul gestiunii partajate în conformitate cu un viitor act juridic al Uniunii privind stabilirea condițiilor pentru sprijinul financiar pentru politica pentru afaceri maritime și pescuit pentru perioada de programare 2014-2020 („Regulamentul privind FEPAM”). Având în vedere diversitatea și caracterul lor plurinațional, nu ar trebui să existe o rezervă de performanță pentru programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană. Resursele alocate Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), în sensul definiției din programul operațional în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului) (5) (Regulamentul privind FSE); asistenței tehnice la inițiativa Comisiei; transferurilor de la pilonul 1 al PAC către FEADR în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6); transferurilor către FEADR în temeiul dispozițiilor privind ajustarea voluntară a plăților directe in 2013 si privind transferul către FEADR prevăzute in Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (7) pentru anii calendaristici 2013 și 2014; transferurilor din Fondul de coeziune către Mecanismul pentru Interconectarea Europei; transferurilor din Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, astfel cum este definit într-un viitor act juridic al Uniunii și acțiunilor inovatoare pentru dezvoltarea urbană durabilă în conformitate cu articolul 92 alineatul (8) ar trebui să fie excluse la calcularea rezervei de performanță.

(24)

Este necesar să se consolideze legătura dintre politica de coeziune și guvernanța economică a Uniunii pentru a garanta că eficacitatea cheltuielilor în temeiul fondurilor ESI este susținută de politici economice solide și că fondurile ESI pot, dacă este necesar, să fie redirecționate pentru abordarea problemelor economice cu care se confruntă un stat membru. În cadrul primei componente de măsuri de corelare a eficacității fondurilor ESI cu buna guvernanță economică, Comisia ar trebui să fie în măsură să solicite introducerea unor modificări ale acordului de parteneriat și ale programelor pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului sau pentru a maximiza impactul fondurilor ESI disponibile asupra creșterii și competitivității în statele membre care beneficiază de o asistență financiară relevantă. Reprogramarea ar trebui să fie folosită numai în cazurile în care aceasta ar putea într-adevăr să influențeze în mod direct corectarea aspectelor problematice identificate în recomandările relevante ale Consiliului în cadrul mecanismelor de guvernanță economică, cu scopul de a evita reprogramarea frecventă, care ar submina previzibilitatea gestionării fondurilor. În cadrul celei de a doua componente de măsuri care leagă fondurile ESI de o guvernanță economica sănătoasă, în cazul în care un stat membru nu reușește să ia măsuri eficace în contextul procesului de guvernanță economică, Comisia ar trebui să propună Consiliului să suspende parțial sau total angajamentele sau plățile pentru programele statului membru respectiv. Este necesar să se stabilească proceduri diferite pentru suspendarea angajamentelor și a plăților. Cu toate acestea, în ambele cazuri, atunci când prezintă o propunere de suspendare, Comisia ar trebui să țină seama de toate informațiile relevante și să acorde atenția cuvenită oricăror elemente apărute pe baza dialogului structurat cu Parlamentul European și oricăror opinii exprimate în cadrul acestui dialog.

Domeniul de aplicare și nivelul unei suspendări ar trebui să fie proporționale și eficace și ar trebui să respecte egalitatea de tratament între statele membre. În plus, suspendarea ar trebui să țină seama de circumstanțele economice și sociale ale statului membru în cauză, precum și de posibilul impact economic global asupra unui stat membru care rezultă în urma aplicării diferitelor etape ale procedurii de deficit excesiv și ale procedurii de dezechilibru excesiv.

(25)

În temeiul Protocolului nr. 15 privind unele dispoziții referitoare la Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, anexat la TUE și la TFUE, anumite dispoziții privind deficitul excesiv și procedurile aferente nu se aplică Regatului Unit. Prin urmare, dispozițiile privind suspendarea totală sau parțială a angajamentelor sau plăților nu ar trebui să se aplice Regatului Unit.

(26)

Având în vedere importanța crucială a principiului cofinanțării pentru utilizarea fondurilor ESI astfel încât să se asigure asumarea politicilor pe teren, și în conformitate cu aplicarea proporțională a suspendărilor, orice decizie de suspendare în cadrul celei de-a doua componente de masuri care leagă fondurile ESI de o guvernanta economica sănătoasă ar trebui luată ținând seama de cerințele specifice aplicabile statului membru în cauză pentru asigurarea cofinanțării pentru programele finanțate din fondurile ESI. Suspendările sunt încetate, iar fondurile sunt puse din nou la dispoziția statului membru în cauză de îndată ce acesta ia măsurile necesare.

(27)

Fondurile ESI ar trebui să fie implementate prin programe care să vizeze perioada de programare în conformitate cu acordul de parteneriat. Programele ar trebui să fie întocmite de statele membre pe baza unor proceduri transparente și în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic. Statele membre și Comisia ar trebui să coopereze pentru a asigura coordonarea și coerența modalităților de programare pentru fondurile ESI. Deoarece conținutul programelor este corelat îndeaproape cu cel al acordului de parteneriat, programele ar trebui să fie prezentate în termen de trei luni de la prezentarea acordului de parteneriat. Pentru prezentarea programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană ar trebui prevăzut un termen de nouă luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, pentru a se ține seama de caracterul plurinațional al programelor respective. În special, ar trebui să se facă diferența între elementele de bază ale acordului de parteneriat și ale programelor care ar trebui să facă obiectul unei decizii a Comisiei și alte elemente care nu fac obiectul deciziei Comisiei și care pot fi modificate sub răspunderea statului membru. Programarea ar trebui să asigure coerența cu CSC și cu acordul de parteneriat, coordonarea dintre fondurile ESI, precum și cu celelalte instrumente de finanțare existente și contribuția Băncii Europene de Investiții, dacă este cazul.

(28)

În vederea asigurării coerenței între programe sprijinite de diferite fonduri ESI, în special în contextul asigurării unei contribuții la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, este necesar să se stabilească cerințe minime comune în ceea ce privește conținutul programelor, care pot fi completate prin norme specifice fondurilor pentru a ține seama de natura specifică a fiecărui fond ESI.

(29)

Este necesar să se stabilească proceduri clare pentru evaluarea, adoptarea și modificarea programelor de către Comisie. Pentru a asigura coerența între acordul de parteneriat și programe, ar trebui să se specifice faptul că programele, cu excepția programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, nu pot fi aprobate înainte de adoptarea de către Comisie a unei decizii de aprobare a acordului de parteneriat. Pentru a reduce sarcina administrativă pentru statele membre, orice aprobare a unei modificări a anumitor părți a unui program de către Comisie ar trebui să ducă automat la o modificare a părților relevante ale acordului de parteneriat. În plus, mobilizarea imediată a resurselor alocate YEI ar trebui să fie, de asemenea, garantată prin stabilirea unor norme speciale privind procedura de prezentare și aprobare a programelor operaționale dedicate YEI menționate în Regulamentul privind FSE.

(30)

Pentru a optimiza valoarea adăugată a investițiilor finanțate integral sau parțial din bugetul Uniunii în domeniul cercetării și al inovării, ar trebui create sinergii în special între funcționarea fondurilor ESI și cea a programului Orizont 2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8), respectându-se totodată obiectivele specifice ale acestora. Printre mecanismele-cheie destinate obținerii acestor sinergii ar trebui să se numere recunoașterea ratelor forfetare aplicabile costurilor eligibile din Orizont 2020 pentru operațiuni și beneficiari similari, precum și posibilitatea de a combina în aceeași operațiune finanțările provenite de la diferite instrumente ale Uniunii, inclusiv fondurile ESI și Orizont 2020, evitând totodată dubla finanțare. Pentru a consolida capacitățile în domeniul cercetării și inovării ale actorilor naționali și regionali și pentru a atinge obiectivul de a crea o „cale către excelență” în regiunile mai puțin dezvoltate și în statele membre și regiunile cu un nivel insuficient de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI), ar trebui instituite sinergii strânse între fondurile ESI și Orizont 2020 în cadrul tuturor priorităților relevante ale programului.

(31)

Coeziunea teritorială a fost adăugată alături de obiectivele privind coeziunea economică și socială din TFUE, și este necesar să se abordeze rolul orașelor, delimitările geografice funcționale și zonele subregionale care se confruntă cu probleme geografice sau demografice specifice. În acest scop, și pentru a mobiliza mai bine potențialul la nivel local, este necesar să se consolideze și să se faciliteze dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității prin stabilirea unor norme comune și asigurarea unei coordonări strânse între toate fondurile ESI relevante. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității ar trebui să țină seama de nevoile și potențialul de la nivel local, precum și de caracteristicile socioculturale relevante. Responsabilitatea pentru elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității ar trebui să revină grupurilor de acțiune locală care reprezintă interesele comunității, acesta constituind un principiu esențial. Modalitățile detaliate privind definirea suprafeței și a populației care fac obiectul strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității ar trebui să fie stabilite în programele relevante în conformitate cu normele specifice fondurilor.

(32)

Pentru a facilita o abordare fezabilă a integrării dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității în procesul de programare, dezvoltarea locală poate să se facă în cadrul unui obiectiv tematic unic care să urmărească fie promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, fie promovarea ocupării și mobilității forței de muncă, în ciuda faptului că acțiunile finanțate ca parte a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității ar putea contribui la toate celelalte obiective tematice.

(33)

Dacă o strategie de dezvoltare urbană sau teritorială necesită o abordare integrată pentru că implică investiții în cadrul mai multor axe prioritare aferente unuia sau mai multor programe operaționale, ar trebui să fie posibil ca acțiunile sprijinite de fonduri, care pot fi completate cu sprijin financiar din partea FEADR sau FEPAM, să se desfășoare sub forma unei investiții teritoriale integrate într-un program operațional sau în programe operaționale.

(34)

Instrumentele financiare sunt tot mai importante ca urmare a efectului lor de pârghie asupra fondurilor ESI, a capacității lor de a combina diferite forme de resurse publice și private pentru a sprijini obiectivele în materie de politici publice, precum și a faptului că formele de finanțare reînnoibile măresc viabilitatea pe termen lung a acestei asistențe.

(35)

Instrumentele financiare sprijinite de fondurile ESI ar trebui să fie utilizate pentru a răspunde anumitor nevoi ale pieței într-o manieră eficientă din punct de vedere al costurilor, în conformitate cu obiectivele programelor, și nu ar trebui să excludă finanțarea privată. Prin urmare, decizia de a finanța măsurile de sprijin prin intermediul instrumentelor financiare ar trebui să fie luată pe baza unei evaluări ex ante prin care s-au stabilit probe privind deficiențele pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, precum și nivelul estimat și proporțiile necesităților de investiții publice. Elementele esențiale ale evaluărilor ex ante ar trebui definite în mod clar în prezentul regulament. Având în vedere caracterul detaliat al evaluării ex-ante, ar trebui să se prevadă posibilitatea ca realizarea evaluării ex-ante să fie efectuată în etape, precum și revizuirea și actualizarea evaluării ex-ante pe parcursul implementării.

(36)

Instrumentele financiare ar trebui concepute și implementate astfel încât să promoveze participarea substanțială a investitorilor din sectorul privat și a instituțiilor financiare pe o bază adecvată în ceea ce privește partajarea riscurilor. Pentru a fi suficient de atractive pentru sectorul privat, este esențial ca instrumentele financiare să fie concepute și implementate în mod flexibil. Prin urmare, autoritățile de management ar trebui să decidă cu privire la cele mai adecvate forme de implementare a instrumentelor financiare, pentru a aborda nevoile specifice ale regiunilor țintă, în conformitate cu obiectivele programului relevant, rezultatele evaluării ex ante și normele aplicabile în materie de ajutoare de stat. În cazurile în care este aplicabilă o astfel de măsură, această flexibilitate ar trebui să prevadă și posibilitatea de a se reutiliza parțial resursele restituite de-a lungul perioadei de eligibilitate, pentru a se prevedea remunerarea preferențială a investitorilor privați sau a investitorilor publici care funcționează după principiul economiei de piață. O astfel de remunerare parțială ar trebui să țină seama de standardele de piață și să garanteze că orice ajutor de stat respectă legislația Uniunii și legislația națională aplicabile și este limitat la valoarea minimă necesară pentru a compensa lipsa capitalului privat disponibil, luând în considerare disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim.

(37)

Pentru a lua în considerare caracterul rambursabil al sprijinului acordat prin intermediul instrumentelor financiare și pentru a se asigura alinierea la practicile de pe piață, sprijinul din fondurile ESI acordat destinatarilor finali sub formă de investiții de capitaluri proprii sau de cvasicapitaluri, împrumuturi sau garanții sau alte instrumente de partajare a riscurilor ar trebui să poată acoperi în întregime investițiile efectuate de destinatarii finali, fără a diferenția costurile legate de TVA. În consecință, modul de luare în considerare a TVA la nivelul destinatarului final ar trebui să fie relevant pentru determinarea eligibilității cheltuielilor aferente subvențiilor numai în cazurile în care instrumentele financiare sunt combinate cu granturi.

(38)

Atunci când anumite părți ale unei investiții nu generează rezultate financiare directe, ar putea fi justificată combinarea instrumentelor financiare cu acordarea de granturi, în măsura în care aceste lucru este permis de normele aplicabile privind ajutorul de stat, pentru ca programele să fie sustenabile din punct de vedere economic. Ar trebui adoptate condiții specifice care să evite dubla finanțare în astfel de cazuri.

(39)

Pentru a se asigura că resursele alocate instrumentelor financiare în favoarea IMM-urilor ating o masă critică eficace și eficientă de noi finanțări prin îndatorare pentru IMM-uri, ar trebui sa fie posibila utilizarea acelor resurse pe întregul teritoriu al statului membru în cauză fără a se ține seama de categoriile de regiuni de pe acest teritoriu. Cu toate acestea, ar trebui să existe si posibilitatea negocierii acordului de finanțare dintre statul membru și BEI pentru a permite o restituire proporțională unei regiuni sau unui grup de regiuni din același stat membru, ca parte a unui singur program național specific pentru fiecare contribuție din FEDR și FEADR.

(40)

Contribuțiile statelor membre la garanția neplafonata comuna si la instrumentele financiare de securitizare in favoarea IMM-urilor ar trebui defalcate pe 2014, 2015 și 2016, iar sumele pe care statele membre trebuie să le plătească BEI ar trebui programate în consecință în acordul de finanțare, în conformitate cu practica bancară standard și cu scopul de a distribui efectele asupra creditelor de plată în fiecare exercițiu financiar.

(41)

În cazul tranzacțiilor de titlurizare, ar trebui să se asigure faptul că, la închiderea programului, cel puțin suma ce corespunde contribuției Uniunii a fost utilizată pentru obiectivul de a sprijini IMM-urile, în conformitate cu principiile referitoare la instrumentele financiare stabilite în Regulamentul financiar.

(42)

Autoritățile de management ar trebui să dispună de flexibilitatea necesară pentru a contribui cu resurse din programe la instrumentele financiare instituite la nivelul Uniunii și gestionate, în mod direct sau indirect, de către Comisie sau la instrumentele create la nivel național, regional, transnațional sau transfrontalier și gestionate de autoritatea de management sau sub responsabilitatea acesteia. Autoritățile de management ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a implementa instrumentele financiare în mod direct, prin intermediul unor fonduri existente sau nou create sau prin fonduri ale unor fonduri.

(43)

Pentru a se asigura dispoziții de control proporționate și a se garanta valoarea adăugată a instrumentelor financiare, destinatarii finali vizați nu ar trebui să fie descurajați de existența unei sarcini administrative excesive. Organismele responsabile de auditarea programelor ar trebui, în primul rând, să efectueze audituri la nivelul autorităților de management și al organismelor de implementare a instrumentelor financiare, inclusiv fondurile de fonduri. Pot exista însă cazuri specifice în care documentele necesare pentru finalizarea unor astfel de audituri nu sunt disponibile la nivelul autorităților de management sau la nivelul organismelor de implementare a instrumentelor financiare sau în cazul în care aceste documente nu constituie o evidență exactă a sprijinului oferit. Prin urmare, în astfel de cazuri specifice, este necesară stabilirea anumitor dispoziții care să permită de asemenea efectuarea de audituri și la nivelul destinatarilor finali.

(44)

Cuantumul resurselor transferate în orice moment de la fondurile ESI către instrumentele financiare ar trebui să corespundă cuantumului necesar efectuării investițiilor planificate și plăților către beneficiarii finali, incluzând costurile și comisioanele de gestionare. În consecință, cererile de plăți intermediare ar trebui onorate treptat. Suma care trebuie plătită sub formă de plată intermediară ar trebui să facă obiectul unui plafon maxim de 25 % din suma totală a contribuțiilor din program angajate pentru instrumentul financiar în temeiul acordului de finanțare relevant, plățile intermediare ulterioare fiind condiționate de utilizarea pentru cheltuieli eligibile a unui procentaj minim din sumele efective incluse în cererile anterioare.

(45)

Este necesară stabilirea de norme specifice privind sumele care urmează a fi acceptate drept cheltuieli eligibile la închiderea unui program, pentru a se asigura că sumele, inclusiv costurile și comisioanele de gestionare plătite din fondurile ESI către instrumentele financiare, sunt utilizate efectiv pentru investiții către beneficiarii finali. Normele ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a permite sprijinirea de instrumente bazate pe participații în beneficiul întreprinderilor vizate și, prin urmare, ar trebui să țină seama de anumite caracteristici specifice acestor instrumente bazate pe participații pentru întreprinderi, cum ar fi practicile de piață în legătură cu furnizarea de finanțare ulterioară în domeniul fondurilor de capital de risc. Sub rezerva condițiilor prevăzute în prezentul regulament, întreprinderile vizate ar trebui să poată beneficia în continuare de sprijinul din Fondurile ESI pentru astfel de instrumente după terminarea perioadei de eligibilitate.

(46)

În plus, este necesar să se prevadă norme specifice privind reutilizarea resurselor puse la dispoziție din fondurile ESI până la încheierea perioadei de eligibilitate și norme suplimentare privind utilizarea resurselor rămase după expirarea perioadei de eligibilitate.

(47)

În general, sprijinul din fondurile ESI nu ar trebui utilizat pentru finanțarea investițiilor care au fost încheiate în mod fizic sau implementate integral la data deciziei de a investi. Totuși, în cazul investițiilor în infrastructuri care au drept obiectiv sprijinirea dezvoltării urbane sau a reabilitării urbane ori în cazul investițiilor în infrastructuri similare care au drept obiectiv diversificarea activităților de alte tipuri decât cele agricole desfășurate în mediul rural, ar putea fi necesar un anumit cuantum de sprijin pentru reorganizarea unui portofoliu de creanțe în raport cu infrastructuri care fac parte dintr-o nouă investiție. În astfel de cazuri, ar trebui să fie posibilă utilizarea sprijinului din fondurile ESI pentru reorganizarea unui portofoliu de creanțe în limitele unui plafon de maximum 20 % din cuantumul total al contribuției la program din partea instrumentului financiar în favoarea investiției.

(48)

Statele membre ar trebui să monitorizeze programele pentru a evalua implementarea lor și progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor programului. În acest scop, statele membre ar trebui să instituie comitete de monitorizare, în conformitate cu propriile cadre instituționale, legale și financiare, și să se definească structura și funcțiile acestora în ceea ce privește fondurile ESI. Având în vedere caracterul specific al programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, ar trebui să fie stabilite norme specifice pentru comitele de monitorizare pentru respectivele programe. Ar putea fi instituite comitete de monitorizare comune pentru a facilita coordonarea între fondurile ESI. Pentru asigurarea eficacității, un comitet de monitorizare ar trebui să aibă competența de a adresa observații autorităților de management în ceea ce privește implementarea și evaluarea programului, inclusiv acțiunile legate de reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari și ar trebui să monitorizeze acțiunile adoptate ca urmare a observațiilor sale.

(49)

Este necesară alinierea modalităților de monitorizare și raportare pentru fondurile ESI pentru a simplifica modalitățile de gestiune la toate nivelurile. Este important să se asigure cerințe de raportare proporționale, dar și disponibilitatea unor informații cuprinzătoare privind progresele înregistrate în punctele-cheie de reexaminare. Prin urmare, este necesar ca cerințele privind raportarea să reflecte necesitățile în materie de informații din anumiți ani și să fie aliniate cu programarea examinării performanțelor.

(50)

În vederea monitorizării evoluției programelor, ar trebui să aibă loc o reuniune anuală de examinare între fiecare stat membru și Comisie. Statul membru și Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a renunța la organizarea reuniunii în alți ani decât 2017 și 2019, pentru a evita o sarcină administrativă inutilă.

(51)

Pentru a permite Comisiei să monitorizeze progresele realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii, precum și a misiunilor specifice fondurilor, conform obiectivelor lor bazate pe tratate, statele membre ar trebui să prezinte rapoarte de progres în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor lor de parteneriat. Pe baza acestor rapoarte, Comisia ar trebui să pregătească un raport strategic de progres, în 2017 și în 2019. Pentru a asigura dezbateri politice strategice periodice referitoare la contribuția fondurilor ESI la realizarea strategiei Uniunii privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a îmbunătăți calitatea cheltuielilor și eficacitatea politicii în conformitate cu semestrul european, rapoartele strategice ar trebui să fie discutate în Consiliu. Pe baza acestor dezbateri, Consiliul ar trebui să aibă posibilitatea de a aduce o contribuție la evaluarea care are loc la reuniunea de primăvară a Consiliului European cu privire la rolul tuturor politicilor și instrumentelor Uniunii în generarea unei creșteri economice durabile care creează locuri de muncă în întreaga Uniune.

(52)

Este necesar să se evalueze eficacitatea, eficiența și impactul asistenței din fondurile ESI, pentru a îmbunătăți calitatea elaborării și a implementării a programelor și pentru a determina impactul programelor în ceea ce privește țintele strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și, având în vedere dimensiunea programului în raport cu produsul intern brut (PIB) și cu țintele legate de șomaj din zona vizată de program, după caz. Ar trebui precizate responsabilitățile statelor membre și ale Comisiei în acest sens.

(53)

Pentru a îmbunătăți calitatea elaborării fiecărui program și pentru a verifica dacă obiectivele și țintele sale pot fi atinse, ar trebui efectuată o evaluare ex ante a fiecărui program.

(54)

Ar trebui elaborat un plan de evaluare de către autoritatea de management sau statul membru. Ar trebui ca planul de evaluare să poată viza mai multe programe. În timpul perioadei de programare, autoritățile de management ar trebui să se asigure de efectuarea unor evaluări pentru a examina eficacitatea, eficiența și impactul unui program. Ar trebui să se informeze comitetul de monitorizare și Comisia în legătură cu rezultatele evaluărilor, pentru a facilita deciziile în materie de gestionare.

(55)

Ar trebui să desfășoare evaluări ex post pentru a examina eficacitatea și eficiența fondurilor ESI și impactul lor asupra obiectivelor generale ale fondurilor ESI și ale strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, ținându-se seama de obiectivele stabilite pentru această strategie a Uniunii. Comisia ar trebui să elaboreze, pentru fiecare dintre fondurile ESI, un raport de sinteză în care să fie prezentate pe scurt principalele concluzii ale evaluărilor ex post.

(56)

Ar trebui să se specifice tipurile de acțiuni care pot fi adoptate la inițiativa Comisiei și a statelor membre ca asistență tehnică din fondurile ESI.

(57)

Pentru a asigura o utilizare eficientă a resurselor Uniunii și pentru a evita finanțarea excesivă a operațiunilor generatoare de venituri nete ulterior finalizării lor, ar trebui utilizate diferite metode de stabilire a veniturilor nete generate de astfel de operațiuni, inclusiv o abordare simplificată bazată pe sume forfetare pentru sectoare sau subsectoare. Sumele forfetare ar trebui să se bazeze pe datele istorice aflate la dispoziția Comisiei, pe potențialul de recuperare a costurilor și pe principiul „poluatorul plătește”, după caz. Ar trebui să se prevadă, de asemenea, extinderea sumelor forfetare la sectoare noi, introducerea unor subsectoare sau revizuirea sumelor pentru operațiuni viitoare atunci când date noi devin disponibile prin intermediul unui act delegat. Utilizarea sumelor forfetare ar putea fi adecvată în special în cazul operațiunilor din domeniile tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), al CDI și al eficienței energetice. În plus, pentru a se asigura aplicarea principiului proporționalității și a se ține seama de alte dispoziții de reglementare sau contractuale care ar putea să se aplice, este necesar să se stabilească derogările de la aceste norme.

(58)

Este important să se asigure o abordare proporționată și să evite verificarea repetată a necesităților de finanțare în cazul operațiunilor care generează venituri nete după finalizare și care sunt supuse, de asemenea, normelor privind ajutoarele de stat, având în vedere că normele în cauză stabilesc și ele limite pentru sprijinul care poate fi acordat. Prin urmare, normele privind calcularea veniturilor nete nu ar trebui să se aplice în cazurile în care este vorba de un ajutor de minimis, de ajutoare de stat acordate unor IMM-uri care sunt supuse unei limite privind intensitatea sau cuantumul ajutorului sau de ajutoare de stat compatibile acordate unor întreprinderi mari și în care s-a făcut o evaluare individuală a necesităților de finanțare în conformitate cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat. Cu toate acestea, fiecare stat membru ar trebui să aibă posibilitatea să aplice metodele de calculare a veniturilor nete în cazurile prevăzute de dispozițiile de drept intern.

(59)

Parteneriatele public-privat (PPP) pot constitui mijloace eficace de implementare a unor operațiuni care asigură îndeplinirea unor obiective în materie de politici publice prin faptul că grupează diferite forme de resurse publice și private. Pentru a facilita utilizarea fondurilor ESI în vederea finanțării de operațiuni structurate sub formă de PPP, prezentul regulament ar trebui să țină seama de anumite caracteristici specifice ale PPP-urilor prin adaptarea unora dintre dispozițiile comune ale fondurilor ESI.

(60)

Ar trebui să se specifice datele inițiale și finale de eligibilitate a cheltuielilor, astfel încât să existe o normă uniformă și echitabilă aplicabilă utilizării fondurilor ESI în întreaga Uniune. Pentru a se facilita execuția programelor, ar trebui să se specifice faptul că data începând cu care cheltuielile devin eligibile poate fi o dată anterioară datei de 1 ianuarie 2014, în cazul în care statul membru în cauză prezintă un program înaintea acestei date. Luând în considerare nevoia urgentă de a mobiliza resursele alocate YEI, pentru a sprijini aplicarea imediată a acesteia, în mod excepțional, data începând cu care cheltuielile devin eligibile pentru această inițiativă ar trebui să fie 1 septembrie 2013.Pentru a asigura o utilizare eficientă a fondurilor ESI și pentru a reduce riscul pentru bugetul Uniunii, este necesar să se instituie restricții privind contribuțiile pentru operațiunile finalizate.

(61)

În conformitate cu principiul subsidiarității și sub rezerva anumitor excepții prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European si al Consiliului (9), de regulamentul privind FSE, de Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European si al Consiliului (10), de Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European si al Consiliului (11), de Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European si al Consiliului (12) și de regulamentul privind FEPAM statele membre ar trebui să adopte norme la nivel național privind eligibilitatea cheltuielilor.

(62)

În vederea simplificării utilizării fondurilor ESI și a reducerii riscului de eroare, concomitent cu asigurarea unei diferențieri atunci când este necesar pentru a reflecta elementele specifice politicilor, se recomandă să se definească formele de contribuție, condițiile armonizate de rambursare a granturilor și a asistenței rambursabile, finanțările prin sume forfetare, normele specifice de eligibilitate pentru granturi și asistență rambursabilă și condițiile specifice privind eligibilitatea operațiunilor, în funcție de zonă.

(63)

Ar trebui să fie posibil să se acorde sprijin din fondurile ESI sub formă de granturi, premii, asistență rambursabilă sau instrumente financiare ori o combinație între acestea, astfel încât organismele responsabile să poată alege cea mai adecvată formă de sprijin pentru a răspunde nevoilor identificate.

(64)

Pentru a garanta eficacitatea, corectitudinea și impactul durabil al intervențiilor din partea fondurilor ESI, ar trebui instituite dispoziții care să garanteze că investițiile în întreprinderi și infrastructură sunt de durată și să se prevină utilizarea fondurilor ESI pentru avantaje necuvenite. Experiența a arătat că o perioadă de cinci ani reprezintă o perioadă minimă adecvată care se poate aplica, cu excepția cazurilor în care normele privind ajutoarele de stat prevăd o perioadă diferită. Cu toate acestea, în conformitate cu principiul proporționalității, ar putea fi justificată o perioadă mai scurtă, de trei ani, atunci când investiția vizează menținerea unor investiții sau a unor locuri de muncă create de IMM-uri. În cazul unei operațiuni care constă în investiții în infrastructură sau în producție și care nu are ca beneficiar un IMM, o astfel de operațiune ar trebui să ramburseze contribuția din fondurile ESI dacă, în termen de 10 ani de la efectuarea plății finale către beneficiar, activitatea de producție în cauză este delocalizată în afara Uniunii. Este adecvat să se excludă acțiunile sprijinite de FSE și cele care nu implică investiții productive sau investiți în infrastructură de la cerința generală privind caracterul durabil, cu excepția cazurilor în care aceste cerințe sunt derivate din normele aplicabile privind ajutoarele de stat, și să se excludă contribuțiile la sau din instrumentele financiare. Sumele plătite nejustificat ar trebui să fie recuperate și ar trebui să facă obiectul procedurilor aplicabile neregulilor.

(65)

Statele membre ar trebui să adopte măsuri adecvate pentru a garanta realizarea și funcționarea corectă a sistemelor lor de gestiune și control, pentru a oferi asigurare în ceea ce privește utilizarea conformă legislației și reglementară a fondurilor ESI. Ar trebui să se specifice obligațiile statelor membre în ceea ce privește sistemele de gestiune și control, precum și de prevenire, detectare și corectare a neregulilor și a încălcărilor dreptului Uniunii.

(66)

În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre și Comisia ar trebui să răspundă de managementul și controlul programelor. Aplicarea și controlul operațiunilor din cadrul programelor ar trebui să revină în principal statelor membre, prin sistemele lor de gestiune și control. Pentru a consolida eficiența controlului asupra selecției și realizării operațiunilor și a funcționării sistemului de gestiune și control, ar trebui specificate funcțiile autorității de management.

(67)

Statele membre ar trebui să îndeplinească obligațiile de gestiune, de control și de audit și să își asume responsabilitățile aferente astfel cum sunt prevăzute de normele privind gestiunea partajată stabilite în prezentul regulament, în Regulamentul financiar și în normele specifice fondurilor. Statele membre ar trebui să se asigure, în conformitate cu condițiile prevăzute în prezentul regulament, că s-au luat măsuri eficace pentru examinarea reclamațiilor privind fondurile ESI. În conformitate cu principiul subsidiarității, la cererea Comisiei, statele membre ar trebui să examineze reclamațiile depuse la Comisie care se încadrează în sfera de acțiune a mecanismelor lor și să informeze Comisia cu privire la rezultatele examinărilor la cerere.

(68)

Ar trebui să fie stabilite competențele și responsabilitățile Comisiei în ceea ce privește verificarea funcționării eficiente a sistemelor de gestiune și control, precum și în ceea ce privește solicitarea întreprinderii de acțiuni de către statele membre. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă competența de a efectua audituri la fața locului și controale vizând aspecte legate de buna gestiune financiară, pentru a avea capacitatea să formuleze concluzii privind performanța fondurilor ESI.

(69)

Angajamentele bugetare ale Uniunii ar trebui asumate o dată pe an. Pentru a asigura o gestiune eficace a programelor, este necesar să se stabilească norme comune pentru prefinanțare, cererile de plăți intermediare și soldul final, fără a aduce atingere normelor specifice pentru fiecare dintre fondurile ESI.

(70)

Plata de prefinanțare la începutul programelor garantează că un stat membru are mijloacele necesare pentru a oferi sprijin beneficiarilor încă de la începutul implementării programului, astfel încât respectivii beneficiari să primească avansuri atunci când acestea sunt necesare pentru realizarea investițiilor planificate, iar rambursările să fie efectuate rapid după depunerea cererilor de plată. Prin urmare, ar trebui stabilite dispoziții privind sumele inițiale de prefinanțare din fondurile ESI. Prefinanțarea inițială ar trebui lichidată în totalitate la închiderea programului.

(71)

Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ar trebui să se prevadă măsuri limitate în timp și care să permită ordonatorului delegat să întrerupă plățile în cazul în care există probe clare care sugerează o deficiență semnificativă care afectează buna funcționare a sistemelor de gestiune și control, probe privind nereguli legate de o cerere de plată sau nu au fost prezentate documente necesare pentru examinarea și acceptarea conturilor. Durata întreruperii ar trebui să fie de maximum șase luni, cu o posibilă prelungire a perioadei respective până la nouă luni cu acordul statului membru, pentru a permite soluționarea cauzelor întreruperii și a evita astfel aplicarea de suspendări.

(72)

Pentru a proteja bugetul Uniunii, este posibil ca Comisia să fie nevoită să aplice corecții financiare. Pentru a asigura securitatea juridică pentru statele membre, este important să se definească circumstanțele în care nerespectarea dreptului Uniunii și a legislației naționale care vizează aplicarea acestuia poate determina corecții financiare din partea Comisiei. Pentru a se asigura că eventualele rectificări financiare pe care Comisia le impune statelor membre sunt legate de protecția intereselor financiare ale Uniunii, acestea ar trebui să se limiteze la cazurile în care încălcarea dreptului Uniunii aplicabil sau a legislației naționale care vizează aplicarea dreptului relevant al Uniunii privește eligibilitatea, regularitatea, gestiunea sau controlul operațiunilor și cheltuielilor corespunzătoare declarate Comisiei. Pentru a garanta proporționalitatea, este important ca, atunci când decide asupra unei corecții financiare, Comisia să ia în considerare natura și gravitatea încălcării și implicațiile financiare aferente pentru bugetul Uniunii.

(73)

Pentru a încuraja disciplina financiară, ar trebui definite modalitățile de dezangajare pentru oricare parte a angajamentului bugetar pentru un program, în special dacă o sumă poate fi exclusă din dezangajare, îndeosebi atunci când întârzierile în implementare rezultă din circumstanțe independente de partea în cauză, excepționale sau neprevăzute și ale căror consecințe nu pot fi evitate în ciuda eforturilor făcute sau în situații în care s-a depus o cerere de plată dar pentru care termenul de plata a fost întrerupt sau plata a fost suspendată.

(74)

Procedura de dezangajare constituie, de asemenea, o componentă necesară a mecanismului de alocare a rezervei de performanță, iar în astfel de cazuri ar trebui să fie posibil să se reconstituie creditele în vederea angajării ulterioare a acestora în cadrul altor programe și priorități. De asemenea, în cazul implementării anumitor instrumente financiare specifice în favoarea IMM-urilor, dacă dezangajările au fost provocate de întreruperea participării unui stat membru în cadrul acestor instrumente financiare, ar trebui să se prevadă reconstituirea ulterioară a creditelor în vederea angajării acestora în cadrul altor programe. Având în vedere că va fi necesară introducerea unor dispoziții suplimentare în cuprinsul Regulamentului financiar, pentru a permite o astfel de reconstituire a creditelor, aceste proceduri ar trebui să devină aplicabile numai după intrarea în vigoare a modificării respective aduse Regulamentului financiar.

(75)

Sunt necesare dispoziții generale suplimentare în legătură cu funcționarea specifică a fondurilor. În special, pentru a spori valoarea lor adăugată și pentru a susține contribuția lor la prioritățile strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru misiunile specifice fondurilor în temeiul obiectivelor prevăzute în tratat, funcționarea fondurilor ar trebui simplificată și concentrată asupra obiectivului „investiții pentru creștere și locuri de muncă” și a obiectivului „cooperare teritorială europeană”.

(76)

Dispoziții suplimentare privind funcționarea specifică a FEADR și a FEPAM sunt prevăzute în legislația specifică sectoarelor relevante.

(77)

Promovarea obiectivelor de coeziune economică, socială și teritorială, prevăzute în TFUE, presupune că obiectivul „investiții pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” ar trebui să includă toate regiunile. Pentru a oferi o asistență echilibrată și nuanțată și pentru a reflecta nivelul de dezvoltare economică și socială, resursele pentru acest obiectiv ar trebui alocate din FEDR și FSE între regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și regiunile mai dezvoltate în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor raportat la media UE-27. Pentru a garanta caracterul durabil pe termen lung al investițiilor din fondurile structurale, pentru a consolida dezvoltarea înregistrată și a stimula creșterea economică și coeziunea socială a regiunilor Uniunii, regiunile ale căror PIB pe cap de locuitor pentru perioada de programare 2007 - 2013 era mai mic de 75 % din media UE-25 pentru perioada de referință dar al căror PIB pe cap de locuitor a devenit mai mare de 75 % din media UE-27 ar trebui să primească cel puțin 60 % din alocarea lor anuală orientativă medie pentru 2007 - 2013. Alocarea totală din FEDR, FSE și Fondul de coeziune pentru un stat membru ar trebui să corespundă unui procent de cel puțin 55 % din alocarea totală individuală a acestuia pentru perioada 2007 - 2013. Statele membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din cel al mediei Uniunii ar trebui să beneficieze de asistență pentru obiectivul „investiții pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” din Fondul de coeziune.

(78)

Ar trebui stabilite criterii obiective de definire a regiunilor și zonelor eligibile pentru sprijin din partea fondurilor. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (13), modificat prin Regulamentul (CE) nr. 105/2007 al Comisiei (14).

(79)

În scopul stabilirii unui cadru financiar adecvat pentru fonduri, Comisia ar trebui să stabilească, prin acte de punere în aplicare, defalcarea anuală orientativă a creditelor de angajament disponibile în conformitate cu o metodă obiectivă și transparentă, în vederea orientării către regiunile a căror dezvoltare a rămas în urmă, inclusiv cele care primesc sprijin tranzitoriu. Pentru a ține seama de situația extrem de dificilă a statelor membre care suferă din cauza crizei și în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului (15), Comisia ar trebui să reanalizeze alocările tuturor statelor membre în 2016 pe baza celor mai recente statistici disponibile în acel moment și, în cazul în care există o divergență cumulată de peste +/- 5 %, să le reajusteze. Ajustările necesare ar trebui să fie distribuite în părți egale pe parcursul perioadei 2017 - 2020.

(80)

Pentru a încuraja accelerarea necesară a dezvoltării infrastructurii în transport și energie, precum și a TIC în Uniune, se recomandă crearea unui Mecanism pentru Interconectarea Europei (MIE), în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (16). Ar trebui să se acorde sprijin din Fondul de coeziune pentru proiectele de realizare a rețelelor de bază sau pentru proiectele și activitățile orizontale identificate în partea I din anexa la respectivul regulament.

(81)

Alocarea de credite anuale din fonduri către un stat membru ar trebui limitate la un plafon care urmează să fie stabilit în funcție de PIB-ul respectivului stat membru.

(82)

Este necesară stabilirea limitelor resurselor pentru obiectivul „investiții pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” și adoptarea de criterii obiective de alocare către regiuni și state membre. Statele membre ar trebui să concentreze sprijinul, pentru a asigura că sunt direcționate suficiente investiții către ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, mobilitatea forței de muncă, cunoaștere, incluziunea socială și combaterea sărăciei, garantând astfel că cota din FSE, ca procentaj din resursele totale combinate disponibile pentru fondurile structurale și Fondul de coeziune la nivelul Uniunii, exceptând sprijinul acordat din Fondul de coeziune pentru infrastructura de transport în cadrul MIE și sprijinul din fondurile structurale pentru ajutorul destinat persoanelor celor mai defavorizate, nu este mai mică de 23,1 % în statele membre.

(83)

Având în vedere prioritatea urgentă de a aborda șomajul în rândul tinerilor în cele mai afectate regiuni ale Uniunii, precum și în Uniune în integralitatea sa, se instituie o YEI, creată și finanțată printr-o alocare specifică și prin investiții orientate din FSE, care să se adauge la susținerea deja considerabilă acordată prin intermediul fondurilor ESI și să o consolideze. YEI ar trebui să aibă ca scop sprijinirea tinerilor, în special pe cei fără loc de muncă, educație sau formare care locuiesc în regiunile eligibile. YEI ar trebui să fie implementată ca parte a obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă.

(84)

În plus, în conformitate cu obiectivul principal privind reducerea sărăciei, este necesară reorientarea Fondului de ajutor european pentru persoanele cele mai defavorizate pentru a promova incluziunea socială. Ar trebui înființat un mecanism care să transfere resurse către acest instrument din alocările destinate fiecărui stat membru din fondurile structurale.

(85)

Având în vedere circumstanțele economice actuale, nivelul maxim al transferurilor (plafon) din fonduri către fiecare stat membru nu ar trebui să dea naștere la alocări pe stat membru mai mari de 110 % din nivelul lor în termeni reali pentru perioada de programare 2007 - 2013.

(86)

Pentru a asigura alocarea adecvată către fiecare categorie de regiuni, resursele din fonduri nu ar trebui să fie transferate între regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și regiunile mai dezvoltate, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, legate de îndeplinirea a unuia sau mai multor obiective tematice. Aceste transferuri nu ar trebui să implice mai mult de 3 % din creditele totale pentru respectiva categorie de regiune.

(87)

Pentru a asigura un impact economic real, contribuția din partea fondurilor nu ar trebui să se substituie cheltuielilor structurale publice sau echivalente ale statelor membre în temeiul prezentului regulament. În plus, pentru a se asigura că sprijinul din partea fondurilor ia în considerare contextul economic general, nivelul cheltuielilor publice ar trebui să fie stabilit în funcție de condițiile macroeconomice generale în care se acordă finanțarea, pe baza indicatorilor prevăzuți de programele de stabilitate și de convergență prezentate anual de către statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/1997 al Consiliului (17). Verificarea de către Comisie a principiului adiționalității ar trebui să se concentreze asupra statelor membre în care regiunile mai puțin dezvoltate acoperă cel puțin 15 % din populație, din cauza nivelului resurselor financiare alocate acestora.

(88)

Este necesară stabilirea unor dispoziții suplimentare privind programarea, gestiunea, monitorizarea și controlul programelor operaționale care beneficiază de contribuții din fonduri, în scopul de a consolida orientarea către rezultate. În special, este necesar să se stabilească cerințe detaliate pentru conținutul programelor operaționale. Acest lucru ar trebui să faciliteze prezentarea unei logici de intervenție consecvente pentru a aborda necesitățile de dezvoltare identificate, a stabili cadrul pentru evaluarea performanțelor și pentru a sprijini implementarea eficace și eficientă a fondurilor. Ca principiu general, o axă prioritară ar trebui să cuprindă un obiectiv tematic, un fond și o categorie de regiuni. După caz și pentru a spori eficacitatea în cadrul unei abordări integrate coerente din punct de vedere tematic, ar trebui ca o axă prioritară să poată viza mai multe categorii de regiuni și să poată combina una sau mai multe priorități de investiții complementare din FEDR, FSE și Fondul de coeziune în cadrul unuia sau al mai multor obiective tematice.

(89)

În cazul în care un stat membru pregătește maxim un program operațional pentru fiecare fond, astfel încât și programele, și acordul de parteneriat sunt pregătite la nivel național, ar trebui prevăzute dispoziții specifice pentru a asigura complementaritatea unor astfel de documente.

(90)

Pentru a reconcilia necesitatea unor programe operaționale concise care să prevadă angajamente clare din partea statelor membre cu necesitatea asigurării flexibilității de ajustare la circumstanțele în schimbare, ar trebui să se facă o distincție între elementele esențiale ale programului operațional care sunt supuse deciziei Comisiei și alte elemente care nu sunt supuse deciziei Comisiei și care pot fi modificate de statele membre. În consecință, ar trebui să se prevadă proceduri care să permită modificarea acestor elemente neesențiale fără o decizie a Comisiei.

(91)

În vederea îmbunătățirii complementarității și simplificării executării, ar trebui să fie posibil să se combine sprijinul din Fondul de coeziune și din FEDR cu sprijinul din FSE în cadrul programelor operaționale comune în temeiul obiectivului „Investiții pentru creștere și locuri de muncă”.

(92)

Proiectele majore reprezintă o parte substanțială din cheltuielile Uniunii și au frecvent o importanță strategică în ceea ce privește realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Prin urmare, este justificat ca operațiunile care depășesc anumite praguri să continue să facă obiectul unor proceduri de aprobare specifice în temeiul prezentului regulament. Pragul ar trebui instituit în legătură cu costul eligibil total după luarea în considerare a veniturilor nete preconizate, cu un prag mai ridicat pentru proiectele din domeniul transporturilor din cauza mărimii de obicei mai mari a investițiilor din respectivul sector. Pentru a se asigura claritatea, este oportun să se precizeze conținutul cererii pentru un proiect major în acest scop. Cererea ar trebui să conțină informațiile necesare pentru a da asigurări că contribuția financiară din fonduri nu va conduce la o pierdere semnificativă de locuri de muncă în amplasamente existente din Uniune.

(93)

Pentru a se promova pregătirea și implementarea unor proiecte majore pe o bază economică și tehnică solidă și pentru a se încuraja utilizarea recomandărilor experților într-o fază incipientă, în cazul în care experți independenți sprijiniți de Comisie prin asistență tehnică sau, în acord cu Comisia, de alți experți independenți sunt în măsură să ofere indicații clare privind fezabilitatea și viabilitatea economică a proiectului major, ar trebui simplificată procedura de aprobare de către Comisie. Comisia ar trebui să fie în măsură să refuze aprobarea contribuției financiare doar în cazul în care constată o deficiență semnificativă la nivelul analizei independente a calității.

(94)

În cazurile în care nu s-a efectuat o analiză independentă a calității unui proiect major, statul membru ar trebui să transmită toate informațiile necesare, iar Comisia ar trebui să evalueze proiectul major cu scopul de a stabili dacă este justificată contribuția financiară solicitată.

(95)

Din motive de asigurare a continuității implementării, pentru a evita o sarcină administrativă inutilă și pentru a asigura alinierea cu decizia Comisiei privind orientările referitoare la închiderea perioadei de programare 2007 - 2013, se stabilesc dispoziții de etapizare pentru proiectele majore aprobate în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (18) a căror perioadă de implementare se preconizează că va depăși perioada de programare reglementată de prezentul regulament. Sub rezerva anumitor condiții, ar trebui să existe o procedură accelerată pentru notificarea și aprobarea unei a doua etape sau a unei etape ulterioare a unui proiect major a cărui etapă anterioară sau ale cărui etape anterioare au fost aprobate de Comisie în cadrul perioadei de programare 2007 - 2013. Fiecare etapă a operațiunii etapizate, care urmărește același obiectiv general, ar trebui să fie implementată în conformitate cu normele perioadei de programare relevante.

(96)

Pentru a oferi statelor membre posibilitatea de a implementa o parte a unui program operațional utilizând o abordare bazată pe rezultate, este util să se prevadă un plan de acțiune comun care să cuprindă un proiect sau un grup de proiecte de realizat de către un beneficiar pentru a contribui la obiectivele programului operațional. Pentru a simplifica și consolida orientarea către rezultate a fondurilor, gestionarea planului de acțiune comun ar trebui să se bazeze exclusiv pe obiective de etapă, realizări și rezultate stabilite de comun acord, astfel cum este definit în decizia Comisiei de adoptare a planului de acțiune comun. Controlul și auditul unui plan de acțiune comun ar trebui să fie, de asemenea, limitate la întrebarea dacă își îndeplinește obiectivele de etapă, realizările și rezultatele. Prin urmare, este necesar să se stabilească dispoziții privind elaborarea sa, conținutul, adoptarea, gestiunea și controlul financiar al planurilor de acțiune comune.

(97)

Este necesară adoptarea unor norme specifice în legătură cu funcțiile comitetului de monitorizare și rapoartele anuale privind implementarea programelor operaționale sprijinite de fonduri. Dispoziții suplimentare privind funcționarea specifică a FEADR sunt prevăzute în legislația specifică sectoarelor relevante.

(98)

Pentru a asigura disponibilitatea informațiilor esențiale și actualizate privind implementarea programelor, este necesar ca statele membre să furnizeze Comisiei datele-cheie în mod regulat. Pentru a evita impunerea unei sarcini administrative suplimentare asupra statelor membre, acest lucru ar trebui să se limiteze la datele colectate în mod continuu, iar transmisia ar trebui efectuată prin schimb electronic de date.

(99)

Pentru a consolida monitorizarea progreselor înregistrate cu privire la implementarea fondurilor și pentru a facilita gestiunea financiară, este necesar să se asigure disponibilitatea din timp a unor date financiare de bază privind progresele înregistrate în implementare.

(100)

În conformitate cu articolul 175 din TFUE, Comisia urmează să prezinte, o dată la trei ani, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor rapoarte privind coeziunea, în legătură cu progresele înregistrate în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii. Este necesar să se formuleze dispoziții cu privire la conținutul raportului menționat.

(101)

Este important ca realizările fondurilor Uniunii să fie aduse în atenția publicului larg și să organizeze campanii de sensibilizare cu privire la obiectivele politicii de coeziune. Cetățenii ar trebui să aibă dreptul să cunoască modul în care sunt investite resursele financiare ale Uniunii. Responsabilitatea privind comunicarea informațiilor corespunzătoare către public ar trebui să revină atât autorităților de management, cât și beneficiarilor, precum și instituțiilor și organismelor consultative ale Uniunii. Pentru a îmbunătăți eficiența comunicării către public și pentru a asigura o sinergie mai amplă și mai puternică între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

(102)

În vederea consolidării accesibilității și transparenței informațiilor privind oportunitățile de finanțare și beneficiarii proiectelor, în fiecare stat membru ar trebui să fie disponibil un site sau portal unic conținând informații privind toate programele operaționale, inclusiv listele de operațiuni susținute în cadrul fiecărui program operațional.

(103)

În vederea asigurării unei difuzări la scară largă a informațiilor privind realizările fondurilor și contribuția Uniunii la aceste realizări, precum și a informării potențialilor beneficiari în privința oportunităților de finanțare, prezentul regulament ar trebui să definească, ținând seama de dimensiunea programelor operaționale în conformitate cu principiul proporționalității, norme detaliate privind măsurile de informare și comunicare, precum și anumite caracteristici tehnice ale unor astfel de măsuri.

(104)

Pentru a asigura concentrarea alocării pentru fiecare fond asupra strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și a misiunilor specifice fondului în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratate, este necesar să se stabilească plafoane pentru alocarea destinată asistenței tehnice a statului membru. Este, de asemenea, necesar să se asigure faptul că, prin cadrul juridic pentru programarea asistenței tehnice, se facilitează crearea unor mecanisme de implementare simplificate, în contextul în care statele membre implementează mai multe fonduri în paralel și ar trebui ca acest cadru să poată viza mai multe categorii de regiuni.

(105)

Ar trebui să se determine elementele care permit modularea ratei de cofinanțare din fonduri pentru axele prioritare, în special pentru a se consolida efectul de pârghie al resurselor Uniunii. Este, de asemenea, necesar să se stabilească rate maxime de cofinanțare pentru fiecare categorie de regiune, pentru a garanta respectarea principiului cofinanțării printr-un nivel adecvat al contribuțiilor naționale publice sau private.

(106)

Este necesar ca statele membre să desemneze o autoritate de management, o autoritate de certificare și o autoritate de audit independentă din punct de vedere funcțional pentru fiecare program operațional. Pentru a oferi flexibilitate statelor membre în ceea ce privește instituirea sistemelor de control, este adecvat să se prevadă posibilitatea ca funcțiile autorității de certificare să fie îndeplinite de autoritatea de management. Ar trebui, de asemenea, să se permită ca statele membre să poată desemna organisme intermediare care să efectueze anumite sarcini ale autorității de management sau ale autorității de certificare. Statele membre ar trebui în acest caz să precizeze responsabilitățile și funcțiile organismelor respective.

(107)

Pentru a ține cont de organizarea specifică a sistemelor de gestiune și control pentru fonduri și FEPAM și de necesitatea de a asigura o abordare proporțională, ar trebui stabilite dispoziții specifice în ceea ce privește desemnarea autorității de management și a autorității de certificare. Pentru a se evita o sarcină administrativă inutilă, verificarea ex ante a conformității cu criteriile de desemnare indicate în prezentul regulament ar trebui să se limiteze la autoritatea de management și de certificare și, în anumite condiții stabilite în prezentul regulament, nu ar trebui să fie necesară nicio activitate de audit suplimentară dacă sistemul este, în esență, același ca în perioada de programare 200 - 2013. Nu ar trebui să existe cerințe pentru aprobarea desemnării de către Comisie. Totuși, pentru a consolida securitatea juridică, statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a prezenta Comisiei documente privind desemnarea, în anumite condiții stabilite în prezentul regulament. Monitorizarea conformității cu criteriile de desemnare, realizată prin măsuri de audit și de control, ar trebui să conducă, în cazul în care se constată nerespectarea criteriilor, la măsuri de remediere și, eventual, la încetarea desemnării.

(108)

Autoritatea de management are principala responsabilitate pentru implementarea eficace și eficientă a fondurilor și a FEPAM și, prin urmare, deține un număr substanțial de funcții legate de gestionarea și monitorizarea programului, de gestiunea și de controalele financiare, precum și de selectarea proiectelor. În consecință, este necesar să se stabilească responsabilitățile și funcțiile autorității de management.

(109)

Autoritatea de certificare ar trebui să întocmească și să prezinte Comisiei cererile de plată. Ea ar trebui să întocmească conturile, atestând integralitatea, acuratețea și veridicitatea acestora și faptul că cheltuielile înscrise în conturi sunt în conformitate cu normele Uniunii și naționale aplicabile. Este necesar să se stabilească responsabilitățile și funcțiile autorității de certificare.

(110)

Autoritatea de audit ar trebui să se asigure că se efectuează audituri ale sistemelor de gestiune și control pe un eșantion adecvat de operațiuni și pe conturi. Este necesar să se stabilească responsabilitățile și funcțiile autorității de audit. Auditurile cheltuielilor declarate ar trebui efectuate asupra unui eșantion reprezentativ de operațiuni pentru a permite extrapolarea rezultatelor. Ca regulă generală, ar trebui utilizată o metodă de eșantionare statistică pentru a obține un eșantion reprezentativ fiabil. Cu toate acestea, autoritățile de audit ar trebui să poată utiliza, în circumstanțe justificate corespunzător, o metodă de eșantionare nestatistică, cu condiția să fie respectate condițiile prevăzute în prezentul regulament.

(111)

Fără a aduce atingere competențelor Comisiei în materie de control financiar, ar trebui să se consolideze cooperarea între statele membre și Comisie în acest domeniu și să se precizeze criteriile care permit Comisiei să determine, în cadrul strategiei sale de control al sistemelor naționale, nivelul de asigurare pe care ar trebui să îl obțină de la organismele naționale de audit.

(112)

În completarea regulilor comune privind gestiunea financiară pentru fondurile ESI, ar trebui stabilite dispoziții suplimentare pentru fonduri și FEPAM. În special, pentru a garanta o asigurare rezonabilă pentru Comisie înainte de acceptarea conturilor, cererile de plăți intermediare ar trebui să fie rambursate la o rată de 90 % din suma rezultată prin aplicarea ratei de cofinanțare pentru fiecare prioritate, astfel cum s-a stabilit în decizia de adoptare a programului operațional, la cheltuielile eligibile pentru prioritate. Sumele restante datorate ar trebui să fie plătite statelor membre după acceptarea conturilor, cu condiția ca Comisia să fie în măsură că concluzioneze că conturile sunt complete, exacte și corecte.

(113)

Beneficiarii ar trebui să primească sprijinul integral în termen de 90 de zile de la data la care au depus cererea de plată, sub rezerva disponibilității fondurilor din prefinanțarea inițială și anuală și plățile intermediare. Autoritatea de management ar trebui să poată întrerupe termenul dacă documentele justificative sunt incomplete sau dacă există dovezi ale unor nereguli care necesită investigații suplimentare. Prefinanțarea inițială și anuală ar trebui asigurate astfel încât statele membre să dispună de mijloace suficiente pentru implementarea programelor în temeiul unor astfel de modalități. Prefinanțarea anuală ar trebui lichidată în fiecare an la momentul acceptării conturilor.

(114)

Pentru a reduce riscurile de declarare a unor cheltuieli neconforme, ar trebui să fie posibil ca o autoritate de certificare, fără să fie necesare justificări suplimentare, să includă sumele care trebuie să facă obiectul unor verificări suplimentare într-o cerere de plată intermediară după exercițiul contabil în care acestea au fost înregistrate în sistemul său contabil.

(115)

Pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a normelor generale privind dezangajarea, normele stabilite pentru fonduri și FEPAM ar trebui să prezinte detaliat modul de stabilire a termenelor-limită pentru dezangajare.

(116)

Pentru a aplica cerințele Regulamentului financiar în cadrul gestiunii financiare a fondurilor și a FEPAM, este necesar să se instituie proceduri pentru pregătirea, examinarea și acceptarea conturilor care să asigure un temei clar pentru aceste modalități și să le confere securitate juridică. În plus, pentru a putea să își îndeplinească în mod adecvat responsabilitățile, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a exclude sumele care fac obiectul unor evaluări în curs privind legalitatea și regularitatea lor.

(117)

Pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari, ar trebui stabilite termene-limită specifice în care autoritățile de management să fie obligate să asigure disponibilitatea documentelor pentru operațiuni după prezentarea cheltuielilor sau finalizarea unei operațiuni. În conformitate cu principiul proporționalității, perioada de păstrare a documentelor ar trebui să difere în funcție de cuantumul total al cheltuielilor eligibile ale unei operațiuni.

(118)

Întrucât procesul de verificare și acceptare a conturilor se realizează anual, ar trebui simplificată semnificativ procedura de închidere. Închiderea finală a programului ar putea astfel să se bazeze doar pe documente referitoare la ultimul exercițiu contabil și pe raportul final de implementare sau pe cel mai recent raport anual de implementare, fără a fi necesară prezentarea altor documente.

(119)

În scopul de a proteja interesele financiare ale Uniunii și de a oferi mijloacele de a asigura implementarea efectivă a programelor, ar trebui stabilite dispoziții care să permită suspendarea de către Comisie a plăților la nivel de priorități sau de programe operaționale.

(120)

Pentru a asigura securitatea juridică pentru statele membre, este recomandabil să se stabilească modalitățile și procedurile specifice pentru corecțiile financiare de către statele membre și de către Comisie, în ceea ce privește fondurile și FEPAM, respectându-se principiul proporționalității.

(121)

Este necesar să se stabilească un cadru juridic care să prevadă sisteme de gestiune și control solide la nivel național și regional și o împărțire adecvată a rolurilor și responsabilităților în contextul gestiunii partajate. Prin urmare, rolul Comisiei ar trebui specificat și clarificat și ar trebui instituite norme proporționale privind aplicarea de corecții financiare de către Comisie.

(122)

Frecvența auditurilor operațiunilor ar trebui să fie proporțională cu nivelul contribuției Uniunii din fonduri și din FEPAM. În special, numărul auditurilor efectuate ar trebui să fie redus în cazul în care totalul cheltuielilor eligibile pentru o operațiune nu depășește 200 000 EUR pentru FEDR și pentru Fondul de Coeziune, 150 000 EUR pentru FSE și 100 000 EUR pentru FEPAM. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibilă efectuarea de audituri oricând există indicii privind o neregulă sau o fraudă sau, în urma închiderii unei operațiuni finalizate, în cadrul unui eșantion de audit. Comisia ar trebui să poată examina pista de audit a autorității de audit sau să ia parte la auditurile la fața locului realizate de autoritatea de audit. Atunci când nu obține asigurările necesare privind funcționarea eficace a autorității de audit prin aceste mijloace, Comisia ar trebui să poată repeta activitatea de audit în cazurile în care acest lucru este conform cu standardele de audit acceptate la nivel internațional. Pentru ca nivelul auditării de către Comisie să fie proporțional cu riscul, Comisia ar trebui să-și poată reduce activitatea de audit în ceea ce privește programele operaționale în cazul cărora nu există deficiențe semnificative sau dacă autoritatea de audit este fiabilă. Pentru a reduce sarcina administrativă asupra beneficiarilor, ar trebui introduse norme specifice pentru a reduce riscul suprapunerii între audituri ale acelorași operațiuni efectuate de diferite instituții, și anume de Curtea de Conturi Europeană, de Comisie și de autoritatea de audit.

(123)

Pentru a completa și a modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește un cod de conduită european privind parteneriatul, completările și modificările aduse secțiunilor 4 și 7 din CSC, criteriile de determinare a nivelului corecției financiare care trebuie aplicată, normele specifice privind achiziționarea de terenuri și combinarea de asistență tehnică cu instrumente financiare, rolul, răspunderea și responsabilitățile organismelor care implementează instrumentele financiare, gestiunea și controlul instrumentelor financiare, retragerea plăților către instrumentele financiare, și adaptările efectuate în consecință la cererile de plată, instituirea unui sistem de capitalizare a ratelor anuale pentru instrumentele financiare, normele specifice de determinare a criteriilor de stabilire a costurilor și a comisioanelor de gestionare pe baza performanțelor și pragurilor aplicabile, precum și norme privind rambursarea costurilor și a comisioanelor de gestionare capitalizate pentru instrumentele bazate pe participații și microcredite, ajustarea ratei forfetare pentru operațiunile generatoare de venituri nete in anumite sectoare, precum și stabilirea unei taxe forfetare pentru anumite sectoare sau subsectoare in domeniile TIC, cercetare,

dezvoltare si inovare si eficienta energetica si adăugarea de sectoare sau subsectoare, metodologia de calcul a valorii actuale a venitului net actualizat pentru operațiunile generatoare de venituri, norme suplimentare privind înlocuirea unui beneficiar in cadrul operațiunilor PPP, cerințele minime pentru a fi inclus in acordurile PPP care sunt necesare pentru aplicarea unei derogări privind eligibilitatea cheltuielilor, definirea ratei forfetare aplicate costurilor indirecte aferente granturilor pe baza metodelor existente și a ratelor corespunzătoare aplicabile în cadrul politicilor Uniunii, metodologia care trebuie utilizată în efectuarea analizei calității unui proiect major, criteriile de stabilire a neregulilor care trebuie raportate, datele care trebuie furnizate și condițiile și procedurile care trebuie aplicate pentru a stabili daca sumele care sunt de nerecuperat se rambursează in baza responsabilității statelor membre, datele care trebuie înregistrate și stocate sub forma electronica în cadrul sistemului de monitorizare stabilit de autoritățile de gestionare, cerințele minime privind pistele de audit, sfera de aplicare și conținutul auditurilor și metodologia pentru eșantionare, utilizarea datelor colectate cu ocazia auditurilor, criterii pentru identificarea deficiențelor semnificative în funcționarea eficace a sistemelor de gestiune și control, pentru stabilirea nivelului de corecție financiară care trebuie aplicat și pentru aplicarea corecțiilor financiare forfetare sau extrapolate. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(124)

În ceea ce privește toate fondurile ESI, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte, prin acte de punere în aplicare, decizii de aprobare a elementelor acordurilor de parteneriat si a modificărilor acordurilor de parteneriat, decizii de aprobare a elementelor din acordul de parteneriat revizuit, decizii privind programele si prioritățile care si-au atins obiectivele de etapa si pot beneficia de alocarea rezervei de performanță, decizii privind modificarea programelor ca urmare a acțiunilor corective privind transferul alocațiilor financiare către alte programe, decizii privind planurile anuale de acțiune care urmează să fie finanțate din asistența tehnică la inițiativa Comisiei și, în cazul dezangajării, decizii de modificare a deciziilor de adoptare a programelor; și în privința FEDR, FSE și Fondul de coeziune, decizii de identificare a regiunilor și statelor membre care îndeplinesc criteriile investițiilor pentru creștere și locuri de muncă, decizii de stabilire a defalcării anuale a creditelor de angajament către statele membre, decizii de stabilire a sumei de transferat din alocarea Fondului de coeziune a fiecărui stat membru către MIE, decizii de stabilire a sumei de transferat din alocarea din fondurile structurale a fiecărui stat membru pentru ajutorul alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate, decizii de acceptare a transferurilor de părți de credite pentru obiectivul de cooperare teritoriala europeana către obiectivul de investiții pentru creștere si locuri de munca, decizii privind efectuarea sau nu a unei corecții financiare în cazul

nerespectării principiului adiționalității, decizii de adoptare și modificare a programelor operaționale, decizii de refuz a contribuției financiare pentru un proiect major, decizii privind aprobarea unei contribuții financiare la un proiect major selecționat si prelungirea termenului pentru realizarea condiției legate de aprobarea proiectelor majore și decizii privind planuri de acțiune comune; si în privința FEDR, FSE, Fondului de coeziune și FEPAM, decizii privind neacceptarea conturilor și privind suma exigibilă în cazul în care conturile nu sunt acceptate, decizii de suspendare a plăților intermediare și decizii privind corecțiile financiare.

(125)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, competențele de punere în aplicare ar trebui conferite Comisiei cu privire la, modelul care se utilizează atunci când este transmis raportul de progres, modelul de program operațional pentru fonduri, metodologia care se utilizează la efectuarea analizei cost-beneficii a proiectelor majore, formatul pentru informațiile privind proiectele majore, modelul planului de acțiune comun, modelul rapoartelor de implementare anuale și finale, frecventa raportării neregulilor si formatul care se utilizează pentru raportare, modelul pentru declarația de gestiune și modelele pentru strategia de audit, avizul și raportul anual de control. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (19).

(126)

Pentru a asigura participarea și implicarea adecvată a statelor membre atunci când Comisia își exercită competențele de executare în vederea punerii în aplicare a prezentului regulament în anumite domenii de politică deosebit de sensibile legate de fondurile ESI și pentru a consolida rolul statelor membre în adoptarea de condiții uniforme în acest sens sau a altor măsuri de executare cu implicații semnificative sau cu un impact potențial semnificativ asupra economiei naționale, a bugetului național ori a bunei funcționări a administrației publice din statele membre, actele de punere în aplicare referitoare la metodologia de furnizare a informațiilor privind sprijinul pentru obiectivele în materie de schimbări climatice, măsurile detaliate pentru a asigura o abordare consecventă în ceea ce privește stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor din cadrul de performanță pentru fiecare prioritate și evaluarea atingerii obiectivelor de etapă și a țintelor, clauze si condiții standard pentru monitorizarea instrumentelor financiare, acordurile detaliate pentru transferul si gestionarea contribuțiilor la program gestionate de organismele care implementează instrumentele financiare, un model de acord de finanțare privind instrumentele financiare comune de garantare și titlurizare neplafonate destinate IMM-urilor, modelele de utilizat atunci când se furnizează informații suplimentare privind instrumentele financiare in cadrul cererilor de plăți către Comisie si atunci când se raportează cu privire la instrumentele financiare Comisiei, clauzele si condițiile pentru sistemul electronic de schimb de date aferent sistemului de gestiune si control, nomenclatura pe baza căreia se pot defini categorii de intervenții pentru

axa prioritară în programele operaționale, formatul de notificare a unui proiect major selectat, caracteristicile tehnice ale masurilor de informare si comunicare pentru operare si instrucțiunile pentru crearea emblemei si pentru definirea culorilor sale standard, modelul de utilizat atunci când se transmit date financiare Comisiei in scopuri de monitorizare, dispoziții detaliate privind schimbul de informații intre beneficiari si autoritățile de management, autoritățile de certificare, autoritățile de audit si organismele intermediare, modelul de raport si de aviz al organismului independent de audit si descrierea funcțiilor si procedurilor in vigoare pentru autoritățile de management si, după caz, pentru autoritățile de certificare, specificațiile tehnice pentru sistemul de gestiune și control, modelul de cereri de plăți si modelul pentru conturi ar trebui adoptate în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(127)

Adoptarea anumitor acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 ar putea avea un impact și implicații atât de importante pentru statele membre încât se justifică o excepție de la regula generală. Conform acestei excepții, în cazurile în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu ar trebui să adopte proiectul de act de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare vizează stabilirea metodologiei pentru furnizarea de informații privind sprijinul pentru obiectivele din domeniul schimbărilor climatice, determinarea metodologiei pentru obiectivele de etapă din cadrul de performanță, stabilirea clauzelor și condițiilor standard pentru instrumentele financiare, stabilirea modalităților detaliate de transfer și gestionare a contribuțiilor la programe pentru anumite instrumente financiare; adoptarea modelului pentru acordul de finanțare privind instrumentele financiare comune de garantare neplafonată și titlurizare în favoarea IMM-urilor, stabilirea modelelor care trebuie utilizate pentru rapoartele prezentate Comisiei privind instrumentele financiare, stabilirea nomenclaturii pe baza căreia se pot defini categorii de intervenții pentru axa prioritară în programele operaționale; privind caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare și comunicare referitoare la operațiune și instrucțiunile pentru crearea logo-ului și definirea culorilor standard;, stabilirea specificațiilor tehnice pentru înregistrarea și stocarea datelor în legătură cu sistemul de gestiune și control. Prin urmare, acestor acte de punere în aplicare ar trebui să li se aplice articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(128)

Deoarece prezentul regulament înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, regulamentul în cauză ar trebui abrogat. Cu toate acestea, prezentul regulament nu ar trebui să afecteze continuarea sau modificarea proiectelor în cauză, până la închiderea acestora, sau a asistenței aprobate de către Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 sau a oricăror alte dispoziții legislative aplicabile asistenței respective la 31 decembrie 2013. Prin urmare, cererile prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 ar trebui să rămână valabile. De asemenea, ar trebui să se stabilească norme tranzitorii speciale prin derogare de la articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 în ceea ce privește situațiile în care o autoritate de management poate să exercite funcțiile autorității de certificare pentru programele operaționale, implementate în condițiile cadrului legislativ anterior, în scopul evaluării Comisiei în conformitate cu articolul 73 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 atunci când se aplică articolul 123 alineatul (5) din prezentul regulament și privind procedura de aprobare a proiectelor majore în temeiul articolului 102 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament.

(129)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, ținând seama de amploarea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni, de rămânerea în urmă a regiunilor celor mai defavorizate și de mijloacele financiare limitate de care dispun statele membre și regiunile, dar, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(130)

Pentru a asigura aplicarea cu promptitudine a măsurilor prevăzute de prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

PARTEA ÎNTÂI

OBIECT ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește norme comune aplicabile Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), Fondului social european (FSE), Fondului de coeziune, Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), care funcționează în temeiul unui cadru comun („fondurile structurale și de investiții europene” – „fondurile ESI”). De asemenea, prezentul regulament stabilește dispozițiile necesare pentru asigurarea eficacității fondurilor ESI și coordonarea între acestea și cu alte instrumente ale Uniunii. Normele comune aplicabile fondurilor ESI sunt stabilite în partea a doua.

Partea a treia stabilește normele generale privind FEDR, FSE (denumite împreună „fondurile structurale”) și Fondul de coeziune privind sarcinile, obiectivele prioritare și organizarea fondurilor structurale și a Fondului de coeziune („fondurile”), criteriile pe care trebuie să le îndeplinească statele membre și regiunile astfel încât să fie eligibile pentru contribuție din partea fondurilor, resursele financiare disponibile și criteriile pentru alocarea lor.

Partea a patra stabilește normele generale aplicabile fondurilor și FEPAM în ceea ce privește gestionarea și controlul, gestiunea financiară, conturile și corecțiile financiare.

Normele prevăzute în prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (20) și a dispozițiilor specifice stabilite în următoarele regulamente („reglementările specifice fondurilor” în conformitate cu al cincilea alineat de la prezentul articol:

1.

Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 („Regulamentul privind FEDR”);

2.

Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 („Regulamentul privind FSE”);

3.

Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 („Regulamentul privind FC”);

4.

Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 („Regulamentul privind CTE”);

5.

Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 („Regulamentul privind FEADR”), precum și

6.

un act juridic viitor al Uniunii de stabilire a condițiilor pentru sprijinul financiar pentru politica în domeniul afacerilor maritime și al pescuitului pentru perioada de programare 2014 - 2020 („Regulamentul privind FEPAM”).

Partea a doua din prezentul regulament se aplică tuturor fondurilor ESI, cu excepția cazurilor în care prevede derogări în mod explicit. Partea a treia și partea a patra din prezentul regulament stabilesc dispoziții complementare celor din partea a doua pentru fonduri și, respectiv, pentru fonduri și FEPAM și poate permite în mod explicit derogări de la regulamentele specifice fondurilor în cauză. Regulamentele specifice fondurilor pot stabili norme complementare părții a doua din prezentul regulament pentru fondurile ESI, părții a treia din prezentul regulament pentru fonduri și părții a patra din prezentul regulament pentru fonduri și FEPAM. Normele complementare din regulamentele specifice fondurilor nu contravin părților a doua, a treia și a patra din prezentul regulament. În cazul unor dubii privind aplicarea acestor dispoziții, partea a doua a prezentului regulament prevalează asupra normelor specifice fondurilor, iar părțile a doua, a treia și a patra din prezentul regulament prevalează asupra regulamentelor specifice fondurilor.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” înseamnă țintele și obiectivele comune care orientează acțiunea statelor membre și a Uniunii stabilite în concluziile adoptate de Consiliul European de la 17 iunie 2010 ca anexa I (Noua strategie europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, țintele principale ale UE), în Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010 (21) și în Decizia 2010/707/UE a Consiliului (22), precum și orice revizuire a acestor ținte și obiective comune;

2.

„un cadru politic strategic” înseamnă un document sau un set de documente stabilite la nivel național sau regional care definesc un număr limitat de priorități coerente stabilite pe bază de dovezi și un termen de implementare a priorităților respective și care pot include un mecanism de monitorizare;

3.

„strategie de specializare inteligentă” înseamnă strategii naționale sau regionale în domeniul inovării care stabilesc priorități în scopul de a crea un avantaj competitiv prin dezvoltarea punctelor tari proprii cercetării și inovării și prin corelarea acestora cu nevoile întreprinderilor în vederea abordării coerente a oportunităților emergente și a evoluțiilor pieței, evitând suprapunerea și fragmentarea eforturilor; o astfel de strategie de specializare inteligentă poate lua forma unui cadru politic strategic în domeniul cercetării și inovării (C&I) la nivel național sau regional sau poate fi inclusă într-un astfel de cadru;

4.

„norme specifice fondurilor” înseamnă dispozițiile stabilite în sau prevăzute în temeiul părții a treia sau a patra din prezentul regulament sau într-un regulament care reglementează unul sau mai multe fonduri ESI menționate sau enumerate la articolul 1 al patrulea paragraf;

5.

„programare” înseamnă procesul de organizare, de luare a deciziilor și de alocare a resurselor financiare în mai multe etape, cu implicarea partenerilor în conformitate cu articolul 5, care vizează punerea în aplicare, pe o bază multianuală, a acțiunii comune a Uniunii și a statelor membre pentru realizarea obiectivelor strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

6.

„program” înseamnă un „program operațional” astfel cum este menționat în partea a treia sau în partea a patra din prezentul regulament și în regulamentul FEPAM și un „program de dezvoltare rurală” astfel cum este menționat în Regulamentul privind FEADR;

(7)

„zona vizată de program” înseamnă o zonă geografică acoperită de un program specific, sau în cazul unui program care acoperă mai multe categorii de regiuni, zona geografică corespunzătoare fiecărei categorii de regiuni separate;

8.

„prioritate” în părțile a doua și a patra din prezentul regulament înseamnă „axa prioritară” menționată în partea a treia din prezentul regulament pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune, și „prioritatea Uniunii” menționată în regulamentul FEPAM și în Regulamentul privind FEADR;

9.

„operațiune” înseamnă un proiect, un contract, o acțiune sau un grup de proiecte selectate de autoritățile de management ale programelor în cauză sau sub responsabilitatea acestora, care contribuie la realizarea obiectivelor unei priorități sau unor priorități aferente; în contextul instrumentelor financiare, o operațiune este constituită de contribuțiile financiare dintr-un program la instrumentele financiare și la sprijinul financiar ulterior oferit de respectivele instrumente financiare;

10.

„beneficiar” înseamnă un organism public sau privat și, exclusiv în scopul regulamentului privind FEADR și al regulamentului FEPAM, o persoană fizică responsabilă pentru inițierea sau care inițiază și implementează operațiunile; și în contextul sistemelor de ajutor de stat, conform definiției de la punctul 13 din prezentul articol, organismul care primește ajutorul; și în contextul instrumentelor financiare de la partea a doua titlul IV din prezentul regulament, înseamnă organismul care implementează instrumentul financiar sau fondul de fonduri, după caz;

11.

„instrumente financiare”: înseamnă instrumentele financiare, astfel cum sunt definite în Regulamentul financiar, cu excepția cazurilor în care prezentul regulament prevede altfel;

12.

„destinatar final” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce beneficiază de sprijin financiar de la un instrument financiar;

13.

„ajutor de stat” înseamnă ajutorul care intră sub incidența articolului 107 alineatul (1) din TFUE care, în scopul prezentului regulament, se consideră că include și ajutorul de minimis în sensul Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei (23), al Regulamentului (CE) nr. 1535/2007 al Comisiei (24) și al Regulamentului (CE) nr. 875/2007 al Comisiei (25);

14.

„operațiune finalizată” înseamnă o operațiune care a fost încheiată în mod fizic sau implementată integral și pentru care toate plățile aferente au fost efectuate de beneficiari, iar contribuția publică relevantă a fost plătită beneficiarilor;

15.

„cheltuială publică” înseamnă orice contribuție publică la finanțarea unor operațiuni, care provine de la bugetul autorităților naționale, regionale sau locale, bugetul Uniunii alocat fondurilor ESI, bugetul unor organisme de drept public sau bugetul unor asociații de autorități publice sau organisme de drept public și, pentru calcularea ratei de cofinanțare pentru programele FSE sau priorități, poate include orice resurse financiare la care contribuie în mod colectiv angajatorii și lucrătorii;

16.

„organism de drept public” înseamnă orice organism guvernat de dreptul public în sensul articolului 1 punctul 9 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (26) și orice grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) înființată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (27), indiferent dacă în raport cu dispozițiile naționale de punere în aplicare relevante GECT este considerat un organism de drept public sau de drept privat;

17.

„document” înseamnă un suport de hârtie sau electronic care conține informații relevante în contextul prezentului regulament;

18.

„organism intermediar” înseamnă orice organism public sau privat care acționează sub responsabilitatea unei autorități de management sau de certificare sau care îndeplinește sarcini în numele unei astfel de autorități în raport cu operațiunile implementate de beneficiari;

19.

„strategie de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității” înseamnă un set coerent de operațiuni cu scopul de a răspunde obiectivelor și nevoilor locale și care contribuie la îndeplinirea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și care este conceput și realizat de un grup de acțiune local;

20.

„acord de parteneriat” înseamnă un document pregătit de un stat membru cu implicarea partenerilor, în conformitate cu abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, care stabilește strategia, prioritățile și modalitățile statului membru în ceea ce privește utilizarea fondurilor ESI într-un mod efectiv și eficient, astfel încât să urmeze strategia Uniunii privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; acordul de parteneriat este aprobat de Comisie în urma unei evaluări și a unui dialog cu statul membru în cauză;

21.

„categorie de regiuni” înseamnă clasificarea regiunilor ca „regiuni mai puțin dezvoltate”, „regiuni de tranziție” sau „regiuni mai dezvoltate”, în conformitate cu articolul 90 alineatul (2);

22.

„cerere de plată” înseamnă o cerere de plată sau o declarație de cheltuieli prezentată de statul membru Comisiei;

23.

„BEI” înseamnă Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții sau oricare filială a Băncii Europene de Investiții;

24.

„parteneriatele public-privat” (PPP) înseamnă forme de cooperare între organismele publice și sectorul privat care urmăresc să îmbunătățească realizarea investițiilor în proiecte de infrastructură sau în alte tipuri de operațiuni care furnizează servicii publice prin partajarea riscurilor, prin punerea în comun a cunoștințelor specializate din sectorul privat sau prin surse de capital suplimentare;

25.

„operațiune PPP” înseamnă o operațiune care este pusă în aplicare sau urmează să fie pusă în aplicare în cadrul unei structuri de parteneriat public-privat:

26.

„cont de garanție” înseamnă un cont bancar reglementat de un acord scris între autoritatea de management sau un organism intermediar și organismul care implementează instrumentul financiar sau, în cazul unei operațiuni PPP, un acord scris între organismul de drept public beneficiar și partenerul privat aprobat de autoritatea de management (sau un organism intermediar) deschis special pentru a menține fonduri care să fie plătite după perioada de eligibilitate, exclusiv în scopurile prevăzute la articolul 42 alineatul (1), articolul 42 alineatul (2), articolul 42 alineatul (3) și articolul 64, sau un cont bancar înființat în condiții care oferă garanții echivalente pentru plățile din fonduri;

27.

„fond de fonduri” înseamnă un fond instituit în scopul de a acorda sprijin, din partea unui program sau a unor programe, mai multor instrumente financiare. Atunci când instrumentele financiare sunt implementate printr-un fond de fonduri, organismul care implementează fondul de fonduri este considerat a fi singurul beneficiar în sensul alineatului (10) al prezentului articol;

28.

„IMM” înseamnă o microîntreprindere sau o întreprindere mică sau mijlocie, conform definiției din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (28);

29.

„exercițiu contabil” înseamnă, în sensul părții a treia și al părții a patra, perioada de la 1 iulie până la 30 iunie, cu excepția primului exercițiu contabil al perioadei de programare, pentru care înseamnă perioada de la începutul datei de eligibilitate a cheltuielilor până la 30 iunie 2015. Ultimul exercițiu contabil se desfășoară între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024;

30.

„exercițiu financiar” înseamnă, în sensul părții a treia și al părții a patra, perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie;

31.

„strategie macroregională” înseamnă un cadru integrat aprobat de Consiliul European, care poate fi sprijinit de fondurile ESI, printre altele, pentru a aborda provocări comune cu care se confruntă o zonă geografică definită care afectează state membre și țări terțe situate în aceeași zonă geografică, care beneficiază astfel de o cooperare consolidată ce contribuie la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale;

32.

„strategie pentru bazinul maritim” înseamnă un cadru structurat de cooperare cu privire la o anumită zonă geografică, dezvoltat de instituțiile Uniunii, statele membre, regiunile acestora și, după caz, țările terțe care împart același bazin maritim; strategia pentru bazinul maritim ține cont de particularitățile geografice, climatice, economice și politice ale bazinului maritim;

33.

„condiționalitate ex ante aplicabilă” înseamnă un factor critic concret predefinit cu exactitate, care reprezintă o condiție prealabilă și are o legătură directă și reală și un impact direct asupra îndeplinirii eficace și eficiente a obiectivului specific al unei priorități de investiții sau al unei priorități a Uniunii;

34.

„obiectivul specific” înseamnă rezultatul la care contribuie o prioritate de investiții sau o prioritate a Uniunii într-un context național sau regional specific prin acțiuni sau măsuri luate în cadrul unei astfel de priorități;

35.

„recomandări relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE” și „recomandări relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE” înseamnă recomandări privind dificultățile structurale care este oportun să fie abordate prin intermediul unor investiții multianuale care se înscriu în mod direct în domeniul de aplicare al fondurilor ESI, astfel cum se prevede în reglementările specifice fondurilor;

36.

„neregulă” înseamnă orice încălcare a dreptului Uniunii sau a dreptului național în legătură cu aplicarea sa care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic implicat în implementarea fondurilor ESI, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului Uniunii prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului Uniunii;

37.

„operator economic” înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau o altă entitate care participă la implementarea asistenței din fondurile ESI, cu excepția unui stat membru care își exercită prerogativele în calitate de autoritate publică;

38.

„neregulă sistemică” înseamnă orice neregulă, care poate avea o natură recurentă, cu o probabilitate ridicată de apariție în tipuri de operațiuni similare, care decurge dintr-o deficiență semnificativă în funcționarea eficace a sistemelor de gestiune și control, inclusiv din neinstituirea unor proceduri adecvate în conformitate cu prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor;

39.

„deficiență semnificativă în funcționarea eficace a sistemului de gestiune și control” înseamnă, în sensul aplicării fondurilor și a FEPAM în cadrul părții a patra, o deficiență pentru care sunt necesare îmbunătățiri semnificative ale sistemului, care expune fondurile și FEPAM la riscuri ridicate de nereguli și a căror existență este incompatibilă cu o opinie de audit fără rezerve referitoare la funcționarea sistemului de gestiune și control.

Articolul 3

Calcularea termenelor pentru deciziile Comisiei

Atunci când, în conformitate cu articolul 16 alineatele (2) și (3), articolul 29 alineatul (3), articolul 30 alineatele (2) și (3), articolul 102 alineatul (2), articolul 107 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (3), se stabilește un termen pentru adoptarea sau modificarea de către Comisie a unei decizii, prin intermediul unui act de punere în aplicare, termenul respectiv nu include perioada care începe în ziua următoare datei la care Comisia transmite observațiile sale către statul membru și se încheie la data la care statul membru a răspunde la observații.

PARTEA A DOUA

DISPOZIȚII COMUNE APLICABILE FONDURILOR ESI

TITLUL I

PRINCIPII PRIVIND CONTRIBUȚIA UNIUNII LA FONDURILE ESI

Articolul 4

Principii generale

(1)   Fondurile ESI oferă sprijin, prin programe multianuale, venind în completarea intervențiilor de la nivel național, regional și local, pentru a îndeplini strategia Uniunii pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și prin misiuni specifice fondurilor, în conformitate cu obiectivele lor stabilite prin tratate, inclusiv coeziunea economică, socială și teritorială, ținând seama de Orientările integrate privind Europa 2020 relevante și de recomandările specifice relevante adresate fiecărei țări și adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și, acolo unde este cazul, la nivel național, cu programul național de reformă.

(2)   Ținând cont de contextul specific al fiecărui stat membru, Comisia și statele membre se asigură că sprijinul din partea fondurilor ESI este consecvent cu politicile relevante, cu principiile orizontale menționate la articolele 5, 7 și 8 și cu prioritățile Uniunii și că acesta este complementar altor instrumente ale Uniunii.

(3)   Sprijinul din partea fondurilor ESI este aplicat în strânsă cooperare între Comisie și statele membre, în conformitate cu principiului subsidiarității.

(4)   Statele membre, la nivelul teritorial corespunzător, în conformitate cu cadrul lor instituțional, juridic și financiar, și organismele desemnate de ele în acest scop sunt responsabile pentru pregătirea și implementarea programelor și îndeplinirea sarcinilor care le revin, în parteneriat cu partenerii relevanți menționați la articolul 5, în conformitate cu prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor.

(5)   Măsurile pentru implementarea și utilizarea fondurilor ESI, și în special resursele financiare și administrative necesare pentru pregătirea și implementarea de programe, în ceea ce privește monitorizarea, raportarea, evaluarea, gestiunea și controlul respectă principiul proporționalității, având în vedere nivelul contribuției alocate și țin seama de obiectivul general de reducere a sarcinii administrative pentru organismele implicate în managementul și controlul programelor.

(6)   În conformitate cu responsabilitățile lor, Comisia și statele membre asigură coordonarea dintre fondurile ESI, precum și dintre fondurile ESI și alte politici, strategii și instrumente relevante ale Uniunii, inclusiv cele din cadrul acțiunii externe a Uniunii.

(7)   Partea din bugetul Uniunii alocată fondurilor ESI este executată în cadrul gestiunii partajate între statele membre și Comisie, în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul financiar, cu excepția cuantumului sprijinului din Fondul de coeziune transferat către MIE menționat la articolul 92 alineatul (6) din prezentul regulament, a acțiunilor inovatoare la inițiativa Comisiei în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul privind FEDR, a asistenței tehnice la inițiativa Comisiei și sprijinul pentru gestiune directă în conformitate cu regulamentul FEPAM.

(8)   Comisia și statele membre respectă principiul bunei gestiuni financiare în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul financiar.

(9)   Comisia și statele membre asigură eficacitatea fondurilor ESI în cursul pregătirii și implementării, în legătură cu monitorizarea, raportarea și evaluarea.

(10)   Comisia și statele membre își îndeplinesc rolurile care le revin în legătură cu fondurile ESI, urmărind reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor.

Articolul 5

Parteneriat și guvernanță pe mai multe niveluri

(1)   Pentru acordul de parteneriat și pentru fiecare program, fiecare stat membru încheie un parteneriat cu autoritățile regionale și locale competente, în conformitate cu cadrul său instituțional și juridic. Parteneriatul include și partenerii următori:

(a)

autorități urbane și alte autorități publice competente;

(b)

parteneri economici și sociali; și

(c)

organisme relevante care reprezintă societatea civilă, inclusiv parteneri în domeniul protecției mediului, organizații neguvernamentale și organisme însărcinate cu promovarea integrării sociale, egalității de gen și nediscriminării.

(2)   În conformitate cu abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, partenerii menționați la alineatul (1) sunt implicați de către statele membre în pregătirea acordurilor de parteneriat și a rapoartelor de progres privind progresele înregistrate pe toată durata pregătirii și implementării programelor, inclusiv prin participarea la comitetele de monitorizare pentru programe, în conformitate cu articolul 48.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 149 pentru a oferi un cod european de conduită privind parteneriatul („codul de conduită”), în scopul sprijinirii și al facilitării activității desfășurate de statele membre pentru organizarea parteneriatului în conformitate cu alineatele (1) și (2) de la prezentul articol. Codul de conduită stabilește cadrul în care statele membre urmăresc implementarea parteneriatului, în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic, precum și cu competențele lor naționale și regionale. Codul de conduită, respectând pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității, stabilește următoarele elemente:

(a)

principiile de bază privind procedurile transparente de urmat în vederea identificării partenerilor relevanți, inclusiv, dacă este cazul, organizațiile lor umbrelă, cu scopul de a ajuta statele membre la desemnarea celor mai reprezentativi parteneri relevanți, în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic;

(b)

principiile de bază și bunele practici privind implicarea diferitelor categorii de parteneri relevanți în pregătirea acordurilor de parteneriat și a programelor, stabilite la alineatul (1), informațiile ce trebuie oferite cu privire la implicarea lor, precum și în diferitele etape ale implementării;

(c)

bunele practici privind formularea normelor referitoare la apartenența la comitetele de monitorizare și la procedurile interne ale acestora, care trebuie decise, după cum este cazul, de statele membre sau de comitetele de monitorizare a programelor în conformitate cu prevederile pertinente ale prezentului regulament și cu normele specifice fondurilor;

(d)

principalele obiective și bunele practici în cazurile în care autoritatea de management implică partenerii relevanți în pregătirea cererilor de propuneri și, în special, bunele practici pentru evitarea conflictelor potențiale de interese în cazurile în care există posibilitatea ca partenerii relevanți să fie și beneficiari potențiali și pentru implicarea partenerilor relevanți în pregătirea rapoartelor de progres și în legătură cu monitorizarea și evaluarea programelor în conformitate cu dispozițiile relevante din prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor;

(e)

domeniile, temele și bunele practici orientative privind modul în care autoritățile competente din statele membre pot utiliza fondurile ESI, inclusiv asistența tehnică pentru consolidarea capacității instituționale a partenerilor relevanți în conformitate cu dispozițiile pertinente din prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor;

(f)

rolul Comisiei în diseminarea bunelor practici;

(g)

principiile de bază și bunele practici apte să sprijine statele membre în ceea ce privește evaluarea implementării parteneriatelor și a valorii adăugate.

Prevederile codului de conduită nu contrazic, în niciun fel, dispozițiile pertinente din prezentul regulament sau normele specifice fondurilor.

(4)   Comisia notifică până la 18 aprilie 2014 concomitent Parlamentului European și Consiliului actul delegat menționat la alineatul (3) de la prezentul articol, referitor la codul european de conduită privind parteneriatul,. Actul delegat respectiv nu poate specifica o dată de aplicare anterioară datei la care a fost adoptat.

(5)   O încălcare a oricăreia dintre obligațiile impuse statelor membre fie prin acest articol, fie printr-un act delegat adoptat în temeiul alineatului (3) din prezentul articol nu poate constitui o neregulă care să conducă la o corecție financiară în temeiul articolului 85.

(6)   Cel puțin o dată pe an, pentru fiecare fond ESI, Comisia consultă organizațiile care reprezintă partenerii la nivelul Uniunii în ceea ce privește executarea contribuției din partea fondului ESI respectiv și raportează Parlamentului European și Consiliului cu privire la rezultate.

Articolul 6

Conformitatea cu dreptul Uniunii și legislația națională

Operațiunile sprijinite de fondurile ESI sunt conforme cu dreptul Uniunii și cu legislația națională care vizează punerea sa în aplicare („dreptul aplicabil al Uniunii și legislația națională aplicabilă”).

Articolul 7

Promovarea egalității între bărbați și femei și nediscriminarea

Statele membre și Comisia asigură luarea în considerare și promovarea egalității dintre bărbați și femei și a integrării perspectivei egalității de gen pe toată durata pregătirii și implementării a programelor, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea, raportarea și evaluarea.

Statele membre și Comisia iau măsurile necesare pentru a preveni orice discriminare pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii și implementării programelor. Pe toată durata pregătirii și implementării programelor se va ține seama în special de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

Articolul 8

Dezvoltarea durabilă

Obiectivele fondurilor ESI sunt urmărite în concordanță cu principiul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, având în vedere principiul „poluatorul plătește”.

Statele membre și Comisia se asigură că cerințele privind protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea, rezistența în fața dezastrelor și prevenirea și gestionarea riscurilor sunt luate în considerare în cursul pregătirii și punerii în aplicare a acordurilor de parteneriat și programelor. Statele membre furnizează informații privind sprijinul pentru obiectivele în materie de schimbări climatice, utilizând metodologia bazată pe categoriile de intervenții, domenii de interes sau măsuri, după cum este cazul pentru fiecare fond ESI. Această metodologie constă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat în cadrul fondurilor ESI la un nivel ce reflectă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice. Ponderea specifică atribuită se diferențiază în funcție de contribuția – semnificativă sau moderată – pe care sprijinul o aduce la obiectivele privind schimbările climatice. Atunci când sprijinul nu contribuie deloc sau are o contribuție nesemnificativă la aceste obiective, se atribuie ponderea zero. În cazul FEDR, FSE și Fondul de coeziune, ponderile se corelează cu categoriile de intervenții stabilite în nomenclatura adoptată de Comisie. În cadrul FEADR, ponderile se corelează cu domeniile de interes stabilite în Regulamentul privind FEADR, iar în cazul FEPAM, cu măsurile stabilite în Regulamentul privind FEPAM.

Comisia stabilește condiții uniforme pentru fiecare dintre fondurile ESI pentru aplicarea metodologiei menționate la al doilea paragraf prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

TITLUL II

ABORDAREA STRATEGICĂ

CAPITOLUL I

Obiective tematice ale fondurilor ESI și ale cadrului strategic comun

Articolul 9

Obiective tematice

Pentru a contribui la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii precum și la misiunile specifice fondului în temeiul obiectivelor bazate pe tratate, inclusiv coeziunea economică, socială și teritorială, fiecare fond ESI sprijină următoarele obiective tematice:

1.

consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării;

2.

îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC;

3.

îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM);

4.

sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele;

5.

promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor;

6.

conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;

7.

promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore;

8.

promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă;

9.

promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare;

10.

investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții;

11.

consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă.

Obiectivele tematice sunt transpuse în priorități specifice pentru fiecare dintre fondurile ESI și sunt stabilite în normele specifice fondurilor.

Articolul 10

Cadrul strategic comun

(1)   Pentru a promova dezvoltarea armonioasă, echilibrată și durabilă a Uniunii, se instituie un cadru strategic comun (CSC), în conformitate cu anexa I la prezentul regulament. CSC stabilește principii directoare strategice pentru facilitarea procesului de programare și a coordonării sectoriale și teritoriale a intervenției Uniunii în temeiul fondurilor ESI și cu celelalte politici și instrumente relevante ale Uniunii în conformitate cu țintele și obiectivele strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, ținând cont de provocările teritoriale cheie ale diferitelor tipuri de teritorii.

(2)   Principiile directoare strategice, conform celor stabilite în CSC, se stabilesc în concordanță cu scopul și în cadrul sferei de aplicare a sprijinului oferit de fiecare fond ESI și în conformitate cu normele care reglementează funcționarea fiecărui fond ESI, astfel cum sunt definite în prezentul regulament, și al normelor specifice fondurilor. CSC nu impune statelor membre obligații suplimentare față de cele stabilite în cadrul politicilor sectoriale relevante ale Uniunii.

(3)   CSC facilitează preparativele în vederea acordului de parteneriat și a programelor în conformitate cu principiile proporționalității și subsidiarității și ținând cont de competențele naționale și regionale pentru a se decide în privința politicii specifice și adecvate și a măsurilor de coordonare.

Articolul 11

Conținut

CSC stabilește:

(a)

mecanisme pentru asigurarea contribuției fondurilor ESI la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și la coerența și consecvența programării fondurilor ESI în raport cu recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și cu recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și, atunci când este cazul la nivel național, cu programul național de reformă;

(b)

modalități de promovare a utilizării integrate a fondurilor ESI;

(c)

modalități de coordonare a fondurilor ESI cu alte politici și instrumente relevante ale Uniunii, inclusiv instrumentele externe pentru cooperare;

(d)

principii orizontale menționate la articolele 5, 7 și 8 și obiective de politică transversale pentru implementarea fondurilor ESI;

(e)

dispoziții pentru abordarea provocărilor cheie la nivel teritorial pentru zonele urbane, rurale, de coastă și de pescuit, provocărilor demografice ale regiunilor sau necesitățile specifice ale zonelor geografice care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, menționate la articolul 174 din TFUE, precum și a provocărilor specifice regiunilor ultraperiferice în sensul articolului 349 din TFUE;

(f)

domeniile prioritare pentru activitățile de cooperare din cadrul fondurilor ESI, după caz, având în vedere strategiile macro-regionale și strategiile privind bazinele maritime.

Articolul 12

Reexaminare

Dacă intervin modificări majore ale situației sociale și economice din Uniune sau se efectuează modificări ale strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, Comisia poate prezenta o propunere de reexaminare a CSC sau Parlamentul European ori Consiliul, acționând în conformitate cu articolele 225 sau, respectiv, 241 din TFUE, îi pot cere Comisiei să prezinte o astfel de propunere.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, pentru a completa sau modifica secțiunile 4 și 7 din anexa I, acolo unde este necesar pentru a ține seama de modificările suferite de politicile sau instrumentele Uniunii menționate în secțiunea 4 sau de modificările survenite în activitățile de cooperare menționate în secțiunea 7 sau pentru a ține seama de introducerea unor noi politici, instrumente sau activități de cooperare ale Uniunii.

Articolul 13

Orientări pentru beneficiari

(1)   Comisia elaborează orientări privind modalitățile efective de acces și utilizare a fondurilor ESI și modalitățile de exploatare a complementarității cu alte instrumente ale politicilor relevante ale Uniunii.

(2)   Orientările se elaborează până la 30 iunie 2014 și oferă, pentru fiecare obiectiv tematic, o imagine de ansamblu asupra instrumentelor pertinente disponibile la nivelul Uniunii, cu surse detaliate de informații, cu exemple de bune practici de combinare a instrumentelor de finanțare disponibile în cadrul domeniilor de politică și între acestea, cu descrierea autorităților relevante și a organismelor implicate în gestionarea fiecărui instrument, cu o listă de verificare destinată beneficiarilor potențiali pentru a-i ajuta să identifice cele mai adecvate surse de finanțare.

(3)   Orientările se pun la dispoziția publicului pe site-urile direcțiilor generale pertinente ale Comisiei. Comisia și autoritățile de management, acționând în conformitate cu normele specifice fondurilor și în colaborare cu Comitetul Regiunilor, asigură difuzarea orientărilor în rândul potențialilor beneficiari.

CAPITOLUL II

Acordul de parteneriat

Articolul 14

Pregătirea acordului de parteneriat

(1)   Fiecare stat membru pregătește un acord de parteneriat pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

(2)   Acordul de parteneriat este elaborat de statele membre în cooperare cu partenerii menționați la articolul 5. Acordul de parteneriat este elaborat în dialog cu Comisia. Statele membre redactează acordul de parteneriat pe baza unor proceduri transparente în raport cu publicul și în concordanță cu cadrul lor instituțional și juridic.

(3)   Acordul de parteneriat acoperă toate contribuțiile fondurilor ESI în statul membru în cauză.

(4)   Fiecare stat membru transmite acordul său de parteneriat Comisiei până la 22 aprilie 2014

(5)   Atunci când unul sau mai multe regulamente specifice nu intră în vigoare sau se preconizează că nu va(vor) intra în vigoare până la 22 februarie 2014, acordul de parteneriat prezentat de un statul membru menționat la alineatul (4) nu este necesar să conțină elementele specificate la articolul 15 alineatul (1) litera (a) punctele (ii), (iii), (iv) și (v) pentru fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere sau de întârzierea preconizată a respectivului regulamentul specific unui fond.

Articolul 15

Conținutul acordului de parteneriat

(1)   Acordul de parteneriat prevede:

(a)

proceduri de asigurare a alinierii cu strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și cu misiunile specifice fondurilor în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratat, printre care coeziunea economică, socială și teritorială, inclusiv:

(i)

o analiză a decalajelor, nevoilor de dezvoltare și potențialelor de creștere cu raportare la obiectivele tematice și la provocările teritoriale și ținând cont de programul național de reformă, după caz, și de recomandările specifice relevante adresate fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE;

(ii)

un rezumat al evaluărilor ex ante ale programelor sau al principalelor constatări ale evaluării ex ante a acordului de parteneriat atunci când evaluarea ex ante a acordului de parteneriat este realizata de statul membru din proprie inițiativă;

(iii)

obiective tematice selectate, și, pentru fiecare dintre obiectivele tematice selectate, un rezumat al principalelor rezultate preconizate pentru fiecare dintre fondurile ESI;

(iv)

alocarea orientativă a contribuției Uniunii la nivel național, în funcție de obiective tematice, pentru fiecare dintre fondurile ESI, precum și suma totală indicativă avută în vedere pentru obiectivele privind schimbările climatice;

(v)

aplicarea principiilor orizontale menționate la articolele 5, 7 și 8 și a obiectivelor de politică pentru implementarea fondurilor ESI;

(vi)

lista programelor din cadrul FEDR, FSE și Fondului de coeziune, cu excepția celor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, precum și a programelor FEADR și FEPAM, cu alocările anuale orientative pentru fiecare fond ESI;

(vii)

informații privind alocarea în ceea ce privește cuantumul rezervei de performanță, defalcat pe fond ESI și, dacă este cazul, pe categorii de regiuni, precum și privind resursele excluse în scopul calculării rezervei de performanță în temeiul articolului 20;

(b)

modalități de asigurare a unei aplicări efective a fondurilor ESI, inclusiv:

(i)

modalitățile, în concordanță cu cadrul instituțional al statelor membre, care asigură coordonarea între fondurile ESI și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale, precum și cu BEI;

(ii)

informațiile necesare pentru verificarea ex ante a respectării normelor privind adiționalitatea astfel cum sunt definite în partea a treia;

(iii)

un rezumat al evaluării îndeplinirii condiționalității ex ante aplicabile în conformitate cu articolul 19 și anexa XI la nivel național și, în cazurile în care condițiile ex ante nu sunt îndeplinite, a acțiunilor de întreprins, organismele responsabile, precum și calendarul pentru implementarea respectivelor acțiuni;

(iv)

metodologia și mecanismele de asigurare a consecvenței în ceea ce privește funcționarea cadrului de performanță în conformitate cu articolul 21;

(v)

o evaluare a necesității consolidării capacității administrative a autorităților implicate în gestionarea și controlul programelor și, dacă este cazul, a beneficiarilor, precum și un rezumat al acțiunilor de întreprins în acest scop, dacă acesta este necesar;

(vi)

un rezumat al acțiunilor planificate în programe, inclusiv un calendar orientativ pentru realizarea unei reduceri a sarcinii administrative pentru beneficiari;

(c)

modalitățile principiului parteneriatului, astfel cum se menționează la articolul 5;

(d)

o listă orientativă a partenerilor menționați la articolul 5 și un rezumat al acțiunilor întreprinse pentru a-i implica în conformitate cu articolul 5 și rolul acestora în pregătirea acordului de parteneriat și a raportului de progres, astfel cum este menționat la articolul 52.

(2)   Acordul de parteneriat indică și:

(a)

o abordare integrată a dezvoltării teritoriale susținută din fondurile ESI sau un rezumat al abordărilor integrate ale dezvoltării teritoriale pe baza conținutului programelor, stabilind:

(i)

modalitățile de asigurare a unei abordări integrate privind utilizarea fondurilor ESI pentru dezvoltarea teritorială a unor zone subregionale specifice, în special modalitățile de punere în aplicare a articolelor 32 și 33 și 36 însoțite de principiile de identificare a zonelor urbane în care urmează să fie implementate acțiuni integrate în favoarea dezvoltării urbane sustenabile;

(ii)

principalele domenii prioritare în materie de cooperare în cadrul fondurilor ESI, ținând seama, după caz, de strategiile macroregionale și de strategiile privind bazinele maritime;

(iii)

acolo unde este cazul, o abordare integrată a nevoilor specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de sărăcie sau ale grupurilor țintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de excludere socială, acordându-se o deosebită atenție comunităților marginalizate, persoanelor cu handicap, persoanelor aflate în șomaj pe termen lung și tineretului care nu este încadrat profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare;

(iv)

acolo unde este cazul, o abordare integrată a provocărilor demografice ale regiunilor sau a necesităților specifice ale zonelor geografice care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, astfel cum sunt menționate la articolul 174 din TFUE;

(b)

modalități de asigurare a unei implementări eficiente a fondurilor ESI, inclusiv o evaluare a sistemelor existente pentru schimbul electronic de date și un rezumat al acțiunilor planificate pentru a permite în mod treptat tuturor schimburilor de informații dintre beneficiari și autoritățile responsabile de managementul și controlul programelor să se desfășoare prin schimb electronic de date.

Articolul 16

Adoptarea și modificarea acordului de parteneriat

(1)   Comisia evaluează conformitatea acordului de parteneriat cu prezentul regulament, ținând seama de programul național de reformă, după caz, de recomandările relevante specifice adresate fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, și de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum și de evaluările ex-ante ale programelor, și formulează observații în termen de trei luni de la data transmiterii, de către statul membru, a acordului său de parteneriat. Statul membru în cauză furnizează toate informațiile suplimentare necesare și, după caz, revizuiește acordul de parteneriat.

(2)   Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare a elementelor acordului de parteneriat care intră sub incidența articolului 15 alineatul (1) și a articolului 15 alineatul (2), în cazul în care un stat membru a utilizat dispozițiile de la articolul 96 alineatul (8), pentru elementele care necesită o decizie a Comisiei în temeiul articolului 96 alineatul (10), în termen de maximum patru luni de la data depunerii de către statul membru a acordului său de parteneriat, cu condiția ca orice observații formulate de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător. Acordul de parteneriat intră în vigoare cel mai devreme la 1 ianuarie 2014.

(3)   Comisia pregătește un raport privind rezultatul negocierilor referitoare la acordurile de parteneriat și la programe, incluzând o prezentare de ansamblu a aspectelor cheie pentru fiecare stat membru, până la 31 decembrie 2015. Respectivul raport este înaintat concomitent Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

(4)   În cazul în care un stat membru propune o modificare a elementelor din acordul de parteneriat vizate de decizia Comisiei menționată la alineatul (2), Comisia realizează o evaluare în conformitate cu alineatul (1) și, după caz, adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare a modificării în termen de trei luni de la data transmiterii propunerii de modificare de către statul membru.

(5)   În cazul în care un stat membru modifică elemente din acordul de parteneriat care nu sunt vizate de decizia Comisiei menționată la alineatul (2), statul membru aduce acest lucru la cunoștința Comisiei în termen de o lună de la data deciziei de a opera modificarea.

Articolul 17

Adoptarea unui acord de parteneriat revizuit în cazul intrării în vigoare cu întârziere a unui regulament specific unui fond

(1)   Atunci când se aplică articolul 14 alineatul (5), fiecare stat membru prezintă Comisiei un acord de parteneriat revizuit care să includă elementele lipsă din acordul de parteneriat pentru fondul ESI în cauză, în termen de două luni de la data intrării în vigoare a regulamentului specific fondului care a suferit întârzieri.

(2)   Comisia evaluează coerența dintre acordul de parteneriat revizuit și prezentul regulament în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) și adoptă o decizie, prin acte delegate, prin care aprobă acordul de parteneriat în conformitate cu articolul 16 alineatul (2).

CAPITOLUL III

Concentrarea tematică, condiționalități ex ante și examinarea performanțelor

Articolul 18

Concentrarea tematică

În conformitate cu normele specifice fondurilor, statele membre își concentrează sprijinul asupra intervențiilor care generează cel mai ridicat nivel de valoare adăugată în ceea ce privește strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, ținând seama de provocările teritoriale cheie pentru diversele tipuri de teritorii, în concordanță cu CSC, provocările identificate în programele naționale de reformă, acolo unde este cazul, și în recomandările specifice relevante adresate fiecărei țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) din TFUE și în recomandările relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din TFUE. Dispozițiile privind concentrarea tematică în temeiul normelor specifice fondurilor nu se aplică asistenței tehnice.

Articolul 19

Condiționalități ex ante

(1)   Statele membre evaluează în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic și în contextul pregătirii programelor și, după caz, a acordului de parteneriat, dacă condiționalitățile ex ante prevăzute în normele specifice fondurilor corespunzătoare și condiționalizățile ex ante generale prevăzute în anexa XI partea II sunt aplicabile obiectivelor specifice urmărite în cadrul priorităților programelor lor și dacă sunt îndeplinite condiționalitățile ex ante aplicabile.

Condiționalitățile ex ante se aplică numai în măsura și cu condiția respectării definiției prevăzute la articolul 2 punctul 33 referitor la obiectivele specifice urmărite în cadrul priorităților programului. Evaluarea aplicabilității, fără a aduce atingere definiției prevăzute la articolul 2 punctul 33, ține seama de principiul proporționalității în conformitate cu articolul 4 alineatul (5), având în vedere nivelul contribuției alocate, după caz. Evaluarea îndeplinirii se limitează la criteriile prevăzute în normele specifice fondurilor, precum și în anexa XI partea II.

(2)   Acordul de parteneriat cuprinde un rezumat al evaluării îndeplinirii condiționalităților ex ante aplicabile la nivel național și pentru cele care, in temeiul evaluării menționate la alineatul (1), nu sunt îndeplinite la data transmiterii acordului de parteneriat, acțiunile care urmează să fie realizate, organismele responsabile și calendarul de implementare a acțiunilor în cauză. Fiecare program stabilește care dintre condiționalitățile ex ante prevăzute în normele relevante specifice fondurilor și care dintre condiționalitățile generale ex ante prevăzute la anexa XI partea II sunt aplicabile în cazul său și care dintre acestea, conform evaluării menționate la alineatul (1), sunt îndeplinite la data transmiterii acordului și a programelor de parteneriat. În cazul în care nu se îndeplinesc condiționalitățile ex ante aplicabile, programul cuprinde o descriere a acțiunilor care urmează să fie realizate, în care se indică organismele responsabile și se expune calendarul de implementare a acțiunilor în cauză. Statele membre îndeplinesc respectivele condiționalități ex ante până la 31 decembrie 2016, cel târziu, și raportează cu privire la îndeplinirea lor cel târziu în raportul anual de implementare din 2017 în conformitate cu articolul 50 alineatul (4) sau în raportul de progres din 2017, în conformitate cu articolul 52 alineatul (2) litera (c).

(3)   Comisia evaluează coerența și adecvarea informațiilor furnizate de statele membre în ceea ce privește aplicabilitatea condiționalităților ex ante și îndeplinirea condiționalităților ex ante aplicabile în cadrul evaluării programelor și, după caz, a acordului de parteneriat.

În conformitate cu articolul 4 alineatul (5), această evaluare a aplicabilității efectuată de către Comisie ține seama de principiul proporționalității având în vedere nivelul contribuției alocate, după caz. Evaluarea efectuată de către Comisie privind îndeplinirea se limitează la criteriile enunțate în normele specifice fondurilor, precum și în anexa XI partea II, și respectă competențele naționale și regionale de decizie privind măsurile politice specifice și adecvate, inclusiv privind conținutul strategiilor.

(4)   În cazul unui dezacord între Comisie și un stat membru privind aplicabilitatea unei condiționalități ex ante la obiectivul specific al priorităților unui program sau la îndeplinirea acestuia, Comisia demonstrează atât aplicabilitatea în conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 33, cât și neîndeplinirea condiționalității ex ante.

(5)   Comisia poate decide, atunci când adoptă un program, să suspende integral sau parțial plățile intermediare pentru prioritatea relevantă a programului respectiv, în așteptarea finalizării acțiunilor menționate la alineatul (2) dacă este necesar să se evite aducerea de prejudicii grave eficacității și eficienței îndeplinirii obiectivelor specifice ale priorității în cauză. Nefinalizarea unor acțiuni menite să ducă la realizarea unei condiționalități ex ante aplicabile, care nu a fost îndeplinită la data depunerii acordului de parteneriat și a programelor respective, până la termenul prevăzut la alineatul (2), constituie un motiv de suspendare a plăților intermediare de către Comisie pentru prioritățile programului în cauză care sunt afectate. În ambele cazuri, domeniul de aplicare suspendării este proporțional cu măsurile care trebuie luate și cu fondurile expuse riscului.

(6)   Alineatul (5) nu se aplică în cazul unui acord între Comisie și statul membru privind inaplicabilitatea unei condiționalități ex ante sau privind faptul că o condiționalitate ex ante aplicabilă a fost îndeplinită, astfel cum se precizează în aprobarea programului și a acordului de parteneriat sau în absența observațiilor Comisiei în termen de 60 de zile de la prezentarea raportului relevant prevăzut la alineatul (2).

(7)   Comisia ridică fără întârziere suspendarea plăților intermediare pentru o prioritate dacă un stat membru a desfășurat acțiuni referitoare la îndeplinirea condiționalității ex ante aplicabile programului în cauză și care nu fuseseră îndeplinite la momentul luării deciziei de suspendare de către Comisie. De asemenea, Comisia ridică fără întârziere suspendarea dacă, în urma modificării programului legat de prioritatea în cauză, condiționalitatea ex ante respectivă nu mai este aplicabilă.

(8)   Alineatele (1) - (7) nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană.

Articolul 20

Rezerva de performanță

6 % din resursele alocate FEDR, FSE și Fondului de coeziune în cadrul obiectivului „Investiții pentru creștere și locuri de muncă” menționate la articolul 89 alineatul (2) litera (a) din prezentul regulament, precum și FEADR și măsurile finanțate în cadrul gestiunii partajate din Regulamentul privind FEPAM, constituie o rezervă de performanță care se stabilește în cadrul acordului de parteneriat și al programelor și se alocă unor priorități specifice în conformitate cu articolul 22 din prezentul regulament.

Următoarele resurse sunt excluse de la calcularea rezervei de performanță:

(a)

resursele alocate inițiativei YEI, astfel cum sunt definite în programul operațional în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul privind FSE;

(b)

resursele alocate asistenței tehnice la inițiativa Comisiei,

(c)

resursele transferate de la pilonul 1 al PAC către FEADR în temeiul articolului 7 alineatul (2) și al articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;

(d)

transferurile către FEADR în temeiul articolelor 10b, 136 și 136b din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului pentru anii calendaristici 2013 și, respectiv, 2014,

(e)

resursele transferate din Fondul de coeziune MIE în conformitate cu articolul 92 alineatul (6) din prezentul regulament;

(f)

resursele transferate către Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane în conformitate cu articolul 92 alineatul (7) din prezentul regulament;

(g)

resursele alocate pentru acțiuni inovatoare în domeniul dezvoltării urbane durabile în conformitate cu articolul 92 alineatul (8) din prezentul regulament.

Articolul 21

Examinarea performanțelor

(1)   Comisia, în cooperare cu statele membre, examinează performanțele programelor în fiecare stat membru în 2019 („examinarea performanțelor”), făcându-se trimitere la cadrul de performanță stabilit în programele respective. Metoda de stabilire a cadrului de performanță este prezentată în anexa II.

(2)   Examinarea se referă la îndeplinirea obiectivelor de etapă ale programelor la nivelul priorităților, pe baza informațiilor și evaluărilor prezentate în raportul anual de implementare prezentat de statele membre în 2019.

Articolul 22

Aplicarea cadrului de performanță

(1)   Rezerva de performanță reprezintă între 5 și 7 % din alocarea pentru fiecare prioritate dintr-un program, cu excepția priorităților care vizează asistența tehnică și programelor dedicate instrumentelor financiare în conformitate cu articolul 39. Cuantumul total al rezervei de performanță alocată pentru fiecare fond ESI și categorie de regiune este de 6 %. Cuantumul corespunzător rezervei de performanță se menționează în programe defalcat pe priorități și, dacă este cazul, pe fond ESI și categorii de regiuni.

(2)   Pe baza examinării performanței, Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare și în termen de două luni de la primirea rapoartelor anuale de implementare pentru 2019, o decizie care stabilește, pentru fiecare fond ESI și fiecare stat membru, programele și prioritățile care și-au atins obiectivele de etapă, prezentând informațiile defalcate pe fonduri ESI și pe categorii de regiuni ori de câte ori o prioritate acoperă mai multe fonduri ESI sau categorii de regiuni.

(3)   Rezerva de performanță se alocă doar programelor și priorităților care și-au îndeplinit obiectivele de etapă. Cuantumul rezervei de performanță stabilit pentru fiecare dintre prioritățile care și-au îndeplinit obiectivele de etapă se consideră definitiv alocat pe baza deciziei Comisiei menționate la alineatul (2).

(4)   În cazul priorităților care nu și-au îndeplinit obiectivele de etapă, statele membre propun realocarea cuantumului corespunzător rezervei de performanță priorităților enumerate în decizia Comisiei menționată la alineatul (2), precum și alte modificări ale programului ce decurg din realocarea rezervei de performanță, în termen de trei luni de la adoptarea deciziei menționate la alineatul (2).

Comisia aprobă modificarea programelor în cauză, în conformitate cu articolul 30 alineatele (3) și (4). Dacă un stat membru nu transmite informațiile în conformitate cu articolul 50 alineatele (5) și (6), rezerva de performanță pentru programele sau prioritățile în cauză nu se alocă programelor sau priorităților în cauză.

(5)   Propunerile statelor membre de realocare a rezervei de performanță sunt consecvente cu cerințele de concentrare tematică și alocările minime prevăzute în prezentul regulament și normele specifice fondurilor. Prin derogare, dacă una sau mai multe priorități legate de cerințele de concentrare tematică sau alocările minime nu și-au îndeplinit obiectivele de etapă, statele membre pot propune o realocare a rezervei care nu respectă cerințele menționate și alocările minime.

(6)   Atunci când, în urma examinării performanței pentru o prioritate, apar dovezi că a eșuat în mod grav atingerea obiectivelor de etapă referitoare la acea prioritate privind exclusiv indicatorii financiari, indicatorii de realizare și etapele principale de realizarea stabilite în cadrul de performanță și că această situație a fost cauzată de deficiențe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil în temeiul articolului 50 alineatul (8) în urma unor consultări strânse cu statul membru vizat, iar statul membru nu a întreprins acțiunea corectivă necesară pentru a aborda aceste deficiențe, Comisia poate suspenda integral sau parțial o plată intermediară a priorității unui program în conformitate cu procedura stabilită de normele specifice fondurilor, nu mai devreme de cinci luni de la respectiva comunicare.

Comisia ridică fără întârziere suspendarea plăților intermediare atunci când statul membru întreprinde acțiunea corectivă necesară. Atunci când acțiunea corectivă privește transferul alocărilor financiare către alte programe sau priorități care și-au îndeplinit obiectivele de etapă, Comisia aprobă, printr-un act de punere în aplicare, modificarea necesară a programelor vizate în conformitate cu articolul 30 alineatul (2). Prin derogare de la articolul 30 alineatul (2), într-un astfel de caz, Comisia hotărăște în ceea ce privește modificarea în termen de cel mult două luni de la prezentarea cererii de modificare a statului membru.

(7)   În cazul în care Comisia, pe baza examinării raportului final privind implementarea programului, stabilește că a existat o neîndeplinire gravă a țintelor referitoare numai la indicatorii financiari, indicatorii de realizare și etapele principale de implementare stabilite în cadrul de performanță din cauza unor deficiențe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil în temeiul articolului 50 alineatul (8) în urma unor consultări strânse cu statul membru vizat, iar statul membru nu a întreprins acțiunea corectivă necesară pentru a aborda aceste deficiențe, Comisia poate impune, fără a aduce atingere articolului 85, corecții financiare în legătură cu prioritățile în cauză, în conformitate cu normele specifice fondurilor.

Atunci când aplică corecții financiare, Comisia ia în considerare, cu respectarea principiului proporționalității, nivelul de absorbție și factorii externi care au contribuit la neîndeplinirea respectivă.

Corecțiile financiare nu se aplică atunci când țintele nu sunt atinse din cauza impactului socio-economic sau a factorilor de mediu, a unor schimbări semnificative de ordin economic sau ambiental survenite în statul membru în cauză sau din motive de forță majoră care afectează grav implementarea respectivelor priorități.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 cu scopul de a stabili norme detaliate privind criteriile de determinare a nivelului corecției financiare care trebuie aplicată.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește modalitățile detaliate pentru a asigura o abordare consecventă în ceea ce privește stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor din cadrul de performanță pentru fiecare prioritate și evaluarea atingerii obiectivelor de etapă și a țintelor. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

CAPITOLUL IV

Măsuri vizând buna guvernanță economică

Articolul 23

Măsuri de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică

(1)   Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea, dacă acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului sau pentru a maximiza impactul fondurilor ESI asupra creșterii și competitivității în statele membre care beneficiază de asistență financiară.

O astfel de solicitare poate fi făcută din următoarele motive:

(a)

pentru a sprijini punerea în aplicare a unei recomandări relevante adresată fiecărei țări și adoptată în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și a unei recomandări relevante a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, adresată statului membru în cauză:

(b)

pentru a sprijiniri punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, adresate statului membru în cauză și adoptate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) sau cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (29), cu condiția ca aceste modificări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice; sau

(c)

pentru a maximiza impactul fondurilor ESI disponibile asupra creșterii și competitivității, dacă un stat membru îndeplinește una dintre următoarele condiții:

(i)

asistența financiară a Uniunii îi este furnizată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului (30);

(ii)

asistența financiară îi este furnizată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului (31);

(iii)

beneficiază de o asistență financiară care declanșează programul de ajustare macroeconomică în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (32) sau care declanșează o decizie a Consiliului în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.

În sensul literei (b) a celui de-al doilea paragraf, fiecare dintre condițiile respective este considerată îndeplinită dacă asistența în cauză este acordată statului membru înainte sau după 21 decembrie 2013 și îi este în continuare disponibilă.

(2)   Orice solicitare adresată de Comisie statelor membre în conformitate cu alineatul (1) este justificată, cu trimitere la necesitatea de a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante sau de a maximiza impactul fondurilor ESI asupra creșterii și competitivității, după caz, și indică programele și prioritățile pe care Comisia le consideră vizate și natura modificărilor preconizate. Astfel de solicitări nu sunt adresate înainte de 2015 sau după 2019 și nu vizează aceleași programe în doi ani consecutivi.

(3)   Statul membru răspunde la solicitarea menționată la alineatul (1) în termen de două luni de la primirea acesteia, menționând modificările la acordul de parteneriat și programe pe care le consideră necesare și motivele acestor modificări, identificând programele vizate și prezentând natura modificărilor propuse și efectele lor preconizate asupra punerii în aplicare a recomandărilor și asupra utilizării fondurilor ESI. Dacă este cazul, Comisia face observații în termen de o lună de la primirea răspunsului.

(4)   Statul membru depune propunerea de modificare a acordului de parteneriat și a programelor relevante în termen de două luni de la trimiterea răspunsului menționat la alineatul (3).

(5)   În cazul în care Comisia nu a formulat observații sau este pe deplin satisfăcută că observațiile sale au fost luate în considerare în mod corespunzător, Comisia adoptă o decizie de aprobare a modificărilor la acordul de parteneriat și la programele relevante, fără întârzieri nejustificate, în orice caz nu mai târziu de trei luni după depunerea lor de către statul membru în conformitate cu alineatul (3).

(6)   Dacă statul membru nu ia măsuri eficace ca răspuns la solicitarea ce îi este adresată în conformitate cu alineatul (1) în termenele prevăzute la alineatele (3) și (4), Comisia poate să propună Consiliului, prin acte de punere în aplicare și în termen de trei luni de la formularea observațiilor prevăzute la alineatul (3) sau după depunerea propunerii statului membru prevăzută la alineatul (4), suspendarea parțială sau integrală a plăților pentru programele sau prioritățile în cauză. În propunerea sa, Comisia prezintă motivele care se bazează concluzia sa conform căreia statul membru nu a luat măsuri eficace. La elaborarea propunerii sale, Comisia ține seama de toate informațiile relevante și acordă atenția cuvenită oricăror elemente care reies din dialogul structurat prevăzut la alineatul (15), precum și oricăror opinii exprimate în cadrul dialogului în cauză.

Consiliul decide asupra propunerii respective prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare se aplică doar pentru cererile de plată depuse după data adoptării actului de punere in aplicare respectiv.

(7)   Domeniul de aplicare și nivelul suspendării plăților impuse în conformitate cu alineatul (5) sunt proporționale și eficace, asigurând egalitatea de tratament între statele membre, în special în ceea ce privește impactul suspendării asupra economiei statului membru vizat. Programele care urmează să facă obiectul suspendării se determină pe baza nevoilor identificate în solicitarea menționată la alineatele (1) și (2).

Suspendarea plăților nu depășește 50 % din plățile pentru fiecare dintre programele vizate. Decizia poate prevedea creșterea nivelului suspendării până la 100 % din plăți dacă statul membru nu ia măsuri eficace ca răspuns la o solicitare primită în conformitate cu alineatul (1) în termen de trei luni de la suspendarea plăților menționată la alineatul (6).

(8)   În cazul în care statul membru a propus amendamente la acordul de parteneriat și la programele relevante la solicitarea Comisiei, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, decide ridicarea suspendării plăților.

(9)   Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare parțială sau integrală a angajamentelor sau a plăților pentru programele unui stat membru dacă:

(a)

Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau cu articolul 126 alineatul (11) din TFUE, că statul membru în cauză nu a întreprins acțiuni eficace pentru corectarea deficitului său excesiv;

(b)

Consiliul adoptă două recomandări succesive în cadrul aceleiași proceduri de dezechilibru, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, pe motiv că statul membru a transmis un plan de acțiuni corective nesatisfăcător.

(c)

Consiliul adoptă două decizii succesive în cadrul aceleiași proceduri de dezechilibru în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 prin care constată un caz de nerespectare de către statul membru pe motiv că acesta nu a întreprins acțiunile corective recomandate;

(d)

Comisia concluzionează că statul membru nu a luat măsuri de implementare a programului de ajustare menționat în Regulamentul (UE) nr. 407/2010 sau în Regulamentul (CE) nr. 332/2002 și, prin urmare, decide să nu autorizeze plata asistenței financiare acordate statului membru respectiv;

(e)

Consiliul decide că un stat membru nu respectă programul de ajustare macroeconomică menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.

La elaborarea propunerii sale, Comisia respectă dispozițiile de la alineatul (1), ținând seama de toate informațiile relevante în acest sens, și acordă atenția cuvenită oricăror elemente care reies din dialogul structurat prevăzut la alineatul (15), precum și oricăror opinii exprimate în cadrul dialogului în cauză.

Se acordă prioritate suspendării angajamentelor; plățile se suspendată numai în cazul în care se urmărește adoptarea unor măsuri imediate și în caz de neconformitate semnificativă. Suspendarea plăților se aplică cererilor de plată depuse pentru programele în cauză după data deciziei de suspendare.

(10)   O propunere a Comisiei privind suspendarea angajamentelor în conformitate cu alineatul (9) se consideră adoptată de Consiliu cu excepția cazului în care Consiliul decide, printr-un act de punere în aplicare, să respingă propunerea în cauză cu majoritate calificată în termen de o lună de la depunerea ei de către Comisie. Suspendarea angajamentelor se aplică angajamentelor din fondurile ESI pentru statul membru în cauză începând cu 1 ianuarie a anului care urmează deciziei de suspendare.

Consiliul adoptă decizia, printr-un act de punere în aplicare, pe baza propunerii Comisiei privind suspendarea plăților menționate la alineatul (9).

(11)   Domeniul de aplicare și nivelul suspendării angajamentelor sau plăților impuse în conformitate cu alineatul (10) sunt proporționale, asigură egalitatea de tratament între statele membre și țin cont de circumstanțele economice și sociale în care se află statul membru în cauză, în special de nivelul șomajului din statul membru în cauză comparativ cu media la nivelul Uniunii și de impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză. Impactul suspendării asupra programelor de importanță critică pentru corectarea condițiilor economice sau sociale nefavorabile este un factor specific care se ia în seamă.

Dispozițiile detaliate pentru determinarea domeniului de aplicare și a nivelului suspendărilor sunt prevăzute în anexa III.

Suspendarea angajamentelor se face până la cel mai mic dintre următoarele două praguri:

(a)

maximum 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exercițiu financiar la primul caz de nerespectare a procedurii de deficit excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (a) și maximum 25 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exercițiu financiar în primul caz de nerespectare a planului de acțiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau de nerespectare a acțiunilor corective recomandate în cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (c).

Nivelul suspendării crește treptat până la maximum 100 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exercițiu financiar în cazul unei proceduri de deficit excesiv și până la 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exercițiu financiar în cazul unei proceduri de dezechilibru excesiv, în funcție de gravitatea nerespectării;

(b)

maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare a unei proceduri de deficit excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (a) și maximum 0,25 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare a planului de acțiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau de nerespectare a acțiunilor corective recomandate în cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (c).

Dacă nerespectarea acțiunilor corective menționată la alineatul (9) primul paragraf literele (a), (b) și (c) persistă, procentajul acestei plafonări față de PIB se majorează treptat până la:

maximum 1 % din PIB-ul nominal pentru nerespectarea persistentă a unei proceduri de deficit excesiv în conformitate cu alineatul (9) primul paragraf litera (a) și

maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru nerespectarea persistentă a unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau (c), în funcție de gravitatea nerespectării;

(c)

maximum 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exercițiu financiar sau maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare conform alineatul (9) primul paragraf literele (d) și (e).

La determinarea nivelului suspendării și pentru a alege suspendarea angajamentelor sau a plăților, se ține seama de etapa în care se află programul, în special de perioada rămasă pentru utilizarea fondurilor după rebugetarea angajamentelor suspendate.

(12)   Fără a aduce atingere normelor privind dezangajările prevăzute la articolele 86 - 88, Comisia ridică fără întârziere suspendarea angajamentelor dacă:

(a)

procedura privind deficitul excesiv este suspendată în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (33) sau Consiliul a decis în conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE să abroge decizia privind existența unui deficit excesiv;

(b)

Consiliul a aprobat planul de acțiune corectivă prezentat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, procedura de dezechilibru excesiv este suspendată în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din regulamentul menționat anterior sau Consiliul a închis procedura de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 11 din regulamentul menționat anterior;

(c)

Comisia a concluzionat că statul membru în cauză a luat măsuri adecvate pentru aplicarea programului de ajustare menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.

Atunci când ridică suspendarea angajamentelor Comisia reînscrie în buget angajamentele suspendate în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului.

Consiliul adoptă decizia de ridicare a suspendării plăților la propunerea Comisiei dacă sunt îndeplinite condițiile aplicabile prevăzute la primul paragraf literele (a), (b) și (c).

(13)   Alineatele (6) - (12) nu se aplică Regatului Unit în măsura în care suspendarea angajamentelor sau plăților are legătură cu aspecte menționate la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a), (b) si (c) punctul (iii) sau la alineatul (9) primul paragraf literele (a), (b) sau (d).

(14)   Prezentul articol nu se aplică programelor din cadrul obiectivului „Cooperarea teritorială europeană”.

(15)   Comisia informează Parlamentul European cu privire la punerea in aplicare a prezentului articol. În special, Comisia informează imediat Parlamentul European atunci când una dintre condițiile prevăzute la alineatul (6) sau la alineatul (9) primul paragraf literele (a) - (e) este îndeplinită pentru un stat membru, dând detalii despre fondurile ESI și programele care ar putea face obiectul unei suspendări a angajamentelor sau a plăților.

Parlamentul European poate invita Comisia la un dialog structurat privind aplicarea prezentului articol, ținând seama în special de informațiile transmise în conformitate cu primul paragraf.

Comisia transmite propunerea de suspendare a angajamentelor sau plăților sau propunerea de ridicare a suspendării Parlamentului European și Consiliului imediat după adoptarea sa. Parlamentul European poate invita Comisia să explice motivele care stau la baza propunerii sale.

(16)   În 2017, Comisia analizează aplicarea prezentului articol. În acest sens, Comisia elaborează un raport pe care îl transmite Parlamentului European și Consiliului, însoțit, dacă este necesar, de o propunere legislativă.

(17)   Dacă intervin modificări majore ale situației sociale și economice din Uniune, Comisia poate prezenta o propunere de reexaminare a punerii în aplicare a prezentului articol sau Parlamentul European ori Consiliul, acționând în conformitate cu articolele 225 sau, respectiv, 241 din TFUE, îi poate cere Comisiei să prezinte o astfel de propunere.

Articolul 24

Mărirea cuantumului plăților pentru un stat membru având probleme bugetare temporare

(1)   La cererea unui stat membru, plățile intermediare pot fi mărite cu 10 puncte procentuale peste rata de cofinanțare aplicabilă fiecărei priorități pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune sau fiecărei măsuri pentru FEADR și FEPAM. În cazul în care un stat membru îndeplinește una dintre următoarele condiții după 21 decembrie 2013, rata de cofinanțare mărită, care nu poate depăși 100 %, se aplică cererilor sale de plată transmise pentru perioada de până la 30 iunie 2016:

(a)

dacă statul membru în cauză beneficiază de un împrumut din partea Uniunii, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 407/2010;

(b)

dacă statul membru în cauză beneficiază de asistență financiară pe termen mediu în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002, cu condiția implementării unui program de ajustare macroeconomică;

(c)

dacă asistența financiară se pune la dispoziția statului membru în cauză, condiționată de implementarea unui program de ajustare macroeconomică, astfel cum se specifică în Regulamentul (UE) nr. 472/.

Prezentul alineat nu se aplică programelor în temeiul regulamentului CTE.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), contribuția Uniunii prin plățile intermediare și prin plata soldului final nu poate depăși sprijinul public sau suma maximă a contribuției din partea fondurilor ESI pentru fiecare prioritate în cazul FEDR, FSE și Fondului de coeziune sau pentru fiecare măsură în cazul FEADR și FEPAM, astfel cum se prevede în decizia Comisiei de aprobare a programului.

(3)   Comisia examinează aplicarea alineatelor (1) și (2) și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cuprinzând evaluarea sa și, dacă este necesar, o propunere legislativă în acest sens până la 30 iunie 2016.

Articolul 25

Gestionarea asistenței tehnice pentru statele membre care se confruntă cu dificultăți bugetare temporare

(1)   La solicitarea unui stat membru care se confruntă cu dificultăți bugetare temporare și care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1), o parte din resursele prevăzute la articolul 59 și programate în conformitate cu normele specifice fondurilor pot fi transferate, cu acordul Comisiei, către asistența tehnică la inițiativa Comisiei pentru implementarea măsurilor în legătură cu statul membru în cauză în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) al treilea paragraf litera (k) prin gestiune directă sau indirectă.

(2)   Resursele menționate la alineatul (1) vin în completarea sumelor prevăzute în conformitate cu plafoanele stabilite în normele specifice fondurilor pentru asistența tehnică la inițiativa Comisiei. În cazul în care un plafon privind asistența tehnică la inițiativa statelor membre este stabilit în normele specifice fondurilor, suma care urmează să fie transferată este inclusă la calcularea respectării plafonului respectiv.

(3)   Un stat membru solicită transferul menționat la alineatul (2) pentru un an calendaristic în care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1) până la data de 31 ianuarie a anului în care urmează să se efectueze un transfer. Cererea este însoțită de o propunere de modificare a programului sau a programelor din care se va efectua transferul respectiv. Se aduc modificări corespunzătoare acordului de parteneriat, în conformitate cu articolul 30 alineatul (2), care stabilesc suma totală transferată Comisiei în fiecare an.

În cazul în care un stat membru îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1) la 1 ianuarie 2014, acesta poate transmite cererea pentru anul respectiv în același timp cu transmiterea acordului său de parteneriat, care stabilește suma ce urmează să fie transferată pentru asistența tehnică la inițiativa Comisiei.

TITLUL III

PROGRAMARE

CAPITOLUL I

Dispoziții generale privind fondurile ESI

Articolul 26

Pregătirea programelor

(1)   Fondurile ESI sunt implementate prin intermediul programelor, în conformitate cu acordul de parteneriat. Fiecare program acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

(2)   Programele sunt întocmite de statele membre sau de către orice autoritate desemnată de acestea, în cooperare cu partenerii menționați la articolul 5. Statele membre elaborează programele bazate pe proceduri transparente în raport cu publicul, în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic.

(3)   Statele membre și Comisia cooperează pentru a asigura coordonarea eficace în cadrul pregătirii și implementării programelor pentru fondurile ESI, inclusiv, acolo unde este cazul, programele multifonduri pentru fonduri, ținând seama de principiul proporționalității.

(4)   Programele sunt transmise Comisiei de statele membre în termen de trei luni de la prezentarea acordului de parteneriat. Programele de cooperare teritorială europeană sunt transmise până la 22 septembrie 2014. Toate programele sunt însoțite de evaluări ex ante, astfel cum se prevede la articolul 55.

(5)   În cazul în care unul sau mai multe regulamente specifice fondurilor ESI intră în vigoare între 22 februarie 2014 și 22 iunie 2014, programul sau programele sprijinite de fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere a regulamentului specific fondului se depun în termen de trei luni de la depunerea acordului de parteneriat revizuit menționat la articolul 17 alineatul (1).

(6)   În cazul în care unul sau mai multe regulamente specifice fondurilor ESI intră în vigoare după 22 iunie 2014, programul sau programele sprijinite de fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere a regulamentului specific fondului se depun în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a regulamentului specific fondului care a suferit întârzieri.

Articolul 27

Conținutul programelor

(1)   Fiecare program stabilește o strategie pentru contribuția programului la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în concordanță cu prezentul regulament, normele specifice fondurilor și cu conținutul acordului de parteneriat.

Fiecare program include măsuri luate pentru a asigura implementarea eficace, eficientă și coordonată a fondurilor ESI și a acțiunilor în vederea reducerii sarcinii administrative ale beneficiarilor.

(2)   Fiecare program definește prioritățile stabilind obiective specifice, creditele bugetare aferente contribuției din partea fondurilor ESI și cofinanțarea națională corespunzătoare, inclusiv sumele aferente rezervei de performanță, care poate fi publică sau privată, în conformitate cu normele specifice fondurilor.

(3)   Atunci când statele membre și regiunile participă la strategii macro-regionale sau la strategii aferente bazinelor maritime, programul pertinent stabilește contribuția intervențiilor planificate la aceste strategii, în funcție de nevoile zonei acoperite de program astfel cum este identificat de statul membru.

(4)   Fiecare prioritate stabilește indicatori și ținte corespunzătoare, exprimați în termeni calitativi sau cantitativi, în conformitate cu normele specifice fondurilor, pentru a evalua progresul înregistrat în implementarea programului în vederea atingerii obiectivelor ca bază pentru monitorizarea, evaluarea și examinarea performanțelor. Printre respectivii indicatori se numără:

(a)

indicatori financiari referitori la cheltuielile alocate;

(b)

indicatori de realizare referitori la operațiunile care primesc contribuții;

(c)

indicatori de rezultat referitori la prioritatea în cauză.

Pentru fiecare fond ESI, normele specifice fondurilor stabilesc indicatori comuni și pot formula prevederi în legătură cu indicatori specifici fiecărui program.

(5)   Fiecare program, cu excepția celor care acoperă numai asistența tehnică, include o descriere a acțiunilor de întreprins, în conformitate cu normele specifice fondurilor, luând în considerare principiile enunțate la articolele 5, 7 și 8.

(6)   Fiecare program, cu excepția celor în cazul cărora asistența tehnică este efectuată în cadrul unui program specific, stabilește suma orientativă a contribuției care se va utiliza pentru obiectivele în materie de schimbări climatice, pe baza metodologiei menționate la articolul 8.

(7)   Statele membre elaborează proiectul de program în conformitate cu normele specifice fondurilor.

Articolul 28

Dispoziții specifice privind conținutul programelor dedicate instrumentelor comune pentru garanții neplafonate și titlurizări prin care se asigură o asistență de capital implementate de BEI

(1)   Prin derogare de la articolul 27, programele dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) includ:

(a)

elementele prevăzute la articolul 27 alineatul (1) primul paragraf și alineatele (2), (3) și (4) din acel articol în ceea ce privește principiile stabilite la articolul 5;

(b)

identificarea organismelor menționate la articolele 125, 126 și 127 din prezentul regulament și la articolul65 alineatul (2) din Regulamentul privind FEADR ca fiind relevante pentru fondul în cauză;

(c)

pentru fiecare condiționalitate ex ante stabilită în conformitate cu articolul 19 și cu anexa XI și aplicabilă programului, o evaluare a îndeplinirii condiționalității ex ante la data depunerii acordului de parteneriat și a programului, iar în cazurile în care condiționalitatea ex ante nu este îndeplinită, o descriere a acțiunilor prevăzute pentru îndeplinirea condiționalității ex ante în cauză, indicând organismele responsabile și un calendar pentru realizarea acestor acțiuni, în conformitate cu rezumatul prezentat în acordul de parteneriat.

(2)   Prin derogare de la articolul 55, evaluarea ex ante menționată la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (a) este considerată ca fiind evaluarea ex ante a respectivelor programe.

(3)   În sensul programelor menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament, articolul 6 alineatul (2) și articolul 59 alineatele (5) și (6) din Regulamentul privind FEADR nu se aplică. Pe lângă elementele menționate la alineatul (1) din prezentul articol, numai dispozițiile prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctul (i), litera (f), litera (h), litera (i) si litera (m) punctele (i) - iii) din Regulamentul privind FEADR se aplică în cazul programelor din cadrul FEADR.

Articolul 29

Procedura de adoptare a programelor

(1)   Comisia evaluează coerența programelor în raport cu prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor, contribuția efectivă a acestora la obiectivele tematice selectate și la prioritățile Uniunii specifice fiecărui fond ESI, precum și coerența cu acordul de parteneriat, ținând cont de recomandările relevante specifice adresate fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, și de recomandările pertinente ale Consiliului, adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum și de evaluarea ex ante. Evaluarea abordează, în special, gradul de adecvare a strategiei programului, obiectivele corespunzătoare, indicatorii, țintele și alocarea resurselor bugetare.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), Comisia nu trebuie să evalueze coerența programelor operaționale dedicate YEI menționate la articolul 18 al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul privind FSE și a programelor operaționale dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament cu acordul de parteneriat, în cazul în care statul membru nu își prezintă acordul de parteneriat la data depunerii respectivelor programe dedicate.

(3)   Comisia formulează observații în termen de trei luni de la data prezentării programului. Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare și, după caz, revizuiește programul propus.

(4)   În conformitate cu normele specifice fiecărui fond, Comisia aprobă fiecare program în termen de șase luni de la transmiterea acestuia de către statul membru în cauză, cu condiția ca orice observații formulate de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător, dar nu înainte de 1 ianuarie 2014 sau de adoptarea de către Comisie a unei decizii de aprobare a acordului de parteneriat.

Prin derogare de la cerințele menționate în primul paragraf, programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană pot fi aprobate de Comisie înainte de adoptarea deciziei de aprobare a acordului de parteneriat, iar programele operaționale dedicate YEI menționate la articolul 18 al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul privind FES și programele dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament pot fi aprobate de Comisie înainte de depunerea acordului de parteneriat.

Articolul 30

Modificarea programelor

(1)   Cererile de modificare a programelor transmise de un stat membru sunt justificate în mod corespunzător și prezintă, în special, impactul preconizat al modificărilor aduse programului asupra realizării strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și a obiectivelor specifice definite în program, având în vedere prezentul regulament și normele specifice fondurilor, principiile orizontale, menționate la articolele 5, 7 și 8, precum și acordul de parteneriat. Cererile sunt însoțite de programul revizuit.

(2)   Comisia evaluează informațiile furnizate în conformitate cu alineatul (1), ținând cont de justificarea oferită de statul membru. Comisia poate face observații în termen de o lună de la transmiterea programului revizuit și statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare. În conformitate cu normele specifice fondurilor, Comisia aprobă cererile de modificare a unui program cât mai curând posibil, dar în termen de cel mult trei luni de la transmiterea acestora de către statul membru, cu condiția ca orice observații făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător.

Atunci când modificarea unui program afectează informațiile furnizate în acordul de parteneriat în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (a) punctele (iii), (iv) și (vi), aprobarea modificării programului de către Comisie constituie în același timp o aprobare a revizuirii necesare a informațiilor din acordul de parteneriat.

(3)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2), în cazul în care cererea de modificare este transmisă Comisiei cu scopul de a realoca rezerva de performanță în urma examinării performanței, Comisia face observații numai în situațiile în care consideră că alocarea propusă nu este în conformitate cu normele aplicabile, nu corespunde nevoilor de dezvoltare ale statului membru sau ale regiunii în cauză sau implică un risc semnificativ ca obiectivele și țintele stabilite în propunere să nu poată fi îndeplinite. Comisia aprobă o cerere de modificare a unui program cât mai curând posibil și în termen de cel mult două luni de la transmiterea acestei cereri de către statul membru, cu condiția ca orice observații făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător. Aprobarea unei modificări a programului de către Comisie constituie, în același timp, o aprobare a revizuirii, în consecință, a informațiilor din acordul de parteneriat.

(4)   Prin derogare de la alineatul (2), se pot stabili prin Regulamentul privind FEPAM proceduri specifice pentru modificarea programelor operaționale.

Articolul 31

Participarea BEI

(1)   BEI poate, la cererea statelor membre, să participe la pregătirea acordului de parteneriat, precum și la activitățile legate de pregătirea operațiunilor, în special pentru proiectele majore, instrumentele financiare și PPP.

(2)   Comisia poate să consulte BEI înaintea adoptării acordului de parteneriat sau a programelor.

(3)   Comisia poate să invite BEI să analizeze calitatea tehnică, sustenabilitatea economică și financiară și viabilitatea proiectelor majore și să ofere asistență în ceea ce privește instrumentele financiare care urmează a fi aplicate sau elaborate.

(4)   La aplicarea dispozițiilor prezentului regulament, Comisia poate să acorde granturi sau contracte de servicii BEI, acoperind inițiative implementate pe o bază multianuală. Angajarea contribuțiilor din bugetul Uniunii pentru astfel de granturi sau contracte de servicii se efectuează anual.

CAPITOLUL II

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității

Articolul 32

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității

(1)   Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității beneficiază de sprijin FEADR, fiind în acest context denumită dezvoltare locală LEADER, și poate beneficia de sprijin prin FEDR, FSE sau FEPAM. În sensul prezentului capitol, respectivele fonduri sunt denumite în continuare „fondurile ESI în cauză”.

(2)   Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității:

(a)

se axează pe anumite zone subregionale;

(b)

este plasată sub responsabilitatea grupurilor de acțiune locală formate din reprezentanți ai intereselor socioeconomice locale ale sectoarelor public și privat și în cadrul cărora, la nivel decizional, nici autoritățile publice, astfel cum sunt definite conform normelor naționale, nici un singur grup de interese nu deține mai mult de 49 % din drepturile de vot;

(c)

este realizată prin strategii de dezvoltare locală pe zone integrate și multisectoriale;

(d)

este elaborată ținând cont de necesitățile și potențialul local și include caracteristici inovatoare în context local, colaborare în rețea și, după caz, cooperare.

(3)   Contribuția fondurilor ESI în cauză la dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității este consecventă și coordonată între fondurile ESI în cauză. Acest lucru se asigură în special prin coordonarea activităților de consolidare a capacităților, de selecție, de aprobare și de finanțare a strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității și a grupurilor de acțiune locală.

(4)   În cazul în care comitetul responsabil cu selecționarea strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității prevăzut la articolul 33 alineatul (3) hotărăște că implementarea strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității selecționate necesită contribuții din partea mai multor fonduri, acesta poate desemna, în conformitate cu normele și procedurile naționale, un fond principal care să suporte toate costurile de funcționare și animare, prevăzute la articolul 35 alineatul (1) literele (d) și (e), pentru strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.

(5)   Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității susținută din fondurile ESI în cauză se realizează în cadrul uneia sau mai multor priorități ale programului sau programelor relevante, în conformitate cu normele specifice fondurilor ESI în cauză.

Articolul 33

Strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității

(1)   O strategie de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității conține cel puțin următoarele elemente:

(a)

definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei;

(b)

analiza necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei, inclusiv o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor;

(c)

o descriere a strategiei și a obiectivelor acesteia, o descriere a caracterului integrat și inovator al strategiei și o ierarhie a obiectivelor, inclusiv ținte măsurabile pentru realizări și rezultate. În legătură cu rezultatele, țintele pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. Strategia este coerentă cu programele relevante ale tuturor fondurilor ESI în cauză implicate;

(d)

o descriere a procesului de implicare a comunității în elaborarea strategiei;

(e)

un plan de acțiune care să demonstreze modul în care obiectivele sunt transpuse în acțiuni;

(f)

o descriere a procedurilor de gestionare și monitorizare a strategiei, prin care se demonstrează capacitatea grupului de acțiune locală de implementare a strategiei, însoțită de o descriere a procedurilor specifice de evaluare;

(g)

planul financiar al strategiei, inclusiv alocarea planificată din fiecare fond ESI în cauză.

(2)   Statele membre stabilesc criterii pentru selecția strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.

(3)   Strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității sunt alese de un comitet constituit în acest scop de către autoritatea sau autoritățile de management responsabile și sunt aprobate de autoritatea sau autoritățile de management responsabile.

(4)   Prima rundă de selectare a strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității se finalizează în termen de doi ani de la data aprobării acordului de parteneriat. După această dată, statele membre pot selecta strategii suplimentare de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, dar nu ulterior datei de 31 decembrie 2017.

(5)   Decizia de aprobare a unei strategii de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității stabilește alocările pentru fiecare fond ESI în cauză. Decizia stabilește, de asemenea, responsabilitățile în materie de gestionare și sarcinile de control în condițiile programului sau programelor în raport cu strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.

(6)   Populația zonei la care se face referire la alineatul (1) litera (a) nu poate fi mai mică de 10 000 de locuitori și nu poate depăși 150 000 de locuitori. Cu toate acestea, în cazuri justificate în mod corespunzător și pe baza unei propuneri a unui stat membru, Comisia poate adopta sau modifica aceste limite de populație în decizia sa luată în temeiul articolului 15 alineatele (2) sau (3), de aprobare sau, respectiv, de modificare a acordului de parteneriat în cazul statului membru respectiv, pentru a lua în considerație zonele slab sau dens populate sau pentru a asigura coerența teritorială a zonelor acoperite de strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.

Articolul 34

Grupuri de acțiune locală

(1)   Grupurile de acțiune locală elaborează și implementează strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.

Statele membre definesc rolurile respective ale grupului de acțiune locală și autoritățile responsabile pentru implementarea programelor relevante, cu privire la toate sarcinile de implementare legate de strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.

(2)   Autoritatea sau autoritățile de management responsabile se asigură că grupurile de acțiune locală fie aleg un partener din cadrul grupului în calitate de partener principal pentru aspectele administrative și financiare, fie se reunesc în cadrul unei structuri comune legal constituite.

(3)   Sarcinile grupurilor de acțiune locală sunt următoarele:

(a)

consolidarea capacității actorilor locali de a dezvolta și implementa operațiunile, inclusiv promovarea capacităților lor de management al proiectelor;

(b)

conceperea unei proceduri de selecție nediscriminatorii și transparente și a unor criterii obiective în ceea ce privește selectarea operațiunilor, care să evite conflictele de interese, care garantează că cel puțin 50 % din voturile privind deciziile de selecție sunt exprimate de parteneri care nu au statutul de autorități publice și permite selecția prin procedură scrisă;

(c)

asigurarea, cu ocazia selecționării operațiunilor, a coerenței cu strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, prin acordarea de prioritate operațiunilor în funcție de contribuția adusă la atingerea obiectivelor și țintelor strategiei;

(d)

pregătirea și publicarea de cereri de propuneri sau a unei proceduri permanente de depunere de proiecte, inclusiv definirea criteriilor de selecție;

(e)

primirea și evaluarea cererilor de contribuții;

(f)

selectarea operațiunilor și stabilirea cuantumului contribuției și, după caz, prezentarea propunerilor către organismul responsabil pentru verificarea finală a eligibilității înainte de aprobare;

(g)

monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității și a operațiunilor sprijinite și efectuarea de activități specifice de evaluare în legătură cu strategia respectivă.

(4)   Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (3) litera (b), grupul de acțiune locală poate avea statut de beneficiar și poate implementa operațiuni în conformitate cu strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.

(5)   În cazul activităților de cooperare ale grupurilor de acțiune locală, menționate la articolul 35 alineatul (1) litera (c), sarcinile stabilite la alineatul (3) litera (f) de la prezentul articol pot fi efectuate de autoritatea de management responsabilă.

Articolul 35

Sprijin din partea fondurilor ESI pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității

(1)   Sprijinul din fondurile ESI în cauză pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității acoperă:

(a)

costurile activităților de sprijin pregătitoare constând din edificarea capacităților, formare profesională și participare la rețele în vederea elaborării și implementării unei strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.

Aceste costuri pot să includă unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(i)

acțiuni de formare pentru părțile interesate locale;

(ii)

studii asupra zonei în cauză;

(iii)

costuri aferente proiectării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, inclusiv costuri de consultanță și costuri aferente acțiunilor legate de consultarea părților interesate în scopul pregătirii strategiei;

(iv)

costurile administrative (de funcționare și de personal) ale unei organizații care solicită sprijin pregătitor în cursul etapei de pregătire;

(v)

sprijin pentru proiectele-pilot mici.

Un astfel de sprijin pregătitor este eligibil indiferent dacă strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității concepută de grupul de acțiune local care beneficiază de sprijin este sau nu selectată pentru finanțare de către comitetul de selecție instituit în conformitate cu articolul 33 alineatul (3).

(b)

implementarea operațiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității;

(c)

pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale grupului de acțiune locală;

(d)

costuri de funcționare legate de gestionarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, constând în costuri curente, costuri de personal și de formare, costuri privind relațiile publice, costuri de natură financiară, precum și costurile legate de activitățile de monitorizare și de evaluare a strategiei respective, astfel cum sunt menționate la articolul 34 alineatul (3) litera (g);

(e)

animarea strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, pentru a facilita comunicarea între părțile interesate, în vederea furnizării de informații și a promovării strategiei, precum și pentru a sprijini potențialii beneficiari în vederea dezvoltării operațiunilor și a pregătirii cererilor.

(2)   Sprijinul pentru costurile de funcționare și pentru animarea strategiei, astfel cum sunt prevăzute la alineatul (1) literele (d) și (e) nu poate depăși 25 % din cheltuielile publice totale efectuate în cadrul strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.

CAPITOLUL III

Dezvoltarea teritorială

Articolul 36

Investiția teritorială integrată

(1)   În cazul în care o strategie de dezvoltare urbană sau o altă strategie teritorială ori un pact teritorial, menționate la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul privind FSE, necesită o abordare integrată care implică investiții din FSE, FEDR sau Fondul de coeziune în mai multe axe prioritare din unul sau mai multe programe operaționale, acțiunile relevante pot fi desfășurate ca o investiție teritorială integrată („ITI”).

Acțiunile desfășurate ca o ITI pot fi completate cu sprijin financiar acordat din FEADR sau din FEPAM.

(2)   În cazul în care o investiție teritorială integrată este sprijinită din FSE, FEDR sau Fondul de coeziune, programul operațional (programele operaționale) relevant(e) descrie (descriu) abordarea în materie de utilizare a instrumentului ITI și alocările financiare orientative din fiecare axă prioritară, în conformitate cu normele specifice fiecărui fond.

În cazul în care o investiție teritorială integrată este completată cu sprijin financiar din FEADR sau FEPAM, alocarea financiară orientativă și măsurile vizate se specifică în programul (programele) relevant(e), în conformitate cu normele specifice fiecărui fond.

(3)   Statul membru sau autoritatea de management poate desemna unul sau mai multe organisme intermediare, inclusiv autorități locale, organisme de dezvoltare regională sau organizații neguvernamentale, care să gestioneze și să implementeze o ITI în conformitate cu normele specifice fiecărui fond.

(4)   Statul membru sau autoritățile de management relevante se asigură că sistemul de monitorizare pentru program (e) prevede identificarea operațiunilor și a realizărilor unei priorități care contribuie la o ITI.

TITLUL IV

INSTRUMENTE FINANCIARE

Articolul 37

Instrumente financiare

(1)   Fondurile ESI pot fi utilizate pentru a sprijini instrumentele financiare din cadrul unui program, inclusiv atunci când sunt organizate prin fonduri ale fondurilor, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute în cadrul unei priorități.

Instrumentele financiare sunt implementate pentru a sprijini investiții cu privire la care se preconizează că sunt viabile din punct de vedere financiar și nu atrag finanțare suficientă din sursele pieței. Atunci când aplică prezentul titlu, autoritățile de management, organismele care implementează fondurile de fonduri și organismele care implementează instrumente financiare se conformează legislației aplicabile, în special cu privire la ajutorul de stat și achizițiile publice.

(2)   Sprijinul instrumentelor financiare se face pe baza unei evaluări ex ante prin care s-au stabilit probe privind deficiențele pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, precum și nivelul estimat și proporțiile necesităților de investiții publice, inclusiv tipurile de instrumente financiare care urmează a fi sprijinite. O astfel de evaluare ex ante include:

(a)

o analiză a deficiențelor pieței, a situațiilor de investiții sub nivelul optim și a necesităților de investiții pentru domeniile de acțiune și obiectivele tematice sau prioritățile de investiții care urmează a fi abordate pentru a contribui la atingerea obiectivelor specifice stabilite în cadrul unei priorități și care urmează a fi sprijinite prin instrumente financiare. Respectiva analiză se bazează pe metodologia disponibilă referitoare la bunele practici;

(b)

o evaluare a valorii adăugate a instrumentelor financiare care sunt luate în considerare pentru sprijin prin fondurile ESI, consecvența în raport cu alte forme de intervenție publică care se adresează aceleiași piețe, posibile implicații privind ajutoarele de stat, proporționalitatea intervenției și a măsurilor preconizate pentru a minimiza denaturarea pieței;

(c)

o estimare a resurselor publice și private suplimentare care ar putea fi aduse de instrumentul financiar până la nivelul destinatarului final (efectul de pârghie preconizat), inclusiv, după caz, o evaluare a nevoii de remunerare preferențială și a nivelului acesteia pentru a atrage resurse de contrapartidă de la investitorii privați și/sau o descriere a mecanismelor care vor fi utilizate pentru a stabili necesitatea unei astfel de remunerări preferențiale și gradul acesteia, precum un proces de evaluare competitiv sau suficient de independent;

(d)

o evaluare a învățămintelor desprinse din instrumentele similare și evaluările ex ante desfășurate de statul membru în trecut și modul în care astfel de învățăminte vor fi aplicate în viitor;

(e)

strategia de investiții propusă, inclusiv examinarea opțiunilor pentru modalitățile de implementare în sensul articolului 38, produsele financiare care urmează a fi oferite, destinatarii finali avuți în vedere și combinația preconizată cu sprijinul pentru grant, după caz;

(f)

o specificare a rezultatelor scontate și a modului în care se preconizează că instrumentul financiar vizat va contribui la realizarea obiectivelor specifice stabilite în cadrul priorității relevante, inclusiv a indicatorilor pentru respectiva contribuție;

(g)

prevederi care să permită revizuirea și actualizarea evaluării ex ante, după cum este necesar, în timpul implementării oricărui instrument financiar implementat pe baza unei astfel de evaluări, în cazul în care, în cursul fazei de implementare, autoritatea de management consideră că evaluarea ex ante nu mai poate reprezenta în mod fidel condițiile pieței existente la momentul implementării.

(3)   Evaluarea ex ante menționată la alineatul (2) poate fi efectuată pe etape. Oricum, evaluarea este finalizată înainte ca autoritatea de management să decidă să aducă contribuții din program la un instrument financiar.

Rezumatul constatărilor și concluziilor evaluărilor ex ante cu privire la instrumentele financiare se publică în termen de trei luni de la data de finalizare a acestora.

Evaluarea ex ante se transmite comitetului de monitorizare în scopuri de informare în conformitate cu normele specifice fondurilor.

(4)   În cazul în care instrumentele financiare sprijină finanțarea unor întreprinderi, inclusiv a unor IMM-uri, sprijinul vizează înființarea de noi întreprinderi, capitalul de debut, și anume, capitalul inițial și capitalul de pornire, capitalul de extindere, capitalul pentru consolidarea activităților generale ale unei întreprinderi, sau realizarea unor noi proiecte, pătrunderea pe noi piețe sau realizarea de noi evoluții de către întreprinderile existente, fără a aduce atingere normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat și în conformitate cu normele specifice fondurilor. Sprijinul respectiv poate include investiții în activele corporale sau necorporale, precum și fond de rulment în limitele normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat, în vederea stimulării sectorului privat ca furnizor de finanțare pentru întreprinderi. Acesta poate include, de asemenea, costurile transferului drepturilor de proprietate în întreprinderi, cu condiția ca acest tip de transfer să aibă loc între investitori independenți.

(5)   Investițiile care urmează să fie sprijinite prin instrumente financiare nu sunt încheiate în mod fizic sau implementate integral la data deciziei de a investi.

(6)   În cazul în care instrumentele financiare oferă sprijin beneficiarilor finali în ceea ce privește investițiile în infrastructură care au drept obiectiv sprijinirea dezvoltării urbane sau a reabilitării urbane ori investițiile în infrastructură similare care au drept obiectiv diversificarea activităților diferite de cele agricole desfășurate în mediul rural, un astfel de sprijin poate include suma necesară pentru reorganizarea unui portofoliu de creanțe în raport cu infrastructuri care fac parte din noua investiție, în limitele unui plafon de maximum 20 % din cuantumul total al contribuției la program din partea instrumentului financiar în favoarea investiției.

(7)   Instrumentele financiare pot fi combinate cu granturi, subvenționarea dobânzii și contribuții la comisioanele de garantare. Atunci când sprijinul din fonduri ESI este furnizat prin instrumente financiare și este combinat într-o singură operațiune, cu alte forme de sprijin direct legate de instrumentele financiare care vizează aceiași destinatari finali, inclusiv asistența tehnică, subvențiile pentru dobânzi și pentru comisioanele de garantare, dispozițiile aplicabile instrumentelor financiare se aplică tuturor formelor de sprijin din cadrul respectivei operațiuni. În astfel de cazuri, se respectă normele Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat și se păstrează evidențe contabile separate pentru fiecare formă de sprijin.

(8)   Destinatarii finali sprijiniți printr-un instrument financiar al unui fond ESI pot primi, de asemenea, asistență dintr-o altă prioritate sau dintr-un alt program al fondurilor ESI sau dintr-un alt instrument sprijinit de bugetul Uniunii în conformitate cu normele Uniunii aplicabile privind ajutoarele de stat. În acest caz, se păstrează evidențe contabile separate pentru fiecare sursă de asistență, iar sprijinul prin intermediul unui instrument financiar al unui fond ESI face parte dintr-o operațiune cu cheltuieli eligibile distincte față de alte surse de asistență.

(9)   Combinarea de sprijin furnizat prin granturi și instrumente financiare, astfel cum se menționează la alineatele (7) și (8), sub rezerva normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat, poate acoperi aceleași elemente de cheltuieli, cu condiția ca suma tuturor formelor de sprijin combinate să nu depășească suma totală a cheltuielilor vizate. Granturile nu se utilizează pentru a rambursa sprijinul primit de la instrumentele financiare. Instrumentele financiare nu se utilizează pentru a prefinanța granturi.

(10)   Contribuțiile în natură nu reprezintă cheltuieli eligibile în cazul instrumentelor financiare, cu excepția contribuțiilor sub forma unor terenuri sau bunuri imobiliare în cazul investițiilor destinate sprijinirii dezvoltării rurale, a dezvoltării sau reabilitării urbane, unde terenurile sau bunurile imobiliare fac parte din investiție. Astfel de contribuții sub forma unor terenuri sau imobile sunt eligibile numai dacă sunt îndeplinite condițiile de la articolul 69 alineatul (1).

(11)   TVA-ul nu constituie o cheltuială eligibilă a unei operațiuni, cu excepția cazului în care TVA-ul nu se poate recupera în temeiul legislației naționale privind TVA-ul. Tratamentul aplicat TVA-ului la nivelul investițiilor efectuate de destinatarii finali nu este luat în considerare în vederea stabilirii eligibilității cheltuielilor din cadrul instrumentului financiar. Cu toate acestea, în cazul în care instrumentele financiare sunt combinate cu granturi de la alineatele (7) și (8) din prezentul articol, dispozițiile articolului 69 alineatul (3) se aplică grantului.

(12)   În scopul aplicării prezentului articol, normele aplicabile ale Uniunii în domeniul ajutoarelor de stat sunt cele în vigoare la momentul în care autoritatea de management sau organismul care implementează fondul de fonduri angajează pe cale contractuală contribuții de program pentru un instrument financiar sau atunci când instrumentul financiar angajează pe cale contractuală contribuții de program pentru destinatari finali, după caz.

(13)   Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 149, acte delegate care să stabilească norme specifice suplimentare privind achiziționarea de terenuri și combinarea de asistență tehnică cu instrumente financiare.

Articolul 38

Implementarea instrumentelor financiare

(1)   Atunci când aplică articolul 37, autoritățile de management pot oferi o contribuție financiară pentru următoarele instrumente financiare:

(a)

instrumentele financiare instituite la nivelul Uniunii, gestionate direct sau indirect de Comisie;

(b)

instrumentele financiare instituite la nivel național, transnațional, regional sau transfrontalier, gestionate de autoritatea de management sau sub responsabilitatea acesteia.

(2)   Contribuțiile fondurilor ESI la instrumentele financiare prevăzute la alineatul (1) litera (a) se introduc în conturi separate și sunt utilizate, în acord cu obiectivele fondurilor ESI respective, în scopul de a sprijini acțiuni și destinatari finali în concordanță cu programul sau programele din care sunt efectuate aceste contribuții.

Contribuțiile la instrumentele financiare la care se face referire la primul paragraf fac obiectul dispozițiilor prezentului regulament, în lipsa unor exceptări prevăzute explicit.

Al doilea paragraf nu aduce atingere normelor care reglementează instituirea și funcționarea instrumentelor financiare în condițiile Regulamentului financiar, cu excepția cazului în care respectivele norme intră în conflict cu normele prezentului regulament, caz în care prevalează prezentul regulament.

(3)   Pentru instrumentele financiare prevăzute la alineatul (1) litera (b), autoritatea de management poate oferi o contribuție financiară pentru următoarele instrumente financiare:

(a)

instrumente financiare care respectă clauzele și condițiile standard stabilite de Comisie în conformitate cu al doilea paragraf al acestui alineat;

(b)

instrumentele financiare deja existente sau nou create care sunt concepute special în vederea atingerii obiectivelor specifice instituite în cadrul priorității relevante.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind clauzele și condițiile standard pe care trebuie să le respecte instrumentele financiare menționate la primul paragraf litera (a). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

(4)   În cazul în care sprijină instrumente financiare menționate la alineatul (1) litera (b), autoritatea de management poate:

(a)

să investească în capitalul entităților juridice existente sau nou create, inclusiv cele finanțate din alte fonduri ESI, dedicate implementării instrumentelor financiare în conformitate cu obiectivele fondurilor ESI respective, care vor îndeplini sarcini de implementare; sprijinul pentru astfel de entități este limitat la sumele necesare pentru a implementa noile investiții în conformitate cu articolul 37 și într-o manieră care sa fie conformă cu obiectivele prezentului regulament;

(b)

să încredințeze sarcinile de implementare:

(i)

BEI;

(ii)

instituțiilor financiare internaționale în care un stat membru este acționar sau instituțiilor financiare cu sediul într-un stat membru, care vizează realizarea intereselor publice sub controlul unei autorități publice;

(iii)

unui organism reglementat de dreptul public sau privat; sau

(c)

să îndeplinească sarcinile de implementare în mod direct, în cazul instrumentelor financiare constând numai în împrumuturi sau garanții. În cazul respectiv autoritatea de management este considerată beneficiarul astfel cum este definit în articolul 2 punctul 10.

Atunci când implementează instrumentul financiar, organismele menționate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) asigură conformitatea cu legislația aplicabilă, inclusiv cu normele privind fondurile ESI, ajutorul de stat, achizițiile publice și standardele relevante și legislația aplicabilă referitoare la prevenirea spălării banilor, la combaterea terorismului și combaterea fraudei. Respectivele organisme nu se înființează și nu mențin relații de afaceri cu entități înregistrate pe teritorii ale căror jurisdicții nu cooperează cu Uniunea în ceea ce privește aplicarea standardelor fiscale recunoscute la nivel internațional și transpun aceste cerințe în contractele cu intermediarii financiari selectați.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 149, acte delegate de stabilire a unor norme specifice suplimentare privind rolul, răspunderea și responsabilitățile organismelor care implementează instrumentele financiare, criteriile de selecție aferente și produsele care ar putea fi furnizate prin intermediul instrumentelor financiare, în conformitate cu articolul 37. Până la 22 aprilie 2014, Comisia notifică simultan Parlamentului European și Consiliului respectivele acte delegate.

(5)   Atunci când implementează fonduri ale fondurilor, organismele menționate la alineatul (4) primul paragraf literele (a) și (b) pot încredința la rândul lor o parte din sarcinile de implementare unor intermediari financiari, cu condiția ca aceste entități să garanteze, sub propria răspundere, că intermediarii financiari îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 140 alineatele (1), (2) și (4) din Regulamentul financiar. Intermediarii financiari sunt selecționați pe baza unor proceduri deschise, transparente, proporționale și nediscriminatorii, evitându-se conflictele de interese.

(6)   Organismele menționate la alineatul (4) primul paragraf litera (b) cărora le-au fost încredințate sarcini de implementare deschid conturi fiduciare în nume propriu și în numele autorității de management sau înființează instrumentul financiar ca entitate separată de finanțare în cadrul unei instituții financiare. În cazul unei entități separate de finanțare, se face o distincție contabilă între resursele din programe investite în instrumentul financiar și celelalte resurse disponibile în instituția financiară. Activele deținute în conturi fiduciare și astfel de entități de finanțare sunt administrate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, respectă normele prudențiale corespunzătoare și dispun de lichidități adecvate.

(7)   Atunci când un instrument financiar este implementat în temeiul alineatului (4) primul paragraf literele (a) și (b), sub rezerva structurii de implementare a instrumentului financiar, clauzele și condițiile pentru contribuțiile din programe la instrumente financiare se stabilesc în acordurile de finanțare în conformitate cu anexa III la următoarele niveluri:

(a)

după caz, între reprezentanții mandatați corespunzător ai autorității de management și organismul care implementează fondul de fonduri și

(b)

între reprezentanții mandatați corespunzător ai autorității de management sau, dacă este cazul, organismul care implementează fondul de fonduri și organismul care implementează instrumentul financiar.

(8)   Pentru instrumentele financiare implementate în temeiul alineatului (4) primul paragraf litera (c), clauzele și condițiile pentru contribuțiile din programe la instrumente financiare se stabilesc într-un document de strategie elaborat în conformitate cu anexa IV, care urmează a fi analizat de comitetul de monitorizare.

(9)   Contribuțiile publice și private de la nivel național, inclusiv, dacă este cazul, contribuțiile în natură menționate la articolul 37 alineatul (10), pot fi furnizate la nivelul fondului de fonduri, la nivelul instrumentului financiar sau la nivelul destinatarilor finali, în conformitate cu normele specifice fondurilor.

(10)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc condiții uniforme privind modalitățile detaliate de transfer și gestionare a contribuțiilor din programe de către organismele menționate la alineatul (4) primul paragraf. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

Articolul 39

Contribuția FEDR și FEADR la instrumentele financiare comune de garantare și titlurizare neplafonate, destinate IMM-urilor și implementate de BEI

(1)   În sensul prezentului articol, „finanțare prin îndatorare” înseamnă împrumuturi, leasing sau garanții.

(2)   Statele membre pot recurge la FEDR și FEADR pentru a realiza o contribuție financiară la instrumentele financiare menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, care sunt gestionate în mod indirect de Comisie, sarcinile de implementare fiind încredințate BEI în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (iii) și al articolului 139 alineatul (4) din Regulamentul financiar, în ceea ce privește următoarele activități:

(a)

garanții neplafonate prin care se asigură o asistență de capital intermediarilor financiari pentru noile portofolii de finanțare prin îndatorare a IMM-urilor eligibile în conformitate cu articolul 37 alineatul (4) din prezentul regulament;

(b)

titlurizarea, în sensul definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul (61) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European si al Consiliului (34), a oricăruia dintre următoarele elemente:

(i)

portofolii existente de finanțare prin îndatorare a IMM-urilor și a altor întreprinderi cu mai puțin de 500 de salariați;

(ii)

noi portofolii de finanțare prin îndatorare a IMM-urilor.

Contribuția financiară menționată in prezentul alineat primul paragraf literele (a) și (b) contribuie la tranșele subordonată și/sau mezanin ale portofoliilor menționate la literele în cauză, cu condiția ca intermediarul financiar respectiv să rețină o cotă suficientă a riscului legat de aceste portofolii, care să fie cel puțin egală cu cerința de reținere a riscului prevăzută în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (35) și în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pentru a se asigura alinierea adecvată a intereselor. În cazul unei titlurizări în temeiul prezentului alineat primul paragraf litera (b), intermediarul financiar are obligația să acorde noi finanțări prin îndatorare IMM-urilor eligibile în conformitate cu articolul 37 alineatul (4) din prezentul regulament.

Fiecare stat membru care dorește să recurgă la astfel de instrumente financiare contribuie cu o sumă proporțională cu necesitățile de finanțare ale IMM-urilor din statul membru în cauză și cu cererea estimată de finanțare prin îndatorare a IMM-urilor, ținând seama de evaluarea ex ante menționată la alineatul (4) primul paragraf litera (a), care nu este, în niciun caz, mai mare de 7 % din suma alocată din fondurile FEDR și FEADR statului membru în cauză. Contribuția agregată din FEDR și FEADR a tuturor statelor membre participante este supusă unui plafon global de 8 500 000 000 EUR (la prețurile din 2011).

În cazul în care, după consultarea BEI, Comisia consideră că valoarea totală a contribuției minime la instrument, care reprezintă suma contribuțiilor tuturor statelor membre participante, nu este suficientă având în vedere masa critică minimă stabilită în evaluarea ex ante menționată la alineatul (4) primul paragraf litera (a), implementarea instrumentului financiar se anulează, iar contribuțiile sunt returnate statelor membre.

În cazul în care un stat membru și BEI nu ajung la un acord în ceea ce privește condițiile acordului de finanțare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) din prezentul articol, statul membru în cauză prezintă o cerere de modificare a programului menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (b) și realocă contribuția altor programe și priorități în conformitate cu cerințele de concentrare tematică.

În cazul în care sunt satisfăcute condițiile pentru a se pune capăt contribuției statului membru la instrument stabilite în acordul de finanțare încheiat între statul membru în cauză și BEI conform alineatului (4) primul paragraf litera (c), statul membru în cauză prezintă o cerere de modificare a programului menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (b) și realocă restul contribuției altor programe și priorități în conformitate cu cerințele de concentrare tematică.

În cazul în care se pune capăt participării unui stat membru la instrumentul financiar, programul poate fi modificat, iar angajamentele bugetare neutilizate sunt dezangajate și pot fi reprogramate pentru alte programe și priorități în conformitate cu cerințele de concentrare tematică. Creditele sunt puse din nou la dispoziție în acest scop.

(3)   IMM-urile care beneficiază de noi finanțări prin îndatorare ca rezultat al constituirii unui nou portofoliu de către intermediarul financiar în contextul instrumentului financiar menționat la alineatul (2) sunt considerate destinatari finali ai contribuției din FEDR și FEADR la instrumentul financiar în cauză.

(4)   Contribuția financiară menționată la alineatul (2) respectă următoarele condiții:

(a)

prin derogare de la articolul 37 alineatul (2), aceasta se bazează pe o evaluare ex ante efectuată la nivelul Uniunii de către BEI și Comisie.

Pe baza surselor de date disponibile cu privire la finanțarea prin îndatorare a băncilor și la IMM-uri, evaluarea ex ante va viza, printre altele, o analiză a nevoilor de finanțare ale IMM-urilor la nivelul Uniunii, condițiile și nevoile de finanțare a IMM-urilor, precum și o indicație privind decalajul în finanțarea IMM-urilor din fiecare stat membru, un profil al situației economice și financiare a sectorului IMM-urilor la nivel de stat membru, masa critică minimă a contribuțiilor agregate, un interval pentru volumul total estimat al creditelor generate pe baza acestor contribuții și valoarea adăugată;

(b)

este acordată de fiecare stat membru participant în cadrul unui program național specific pentru fiecare contribuție financiară de la FEDR și FEADR care sprijină obiectivul tematic stabilit la articolul 9 primul paragraf alineatul (3);

(c)

se supune condițiilor stabilite într-un acord de finanțare încheiat între fiecare stat membru participant și BEI, care vizează, printre altele, următoarele aspecte:

(i)

sarcinile și obligațiile BEI, inclusive remunerarea;

(ii)

nivelul minim al efectului de pârghie care trebuie atins la etape clar stabilite în cursul perioadei de eligibilitate menționate la articolul 65 alineatul (2);

(iii)

condițiile pentru noile finanțări prin îndatorare;

(iv)

dispoziții privind activitățile neeligibile și criteriile de excludere;

(v)

calendarul plăților;

(vi)

penalitățile în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către intermediarii financiari;

(vii)

selectarea intermediarilor financiari;

(viii)

monitorizarea, raportarea și evaluarea;

(ix)

vizibilitatea;

(x)

condițiile pentru rezilierea acordului.

În scopul implementării instrumentului, BEI încheie contracte cu intermediari financiari selectați;

(d)

în cazul în care acordul de finanțare menționat la litera (c) nu este încheiat în termen de șase luni de la adoptarea programului menționat la litera (b), statul membru respectiv are dreptul să realoce contribuția în cauză altor programe și priorități în conformitate cu cerințele de concentrare tematică.

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă un act de punere în aplicare de stabilire a modelului de acord de finanțare menționat la primul paragraf litera (c). Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

(5)   În etapele stabilite în acordul de finanțare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c), fiecare stat membru participant realizează un nivel minim al efectului de pârghie, care reprezintă raportul dintre noua finanțare prin îndatorare acordată IMM-urilor eligibile de către intermediarii financiari și contribuția corespunzătoare din partea FEDR și FEADR din statul membru respectiv la instrumentele financiare. Nivelul minim al efectului de levier poate varia între diversele state membre participante.

În cazul în care nu realizează nivelul minim al efectului de pârghie stabilit în acordul de finanțare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c), intermediarul financiar este obligat, prin dispoziții contractuale, să plătească penalități statului membru participant, în conformitate cu condițiile stabilite în acordul de finanțare.

Nerealizarea de către intermediarul financiar a nivelului minim al efectului de pârghie stabilit în acordul de finanțare nu afectează nici garanțiile emise, nici tranzacțiile de titlurizare corespunzătoare.

(6)   Prin derogare de la articolul 38 alineatul (2) primul paragraf, contribuțiile financiare menționate la alineatul (2) din prezentul articol pot fi plasate în conturi separate corespunzătoare diferitelor state membre sau, în cazul în care două sau mai multe state membre participante își dau acordul în acest sens, într-un cont unic pentru toate statele membre în cauză, care este folosit în conformitate cu obiectivele specifice ale programelor de la care provin contribuțiile.

(7)   În ceea ce privește contribuțiile financiare menționate la alineatul (2) din prezentul articol, prin derogare de la articolul 41 alineatele (1) și (2), statul membru în cauză solicită plata din partea Comisiei în baza cuantumului integral care trebuie plătit de statul membru către BEI în conformitate cu calendarul stabilit în acordul de finanțare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) din prezentul articol. Aceste solicitări de plată se bazează pe sumele solicitate de BEI considerate necesare pentru acoperirea angajamentelor aferente contractelor de garantare sau operațiunilor de titlurizare care trebuie finalizate în următoarele trei luni. Statele membre efectuează plățile către BEI fără întârziere și, în orice caz, înainte ca BEI să își asume angajamente.

(8)   La închiderea programului, cheltuielile eligibile sunt reprezentate de cuantumul total al contribuțiilor din program plătite efectiv către instrumentul financiar, corespunzând următoarelor:

(a)

pentru activitățile menționate la alineatul (2) primul paragraf litera (a) din prezentul articol, resurselor menționate la articolul 42 alineatul (3) primul paragraf litera (b);

(b)

pentru activitățile menționate la prezentul articol alineatul (2) primul paragraf litera (b), cuantumului agregat al noii finanțări prin îndatorare rezultate din tranzacții de titlurizare, plătite direct sau indirect IMM-urilor eligibile în perioada de eligibilitate prevăzută la articolul 65 alineatul (2).

(9)   În sensul articolelor 44 și 45, garanțiile nesolicitate și sumele recuperate în legătură cu garanțiile neplafonate și, respectiv, operațiunile de titlurizare se consideră resurse restituite instrumentelor financiare. La închiderea instrumentelor financiare, încasările nete obținute în urma lichidării, după deducerea costurilor, comisioanelor și a plăților datorate creditorilor care sunt prioritare față de sumele contribuite de FEDR și FEADR, se restituie statelor membre respective proporțional cu contribuțiile lor la instrumentul financiar respectiv.

(10)   Raportul menționat la articolul 46 alineatul (1) conține următoarele elemente suplimentare:

(a)

sprijinul total acordat de către FEDR și FEADR instrumentului financiar în legătură cu garanțiile neplafonate sau operațiunile de titlurizare, în funcție de program și de prioritate sau măsură;

(b)

progresele realizate în crearea de noi finanțări prin îndatorare pentru IMM-urile eligibile, în conformitate cu articolul 37 alineatul (4).

(11)   Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 93 alineatul (1), resursele alocate instrumentelor în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol pot fi folosite pentru a acorda noi finanțări prin îndatorare IMM-urilor pe întreg teritoriul statului membru respectiv, indiferent de categoria regiunii, cu excepția cazului în care acordul de finanțare menționat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) prevede dispoziții contrare.

(12)   Articolul 70 nu se aplică programelor create pentru implementarea instrumentelor financiare menționate la prezentul articol.

Articolul 40

Gestionarea și controlul instrumentelor financiare

(1)   Organismele desemnate în conformitate cu articolul 124 din prezentul regulament pentru FEDR, Fondul de coeziune, FSE, FEPAM și în conformitate cu articolul 65 din Regulamentul privind FEADR pentru FEADR nu efectuează verificări la fața locului ale unor operațiuni ce cuprind instrumente financiare implementate în temeiul articolului 38 alineatul (1) litera (a). Respectivele organisme desemnate primesc periodic rapoarte de control de la organismele însărcinate cu implementarea respectivelor instrumente financiare.

(2)   Organismele responsabile cu auditarea programelor nu trebuie să efectueze audituri ale unor operațiuni ce cuprind instrumente financiare implementate în temeiul articolului 38 alineatul (1) litera (a) și ale sistemelor de gestiune și control referitoare la respectivele instrumente financiare. Ele primesc periodic rapoarte de control de la auditorii desemnați în acordurile de instituire a respectivelor instrumente financiare.

(3)   Organismele responsabile de auditarea programelor pot efectua audituri la nivelul destinatarilor finali numai atunci când survin una sau mai multe dintre următoarele situații:

(a)

nu sunt disponibile, la nivelul autorității de management ori la nivelul organismelor care implementează instrumente financiare, documente justificative care demonstrează că s-a acordat sprijin din instrumentul financiar destinatarilor finali și că acesta a fost folosit în scopul preconizat în conformitate cu legislația aplicabilă;

(b)

există dovezi conform cărora documentele disponibile la nivelul autorității de management sau la nivelul organismelor care implementează instrumente financiare nu reprezintă o imagine adevărată și exactă a sprijinului acordat.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 privind măsurile luate pentru gestiunea și controlul instrumentelor financiare menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (b), inclusiv controalele care trebuie efectuate de autoritățile de management și de audit, dispozițiile referitoare la păstrarea documentelor justificative, elementele care trebuie demonstrate de documentele justificative, precum și dispozițiile referitoare la management, control și audit. Până la 22 aprilie 2014 Comisia notifică simultan Parlamentului European și Consiliului actele delegate respective.

(5)   Organismele care implementează instrumente financiare sunt responsabile de disponibilitatea documentelor justificative și nu impun destinatarilor finali cerințe de ținere a evidenței care depășesc cadrul necesar ce le permite să își îndeplinească respectiva responsabilitate.

Articolul 41

Cereri de plată inclusiv cheltuielile pentru instrumente financiare

(1)   În ceea ce privește instrumentele financiare menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) și instrumentele financiare menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (b) implementate în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) literele (a) și (b), cererile eșalonate de plăți intermediare se depun pentru contribuții din programe plătite instrumentului financiar în cursul perioadei de eligibilitate prevăzute la articolul 65 alineatul (2) („perioada de eligibilitate”) în conformitate cu următoarele condiții:

(a)

suma contribuției din program plătită instrumentului financiar inclusă în fiecare cerere de plată intermediară transmisă în cursul perioadei de eligibilitate nu depășește 25 % din suma totală a contribuțiilor din program angajate pentru instrumentul financiar în temeiul acordului de finanțare relevant, corespunzând cheltuielilor în înțelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d) care se preconizează că vor fi plătite în cursul perioadei de eligibilitate. Cererile de plată intermediară transmise după perioada de eligibilitate includ suma totală a cheltuielilor eligibile în înțelesul articolului 42;

(b)

fiecare cerere de plată intermediară menționată la prezentul alineat litera (a) poate include până la 25 % din suma totală a cofinanțării naționale, astfel cum se menționează la articolul 38 alineatul (9), cu privire la care se preconizează că urmează a fi plătită instrumentului financiar, sau la nivelul destinatarilor finali pentru cheltuieli în înțelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d), în cursul perioadei de eligibilitate;

(c)

cererile ulterioare de plată intermediară transmise în cursul perioadei de eligibilitate se fac exclusiv:

(i)

pentru cea de a doua cerere de plată intermediară, atunci când cel puțin 60 % din suma inclusă în prima cerere de plată intermediară s-a cheltuit sub formă de cheltuieli eligibile în înțelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d);

(ii)

pentru cea de a treia cerere de plată intermediară, precum și pentru următoarele, atunci când cel puțin 85 % din sumele incluse în cererile anterioare de plată intermediară s-au cheltuit sub formă de cheltuieli eligibile în înțelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d);

(d)

fiecare cerere de plată intermediară care include cheltuieli referitoare la instrumente financiare prezintă separat suma totală a contribuției plătite instrumentului financiar din program și sumele plătite sub formă de cheltuieli eligibile în înțelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) și (d).

La momentul închiderii programului, cererea de plată a soldului final include suma totală a cheltuielilor eligibile, astfel cum se menționează la articolul 42.

(2)   În ceea ce privește instrumentele financiare menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (b) implementate în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) litera (c), cererile de plată intermediară și plata soldului final includ suma totală a plăților efectuate de autoritatea de management pentru investiții în destinatarii finali, astfel cum se menționează la articolul 42 alineatul (1) literele (a) și (b).

(3)   Comisia este împuternicită să adopte, acte delegate în conformitate cu articolul 149, normele referitoare la retragerea plăților către instrumentele financiare și la adaptările efectuate în consecință la cererile de plată.

(4)   Comisia, pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește modelele de utilizat în cazul prezentării către Comisie, împreună cu cererile de plată, a unor informații suplimentare privind instrumentele financiare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3),

Articolul 42

Cheltuielile eligibile la închidere

(1)   La închiderea programului, cheltuielile eligibile ale instrumentului financiar sunt reprezentate de suma totală a contribuțiilor din program plătită efectiv sau, în cazul garanțiilor angajate, de instrumentul financiar în perioada de eligibilitate, corespunzând următoarelor:

(a)

plăți către destinatarii finali și, în cazurile menționate la articolul 37 alineatul (7), plăți în beneficiul destinatarilor finali;

(b)

resurse angajate pentru contracte de garantare, indiferent dacă sunt datorate sau deja scadente, în vederea onorării posibilelor solicitări ale garanției pentru acoperirea pierderilor, calculate pe baza unei evaluări prudente ex ante, acoperind un număr mare de noi împrumuturi subiacente sau alte instrumente de risc pentru noi investiții în destinatarii finali;

(c)

subvenții ale dobânzii sau contribuții la comisioanele de garantare capitalizate, datorate pentru o perioadă de cel mult 10 ani după perioada de eligibilitate, utilizate în combinație cu instrumente financiare, plătite într-un cont de garanție creat special în acest scop, pentru rambursarea efectivă după perioada de eligibilitate, dar în ceea ce privește împrumuturi sau instrumente purtătoare de risc rambursate pentru investiții în destinatari finali în perioada de eligibilitate;

(d)

rambursarea costurilor de gestionare suportate sau a plății onorariilor de gestionare aferente instrumentului financiar.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 pentru a stabili normele specifice cu privire la înființarea unui sistem de capitalizare a tranșelor anuale pentru subvențiile pentru dobânzi sau contribuțiile la comisioanele de garantare menționate la primul paragraf litera (c).

(2)   În ceea ce privește instrumentele bazate pe participații și microcreditele, costurile sau comisioanele de gestionare capitalizate care trebuie plătite pentru o perioadă de maximum șase ani de la expirarea perioadei de eligibilitate, în ceea ce privește investițiile în destinatari finali care au avut loc în respectiva perioadă de eligibilitate și care nu pot fi acoperite de dispozițiile articolelor 344 sau 45, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de garanție creat special în acest scop.

(3)   În cazul instrumentelor bazate pe participații care vizează întreprinderile menționate la articolul 37 alineatul (4), al căror acord de finanțare menționat la articolul 38 alineatul (7) litera (b) a fost semnat înainte de 31 decembrie 2017 și care au investit, către finele perioadei de eligibilitate, cel puțin 55 % din resursele programului angajate în cadrul acordului de finanțare corespunzător, un cuantum limitat de plăți destinate investițiilor în destinatari finali, care trebuie efectuate în cursul unei perioade de cel mult patru ani de la sfârșitul perioadei de eligibilitate, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de garanție creat special în acest scop, cu condiția respectării normelor privind ajutoarele de stat și a tuturor condițiilor prevăzute mai jos.

Suma vărsată în contul de garanție:

(a)

se folosește exclusiv pentru investiții ulterioare în destinatarii finali care au beneficiat de investiții inițiale sub formă de participații de la instrumentul financiar în cadrul perioadei de eligibilitate, care nu au fost încă plătite parțial sau integral;

(b)

se folosește exclusiv pentru investiții ulterioare care trebuie efectuate în conformitate cu standardele pieței și acordurile contractuale bazate pe standardele pieței și este limitată la minimul necesar pentru a stimula investițiile și din partea sectorului privat, asigurându-se, în același timp, continuitatea finanțării pentru întreprinderile vizate astfel încât atât investitorii publici, cât și cei privați să poată beneficia de investiții;

(c)

nu depășește 20 % din cheltuielile eligibile ale instrumentului bazat pe participații menționat la alineatul (1) primul paragraf litera (a) din care se deduc limita maximă a resurselor de capital și câștigurile reatribuite respectivului instrument bazat pe participații în cursul perioadei de eligibilitate.

Toate sumele vărsate în contul de garanție care nu sunt utilizate pentru investiții în destinatarii finali plătite în cursul perioadei menționate la primul paragraf se utilizează în conformitate cu articolul 45.

(4)   Cheltuielile eligibile dezvăluite în conformitate cu alineatele (1) și (2) nu depășesc suma dintre:

(a)

valoarea totală a contribuției plătite din fondurile ESI în sensul alineatelor (1) și (2); și

(b)

cofinanțarea națională corespunzătoare.

(5)   Costurile și comisioanele de gestionare menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (d) și la alineatul (2) din prezentul articol pot fi percepute de către organismul de punere în aplicare a fondului de fonduri sau de către organismele care pun în aplicare instrumentele financiare în temeiul articolului 38 alineatul (4) literele (a) și (b) și nu depășesc pragurile specificate în actul delegat menționat la alineatul (6) din prezentul articol. Întrucât costurile de gestionare includ elemente de cost direct sau indirect rambursate pe baza dovezilor cheltuielilor, comisioanele de gestionare reprezintă un preț convenit pentru serviciile prestate și care se stabilesc printr-un proces competitiv pe piață, dacă este cazul. Costurile și comisioanele de gestionare se bazează pe o metodologie de calcul bazată pe performanță.

Costurile și comisioanele de gestionare pot include comisioane de intermediere. Atunci când comisioanele de intermediere sau orice parte din acestea este percepută de la destinatarii finali, aceasta nu se declară ca fiind o cheltuială eligibilă.

Costurile și comisioanele de gestionare, inclusiv cele suportate pentru lucrările pregătitoare legate de instrumentul financiar înainte de semnarea acordului de finanțare corespunzător sunt eligibile de la data semnării acordului de finanțare corespunzător.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, care stabilesc normele specifice de determinare a criteriilor de stabilire a costurilor și a comisioanelor de gestionare pe baza performanțelor și pragurilor aplicabile, precum și norme privind rambursarea costurilor și a comisioanelor de gestionare capitalizate pentru instrumentele bazate pe participații și microcredite.

Articolul 43

Dobânzi și alte câștiguri generate de contribuțiile din partea fondurilor ESI pentru instrumentele financiare

(1)   Contribuțiile din partea fondurilor ESI plătite instrumentelor financiare se plasează în conturi deschise la instituții financiare din statele membre și se investesc cu titlu temporar, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare.

(2)   Dobânzile și celelalte câștiguri care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor ESI plătite instrumentelor financiare se utilizează în aceleași scopuri, inclusiv pentru rambursarea costurilor de gestionare suportate sau pentru plata comisioanelor de gestionare a instrumentului financiar, în conformitate cu articolul 42 primul paragraf alineatul (1) litera (d), precum și pentru cheltuielile plătite în conformitate cu articolul 42 alineatul (2), ca sumele plătite inițial din fondurile ESI fie în cadrul aceluiași instrument financiar, fie în urma lichidării instrumentului financiar, în alte instrumente financiare sau forme de contribuție, în conformitate cu obiectivele specifice stabilite în cadrul unei priorități, până la sfârșitul perioadei de eligibilitate.

(3)   Autoritatea de management se asigură că se păstrează evidențe adecvate privind utilizarea dobânzilor și a altor câștiguri.

Articolul 44

Reutilizarea resurselor care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor ESI până la sfârșitul perioadei de eligibilitate

(1)   Resursele restituite instrumentelor financiare din investiții sau din disponibilizări ale resurselor angajate pentru contracte de garanție, inclusiv rambursările și câștigurile de capital și alte venituri sau profituri, precum dobânzi, comisioane de garantare, dividende, câștiguri din capital sau orice alte venituri generate de investiții, care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor ESI, se utilizează din nou în următoarele scopuri, în limita sumelor necesare și în ordinea convenită în acordurile de finanțare relevante:

(a)

alte investiții prin aceleași sau alte instrumente financiare, în conformitate cu obiectivele specifice stabilite în cadrul unei priorități;

(b)

după caz, remunerarea preferențială a investitorilor privați sau a investitorilor publici care funcționează după principiul economiei de piață, care furnizează resurse de contrapartidă corespunzătoare contribuției din partea fondurilor ESI pentru instrumentul financiar sau care coinvestesc la nivelul destinatarilor finali;

(c)

după caz, rambursarea costurilor de gestionare suportate și plata onorariilor de gestionare aferente instrumentului financiar.

Necesitatea și nivelul de remunerare preferențială în temeiul primului paragraf litera (b) se specifică în evaluarea ex ante. Remunerarea preferențială nu depășește ceea ce este necesar pentru a crea stimulente pentru a atrage resurse de contrapartidă private și nu compensează în exces investitorii privați sau investitorii publici care funcționează după principiul economiei de piață. Alinierea intereselor este asigurată printr-o partajare adecvată a riscului și profitului și are loc pe baze comerciale normale și să fie compatibilă cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat.

(2)   Autoritatea de management se asigură că se păstrează evidențe adecvate privind utilizarea resurselor menționate la alineatul (1).

Articolul 45

Utilizarea resurselor după sfârșitul perioadei de eligibilitate

Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a asigura că resursele rambursate instrumentelor financiare, inclusiv rambursările și câștigurile de capital, precum și alte câștiguri sau profituri generate în cursul unei perioade de cel puțin opt ani de la sfârșitul perioadei de eligibilitate care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor ESI pentru instrumentele financiare în conformitate cu articolul 37, sunt utilizate în conformitate cu obiectivele programului sau programelor, fie în cadrul aceluiași instrument financiar, fie, în urma ieșirii respectivelor resurse din instrumentul financiar, în alte instrumente financiare, cu condiția ca în ambele cazuri o evaluare a condițiilor de piață să demonstreze necesitatea continuă a unor astfel de investiții sau a altor forme de contribuție.

Articolul 46

Raport privind implementarea instrumentelor financiare

(1)   Autoritatea de management trimite Comisiei un raport specific care acoperă operațiunile ce cuprind instrumente financiare, sub forma unei anexe la raportul anual de implementare menționat la articolul 44.

(2)   Raportul specific menționat la alineatul (1) include, pentru fiecare instrument financiar, următoarele informații:

(a)

identificarea programului și a priorității sau măsurii în cadrul cărora se furnizează contribuția din partea fondurilor ESI;

(b)

descrierea instrumentului financiar și a măsurilor de implementare;

(c)

identificarea organismelor care implementează instrumentele financiare și a organismelor care implementează fondurile de fonduri, dacă este cazul, astfel cum se menționează la articolul 38 alineatul (1) litera (a) și la articolul 38 alineatul (4) literele (a), (b) și (c), precum și a intermediarilor financiari menționați la articolul 38 alineatul (6);

(d)

suma totală a contribuțiilor programului pe prioritate sau măsură plătită instrumentului financiar;

(e)

suma totală a contribuției plătite destinatarilor finali sau în beneficiul destinatarilor finali sau angajate în contractele de garantare de instrumentul financiar pentru investiții la nivelul destinatarilor finali, precum și costurile de gestionare suportate sau comisioanele de gestionare plătite, pe program și pe prioritate sau măsură;

(f)

performanța instrumentului financiar, inclusiv progresul înregistrat în înființarea sa și în selectarea organismelor de implementare a instrumentului financiar, incluzând organismul de implementare a fondului de fonduri;

(g)

dobânzile și alte câștiguri generate de contribuția fondurilor ESI la instrumentul financiar și resursele programului returnate instrumentelor financiare din investiții, astfel cum se menționează la articolele 43 și 44;

(h)

progresele înregistrate în obținerea efectului multiplicator al investițiilor realizate de instrumentul financiar și valoarea investițiilor și participărilor;

(i)

valoarea investițiilor de capital, în ceea ce privește anii anteriori;

(j)

contribuția instrumentului financiar la îndeplinirea indicatorilor priorității sau măsurii în cauză.

Informațiile de la primul paragraf literele (h) și (j) pot fi incluse numai în anexa la rapoartele anuale de implementare transmise în 2017 și 2019, precum și în raportul final de implementare. Obligațiile de raportare stabilite la primul paragraf literele (a) - (j), nu se aplică la nivelul destinatarilor finali.

(3)   În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă, acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor care trebuie utilizate pentru rapoartele prezentate Comisiei privind instrumentele financiare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

(4)   În fiecare an, începând din 2016, în termen de șase luni de la termenul-limită de depunere a rapoartelor anuale de implementare menționate la articolul 111 alineatul (1) pentru FEDR, FSE și FC, la articolul 75 din Regulamentul privind FEADR pentru FEADR și în dispozițiile aplicabile din normele specifice fondurilor pentru FEPAM, Comisia furnizează rezumate ale datelor privind progresul înregistrat în finanțarea și în implementarea instrumentelor financiare, transmise de autoritățile de management în conformitate cu prezentul articol. Respectivele rezumate sunt transmise Parlamentului European și Consiliului și sunt puse la dispoziția publicului.

TITLUL V

MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA

CAPITOLUL I

Monitorizarea

Secțiunea I

Monitorizarea programelor

Articolul 47

Comitetul de monitorizare

(1)   În termen de trei luni de la data notificării statului membru privind decizia Comisiei de adoptare a unui program, acesta instituie, în conformitate cu propriul cadru instituțional, juridic și financiar, un comitet de monitorizare a implementării programului, în acord cu autoritatea de management („comitetul de monitorizare”).

Un stat membru poate institui un singur comitet de monitorizare care să acopere mai multe programe cofinanțate din fondurile ESI.

(2)   Fiecare comitet de monitorizare stabilește și adoptă propriul regulament de procedură în conformitate cu cadrul instituțional, juridic și financiar al statului membru în cauză.

(3)   Comitetul de monitorizare a unui program în cadrul obiectivului de cooperare teritorială european este instituit de statele membre care participă la un program de cooperare și de țările terțe, atunci când acestea acceptă invitația de a participa la programul de cooperare, în acord cu autoritatea de management, în termen de trei luni de la data notificării statelor membre cu privire la decizia de adoptare a programului de cooperare. Comitetul de monitorizare respectiv își elaborează și își adoptă regulamentul de procedură.

Articolul 48

Compoziția comitetului de monitorizare

(1)   Componența comitetului de monitorizare este decisă de statul membru, cu condiția ca comitetul de monitorizare să fie compus din reprezentanți ai autorităților competente ale statului membru și ai organismelor intermediare și din reprezentanți ai partenerilor menționați la articolul 5. Reprezentanții partenerilor sunt delegați să participe la comitetul de monitorizare de către respectivii parteneri pe baza unor proceduri transparente. Fiecare membru al comitetului de monitorizare poate avea drept de vot.

Componența comitetului de monitorizare a unui program aferent obiectivului de cooperare teritorială europeană este convenită de statele membre care participă la program și țările terțe, atunci când acestea au acceptat invitația de a participa la programul de cooperare. În componența comitetului de monitorizare intră reprezentanți relevanți ai statelor membre și ai oricărei alte țări terțe. Comitetul de monitorizare poate include reprezentanți ai GECT care să întreprindă activități legate de program, în zona acoperită de program.

(2)   Lista membrilor comitetului de monitorizare se publică.

(3)   Comisia participă la lucrările comitetului de monitorizare cu titlu consultativ.

(4)   Atunci când contribuie la un program, BEI poate participa la lucrările comitetului de monitorizare în calitate de consultant.

(5)   Comitetul de monitorizare este prezidat de un reprezentant al statului membru sau al autorității de management.

Articolul 49

Funcțiile comitetului de monitorizare

(1)   Comitetul de monitorizare se reunește cel puțin o dată pe an și examinează implementarea programului și progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor acestuia. În acest scop, comitetul ia în considerare datele financiare, indicatorii comuni și specifici fiecărui program, inclusiv modificările valorice cu privire la indicatorii de rezultat și progresele în vederea atingerii valorilor țintă cuantificate și a obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanță menționat la articolul 21 alineatul (1) și, dacă este cazul, rezultatele analizelor calitative.

(2)   Comitetul de monitorizare examinează toate aspectele care afectează evoluția programului, inclusiv concluziile examinărilor performanței.

(3)   Comitetul de monitorizare este consultat și, dacă consideră că este cazul, emite un aviz cu privire la orice modificare a programului propusă de autoritatea de management.

(4)   Comitetul de monitorizare poate adresa observații autorității de management în ceea ce privește implementarea și evaluarea programului, incluzând acțiuni legate de reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari. Comitetul de monitorizare monitorizează acțiunile întreprinse ca urmare a observațiilor sale.

Articolul 50

Rapoartele de implementare

(1)   Din 2016 până în 2023 inclusiv, fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport anual privind implementarea programului în exercițiul financiar precedent. Fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport final privind implementarea programului pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune și un raport anual de implementare pentru FEADR și FEPAM până la termenul stabilit în regulamentele specifice fondurilor.

(2)   Rapoartele de implementare anuale prezintă informații cheie privind punerea în aplicare a programului și a priorităților acestuia, prin referire la datele financiare, indicatorii comuni și indicatorii specifici programelor, valorile-țintă cuantificate, inclusiv, dacă este cazul, modificările valorice ale indicatorilor de rezultat și, începând cu raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2017, ale obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanță. Datele transmise se referă la valori ale indicatorilor pentru operațiunile puse pe deplin în aplicare și, de asemenea, atunci când este posibil, în funcție de stadiul implementării, pentru operațiunile selectate. Ele precizează, de asemenea, o sinteză a constatărilor tuturor evaluărilor programului care au devenit disponibile în cursul exercițiului financiar precedent, orice probleme care afectează evoluția programului, precum și măsurile luate. Raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2016 poate descrie, de asemenea, dacă este cazul, acțiunile desfășurate pentru îndeplinirea condiționalității ex ante.

(3)   Prin derogare de la alineatul (2), normele specifice privind datele care trebuie transmise pentru FSE pot fi stabilite în Regulamentul privind FSE.

(4)   Raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2017 stabilește și evaluează informațiile menționate la alineatul (2) și progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor programului, inclusiv contribuția fondurilor ESI la schimbarea valorică a indicatorilor de rezultat, dacă există date disponibile din evaluări relevante. Raportul anual de implementare prezintă acțiunile întreprinse pentru condiționalitățile ex ante neîndeplinite la momentul adoptării programelor. Acesta evaluează, de asemenea, implementarea acțiunilor pentru a se ține seama de principiile enunțate la articolele 7 și 8, rolul partenerilor menționați la articolul 5 în ceea ce privește implementarea programului și prezintă informații privind sprijinul utilizat pentru atingerea obiectivelor în materie de schimbări climatice.

(5)   Raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2019 și raportul final de implementare pentru fondurile ESI includ, pe lângă informațiile și evaluarea menționate la alineatele (2) și (3), informații și evaluări privind progresele înregistrate în atingerea obiectivelor programului și contribuția acestuia la îndeplinirea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

(6)   Pentru a fi considerate admisibile, rapoartele anuale de implementare menționate la alineatele (1) - (4) cuprind toate informațiile menționate la alineatele respective și în normele specifice fondurilor.

Dacă raportul de implementare anual nu este admisibil, Comisia informează statul membru în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii acestuia; în caz contrar, acesta se consideră admisibil.

(7)   Comisia examinează rapoartele de implementare anuale și finale și transmite statului membru observațiile sale în termen de două luni de la primirea raportului de implementare anual și în termen de cinci luni de la primirea raportului de implementare final. În cazul în care Comisia nu prezintă observații în aceste termene, raportul este considerat ca fiind acceptat.

(8)   Comisia poate adresa observații autorității de management privind chestiuni care afectează în mod semnificativ implementarea programului. În cazul în care se fac astfel de observații, autoritatea de management furnizează toate informațiile necesare cu privire la aceste observații și, după caz, informează Comisia în termen de trei luni în legătură cu măsurile luate.

(9)   Se pun la dispoziția publicului rapoartele de implementare anuale și finale, precum și un rezumat pentru cetățeni al conținutului acestora.

Articolul 51

Reuniunea anuală de reexaminare

(1)   Începând din 2016 si până în 2022, inclusiv, se organizează o reuniune anuală între Comisie și fiecare stat membru, pentru analizarea performanțelor fiecărui program, ținând seama de raportul de implementare anual și de observațiile și recomandările Comisiei, după caz.

(2)   Reuniunea anuală de reexaminare poate viza mai multe programe. În 2017 și 2019, reuniunea anuală de reexaminare vizează toate programele din statul membru și ia în considerare, de asemenea, rapoartele de progres prezentate de statul membru în conformitate cu articolul 52 în anii respectivi.

(3)   Prin derogare de la articolul (1), statul membru și Comisia pot conveni să organizeze o reuniune de anuală de reexaminare pentru un program pentru anii diferiți de 2017 și 2019.

(4)   Reuniunea anuală de reexaminare este prezidată de Comisie sau, dacă statul membru solicită acest lucru, este coprezidată de statul membru și de Comisie.

(5)   Statul membru se asigură că, în urma reuniunii anuale de reexaminare, observațiile Comisiei referitoare la chestiunile care afectează în mod semnificativ implementarea programului sunt luate în considerare în mod corespunzător și, dacă este cazul, informează Comisia în termen de trei luni cu privire la măsurile luate.

Secțiunea II

Progresul strategic

Articolul 52

Raportul de progres

(1)   Statul membru transmite Comisiei până la datele de 31 august 2017 și 31 august 2019 un raport de progres înregistrate în legătură cu punerea în aplicare a acordului de parteneriat până la 31 decembrie 2016 și, respectiv, până la 31 decembrie 2018.

(2)   Raportul de progres înregistrate conține informații și o evaluare cu privire la:

(a)

modificarea necesităților de dezvoltare din statul membru după adoptarea acordului de parteneriat;

(b)

progresele înregistrate către realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și a misiunilor specifice fondurilor menționate la articolul 4 alineatul (1), prin contribuția fondurilor ESI la obiectivele tematice selectate și, în special, în ceea ce privește obiectivele de etapă stabilite pentru fiecare program în cadrul de performanță și contribuțiile utilizate pentru obiectivele legate de schimbările climatice;

(c)

dacă acțiunile întreprinse pentru a îndeplini condiționalitățile ex ante aplicabile stabilite în acordul de parteneriat neîndeplinite la data adoptării acordului de parteneriat au fost implementate în conformitate cu calendarul stabilit. Acest punct se aplică numai în cazul raportului de progres înregistrate care se transmite în 2017;

(d)

implementarea mecanismelor de asigurare a coordonării între fondurile ESI și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale și cu BEI;

(e)

implementarea abordării integrate a dezvoltării teritoriale sau un rezumat al implementării abordărilor integrate pe baza programelor, inclusiv progresele înregistrate către realizarea domeniilor prioritare stabilite pentru cooperare;

(f)

după caz, acțiunile întreprinse pentru consolidarea capacității autorităților din statele membre și a beneficiarilor în privința administrării și utilizării fondurilor ESI;

(g)

acțiunile întreprinse și progresele realizate în vederea reducerii sarcinii administrative pentru beneficiari;

(h)

rolul partenerilor menționați la articolul 5 în punerea în aplicare a acordului de parteneriat;

(i)

un rezumat al acțiunilor întreprinse în legătură cu aplicarea principiilor orizontale menționate la articolele 5, 7 și 8, precum și obiectivele de politică transversale pentru implementarea fondurilor ESI.

(3)   În cazul în care Comisia determină, în termen de două luni de la data transmiterii raportului de progres, că informațiile prezentate sunt incomplete sau neclare într-un mod care afectează semnificativ calitatea și fiabilitatea evaluării în cauză, aceasta poate solicita informații suplimentare din partea statului membru, cu condiția ca respectiva solicitare să nu cauzeze întârzieri nejustificate și ca Comisia să ofere motive pentru a justifica presupusa lipsă de calitate și de fiabilitate,. Statul membru furnizează Comisiei informațiile solicitate în termen de trei luni și, după caz, revizuiește în mod corespunzător raportul de progres.

(4)   În vederea asigurării unor condiții uniforme privind punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului de utilizat la prezentarea raportului de progres. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).

Articolul 53

Rapoartele Comisiei și dezbaterile privind fondurile ESI

(1)   Cu începere din 2016, Comisia transmite anual Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de sinteză referitor la programele care țin de fondurile ESI bazat pe rapoartele de implementare anuale prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 50, precum și o sinteză a rezultatelor evaluărilor disponibile ale programelor. În 2017 și 2019, raportul de sinteză va face parte din raportul strategic menționat la alineatul (2).

(2)   În 2017 și 2019, Comisia elaborează un raport strategic care reprezintă rezumatul rapoartelor de progres prezentate de statele membre, pe care îl prezintă, până la 31 decembrie 2017 și, respectiv, 31 decembrie 2019, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, iar respectivele instituții vor fi invitate să organizeze o dezbatere pe marginea acestui raport.

(3)   Consiliul dezbate raportul strategic în special cu privire la contribuția fondurilor ESI la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și este invitat să-și prezinte opinia în cadrul reuniunii de primăvară a Consiliului European.

(4)   Cu începere din 2018, Comisia va include, din doi în doi ani, în raportul său anual de progres prezentat reuniunii de primăvară a Consiliului European, o secțiune rezumând cele mai recente rapoarte menționate la alineatele (1) și (2), în special cu privire la contribuția fondurilor ESI la progresele realizate în implementarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

CAPITOLUL II

Evaluarea

Articolul 54

Dispoziții generale

(1)   Evaluările se efectuează pentru îmbunătățirea calității elaborării și implementării programelor, precum și în vederea aprecierii eficacității, eficienței și impactului acestora. Impactul programelor se evaluează în lumina misiunii fiecărui fond ESI, în raport cu țintele din cadrul strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și, având în vedere amploarea programului, în raport cu PIB-ul și șomajul din zona vizată de program, după caz.

(2)   Statele membre pun la dispoziție resursele necesare pentru efectuarea evaluărilor și asigură instituirea de proceduri pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări, inclusiv a datelor privind indicatorii comuni și, după caz, specifici ai programelor.

(3)   Evaluările sunt efectuate de către experți interni sau externi independenți din punct de vedere funcțional de autoritățile responsabile pentru implementarea programului. Imediat după intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia oferă orientări privind modul de a realiza evaluările.

(4)   Toate evaluările se pun la dispoziția publicului.

Articolul 55

Evaluarea ex ante

(1)   Statele membre efectuează evaluări ex ante în vederea creșterii calității elaborării fiecărui program.

(2)   Evaluările ex ante se efectuează sub responsabilitatea autorității însărcinate cu pregătirea programelor. Evaluările se transmit Comisiei împreună cu un rezumat, concomitent cu programul. Normele specifice fondurilor pot stabili pragurile sub care evaluarea ex ante poate fi combinată cu evaluarea pentru alt program.

(3)   Evaluările ex ante analizează:

(a)

contribuția la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, având în vedere obiectivele și prioritățile tematice selectate, luând în considerare nevoile naționale și regionale și potențialul de dezvoltare, precum și învățămintele desprinse din perioadele de programare anterioare;

(b)

coerența internă a programului sau activității propuse și relația sa cu alte instrumente relevante;

(c)

coerența alocării resurselor bugetare cu obiectivele programului;

(d)

coerența dintre obiectivele tematice selectate, prioritățile și obiectivele corespunzătoare ale programelor și CSC, acordul de parteneriat și recomandările specifice corespunzătoare adresate fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și, dacă este cazul la nivel național, programul național de reformă;

(e)

relevanța și claritatea indicatorilor propuși ai programelor;

(f)

modul în care realizările estimate vor contribui la rezultate;

(g)

caracterul realist al valorilor-țintă cuantificate ale indicatorilor, având în vedere sprijinul preconizat din partea fondurilor ESI;

(h)

motivarea formei de sprijin propuse;

(i)

adecvarea resurselor umane și a capacității administrative pentru gestionarea programului;

(j)

adecvarea procedurilor de monitorizare a programului și de colectare a datelor necesare pentru realizarea evaluărilor;

(k)

adecvarea obiectivelor de etapă selectate pentru cadrul de performanță;

(l)

adecvarea măsurilor planificate pentru a promova egalitatea de șanse între femei și bărbați și a preveni orice discriminare, în special în ceea ce privește accesul pentru persoanele cu handicap;

(m)

adecvarea măsurilor planificate pentru promovarea dezvoltării durabile;

(n)

măsuri planificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari.

(4)   Evaluările ex ante includ, după caz, cerințele privind evaluarea strategică de mediu stabilite în Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (36), ținând seama de nevoile de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.

Articolul 56

Evaluarea în timpul perioadei de programare

(1)   Autoritatea de management sau statul membru elaborează un plan de evaluare care poate include mai multe programe. Acesta se transmite în conformitate cu normele specifice fondurilor.

(2)   Statele membre se asigură că sunt disponibile capacități de evaluare corespunzătoare.

(3)   În timpul perioadei de programare, autoritatea de management asigură efectuarea evaluărilor, inclusiv a evaluărilor privind eficacitatea, eficiența și impactul fiecărui program, pe baza planului de evaluare, precum și faptul că fiecare evaluare este supusă aplicării de măsuri ulterioare corespunzătoare în conformitate cu normele specifice fondurilor. Cel puțin o dată pe durata perioadei de programare, o evaluare analizează modul în care contribuțiile din partea fondurilor ESI au contribuit la obiectivele fiecărei priorități. Toate evaluările sunt examinate de comitetul de monitorizare și trimise Comisiei.

(4)   Comisia poate efectua, din proprie inițiativă, evaluări ale programelor. Comisia informează autoritatea de management, iar rezultatele sunt trimise autorității de management și prezentate comitetului de monitorizare în cauză.

(5)   Alineatele (1), (2) și (3) din prezentul articol nu se aplică programelor dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b).

Articolul 57

Evaluarea ex post

(1)   Evaluările ex post sunt efectuate de Comisie sau de statele membre în strânsă cooperare cu Comisia. Evaluările ex post analizează eficacitatea și eficiența fondurilor ESI și contribuția acestora la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, ținând seama de obiectivele stabilite în strategia respectivă a Uniunii și în conformitate cu cerințele specifice stabilite în normele specifice fondurilor.

(2)   Evaluările ex post se finalizează până la 31 decembrie 2024.

(3)   Evaluările ex post ale programelor dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) se efectuează de către Comisie și se finalizează până la 31 decembrie 2019.

(4)   Până la 31 decembrie 2025, Comisia pregătește, pentru fiecare fond ESI, un raport de sinteză în care sunt prezentate pe scurt principalele concluzii ale evaluărilor ex post.

TITLUL VI

ASISTENȚA TEHNICĂ

Articolul 58

Asistență tehnică la inițiativa Comisiei

(1)   La inițiativa Comisiei, fondurile ESI pot contribui la asistența de pregătire, de monitorizare, administrativă și tehnică, precum și la măsurile de evaluare, audit și control necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.

Măsurile menționate la primul paragraf pot fi implementate fie direct de către Comisie, fie indirect, de către alte entități și persoane decât statele membre, în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul financiar.

Măsurile menționate la primul paragraf pot include, în special:

(a)

asistență pentru elaborarea și evaluarea proiectelor, inclusiv cu BEI;

(b)

sprijin pentru consolidare instituțională și consolidarea capacității administrative, pentru gestionarea eficace a fondurilor ESI;

(c)

studii legate de rapoartele Comisiei privind fondurile ESI și raportul privind coeziunea;

(d)

măsurile legate de analiza, gestionarea, monitorizarea, schimbul de informații și implementarea fondurilor ESI, precum și măsuri referitoare la implementarea sistemelor de control, asistență tehnică și administrativă;

(e)

evaluări, rapoarte ale experților, statistici și studii, inclusiv cele cu caracter general, privind funcționarea curentă și viitoare a fondurilor ESI, care pot să fie efectuate, după caz, de către BEI;

(f)

acțiuni de difuzare a informațiilor, rețele de sprijin, efectuarea unor activități de comunicare, de sensibilizare, de promovare a cooperării și de schimb de experiență, inclusiv cu țări terțe.

(g)

instalarea, funcționarea și interconectarea sistemelor informatice de gestionare, monitorizare, audit, control și evaluare;

(h)

acțiuni vizând îmbunătățirea metodelor de evaluare și a schimbului de informații privind practicile de evaluare;

(i)

acțiuni legate de activitatea de audit;

(j)

consolidarea capacității naționale și regionale în ceea ce privește planificarea investițiilor, evaluarea necesităților, pregătirea, elaborarea și implementarea instrumentelor financiare, a planurilor de acțiune comune și a proiectelor majore, inclusiv inițiativele comune cu BEI;

(k)

difuzarea bunelor practici pentru a ajuta statele membre să consolideze capacitatea partenerilor corespunzători menționați la articolul 5 și a organizațiilor-umbrelă ale acestora;

(l)

măsuri pentru identificarea, prioritizarea și aplicarea reformelor structurale și administrative ca reacție la dificultățile economice și sociale din statele membre care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1).

Pentru a îmbunătăți eficiența comunicării către public și pentru a asigura o sinergie mai amplă și mai puternică între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

(2)   Atunci când are în vedere o contribuție din partea fondurilor ESI, Comisia își stabilește în fiecare an, prin acte de punere în aplicare, planurile privind tipul de acțiuni legate de măsurile enumerate la alineatul (1).

Articolul 59

Asistența tehnică la inițiativa statelor membre

(1)   La inițiativa unui stat membru, fondurile ESI pot să sprijine acțiuni de pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare și comunicare, colaborare în rețea, soluționare a reclamațiilor, control și audit. Fondurile ESI pot fi utilizate de statul membru pentru a sprijini acțiuni de reducere a sarcinii administrative pentru beneficiari, inclusiv sisteme de schimb electronic de date și acțiuni de consolidare a capacității autorităților și beneficiarilor din statele membre de a administra și utiliza aceste fonduri. Fondurile ESI pot fi de asemenea utilizate pentru a susține acțiuni pentru consolidarea capacității partenerilor corespunzători, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) litera (e), și pentru a susține schimburi de bune practici între acești parteneri. Acțiunile menționate în prezentul paragraf se pot referi la perioadele de programare precedente și ulterioare.

(2)   Normele specifice fondurilor pot adăuga sau exclude acțiuni care pot fi finanțate prin asistența tehnică din fiecare fond ESI.

TITLUL VII

CONTRIBUȚIA FINANCIARĂ DIN PARTEA FONDURILOR ESI

CAPITOLUL I

Contribuția din partea fondurilor ESI

Articolul 60

Determinarea ratelor de cofinanțare

(1)   Decizia Comisiei de adoptare a unui program stabilește rata sau ratele de cofinanțare și suma maximă a contribuției din partea fondurilor ESI în concordanță cu normele specifice fondurilor.

(2)   Măsurile de asistență tehnică aplicate la inițiativa sau în numele Comisiei se pot finanța în procent de 100 %.

Articolul 61

Operațiuni generatoare de venituri nete ulterior finalizării lor

(1)   Prezentul articol se aplică operațiunilor care generează venituri nete ulterior finalizării lor. În sensul prezentului articol, „venituri nete” înseamnă intrările de numerar plătite direct de utilizatori pentru bunurile sau serviciile din cadrul operațiunii, cum ar fi taxele suportate direct de utilizatori pentru utilizarea infrastructurii, vânzarea sau închirierea de terenuri sau clădiri ori plățile pentru servicii, minus eventualele costuri de funcționare și de înlocuire a echipamentelor cu durată scurtă de viață, suportate pe parcursul perioadei corespunzătoare. Economiile la costurile de funcționare generate de operațiunea în cauză se tratează drept venituri nete cu excepția cazului în care sunt compensate de o reducere egală a subvențiilor de funcționare.

În cazul în care costul de investiție nu este integral eligibil pentru cofinanțare, veniturile nete menționate la primul paragraf sunt alocate în mod proporțional părților eligibile și celor neeligibile din costul de investiție.

(2)   Cheltuielile eligibile ale operațiunii care urmează a fi cofinanțată din resursele fondurilor ESI se reduc în prealabil în funcție de potențialul operațiunii de a genera venituri nete pe parcursul unei perioade de referință specifice care acoperă atât implementarea operațiunii, cât și perioada ulterioară finalizării acesteia.

(3)   Veniturile nete potențiale ale operațiunii se determină în prealabil utilizând una dintre următoarele metode selectate de autoritatea de management pentru un sector, un subsector sau un tip de operațiune:

(a)

aplicarea unui procent forfetar din veniturile nete pentru sectorul sau subsectorul aplicabil operațiunii, astfel cum este definit în anexa V sau în oricare dintre actele delegate menționate în al doilea, al treilea și al patrulea paragraf;

(b)

calcularea veniturilor nete actualizate ale operațiunii, ținând seama de perioada de referință adecvată pentru sectorul sau subsectorul aplicabil operațiunii, de rentabilitatea așteptată în mod normal de la categoria de investiții în cauză, de aplicarea principiului „poluatorul plătește” și, după caz, de considerații de echitate legate de prosperitatea relativă a statului membru sau a regiunii în cauză.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142, în cazurile justificate în mod corespunzător, în vederea modificării anexei V prin ajustarea ratelor forfetare stabilite în aceasta, ținând seama de date istorice, de potențialul de recuperare a costurilor, precum și de principiul „poluatorul plătește”, dacă este cazul.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142 de stabilire a ratelor forfetare pentru sectoare sau subsectoare din domeniul TIC, al CDI și al eficienței energetice. Comisia notifică Parlamentului European și Consiliului actele delegate până la 30 iunie 2015.

În plus, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, în cazurile justificate în mod corespunzător, privind adăugarea de sectoare sau subsectoare, inclusiv subsectoare ale sectoarelor din anexa V, care intră sub incidența obiectivelor tematice definite la articolul 9 primul paragraf și care sunt finanțate din fondurile ESI.

Atunci când se aplică metoda menționată la primul paragraf litera (a), toate veniturile nete generate în cursul implementării operațiunii și după finalizarea acesteia se consideră a fi luate în calcul prin aplicarea ratei forfetare și, prin urmare, nu sunt deduse ulterior din cheltuielile eligibile ale operațiunii;

În cazul în care o rată forfetară pentru un nou sector sau subsector a fost stabilită prin adoptarea unui act delegat în conformitate cu al treilea și al patrulea paragraf, o autoritate de management poate alege să aplice metoda prevăzută la primul paragraf litera (a) pentru noile operațiuni legate de sectorul sau subsectorul în cauză.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a metodelor menționate la primul paragraf litera (b). Atunci când se aplică această metodă, veniturile nete generate în cursul implementării operațiunii, rezultate din surse de venituri care nu au fost luate în considerare în momentul determinării veniturilor nete potențiale ale operațiunii, sunt deduse din cheltuielile eligibile ale operațiunii cel târziu în momentul prezentării de către beneficiar a cererii finale de plată.

(4)   Metoda prin care se deduc veniturile nete din cheltuielile operațiunii incluse în cererea de plată depusă la Comisie se stabilește în conformitate cu normele naționale.

(5)   Ca alternativă la aplicarea metodelor prevăzute la alineatul (3), rata maximă de cofinanțare menționată la articolul 60 alineatul (1) poate fi redusă, la cererea unui stat membru, în momentul adoptării unui program corespunzător unei priorități sau măsuri în cadrul căreia toate operațiunile care urmează să fie sprijinite în temeiul respectivei priorități sau măsuri ar putea aplica o rată forfetară uniformă, în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf litera (a). Reducerea nu este mai mică decât suma calculată prin înmulțirea ratei maxime de cofinanțare a Uniunii, aplicabilă în temeiul normelor specifice fondurilor, cu rata forfetară corespunzătoare prevăzută la alineatul (3) primul paragraf litera (a).

Atunci când se aplică metoda menționată la primul paragraf, se consideră că toate veniturile nete generate în cursul implementării operațiunii și după finalizarea acesteia sunt luate în calcul prin aplicarea ratei de cofinanțare reduse și, prin urmare, nu sunt deduse ulterior din cheltuielile eligibile ale operațiunilor.

(6)   Dacă nu este posibil din punct de vedere obiectiv să se stabilească în prealabil veniturile pe baza oricăreia dintre metodele prevăzute la alineatul (3) sau (5), veniturile nete generate în termen de trei ani de la finalizarea unei operațiuni sau până la termenul de trimitere a documentelor pentru închiderea programului stabilita in normele specifice fondului, oricare dintre aceste date este mai apropiată, se deduc din cheltuielile declarate Comisiei.

(7)   Alineatele (1) - (6) nu se aplică:

(a)

operațiunilor sau părților de operațiuni finanțate exclusiv din FSE;

(b)

operațiunilor al căror cost total eligibil înainte de aplicarea alineatelor (1) - (6) nu depășește 1 000 000 EUR;

(c)

asistenței rambursabile care face obiectul obligației de rambursare integrală și premiilor;

(d)

asistenței tehnice;

(e)

finanțării pentru instrumente financiare sau din partea lor;

(f)

operațiunilor în cazul cărora finanțarea publică ia forma sumelor forfetare sau a costurilor unitare conform baremului standard;

(g)

operațiunilor implementate în cadrul unui plan de acțiune comun;

(h)

operațiunilor în cazul cărora sumele sau ratele finanțării sunt definite în anexa II la Regulamentul privind FEADR.

Fără a aduce atingere prezentului alineat primul paragraf litera (b), în cazul în care un stat membru aplică alineatul (5), el poate include în prioritatea sau măsura corespunzătoare operațiunile ale căror costuri totale eligibile înainte de aplicarea alineatelor (1) - (6) nu depășesc 1 000 000 EUR.

(8)   În plus, alineatele (1) - (6) nu se aplică operațiunilor pentru care finanțarea acordată prin program constituie:

(a)

ajutor de minimis;

(b)

ajutor de stat compatibil acordat IMM-urilor, în cazul în care este limitată intensitatea sau cuantumul ajutorului de stat;

(c)

ajutor de stat compatibil, în cazul în care a fost efectuată o verificare individuală a necesităților de finanțare în conformitate cu normele aplicabile ajutorului de stat.

Fără a aduce atingere primului paragraf, o autoritate de management poate aplica alineatele (1) - (6) operațiunilor care se află sub incidența prezentului alineat primul paragraf literele (a) - (c), în cazul în care normele de la nivel național prevăd acest lucru.

CAPITOLUL II

Norme speciale privind contribuția fondurilor ESI la PPP

Articolul 62

PPP

Fondurile ESI pot fi folosite pentru a sprijini operațiuni PPP. Aceste operațiuni PPP respectă legislația aplicabilă, în special în ceea ce privește ajutorul de stat și achizițiile publice.

Articolul 63

Beneficiarii operațiunilor PPP

(1)   În legătură cu o operațiune PPP și prin derogare de la articolul 2 punctul (10), un beneficiar poate fi:

(a)

fie organismul de drept public care inițiază operațiunea,

(b)

fie un organism reglementat de dreptul privat al unui stat membru („partenerul privat”) selectat sau care urmează să fie selectat pentru implementarea operațiunii.

(2)   Organismul de drept public care inițiază operațiunea PPP poate propune ca partenerul privat care urmează a fi selectat după aprobarea operațiunii să fie beneficiarul finanțării acordate din fondurile ESI. În acest caz, pentru ca decizia de aprobare să poată fi luată, autoritatea de management se asigură că partenerul privat selectat îndeplinește și își asumă toate obligațiile corespunzătoare care revin unui beneficiar în temeiul prezentului regulament.

(3)   Partenerul privat selectat pentru a implementa operațiunea poate fi înlocuit în calitatea sa de beneficiar în timpul implementării atunci când acest lucru se impune în conformitate cu clauzele și condițiile PPP sau ale acordului de finanțare încheiat între partenerul privat și instituția financiară care cofinanțează operațiunea. În acest caz, partenerul privat sau organismul de drept public de înlocuire devine beneficiar cu condiția ca autoritatea de management să aibă certitudinea că partenerul de înlocuire îndeplinește și își asumă toate obligațiile corespunzătoare care revin unui beneficiar în temeiul prezentului regulament.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, prin care se stabilesc norme suplimentare privind înlocuirea unui beneficiar și i privind responsabilitățile aferente.

(5)   Înlocuirea unui beneficiar nu este considerată drept o modificare a proprietății în sensul articolului 71 alineatul (1) litera (b) dacă respectă condițiile aplicabile prevăzute la alineatul (3) don prezentul articol și în actul delegat adoptat în temeiul alineatului (4) din prezentul articol.

Articolul 64

Finanțarea pentru operațiunile PPP

(1)   În cazul unei operațiuni PPP al cărei beneficiar este un organism de drept public, cheltuielile din cadrul unei operațiuni PPP care au fost suportate și achitate de partenerul privat pot fi considerate, prin derogare de la articolul 65 alineatul (2), ca fiind suportate și achitate de un beneficiar și pot fi incluse într-o cerere de plată adresată Comisiei, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

beneficiarul a încheiat un acord PPP cu un partener privat;

(b)

autoritatea de management a verificat că cheltuielile declarate de beneficiar au fost plătite de partenerul privat și că operațiunea respectă legislația Uniunii și legislația națională aplicabile, programul, precum și condițiile pentru finanțarea operațiunii.

(2)   Plățile către beneficiari efectuate cu privire la cheltuielile incluse într-o cerere de plată în conformitate cu alineatul (1) sunt vărsate într-un cont de garanție creat în acest scop în numele beneficiarului.

(3)   Fondurile vărsate în contul de garanție menționat la alineatul (2) se utilizează pentru plăți în conformitate cu acordul PPP, inclusiv pentru plățile care trebuie efectuate în cazul rezilierii acordului PPP.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 de stabilire a cerințelor minime care trebuie incluse în acordurile PPP și care sunt necesare pentru aplicarea derogării stabilite la alineatul (1) din prezentul articol, inclusiv a dispozițiilor referitoare la rezilierea acordului PPP, și pentru asigurarea unei documentații adecvate pentru audit.

CAPITOLUL III

Eligibilitatea cheltuielilor și caracterul durabil

Articolul 65

Eligibilitatea

(1)   Eligibilitatea cheltuielilor se stabilește pe baza normelor naționale, cu excepția cazului în care există norme specifice în cadrul sau în temeiul prezentului regulament sau în normele specifice fondurilor.

(2)   Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuție din partea fondurilor ESI dacă au fost suportate de un beneficiar și plătite între data transmiterii programului către Comisie sau data de 1 ianuarie 2014, oricare dintre aceste date este mai apropiată, și 31 decembrie 2023. În plus, cheltuielile sunt eligibile pentru contribuții din FEADR numai dacă ajutorul relevant este plătit efectiv de către agenția de plăți în perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2023.

(3)   Prin derogare de la alineatul (2), cheltuielile din cadrul YEI sunt eligibile de la 1 septembrie 2013.

(4)   În cazul costurilor rambursate în temeiul articolului 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b) și (c), acțiunile care constituie baza de rambursare se desfășoară între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2023.

(5)   Prin derogare de la alineatul (4), data inițială pentru costurile rambursate în temeiul articolului 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b) și (c) pentru acțiuni din cadrul YEI este 1 septembrie 2013.

(6)   Operațiunile nu sunt selectate pentru sprijin din partea fondurilor ESI dacă au fost încheiate în mod fizic sau implementate integral înainte de depunerea de către beneficiar a cererii de finanțare în cadrul programului la autoritatea de management, indiferent dacă toate plățile aferente au fost efectuate de către beneficiar.

(7)   Prezentul articol nu aduce atingere normelor privind eligibilitatea asistenței tehnice la inițiativa Comisiei, astfel cum sunt stabilite la articolul 58.

(8)   Prezentul alineat se aplică operațiunilor care generează venituri nete în cursul implementării lor și cărora nu li se aplică dispozițiile articolului 61 alineatele (1) - (6).

Cheltuielile eligibile ale operațiunii care urmează să fie cofinanțată din fondurile ESI se reduc cu veniturile nete care nu sunt luate în calcul în momentul aprobării operațiunii și care sunt generate în mod direct numai în cursul implementării acesteia, cel târziu în momentul prezentării de către beneficiar a cererii finale de plată. În cazul în care nu toate costurile sunt eligibile pentru cofinanțare, veniturile nete sunt alocate în mod proporțional părților eligibile și celor neeligibile din costul respectiv.

Prezentul alineat nu se aplică:

(a)

asistenței tehnice;

(b)

instrumentelor financiare;

(c)

asistenței rambursabile care face obiectul obligației de rambursare integrală;

(d)

premiilor;

(e)

operațiunilor care fac obiectul normelor privind ajutorul de stat;

(f)

operațiunilor în cazul cărora finanțarea publică ia forma unor sume forfetare sau a unor costuri unitare standard, cu condiția ca veniturile nete să fie luate în considerare ex ante;

(g)

operațiunilor implementate în cadrul unui plan de acțiune comun, cu condiția ca veniturile nete să fie luate în considerare ex ante;

(h)

operațiunilor în cazul cărora sumele sau ratele finanțării sunt definite în anexa 1 la Regulamentul privind FEADR, sau

(i)

operațiunilor în cazul cărora costul total eligibil nu depășește 50 000 EUR.

În sensul prezentului articol și al articolului 61, eventualele plăți primite de beneficiar în baza unor penalități contractuale ca urmare a unei încălcări a contractului încheiat între beneficiar și o parte terță sau ca urmare a retragerii ofertei unei părți terțe selectate în cadrul unei proceduri de achiziții publice („depozit”) nu sunt considerate venituri și nu sunt deduse din cheltuielile eligibile ale operațiunii.

(9)   Cheltuielile care devin eligibile în urma modificării programului sunt eligibile numai de la data transmiterii către Comisie a cererii de modificare sau, în cazul aplicării articolului 96 alineatul (11), de la data intrării în vigoare a deciziei de modificare a programului.

Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot deroga de la primul paragraf.

(10)   Prin derogare de la alineatul (9), se pot stabili prin Regulamentul privind FEPAM proceduri specifice privind data începerii perioadei de eligibilitate.

(11)   O operațiune poate beneficia de contribuții din partea unuia sau mai multor fonduri ESI sau din partea unuia sau mai multor programe și din partea altor instrumente ale Uniunii cu condiția ca pentru cheltuielile incluse într-o cerere de rambursare de la unul dintre fondurile ESI să nu se beneficieze de contribuții din partea altui fond sau instrument al Uniunii și să nu se beneficieze de contribuții din partea aceluiași fond în cadrul unui alt program.

Articolul 66

Forme de sprijin

Fondurile ESI sunt utilizate pentru a furniza sprijin sub formă de granturi, premii, asistență rambursabilă, instrumente financiare sau o combinație între acestea.

În cazul asistenței rambursabile, sprijinul rambursat organismului care l-a oferit sau altei autorități competente din statul membru se contabilizează separat sau este separat prin coduri contabile și se reutilizează în același scop sau în conformitate cu obiectivele programului.

Articolul 67

Tipuri de granturi și de asistență rambursabilă

(1)   Granturile și asistența rambursabilă pot lua oricare din următoarele forme:

(a)

rambursarea costurilor eligibile suportate și plătite efectiv împreună cu, după caz, contribuții în natură și cheltuieli de amortizare;

(b)

bareme standard pentru costurile unitare;

(c)

sume forfetare care nu depășesc 100 000 EUR din contribuția publică;

(d)

finanțare forfetară, stabilită prin aplicarea unui procentaj la una sau mai multe categorii definite de costuri.

Normele specifice fondurilor pot limita formele granturilor și metodele de calcul aplicabile anumitor operațiuni.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), se pot stabili prin Regulamentul privind FEPAM forme suplimentare de granturi și alte metode de calcul.

(3)   Opțiunile menționate la alineatul (1) pot fi combinate doar atunci când fiecare acoperă o categorie diferită de costuri sau atunci când sunt utilizate pentru proiecte diferite care fac parte dintr-o operațiune sau în una din etapele succesive ale unei operațiuni.

(4)   Dacă o operațiune sau un proiect care formează o parte a unei operațiuni este implementat exclusiv prin achiziții publice de lucrări, de bunuri sau de servicii, se aplică numai alineatul (1) primul paragraf litera (a). Dacă achiziția publică în cadrul unei operațiuni sau al unui proiect care face parte dintr-o operațiune este limitată la anumite categorii de costuri, toate opțiunile menționate la alineatul (1) pot fi aplicate.

(5)   Sumele menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) și (d) se stabilesc într-unul din următoarele moduri:

(a)

o metodă de calcul justă, echitabilă și verificabilă, bazată pe:

(i)

date statistice sau alte informații obiective; sau

(ii)

date istorice verificate privind beneficiarii individuali; sau

(iii)

aplicarea practicilor uzuale ale beneficiarilor individuali de contabilizare a costurilor;

(b)

în conformitate cu normele de aplicare a baremelor corespunzătoare de costuri unitare, sume forfetare și rate fixe aplicabile în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operațiune și beneficiari;

(c)

în conformitate cu normele de aplicare a baremelor corespunzătoare de costuri unitare, sume forfetare și rate fixe aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanțate integral de statul membru în cauză pentru un tip similar de operațiune și de beneficiar;

(d)

rate stabilite prin prezentul regulament sau de normele specifice fondurilor;

(e)

metode specifice de determinare a sumelor stabilite în conformitate cu normele specifice fondurilor.

(6)   Documentul care prevede condițiile privind contribuția pentru fiecare operațiune stabilește metoda care trebuie aplicată pentru a determina costurile de funcționare și condițiile pentru plata grantului.

Articolul 68

Finanțare forfetară pentru costuri indirecte și costuri cu personalul privind granturile și asistența rambursabilă

(1)   Dacă punerea implementarea unei operațiuni generează costuri indirecte, acestea pot fi calculate ca sumă forfetară în unul din următoarele moduri:

(a)

o rată fixă de până la 25 % din costurile directe eligibile, cu condiția ca rata să fie calculată pe baza unei metode de calcul juste, echitabile și verificabile sau a unei metode aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanțate în întregime de statul membru pentru un tip similar de operațiune și de beneficiar;

(b)

o rată forfetară de maxim 15 % din costurile cu personalul eligibile directe, fără ca statul membru să fie obligat să facă un calcul în vederea determinării ratei aplicabile;

(c)

o rată forfetară aplicată costurilor directe eligibile bazată pe metodele existente și ratele corespunzătoare, aplicabilă în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operațiune și de beneficiar.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 privind definirea ratei fixe și a metodelor aferente menționate la prezentul alineat primul paragraf litera (c).

(2)   Pentru a se determina costurile cu personalul legate de implementarea unei operațiuni, remunerația pe oră aplicabilă poate fi calculată prin împărțirea celor mai recente costuri brute documentate pentru un an în legătură cu angajarea de personal la 1 720 de ore.

Articolul 69

Norme specifice de eligibilitate pentru granturi și pentru asistența rambursabilă

(1)   Contribuțiile în natură sub forma prestării de lucrări, furnizării de bunuri, servicii, terenuri și imobile pentru care nu au fost efectuate plăți în numerar justificate de facturi sau documente cu valoare justificativă echivalentă pot constitui cheltuieli eligibile cu condiția ca astfel să prevadă normele de eligibilitate ale fondurilor ESI și ale programului și să fie îndeplinite următoarele criterii:

(a)

contribuția publică destinată unei operațiuni care include contribuții în natură nu depășește valoarea totală a cheltuielilor eligibile, cu excepția contribuțiilor în natură, la încheierea operațiunii;

(b)

valoarea atribuită contribuțiilor în natură nu depășește costurile în general acceptate pe piața în cauză;

(c)

valoarea și aplicarea contribuției poate face obiectul unei evaluări și al unei verificări independente;

(d)

în cazul furnizării de terenuri sau imobile, se poate face o plată în numerar în vederea unui contract de închiriere la o valoare nominală pe an care să nu depășească o unitate monetară a statului membru respectiv;

(e)

în cazul contribuțiilor în natură sub formă de muncă neremunerată, valoarea muncii este determinată luând în considerare timpul consacrat verificat și rata remunerației pentru o muncă echivalentă.

Valoarea terenului sau a bunului imobiliar menționate la prezentul alineat primul paragraf litera (d) se certifică de un expert independent calificat sau de un organism oficial autorizat în mod corespunzător și nu depășește limita prevăzută la alineatul (3) litera (b).

(2)   Costurile de amortizare pot fi considerate eligibile dacă următoarele condiții sunt îndeplinite:

(a)

normele de eligibilitate ale programului permit acest lucru;

(b)

valoarea cheltuielilor este dovedită corespunzător prin documente justificative cu valoare probatorie echivalentă facturilor în cazul rambursării sub forma menționată la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf litera (a);

(c)

costurile se raportează exclusiv la perioada de sprijin pentru operațiune;

(d)

granturile publice nu au contribuit la achiziționarea activelor amortizate.

(3)   Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru o contribuție din partea fondurilor ESI și din suma de sprijin transferată de la Fondul de coeziune la MIE astfel cum se prevede la articolul 92 alineatul (6):

(a)

dobânzi debitoare, cu excepția celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenții pentru dobândă sau a unei subvenții pentru comisioanele de garantare;

(b)

achiziționarea de terenuri neconstruite și de terenuri construite cu o sumă mai mare de 10 % din cheltuielile totale eligibile ale operațiunii în cauză. În cazul siturilor abandonate și al siturilor utilizate anterior pentru activități industriale care conțin clădiri, această limită se majorează la 15 %. În cazuri excepționale și justificate corespunzător, această limită poate fi majorată peste procentajele respective indicate mai sus pentru operațiunile privind protecția mediului;

(c)

taxa pe valoarea adăugată, cu excepția cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislației naționale privind TVA-ul.

Articolul 70

Eligibilitatea operațiunilor în funcție de localizare

(1)   Operațiunile care primesc contribuții din fondurile ESI, sub rezerva derogărilor menționate la alineatele (2) și (3) și a normelor specifice fondurilor, sunt situate în zona vizată de program.

(2)   Autoritatea de management poate accepta ca o operațiune să fie implementată în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul Uniunii, cu condiția ca toate condițiile de mai jos să fie îndeplinite:

(a)

operațiunea se realizează în beneficiul zonei vizate de program;

(b)

suma totală alocată în cadrul programului pentru operațiunile situate în afara zonei vizate de program nu depășește 15 % din contribuția din FEDR, Fondul de coeziune și FEPAM la nivelul priorității sau 5 % din contribuția din FEADR la nivelul programului;

(c)

comitetul de monitorizare a aprobat operațiunea sau tipurile de operațiuni în cauză;

(d)

obligațiile autorităților pentru program în ceea ce privește gestiunea, controlul și auditul operațiunii sunt îndeplinite de autoritățile responsabile pentru programul în cadrul căruia operațiunea respectivă beneficiază de contribuții, sau încheie acorduri cu autoritățile din zona în care operațiunea este implementată.

(3)   Pentru operațiunile privind asistența tehnică sau activitățile promoționale, cheltuielile pot fi suportate în afara Uniunii, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute în alineatul (2) litera (a) și a respectării obligațiilor în ceea ce privește gestiunea, controlul și auditul operațiunii.

(4)   Alineatele (1) - (3) nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, iar alineatele (2) și (3) nu se aplică operațiunilor sprijinite de FSE.

Articolul 71

Caracterul durabil al operațiunilor

(1)   În cazul unei operațiuni constând în investiții în infrastructură sau producție, contribuția din partea fondurilor ESI se rambursează dacă, în termen de cinci ani de la efectuarea plății finale către beneficiar sau în termenul prevăzut de normele privind ajutorul de stat, după caz, face obiectul uneia dintre următoarele:

(a)

încetarea sau delocalizarea unei activități productive în afara zonei vizate de program;

(b)

o modificare a proprietății asupra unui element de infrastructură care dă un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unui organism public;

(c)

o modificare substanțială care afectează natura, obiectivele sau condițiile de realizare și care ar determina subminarea obiectivelor inițiale ale acesteia.

Sumele plătite în mod necuvenit pentru operațiune sunt recuperate de statul membru proporțional cu perioada pentru care cerințele nu au fost îndeplinite.

Statele membre pot reduce la trei ani perioada limită stabilită la primul paragraf în situații care vizează menținerea investițiilor sau a locurilor de muncă create de IMM-uri.

(2)   În cazul unei operațiuni constând în investiții în infrastructură sau producție, contribuția din partea fondurilor ESI se rambursează dacă, în termen de 10 ani de la efectuarea plății finale către beneficiar, activitatea de producție în cauză este delocalizată în afara Uniunii, cu excepția situației în care beneficiarul este un IMM. În cazul în care contribuția din partea fondurilor ESI ia forma unui ajutor de stat, perioada de 10 ani se înlocuiește cu termenul-limită aplicabil conform normelor privind ajutorul de stat.

(3)   În cazul operațiunilor sprijinite de FSE și al operațiunilor sprijinite de alte fonduri ESI care nu constau în investiții în infrastructură sau producție, contribuția din partea fondului se rambursează numai dacă operațiunile fac obiectul unei obligații de menținere a investiției în temeiul normelor aplicabile privind ajutorul de stat și are loc o încetare sau delocalizare a activității de producție în termenul prevăzut de respectivele norme.

(4)   Alineatele (1), (2) și (3) nu sunt aplicabile contribuțiilor către sau din partea instrumentelor financiare sau oricăror operațiuni a căror activitate de producție încetează ca urmare a unui faliment nefraudulos.

(5)   Alineatele (1), (2) și (3) nu se aplică persoanelor fizice care beneficiază de sprijin pentru investiții și, după finalizarea operațiunii de investiții, devin eligibile și beneficiază de sprijin în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, dacă investițiile în cauză sunt legate în mod direct de tipul de activitate identificată ca fiind eligibilă pentru sprijin din partea Fondului european de ajustare la globalizare.

TITLUL VIII

GESTIUNE ȘI CONTROL

CAPITOLUL I

Sistemele de gestiune și control

Articolul 72

Principiile generale ale sistemelor de gestiune și control

În conformitate cu articolul 4 alineatul (8), sistemele de gestiune și control constau în:

(a)

descrierea funcțiilor fiecăruia dintre organismele implicate în domeniul gestiunii și controlului, repartizarea funcțiilor în interiorul fiecărui organism;

(b)

respectarea principiului separării funcțiilor între aceste organisme și în interiorul fiecăruia dintre ele;

(c)

proceduri pentru a garanta corectitudinea și regularitatea cheltuielilor declarate;

(d)

sisteme informatice de contabilitate, de stocare și transmitere a datelor financiare și a datelor privind indicatorii, de monitorizare și de raportate;

(e)

sisteme de raportare și monitorizare, în cazul în care organismul responsabil încredințează îndeplinirea sarcinilor unui alt organism;

(f)

dispoziții privind auditul funcționării sistemelor de gestiune și control;

(g)

sisteme și proceduri care garantează o pistă de audit adecvată;

(h)

prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor, inclusiv a fraudei, și recuperarea sumelor plătite necuvenit, împreună cu dobânzile de întârziere.

Articolul 73

Responsabilitățile în cadrul gestiunii partajate

În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre și Comisia răspund de gestiunea și controlul programelor în funcție de responsabilitățile lor respective prevăzute în prezentul regulament și în normele specifice fondurilor.

Articolul 74

Responsabilitățile statelor membre

(1)   Statele membre îndeplinesc sarcinile de gestiune, de control și de audit și își asumă responsabilitățile aferente, care sunt stabilite de normele privind gestiunea partajată prevăzute în Regulamentul financiar și normele specifice fondurilor.

(2)   Statele membre asigură configurarea sistemelor lor de gestiune și control pentru programe în conformitate cu normele specifice fondurilor și funcționarea eficace a acestor sisteme.

(3)   Statele membre asigură existența unor măsuri eficace pentru examinarea reclamațiilor privind fondurile ESI. Sfera de acțiune, normele și procedurile referitoare la aceste mecanisme țin de responsabilitatea statelor membre, în conformitate cu cadrul lor instituțional și juridic. La cererea Comisiei, statele membre examinează reclamațiile depuse la Comisie care se încadrează în sfera de acțiune a mecanismelor lor. Statele membre informează Comisia, la cerere, cu privire la rezultatele examinărilor respective.

(4)   Toate schimburile oficiale de informații între statul membru și Comisie sunt efectuate utilizând un sistem de schimb electronic de date. Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a clauzelor și condițiilor pe care respectivul sistem de schimb electronic de date trebuie să le respecte. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

CAPITOLUL II

Competențele și responsabilitățile Comisiei

Articolul 75

Competențele și responsabilitățile Comisiei

(1)   Comisia verifică, pe baza informațiilor disponibile, ținând seama inclusiv de informațiile privind desemnarea organismelor responsabile de gestiune și control, documentele furnizate în fiecare an, în temeiul articolului 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar, de către organismele desemnate respective, rapoartele de control, rapoartele de implementare anuale și auditurile realizate de organismele naționale și ale Uniunii, dacă statele membre au instituit sisteme de gestiune și control care respectă prezentul regulament și normele specifice fondurilor și dacă aceste sisteme funcționează în mod eficace pe durata implementării programelor.

(2)   Funcționarii sau reprezentanții autorizați ai Comisiei pot efectua audituri la fața locului sau controale după un preaviz de cel puțin 12 zile lucrătoare adresat autorității naționale competente, cu excepția cazurilor de urgență. Comisia respectă principiul proporționalității, având în vedere necesitatea de a evita repetarea inutilă a auditurilor sau a controalelor realizate de către statele membre, nivelul de risc pentru bugetul Uniunii și necesitatea de a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari, în conformitate cu normele specifice fondului. Aceste audituri sau controale pot include, în special, verificarea funcționării eficace a sistemelor de gestiune și control în cadrul unui program sau unei părți a acestuia, precum și evaluarea bunei gestiuni financiare a operațiunilor din cadrul programelor. Funcționarii statului membru sau reprezentanții autorizați ai acestuia pot să participe la aceste audituri sau controale.

Funcționarii Comisiei sau reprezentanții autorizați ai acesteia, abilitați în mod corespunzător pentru a efectua audituri sau controale la fața locului, au acces la toate dosarele, documentele și metadatele necesare, indiferent de suportul de stocare al acestora, care au legătură cu cheltuielile sprijinite de fondurile ESI sau cu sistemele de gestiune și control. Statele membre furnizează Comisiei copii ale unor astfel de dosare, documente și metadate, la cerere.

Competențele prevăzute la prezentul alineat nu afectează aplicarea dispozițiilor naționale care rezervă anumite acte agenților specific desemnați de legislația națională. Funcționarii Comisiei sau reprezentanții săi autorizați nu participă, printre altele, la vizite la domiciliu sau la interogarea oficială a persoanelor în temeiul legislației naționale. Cu toate acestea, acești funcționari și reprezentanți au acces la informațiile obținute în acest mod, fără a aduce atingere competențelor instanțelor judecătorești naționale și respectând pe deplin drepturile fundamentale ale subiecților juridici în cauză.

(3)   Comisia poate cere unui stat membru să întreprindă acțiunile necesare pentru a garanta buna funcționare a sistemelor sale de gestiune și control sau să verifice corectitudinea cheltuielilor în conformitate cu normele specifice fondurilor.

TITLUL IX

GESTIUNEA FINANCIARĂ, EXAMINAREA ȘI ACCEPTAREA CONTURILOR ȘI CORECȚIILE FINANCIARE, DEZANGAJAREA

CAPITOLUL I

Gestiunea financiară

Articolul 76

Angajamentele bugetare

Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare program sunt realizate în tranșe anuale pentru fiecare fond pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Angajamentele bugetare care corespund rezervei de performanță pentru fiecare program se realizează separat, din restul fondurilor alocate programului.

Decizia Comisiei de adoptare a unui program constituie o decizie de finanțare în sensul articolului 84 din Regulamentul financiar și, odată notificată către statul membru respectiv, constituie un angajament juridic în sensul regulamentului menționat.

Pentru fiecare program, angajamentele bugetare pentru prima rată urmează adoptării programului de către Comisie.

Angajamentele bugetare pentru ratele ulterioare vor fi realizate de Comisie înaintea datei de 1 mai a fiecărui an, pe baza deciziei menționate la al doilea paragraf, din prezentul articol cu excepția cazurilor în care se aplică articolul 16 din Regulamentul financiar.

În urma aplicării cadrului de performanță în conformitate cu articolul 22, în cazul priorităților care nu și-au îndeplinit obiectivele de etapă, Comisia dezangajează, după caz, creditele corespunzătoare angajate în cadrul programelor în cauză ca parte a rezervei de performanță și le pun la dispoziție, din nou, pentru programele ale căror fonduri au fost majorate ca urmare a unei modificări aprobate de Comisie în conformitate cu articolul 22 alineatul (5).

Articolul 77

Norme comune în materie de plăți

(1)   Plățile efectuate de Comisie reprezentând contribuții din fondurile ESI pentru fiecare program se realizează în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva fondurilor disponibile. Fiecare plată se atribuie angajamentului bugetar deschis cel mai devreme al fondului în cauză.

(2)   Plățile aferente angajamentelor bugetare care corespund rezervei de performanță nu se efectuează înainte de alocarea definitivă a rezervei de performanță, în conformitate cu articolul 22 alineatele (3) și (4).

(3)   Plățile se efectuează sub formă de prefinanțare, plăți intermediare și plata soldului final.

(4)   Pentru formele de sprijin în temeiul articolului 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) și (d) și al articolelor 68 și 69, costurile calculate pe baza normelor aplicabile se consideră cheltuieli eligibile.

Articolul 78

Norme comune pentru calculul plăților intermediare și plata soldului final

Reglementările specifice fondurilor prevăd norme pentru calculul sumei rambursate cu titlu de plăți intermediare și al soldului final. Această sumă va fi o funcție specifică a ratei de cofinanțare aplicabile cheltuielilor eligibile.

Articolul 79

Cereri de plată

(1)   Procedura specifică și informațiile care trebuie furnizate în cererile de plată cu privire la fiecare fond ESI sunt stabilite de normele specifice fondurilor.

(2)   Cererea de plată care se transmite Comisiei conține toate informațiile necesare Comisiei pentru a întocmi situații contabile în conformitate cu articolul 68 alineatul (3) din Regulamentul financiar.

Articolul 80

Folosirea monedei euro

Sumele din programele prezentate de statele membre, previziunile de cheltuieli, declarațiile de cheltuieli, cererile de plată, conturile și cheltuielile menționate în rapoartele de implementare anuale și finale sunt exprimate în euro.

Articolul 81

Plata prefinanțărilor inițiale

(1)   În urma deciziei Comisiei de adoptare a unui program, Comisia plătește o sumă de prefinanțare inițială pentru întreaga perioadă de programare. Suma prefinanțării inițiale este plătită în tranșe în funcție de necesitățile bugetare. Nivelul corespunzător tranșelor este definit de normele specifice fondurilor.

(2)   Prefinanțarea inițială se utilizează numai pentru plățile către beneficiari în cadrul implementării programului. Ea se pune la dispoziție fără întârziere organismului responsabil în acest sens.

Articolul 82

Verificarea și închiderea conturilor aferente prefinanțării inițiale

Sumele plătite cu titlu de prefinanțare sunt verificate și închise integral în conturile Comisiei cel târziu la momentul încheierii programului.

Articolul 83

Întreruperea termenului de plată

(1)   Termenul de plată pentru o cerere de plată intermediară poate fi întrerupt de către ordonatorul de credite delegat, în sensul Regulamentului financiar, pentru o perioadă maximă de șase luni, în următoarele cazuri:

(a)

în urma unor informații furnizate de un organism de audit național sau al Uniunii, există dovezi clare care indică o deficiență semnificativă în funcționarea sistemului de gestiune și control;

(b)

ordonatorul de credite delegat trebuie să efectueze verificări suplimentare în urma informațiilor care ajung la cunoștința sa și care îi semnalează că cheltuielile indicate într-o cerere de plată sunt legate de o neregulă având consecințe financiare grave;

(c)

nu a fost prezentat unul dintre documentele prevăzute la articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

Statul membru poate accepta prelungirea perioadei de întrerupere cu încă trei luni.

Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili o bază suplimentară pentru întreruperea plăților legată de neconformitatea cu normele aplicabile în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie să fie proporțională, având în vedere natura, gravitatea, durata și recurența neconformității.

(2)   Ordonatorul de credite delegat limitează perioada de întrerupere la o parte din cheltuielile acoperite de cererea de plată afectată de elementele menționate la alineatul (1) primul paragraf, cu excepția cazului în care este imposibil să se identifice partea din cheltuieli care este afectată. Ordonatorul de credite delegat informează de îndată, în scris, statul membru și autoritatea de management în legătură cu motivul întreruperii și îi invită să remedieze situația. Ordonatorul de credite delegat pune capăt întreruperii imediat ce au fost luate măsurile necesare.

CAPITOLUL II

Examinarea și acceptarea conturilor

Articolul 84

Termenul-limită pentru examinarea și acceptarea conturilor de către Comisie

Până la data de 31 mai a anului următor sfârșitului perioadei contabile, Comisia aplică, în conformitate cu articolul 59 alineatul (6) din Regulamentul financiar, proceduri pentru examinarea și acceptarea conturilor și informează statul membru vizat dacă acceptă sau nu conturile ca fiind complete, exacte și corecte, în conformitate cu normele specifice fondurilor.

CAPITOLUL III

Corecțiile financiare

Articolul 85

Corecții financiare realizate de Comisie

(1)   Comisia realizează corecții financiare prin anularea totală sau parțială a contribuției Uniunii la un program și prin efectuarea recuperărilor de la statele membre pentru a exclude de la finanțarea de către Uniune a cheltuielilor care nu respectă legislația aplicabilă.

(2)   O încălcare a legislației aplicabile determină o corecție financiară numai pentru cheltuielile care au fost declarate Comisiei și în cazul în care este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a)

încălcarea a afectat selectarea de către organismul responsabil a operațiunii pentru sprijin din partea fondurilor ESI sau, în cazurile în care, din cauza naturii încălcării, nu este posibil să se stabilească această impact, există riscul justificat ca încălcarea să fi avut un astfel de efect;

(b)

încălcarea a afectat cuantumul cheltuielilor declarate în vederea rambursării din bugetul Uniunii sau, în cazurile în care, din cauza naturii încălcării, nu este posibil să se stabilească impactul său financiar, dar există riscul justificat ca încălcarea să fi avut un astfel de efect.

(3)   Atunci când ia o decizie cu privire la o corecție financiară în temeiul alineatului (1), Comisia respectă principiul proporționalității, ținând seama de natura și de gravitatea încălcării legislației aplicabile și de implicațiile financiare ale acesteia pentru bugetul Uniunii. Comisia informează sistematic Parlamentul European cu privire la deciziile luate privind aplicarea de corecții financiare.

(4)   Criteriile și procedurile privind aplicarea corecțiilor financiare sunt prevăzute de normele specifice fondurilor.

CAPITOLUL IV

Dezangajarea

Articolul 86

Principii

(1)   Toate programele sunt prezentate în vederea unei proceduri de dezangajare stabilite pe baza faptului că sumele legate de un angajament care nu sunt acoperite de prefinanțare sau de o cerere de plată pe o perioadă definită, inclusiv orice cerere de plată care este supusă, integral sau parțial, unei întreruperi a termenului de plată sau unei suspendări, sunt dezangajate.

(2)   Angajamentul legat de ultimul an al perioadei se dezangajează în conformitate cu regulile care trebuie respectate pentru închiderea programelor.

(3)   Normele specifice fondurilor precizează domeniul precis de aplicare al normei privind dezangajarea pentru fiecare fond ESI.

(4)   Partea de angajamente încă deschise se dezangajează în cazul în care oricare dintre documentele necesare pentru închidere nu a fost prezentat Comisiei până la termenul stabilit în normele specifice fondurilor.

(5)   Angajamentelor bugetare care corespund rezervei de performanță li se poate aplica doar procedura de dezangajare prevăzută la alineatul (4).

Articolul 87

Exceptare de la dezangajare

(1)   Suma care face obiectul dezangajării se reduce cu sumele echivalente acelei părți a angajamentului bugetar pentru care:

(a)

operațiunile sunt suspendate printr-o procedură juridică sau o cale de atac administrativă cu efect de suspendare; sau

(b)

nu a fost posibil să se facă o cerere de plată din motive de forță majoră care afectează în mod grav implementarea integrală sau parțială a programului.

Autoritățile naționale care invocă forța majoră în temeiul primului paragraf litera (b) demonstrează consecințele directe ale acesteia asupra aplicării parțiale sau integrale a programului.

În sensul literelor (a) și (b) de la primul paragraf, reducerea poate fi cerută o dată, în cazul în care suspendarea sau forța majoră a durat până la un an, sau de un număr de ori corespunzător duratei forței majore, sau de un număr de ori egal cu numărul de ani dintre data deciziei legale sau administrative care a suspendat aplicarea operațiunii și data deciziei legale sau administrative definitive.

(2)   Până la 31 ianuarie, statul membru trimite Comisiei informații privind excepțiile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (b), pentru suma de declarat până la sfârșitul anului precedent.

Articolul 88

Procedură

(1)   Comisia informează în timp util statul membru și autoritatea de management ori de câte ori există un risc de aplicare a regulii dezangajării prevăzute la articolul 86.

2.   Pe baza informațiilor primite până la 31 ianuarie, Comisia informează statul membru și autoritatea de management în legătură cu cuantumul dezangajării care rezultă din informațiile pe care le deține.

(3)   Statul membru dispune de un termen de două luni pentru a-și da acordul privind suma care urmează să se dezangajeze sau pentru a-și prezenta observațiile.

(4)   Statul membru transmite Comisiei, până la 30 iunie, un plan de finanțare revizuit care reflectă suma redusă a sprijinului pentru una sau mai multe priorități ale programului în cursul exercițiului financiar în cauză, ținând seama de alocarea în funcție de fond sau de categoria regiunii, atunci când este cazul. În lipsa acestui plan, Comisia revizuiește planul de finanțare în sensul reducerii contribuției din partea fondurilor ESI pentru exercițiul financiar în cauză. Această reducere se alocă fiecărei priorități în mod proporțional.

(5)   Comisia modifică decizia de adoptare a programului, prin acte de punere în aplicare, cel târziu până la 30 septembrie.

PARTEA A TREIA

DISPOZIȚII GENERALE APLICABILE FEDR, FSE ȘI FONDUL DE COEZIUNE

TITLUL I

OBIECTIVE ȘI CADRUL FINANCIAR

CAPITOLUL I

Misiune, obiective și acoperirea geografică a contribuțiilor

Articolul 89

Misiune și obiective

(1)   Fondurile contribuie la dezvoltarea și continuarea acțiunilor Uniunii care conduc la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale, în conformitate cu articolul 174 din TFUE.

Acțiunile sprijinite de fonduri contribuie, de asemenea, la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

(2)   Pentru misiunea menționată la alineatul (1), se urmăresc următoarele obiective:

(a)

„investiții pentru creștere și locuri de muncă” în statele membre și regiuni, care beneficiază de contribuții din toate fondurile; și

(b)

„cooperare teritorială europeană”, care beneficiază de contribuții din FEDR.

Articolul 90

Investiții pentru creștere și locuri de muncă

(1)   Fondurile structurale sprijină obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă în toate regiunile corespunzătoare nivelului 2 din nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică („regiuni de nivelul NUTS 2”), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 modificat prin Regulamentul (CE) nr. 105/2007.

(2)   Resursele pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă sunt repartizate între următoarele trei categorii de regiuni de nivelul NUTS 2:

(a)

regiuni mai puțin dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE-27;

(b)

regiuni de tranziție, al căror PIB pe cap de locuitor este între 75 % și 90 % din PIB-ul mediu al UE-27;

(c)

regiuni mai dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90 % din PIB-ul mediu al UE-27.

Clasificarea regiunilor în cadrul uneia dintre cele trei categorii de regiuni este stabilită în funcție de raportul dintre PIB-ul pe cap de locuitor pentru fiecare regiune, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPC) și calculat pe baza datelor aferente perioadei 2007 - 2009 din Uniune, și PIB-ul mediu al UE-27 pentru aceeași perioadă de referință.

(3)   Fondul de coeziune sprijină statele membre în cauză al căror VNB pe cap de locuitor, măsurat în PPC și calculat pe baza datelor aferente perioadei 2008–2010 din Uniune, este mai mic de 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE-27 pentru aceeași perioadă de referință.

Statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în 2013, dar al căror VNB nominal pe cap de locuitor depășește 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE-27, calculat în conformitate cu primul paragraf, beneficiază de sprijin din Fondul de coeziune pe o bază tranzitorie și specifică.

(4)   Imediat după intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie prin care stabilește lista regiunilor care îndeplinesc criteriile celor trei categorii de regiuni de la alineatul (2) și a statelor membre care îndeplinesc criteriile de la alineatul (3). Lista respectivă este valabilă de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020.

(5)   În 2016, Comisia revizuiește eligibilitatea statelor membre pentru a primi susținere din Fondul de coeziune pe baza cifrelor referitoare la VNB-ul Uniunii pentru perioada 2012 - 2014 pentru UE-27. Statele membre al căror VNB nominal pe cap de locuitor scade sub 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor pentru UE-27 devin eligibile pentru a primi susținere din Fondul de coeziune, iar statele membre care erau eligibile pentru Fondul de coeziune și al căror VNB nominal pe cap de locuitor depășește 90 % devin neeligibile, beneficiind de asistență din Fondul de coeziune pe o bază tranzitorie și specifică.

CAPITOLUL II

Cadrul financiar

Articolul 91

Resurse pentru coeziunea economică, socială și teritorială

(1)   Resursele pentru coeziunea economică, socială și teritorială disponibile pentru angajamentul bugetar corespunzător perioadei 2014 - 2020 sunt de 325 145 694 739 EUR la prețurile din 2011, în conformitate cu repartizarea anuală stabilită în anexa VI, din care 322 145 694 739 EUR reprezintă resursele globale alocate pentru FEDR, FSE și Fondul de coeziune și 3 000 000 000 EUR reprezintă o alocare specifică pentru YEI. În scopul programării și includerii ulterioare în bugetul general al Uniunii, cuantumul resurselor pentru coeziunea economică, socială și teritorială se indexează cu 2 % pe an.

(2)   Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de stabilire a repartizării anuale a resurselor globale pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și a repartizării anuale a resurselor din alocările specifice pentru YEI per stat membru, împreună cu lista regiunilor eligibile, în conformitate cu criteriile și metodologia prevăzute în anexele VII și, respectiv, VIII, fără a aduce atingere alineatului (3) din prezentul articol sau articolului 92 alineatul (8).

(3)   La inițiativa Comisiei, 0,35 % din resursele globale se alocă asistenței tehnice, după ce se deduc sprijinul acordat MIE menționat la articolul 92 alineatul (6) și ajutorul pentru persoanele cele mai defavorizate menționat la articolul 92 alineatul (7).

Articolul 92

Resurse pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și pentru obiectivul privind cooperarea teritorială europeană

(1)   Resursele pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă se ridică la 96,33 % din resursele globale (și anume, un total de 313 197 435 409 EUR) și se alocă după cum urmează:

(a)

52,45 % (și anume, un total de 164 279 015 916 EUR) pentru regiunile mai puțin dezvoltate;

(b)

10,24 % (și anume, un total de 32 084 931 311 EUR) pentru regiunile de tranziție;

(c)

15,67 % (și anume, un total de 49 084 308 755 EUR) pentru regiunile mai dezvoltate;

(d)

21,19 % (și anume, un total de 66 362 384 703 EUR) pentru statele membre care beneficiază de contribuții din Fondul de coeziune;

(e)

0,44 % (și anume, un total de 1 386 794 724 EUR) ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din tratat și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.

(2)   Pe lângă sumele stabilite la articolul 91 și la alineatul (1) de la prezentul articol, pentru anii 2014 și 2015 se pune la dispoziție o sumă suplimentară de 94 200 000 EUR, respectiv de 92 400 000 EUR, așa cum se prevede în secțiunea „Ajustări suplimentare” din anexa VII. Sumele respective sunt identificate în decizia Comisiei menționată la articolul 91 alineatul (2).

(3)   În 2016, Comisia revizuiește, în cadrul ajustării sale tehnice pentru anul 2017, în conformitate cu articolele 4 și 5 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013, totalul fondurilor alocate în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă fiecărui stat membru pentru perioada 2017 - 2020, aplicând metoda de alocare stabilită la punctele 1 - 16 din anexa VII pe baza celor mai recente statistici disponibile și a comparației, pentru statele membre supuse plafonării, dintre PIB-ul național cumulat înregistrat pentru anii 2014 - 2015 și PIB-ul național cumulat pentru aceeași perioadă estimat în 2012 în conformitate cu punctul 10 din anexa VII. În cazul în care există o divergență cumulată de peste +/-5 % între alocările revizuite și alocările totale, alocările totale se ajustează în mod corespunzător. În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului, ajustările trebuie să fie distribuite în mod egal pe parcursul anilor 2017 - 2020, iar plafoanele corespunzătoare din cadrul financiar se modifică în consecință. Efectul net total al ajustărilor, indiferent dacă acestea sunt pozitive sau negative, nu depășește 4 000 000 000 EUR. După ajustarea tehnică, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, care stabilește repartizarea anuală revizuită a resurselor globale pentru fiecare stat membru.

(4)   Pentru a se asigura că sunt direcționate suficiente investiții către ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, mobilitatea forței de muncă, cunoaștere, incluziunea socială și combaterea sărăciei, cota de resurse ale fondurilor structurale disponibilă pentru programarea programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, alocată de FSE în fiecare stat membru, nu este mai mică decât cota din FSE corespunzătoare pentru respectivul stat membru, prevăzută în programele operaționale pentru obiectivul privind convergența, competitivitate regională și ocuparea forței de muncă pentru perioada de programare 2007 - 2013. La respectiva cotă se adaugă o sumă suplimentară pentru fiecare stat membru, stabilită în conformitate cu metoda prevăzută în anexa IX, pentru a se asigura că cota din FSE exprimată sub formă de procente din totalul resurselor combinate pentru fonduri la nivelul Uniunii, excluzând finanțarea din Fondul de coeziune pentru infrastructura de transport din cadrul MIE, menționată la alineatul (6), și finanțarea din fondurile structurale pentru ajutorarea celor mai defavorizate persoane menționate la alineatul (7), din statele membre nu este mai mică de 23,1 %. În sensul prezentului alineat, investițiile furnizate din FSE către YEI se consideră a fi parte a cotei din fondurile structurale alocate FSE.

(5)   Resursele pentru YEI se ridică la 3 000 000 000 EUR din alocarea specifică pentru YEI și cel puțin 3 000 000 000 EUR din investițiile orientate ale FSE.

(6)   Cuantumul sprijinului din Fondul de coeziune care urmează să fie transferat către MIE este de 10 000 000 000 EUR. Acesta este cheltuit pentru proiecte de infrastructură de transport în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 exclusiv în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune.

Comisia adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a sumei care urmează să fie transferată din suma alocată fiecărui stat membru din Fondul de coeziune către MIE, sumă care este determinată în mod proporțional pentru întreaga perioadă. Alocarea din Fondul de coeziune pentru fiecare stat membru se reduce în consecință.

Creditele anuale care corespund contribuției din Fondul de coeziune menționate la primul paragraf sunt înscrise în liniile bugetare corespunzătoare MIE începând cu exercițiul bugetar 2014

Suma transferată din Fondul de coeziune către MIE, menționată la primul paragraf, pentru a fi cheltuită exclusiv în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune se execută prin lansarea de cereri specifice pentru proiecte de implementare a rețelelor de bază sau pentru proiecte și activități orizontale identificate în partea I a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013.

Normele aplicabile sectorului transporturilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 se aplică cererilor specifice menționate la al patrulea paragraf. Până la 31 decembrie 2016, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare respectă alocările naționale din cadrul Fondului de coeziune. Începând cu 1 ianuarie 2017, resursele transferate MIE care nu au fost angajate pentru un proiect de infrastructură de transport sunt puse la dispoziția tuturor statelor membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, în vederea finanțării proiectelor de infrastructură de transport în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013.

Pentru a sprijini statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune care pot întâmpina dificultăți în conceperea de proiecte cu o suficientă maturitate, calitate, sau ambele, și care aduc suficientă valoare adăugată pentru Uniune, se acordă o atenție specială acțiunilor de sprijinire a programelor destinate consolidării capacității instituționale și a eficienței administrațiilor publice și a serviciilor publice legate de dezvoltarea și implementarea proiectelor menționate în partea I din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. Pentru a asigura cel mai înalt nivel de absorbție a fondurilor transferate în toate statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, Comisia poate organiza cereri suplimentare.

(7)   Contribuția din fondurile structurale pentru ajutorul pentru persoanele cele mai defavorizate în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă este de cel puțin 2 500 000 000 EUR și poate fi majorată cu până la 1 000 000 000 EUR printr-un sprijin suplimentar stabilit în mod voluntar de către statele membre.

Comisia adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a sumei care urmează să fie transferată din suma alocată fiecărui stat membru din fondurile structurale pentru ajutorul pentru persoanele cele mai defavorizate pentru întreaga perioadă. Alocarea din fondurile structurale pentru fiecare stat membru este redusă în mod corespunzător, pe baza unei reduceri proporționale în funcție de categoria regiunilor.

Creditele anuale care corespund contribuției din fondurile structurale menționate la primul paragraf sunt înscrise în liniile bugetare corespunzătoare instrumentului de ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate pentru exercițiul bugetar 2014.

(8)   330 000 000 EUR din resursele fondurilor structurale pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă se alocă acțiunilor inovatoare gestionate direct sau indirect de Comisie în domeniul dezvoltării urbane durabile.

(9)   Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană reprezintă 2,75 % din resursele globale disponibile pentru angajamentul bugetar din fonduri pentru perioada 2014 - 2020 (și anume, un total de 8 948 259 330 EUR).

(10)   În sensul prezentului articol, al articolelor 18, 91, 93, 95, 99, 120, al anexei I și al anexei X la prezentul regulament, precum și în sensul articolului 4 din Regulamentul privind FEDR, al articolelor4 si al articolelor 16-23 din Regulamentul privind FSE, al articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul privind CTE, regiunea ultraperiferică Mayotte se consideră o regiune de nivelul NUTS 2 care se încadrează în categoria regiunilor mai puțin dezvoltate. În sensul articolului 3 alineatele (1) și (2) din Regulamentul privind CTE, Mayotte și Saint Martin se consideră regiuni de nivelul NUTS 3.

Articolul 93

Netransferabilitatea resurselor între categoriile de regiuni

(1)   Creditele totale alocate fiecărui stat membru în ceea ce privește regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și regiunile mai dezvoltate nu sunt transferabile între aceste categorii de regiuni.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), Comisia poate accepta, în circumstanțe justificate în mod corespunzător, legate de implementarea unuia sau mai multor obiective tematice, o propunere a unui stat membru – cu ocazia transmiterii pentru prima dată de către acesta a acordului de parteneriat sau, în circumstanțe justificate în mod corespunzător, cu ocazia alocării rezervei de performanță sau a unei revizuiri semnificative a acordului de parteneriat – să transfere până la 3 % din creditul total pentru o categorie de regiuni către alte categorii de regiuni.

Articolul 94

Netransferabilitatea resurselor între obiective

(1)   Creditele totale alocate fiecărui stat membru în legătură cu obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și obiectivul de cooperare teritorială europeană nu sunt transferabile între aceste categorii de obiective.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), Comisia poate, pentru a susține contribuția eficace a fondurilor la misiunile menționate la articolul 89 alineatul (1), în circumstanțe justificate în mod corespunzător și sub rezerva respectării condiției prevăzute la alineatul (3), să accepte, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o propunere a unui stat membru – cu ocazia transmiterii pentru prima dată de către acesta a acordului de parteneriat – să transfere o parte din creditele sale destinate obiectivului de cooperare teritorială europeană către obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă.

(3)   Ponderea obiectivului de cooperare teritorială europeană în statul membru care prezintă propunerea menționată la alineatul (2) nu poate fi mai mică de 35 % din suma totală alocată statului membru respectiv în legătură cu obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și cu obiectivul de cooperare teritorială europeană și, după transfer, nu poate fi mai mică de 25 % din acel total.

Articolul 95

Adiționalitatea

(1)   În sensul prezentului articol și al anexei X, se aplică următoarele definiții:

1.

„formarea brută de capital fix” înseamnă toate achizițiile producătorilor rezidenți, minus cedările, de active fixe într-o anumită perioadă și anumite adaosuri la valoarea activelor neproduse realizate în cadrul activității productive a unităților productive sau instituționale, astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului (37);

2.

„active fixe” înseamnă toate activele corporale sau necorporale produse ca realizări ale proceselor de producție, care sunt la rândul lor utilizate în mod repetat sau continuu în procesele de producție, pentru o perioadă care depășește un an;

3.

„administrații publice” înseamnă totalitatea unităților instituționale care, pe lângă îndeplinirea responsabilităților politice și a rolului lor de reglementare economică, produc în principal servicii (posibil bunuri) necomerciale pentru consumul individual sau colectiv și redistribuie veniturile și avuția publică;

4.

„cheltuieli structurale publice sau asimilabile” înseamnă formarea brută de capital fix a administrațiilor publice;

(2)   Contribuțiile din partea fondurilor pentru obiectivul de creștere și locuri de muncă nu se substituie cheltuielilor structurale publice sau asimilabile efectuate de un stat membru.

(3)   Statele membre mențin pentru perioada 2014 - 2020 un nivel mediu anual de cheltuieli structurale publice sau asimilabile cel puțin egal cu nivelul de referință stabilit în acordul de parteneriat.

La stabilirea nivelului de referință menționat la primul paragraf, Comisia și statele membre iau în considerare condițiile macroeconomice generale și circumstanțele specifice sau excepționale, precum privatizările sau un nivel excepțional al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile ale unui stat membru în perioada de programare 2007 - 2013 și evoluția altor indicatori privind investițiile publice. De asemenea, ele iau în considerare modificările alocărilor naționale din fonduri în raport cu perioada 2007 - 2013.

(4)   Verificarea menținerii în această perioadă a nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă se efectuează exclusiv în statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă cel puțin 15 % din totalul populației.

În statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă cel puțin 65 % din populația totală, verificarea se efectuează la nivel național.

În statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă peste 15 % și sub 65 % din populația totală, verificarea se efectuează la nivel național și regional. În acest scop, statele membre pun la dispoziția Comisiei informații privind cheltuielile în regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție în fiecare etapă a procesului de verificare.

(5)   Verificarea menținerii nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă se efectuează în momentul transmiterii acordului de parteneriat („verificarea ex ante”), în 2018 („verificarea intermediară”) și în 2022 („verificarea ex post”).

Normele detaliate referitoare la verificarea adiționalității sunt stabilite la punctul 2 din anexa X.

(6)   Dacă, în urma verificării ex post, Comisia stabilește că un stat membru nu și-a menținut nivelul de referință al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă stabilit în acordul de parteneriat și astfel cum este prezentat în anexa X, Comisia poate aplica o corecție financiară, corelată cu gravitatea neconformității, adoptând o decizie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Atunci când decide dacă să efectueze o corecție financiară, Comisia ia în considerare dacă situația economică a statului membru s-a modificat în mod semnificativ în raport cu momentul verificării intermediare. Normele detaliate referitoare la ratele de corecție financiară sunt stabilite la punctul 3 din anexa X.

(7)   Alineatele (1) - (6) nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană.

TITLUL II

PROGRAMARE

CAPITOLUL I

Dispoziții generale privind fondurile

Articolul 96

Conținutul, adoptarea și modificarea programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă

(1)   Un program operațional constă din axe prioritare. O axă prioritară vizează un fond și o categorie de regiuni, exceptând cazul Fondului de coeziune, și corespunde, fără a aduce atingere articolului 59, unui obiectiv tematic și cuprinde una sau mai multe priorități de investiții privind obiectivul tematic respectiv, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Dacă este cazul și pentru a-și spori impactul și eficacitatea printr-o abordare coerentă din punct de vedere tematic, o axă prioritară poate:

(a)

să vizeze mai multe categorii de regiuni;

(b)

să combine una sau mai multe priorități de investiții complementare din FEDR, Fondul de coeziune și FSE în cadrul unui obiectiv tematic;

(c)

să combine, în cazuri justificate corespunzător, una sau mai multe priorități de investiții complementare din diferite obiective tematice pentru a-i asigura o contribuție maximă axei prioritare respective;

(d)

pentru FSE, să combine priorități de investiții din diferite obiective tematice prevăzute la articolul 9 primul paragraf punctele 8, 9, 10 și 11, pentru a facilita contribuția acestora la alte axe prioritare și pentru a implementa inovarea socială și cooperarea transnațională.

Statele membre pot combina două sau mai multe dintre opțiunile de la literele (a) - (d).

(2)   Un program operațional contribuie la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și stabilește:

(a)

o justificare pentru alegerea obiectivelor tematice, a priorităților de investiții aferente și a alocărilor financiare, ținând seama de acordul de parteneriat, pe baza identificării necesităților regionale și, după caz, naționale, inclusiv necesitatea de abordare a dificultăților identificate în recomandările specifice corespunzătoare adresate fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și recomandările corespunzătoare ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, ținând seama de evaluarea ex ante în conformitate cu articolul 55;

(b)

pentru fiecare axă prioritară în afară de asistența tehnică:

(i)

prioritățile de investiții și obiectivele specifice aferente;

(ii)

pentru a consolida orientarea către rezultate a programării, rezultatele preconizate pentru fiecare obiectiv specific și indicatorii de rezultat asociați, cu o valoare de bază și o valoare-țintă, cuantificată dacă este cazul, în conformitate cu normele specifice fondurilor;

(iii)

o descriere a tipurilor și a exemplelor de acțiuni care urmează a fi sprijinite în cadrul fiecărei priorități de investiții și contribuția lor preconizată la obiectivele specifice menționate la punctul (i), inclusiv principiile directoare pentru selectarea operațiunilor și, după caz, identificarea principalelor grupuri-țintă, a teritoriilor specifice vizate, a tipurilor de beneficiari, utilizarea planificată a instrumentelor financiare, și a proiectelor majore;

(iv)

indicatorii de realizare, inclusiv valoarea-țintă cuantificată, care trebuie să contribuie la rezultate, în conformitate cu normele specifice fondurilor, pentru fiecare prioritate de investiții;

(v)

identificarea etapelor de implementare, a indicatorilor financiari și de realizare, precum și, unde este cazul, a indicatorilor de rezultat, care urmează să fie folosiți ca etape și obiective pentru cadrul de performanță în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) și cu anexa II;

(vi)

categoriile aferente de intervenții bazate pe o nomenclatură adoptată de Comisie, precum și o defalcare orientativă a resurselor planificate;

(vii)

după caz, un rezumat al folosirii planificate a asistenței tehnice, inclusiv, atunci când este necesar, măsuri de consolidare a capacității administrative a autorităților care participă la gestionarea și controlul programelor și a beneficiarilor,

(c)

pentru fiecare axă prioritară privind asistența tehnică:

(i)

obiectivele specifice;

(ii)

rezultatele preconizate pentru fiecare obiectiv specific și, atunci când conținutul acțiunilor justifică acest lucru în mod obiectiv, indicatorii de rezultat asociați, cu o valoare de bază și o valoare țintă, în conformitate cu normele specifice fondurilor;

(iii)

o descriere a acțiunilor care urmează să fie sprijinite și contribuția lor preconizată la obiectivele specifice menționate la punctul (i);

(iv)

indicatorii de realizare cu privire la care se preconizează că contribuie la rezultate;

(v)

categoriile aferente de intervenții bazate pe o nomenclatură adoptată de Comisie, precum și o defalcare orientativă a resurselor planificate.

Punctul (ii) nu se aplică în cazurile în care contribuția Uniunii la axa prioritară sau la axele prioritare privind asistența tehnică în cadrul unui program operațional nu depășește 15 000 000 EUR.

(d)

un plan de finanțare care cuprinde următoarele tabele:

(i)

tabele care să specifice, pentru fiecare an, în conformitate cu articolele 60, 120 și 121, suma pachetului financiar total prevăzut pentru contribuția din fiecare fond, identificând sumele legate de rezerva pentru performanță;

(ii)

tabele care să specifice, pentru întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional respectiv și pentru fiecare axă prioritară, suma alocării financiare totale a contribuției din partea fiecărui fond, precum și suma aferentă cofinanțării naționale, care să identifice sumele legate de rezerva de performanță. Pentru axele prioritare care vizează mai multe categorii de regiuni, tabelele specifică suma alocării financiare totale din fonduri și cofinanțarea națională pentru fiecare categorie de regiuni.

Pentru axele prioritare care combină priorități de investiții din diferite obiective tematice, tabelul specifică suma alocării financiare totale din fiecare fond și cofinanțarea națională pentru fiecare dintre obiectivele tematice corespunzătoare.

Atunci când cofinanțarea națională este constituită din cofinanțări publice și private, tabelul prezintă defalcarea indicativă între componentele publice și private. Acesta prezintă, în scop informativ, participarea preconizată din partea BEI;

(e)

o listă a proiectelor principale a căror implementare este planificată în timpul perioadei de programare.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind nomenclatura menționată la primul paragraf litera (b) punctul (vi) si litera (c) punctul (v). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

(3)   Ținând seama de conținutul și obiectivele acesteia, un program operațional descrie, abordarea integrată a dezvoltării teritoriale, avându-se în vedere acordul de parteneriat și arătând modul în care respectivul program operațional contribuie la îndeplinirea obiectivelor sale și a rezultatelor preconizate ale sale, specificând, după caz, următoarele:

(a)

abordarea utilizării instrumentelor pentru dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității și principiile de identificare a zonelor în care acestea vor fi implementate;

(b)

suma orientativă aferentă sprijinului din partea FEDR pentru acțiuni integrate în favoarea dezvoltării urbane durabile, care urmează să fie implementate în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul privind FEADR și alocarea orientativă a sprijinului din partea FSE pentru acțiuni integrate;

(c)

abordarea față de utilizarea instrumentului ITI în alte cazuri decât cele care fac obiectul literei (b) și alocările financiare orientative aferente acestor cazuri, din fiecare axă prioritară;

(d)

acordurile pentru acțiuni interregionale și transnaționale din cadrul programelor operaționale, ai căror beneficiari se află în cel puțin un alt stat membru;

(e)

atunci când statele membre și regiunile participă la strategii macroregionale și la strategii aferente bazinelor maritime, în funcție de nevoile zonei vizate de program definite de statul membru în cauză, contribuția intervențiilor planificate în cadrul programului la aceste strategii.

(4)   În plus, în programul operațional se precizează următoarele:

(a)

după caz, identificarea faptului dacă răspunde sau nu nevoilor specifice din zonele geografice cele mai afectate de sărăcie sau nevoilor grupurilor țintă cele mai expuse riscului de discriminare sau excludere socială și prezentarea modului în care realizează acest lucru, în special în cazul comunităților marginalizate și al persoanelor cu handicap și, după caz, contribuția la abordarea integrată stabilită în acordul de parteneriat;

(b)

după caz, identificarea faptului dacă răspunde provocărilor demografice din regiuni sau nevoilor specifice ale zonelor care suferă de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, menționate la articolul 174 din TFUE, și prezentarea modului în care realizează acest lucru, precum și contribuția la abordarea integrată stabilită în acest sens în acordul de parteneriat.

(5)   Programul operațional identifică:

(a)

autoritatea de management, autoritatea de certificare, după caz, și autoritatea de audit;

(b)

organismul către care trebuie făcute plățile de către Comisie;

(c)

acțiunile întreprinse cu scopul de a implica partenerii corespunzători menționați la articolul 5 în elaborarea programului operațional și rolul acestor parteneri în implementarea, monitorizarea și evaluarea programului operațional.

(6)   Programul operațional stabilește și următoarele, avându-se în vedere conținutul acordului de parteneriat și ținând seama de cadrul instituțional și legal al statelor membre:

(a)

mecanisme pentru a asigura coordonarea dintre fonduri, FEADR, FEPAM și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale, precum și cu BEI ținând seama de dispozițiile aplicabile din CSC;

(b)

pentru fiecare condiționalitate ex ante stabilită în conformitate cu articolul 19 și cu anexa XI și aplicabilă programului operațional, o evaluare a faptului dacă condiționalitatea ex ante este îndeplinită la data depunerii acordului de parteneriat și a programului operațional, iar în cazurile în care condiționalitatea ex ante nu este îndeplinită, o descriere a acțiunilor prevăzute pentru îndeplinirea condiționalității ex ante în cauză, organismele responsabile și un calendar pentru îndeplinirea acestor acțiuni, în conformitate cu rezumatul prezentat împreună cu acordul de parteneriat;

(c)

un rezumat al sarcinii administrative pentru beneficiari și, dacă este cazul, acțiunile planificate, însoțit de un calendar orientativ, pentru reducerea sarcinii administrative.

(7)   Fiecare program operațional, cu excepția celor în care se desfășoară asistență tehnică în cadrul unui program operațional specific, sub rezerva evaluării justificate corespunzător de către statul membru a pertinenței acestora pentru conținutul și obiectivele programelor operaționale, include o descriere a, include o descriere a:

(a)

măsurilor specifice care trebuie să fie efectuate pentru a ține seama de cerințele privind protecția mediului, eficiența resurselor, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, rezistența în fața dezastrelor și prevenirea și gestionarea riscurilor în selectarea operațiunilor;

(b)

acțiunilor specifice de promovare a șanselor egale și de prevenire a formelor de discriminare bazată pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii, elaborării și implementarea programului operațional și, în special, în ceea ce privește accesul la finanțare, luând în considerare nevoile diferitelor grupuri-țintă expuse riscului de astfel de discriminări și, în special, cerințele pentru a garanta accesibilitatea pentru persoanele cu handicap;

(c)

contribuției programului operațional la promovarea egalității între bărbați și femei și, atunci când este cazul, a măsurilor menite să asigure integrarea perspectivei de gen la nivelul de program operațional și de operațiune.

Statele membre pot depune un aviz din partea organismelor naționale de promovare a egalității privind măsurile menționate la literele (b) și (c) de la primul paragraf odată cu propunerea pentru un program operațional în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă.

(8)   În cazul în care un stat membru pregătește cel mult un program operațional pentru fiecare fond, elementele programului operațional care intră sub incidența alineatului (2) primul paragraf litera (a), alineatului (3) literele (a), (c) și (d), alineatului (4) și a alineatului (6) pot fi introduse doar în cadrul dispozițiilor relevante din acordul de parteneriat.

(9)   Programul operațional este pregătit în conformitate cu un model. În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă un act de punere în aplicare de stabilire a respectivului model. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare, menționată la articolul 150 alineatul (2).

(10)   Comisia adoptă o decizie, prin intermediul actelor de punere în aplicare, prin care aprobă toate elementele programului operațional (inclusiv orice modificări viitoare) care intră sub incidența prezentului articol, cu excepția celor care intră sub incidența alineatului (2) primul paragraf litera (b) punctul (vi) si litera (c) punctul (v), a alineatelor (4) și (5), a alineatului (6) literele (a) și (c) și a alineatului (7), care rămân în responsabilitatea statelor membre.

(11)   Autoritatea de management notifică Comisiei orice decizie de modificare a unor elemente din programul operațional care nu sunt acoperite de decizia Comisiei menționată la alineatul (10) în termen de o lună de la respectiva decizie de modificare. În decizia de modificare se precizează data intrării sale în vigoare, care nu este anterioară datei adoptării.

Articolul 97

Dispoziții specifice pentru programarea sprijinului pentru instrumentele comune pentru garanții neplafonate și securitizări în contextul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă

În conformitate cu articolul 28, programele operaționale menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) includ numai elementele prevăzute la articolul 96 alineatul (2) primul paragraf litera (b) punctele (i), (ii) și (iv) și litera (d), articolul 96 alineatul (5) și articolul 96 alineatul (6) litera (b).

Articolul 98

Contribuții comune din partea fondurilor în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă

(1)   Fondurile pot oferi împreună contribuții pentru programele operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă.

(2)   FEDR și FSE pot finanța, în mod complementar și în limita a 10 % din finanțarea din partea Uniunii, pentru fiecare axă prioritară a unui program operațional, o parte dintr-o operațiune pentru care cheltuielile sunt eligibile pentru contribuția din partea celuilalt fond, pe baza normelor de eligibilitate aplicate în cazul fondului respectiv, cu condiția ca astfel de contribuții să fie necesare pentru implementarea satisfăcătoare a operațiunii și să fie direct legate de aceasta.

(3)   Alineatele (1) și (2) nu se aplică programelor operaționale din cadrul obiectivului privind cooperarea teritorială europeană.

Articolul 99

Gradul de acoperire geografică al programelor operaționale în contextul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă

Cu excepția cazului în care s-a convenit altfel între Comisie și statul membru, programele operaționale pentru FEDR și FSE sunt întocmite la nivelul geografic adecvat, de nivel cel puțin NUTS 2, în conformitate cu cadrul instituțional și juridic al statului membru.

Programele operaționale care beneficiază de contribuții din Fondului de coeziune sunt întocmite la nivel național.

CAPITOLUL II

Proiecte majore

Articolul 100

Conținut

FEDR și Fondul de coeziune pot să finanțeze, în cadrul unui program operațional sau al unor programe operaționale care au făcut obiectul unei decizii a Comisiei în temeiul articolului 96 alineatul (10) din prezentul regulament sau in temeiul articolului 8 alineatul (12) din regulamentul privind CTE, o operațiune care include un ansamblu de lucrări, activități sau servicii, destinate să îndeplinească prin ele însele o funcție indivizibilă cu caracter economic sau tehnic precis, care urmărește obiective clar identificate și al cărei cost total eligibil depășește 50 000 000 EUR și, în cazul operațiunilor care contribuie la obiectivul tematic prevăzut la articolul 9 primul paragraf punctul 7, al cărei cost total eligibil depășește 75 000 000 EUR (denumită în continuare „proiect major”). Instrumentele financiare nu sunt considerate a fi proiecte majore.

Articolul 101

Informații necesare în vederea aprobării unui proiect major

Înainte de aprobarea unui proiect major, autoritatea de management se asigură că sunt disponibile următoarele informații:

(a)

informații cu privire la organismul care va fi responsabil pentru implementarea proiectului major și capacitatea sa;

(b)

o descriere a investiției și locul de plasare a acesteia;

(c)

costul total și costul eligibil total, luând în considerare cerințele stabilite la articolul 61;

(d)

studiile de fezabilitate efectuate, inclusiv analiza opțiunilor și rezultatele;

(e)

o analiză a raportului cost-beneficii, inclusiv o analiză economică și financiară, și o evaluare a riscurilor;

(f)

o analiză a impactului asupra mediului, ținând seama de nevoile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora și de rezistența în fața dezastrelor;

(g)

o explicație cu privire la modul în care proiectul major este în concordanță cu axele prioritare relevante ale programului operațional sau ale programelor operaționale respective și contribuția preconizată a acestora la realizarea obiectivelor specifice prevăzute de aceste axe prioritare și contribuția preconizată la dezvoltarea socioeconomică;

(h)

planul de finanțare care să indice suma totală planificată a resurselor financiare și suma prevăzută pentru contribuția din partea fondurilor, a BEI, și toate celelalte surse de finanțare, împreună cu indicatorii fizici și financiari pentru monitorizarea evoluției, ținând seama de riscurile identificate;

(i)

un calendar de execuție a proiectului major și, în cazul în care se preconizează că perioada de implementare va fi mai mare decât perioada de programare, tranșele pentru care se cere o contribuție din partea fondurilor pe perioada de programare.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a metodologiei care trebuie utilizată, pe baza celor mai bune practici recunoscute, la efectuarea analizei costuri-beneficii prevăzută la primul paragraf litera (e). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).

La inițiativa unui stat membru, informațiile menționate la literele (a) - (i) de la primul paragraf pot fi evaluate de experți independenți care beneficiază de asistență tehnică din partea Comisiei sau, în acord cu Comisia, de alți experți independenți („evaluarea privind calitatea”). În alte cazuri, statul membru transmite Comisiei informațiile prevăzute la literele (a) - (i) de la primul paragraf de îndată ce acestea sunt disponibile.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a metodologiei care trebuie utilizată la efectuarea analizei calității unui proiect major.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a formatului pentru depunerea informațiilor prevăzute la literele (a) - (i) de la primul paragraf. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).

Articolul 102

Decizia privind un proiect major

(1)   În cazul în care un proiect major a fost evaluat pozitiv într-o analiză a calității de către experți independenți, pe baza evaluării lor a informațiilor menționate la articolul 101 primul paragraf, autoritatea de management poate continua cu selecția proiectului major în conformitate cu articolul 125 alineatul (3). Autoritatea de management notifică Comisiei proiectul major selecționat. Notificarea respectivă cuprinde următoarele elemente:

(a)

documentul menționat la articolul 125 alineatul (3) litera (c), care prevede:

(i)

organismul care urmează să fie responsabil de implementarea proiectului major;

(ii)

o descriere privind investiția și locul de plasare a investiției, calendarul și contribuția preconizată a proiectului major la realizarea obiectivelor specifice din cadrul axei sau axelor prioritare relevante;

(iii)

costul total și costul eligibil total, luând în considerare cerințele stabilite la articolul 61;

(iv)

planul de finanțare și indicatorii fizici și financiari pentru monitorizarea evoluției, ținând seama de riscurile identificate;

(b)

analiza calității efectuată de experți independenți, cuprinzând indicații clare privind fezabilitatea și viabilitatea economică a proiectului major.

Contribuția financiară la proiectul major selecționat de statul membru este considerată ca fiind aprobată de către Comisie în lipsa unei decizii, prin intermediul unui act de implementare, de refuzare a contribuției financiare în termen de trei luni de la data notificării menționate în primul paragraf. Comisia refuză contribuția financiară numai pe motiv că a constatat o deficiență semnificativă la nivelul analizei independente a calității.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește formatul în care trebuie transmisă notificarea menționată în primul paragraf. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

(2)   În alte cazuri decât cele menționate la alineatul (1) al acestui articol, Comisia evaluează proiectul major pe baza informațiilor menționate la articolul 101 pentru a stabili dacă contribuția financiară solicitată pentru proiectul major selecționat de către autoritatea de management în conformitate cu articolul 125 alineatul (3) este justificată. Comisia adoptă o decizie privind aprobarea contribuției financiare pentru proiectul major selecționat, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cel târziu în termen de trei luni de la data transmiterii informațiilor menționate la articolul 101.

(3)   Aprobarea de către Comisie în temeiul alineatului (1) al doilea paragraf și al alineatului (2) este condiționată de încheierea primului contract de lucrări sau, în cazul unor operațiuni implementate în cadrul unor structuri de PPP, de semnarea acordului de PPP între organismul public și organismul privat în termen de trei ani de la data aprobării. La cererea motivată în mod corespunzător a statului membru, în special în cazul întârzierilor cauzate de proceduri administrative și juridice legate de implementarea proiectelor majore, formulată în perioada de trei ani, Comisia poate adopta o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cu privire la prelungirea perioadei cu maximum doi ani.

(4)   În cazul în care Comisia nu aprobă contribuția financiară pentru proiectul major selecționat, aceasta își prezintă motivele refuzului în decizia sa.

(5)   Proiectele majore notificate Comisiei în temeiul alineatului (1) sau prezentate spre aprobare în temeiul alineatului (2) sunt cuprinse în lista proiectelor majore dintr-un program operațional.

(6)   Cheltuielile legate de un proiect major pot fi incluse într-o cerere de plată după notificarea menționată la alineatul (1) sau după prezentarea spre aprobare menționată la alineatul (2). Atunci când Comisia nu aprobă un proiect major selecționat de autoritatea de management, declarația de cheltuieli în urma adoptării deciziei Comisiei este rectificată în consecință.

Articolul 103

Decizia cu privire la un proiect major care face obiectul unei implementări etapizate

(1)   Prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) al treilea paragraf și de la articolul 102 alineatele (1) și (2), procedurile prevăzute la alineatele (2), (3) și (4) ale prezentului articol se aplică unei operațiuni care îndeplinește următoarele condiții:

(a)

operațiunea constă într-o a doua etapă sau o etapă ulterioară a unui proiect major din cadrul perioadei de programare anterioare pentru care etapa sau etapele anterioare au fost aprobate de Comisie până la 31 decembrie 2015, cel târziu, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006; sau, în cazul statelor membre care au aderat la Uniune după 1 ianuarie 2013, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2016;

(b)

suma costurilor eligibile totale ale tuturor etapelor proiectului major depășește nivelurile respective prevăzute la articolul 100;

(c)

cererea privind proiectul major și evaluarea de către Comisie în cadrul perioadei de programare anterioare a vizat toate etapele planificate;

(d)

nu există modificări substanțiale ale informațiilor menționate la articolul 101 primul paragraf al prezentului regulament pentru proiectul major, comparativ cu informațiile furnizate pentru cererea privind proiectul major prezentată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, în special în ceea ce privește cheltuielile eligibile totale;

(e)

etapa proiectului major care urmează să fie implementată în cadrul perioadei de programare anterioare este sau va fi pregătită pentru a fi utilizată în scopul avut în vedere al acesteia, astfel cum se specifică în decizia Comisiei, până la termenul de prezentare a documentelor de închidere pentru programul sau programele operaționale relevante.

(2)   Autoritatea de management poate proceda la selectarea proiectului major în conformitate cu articolul 125 alineatul (3) și poate prezenta notificarea care conține toate elementele prevăzute la articolul 102 alineatul (1) primul paragraf litera (a) împreună cu confirmarea sa că a fost îndeplinită condiția prevăzută la alineatul (1) litera (d) din prezentul articol. Nu este necesară o analiză a calității efectuată de experți independenți.

(3)   Contribuția financiară la proiectul major selecționat de autoritatea de management este considerată ca fiind aprobată de către Comisie în lipsa unei decizii, prin intermediul unui act de punere în aplicare, de refuzare a contribuției financiare pentru proiectul major în termen de trei luni de la data notificării menționate la alineatul (2). Comisia refuză contribuția financiară numai în cazul în care au avut loc modificări substanțiale ale informațiilor menționate la alineatul (1) litera (d) sau dacă proiectul major nu este conform cu axa prioritară relevantă a programului sau a programelor operaționale vizate.

(4)   Articolul 102 alineatele (3) - (6) se aplică deciziilor care privesc un proiect major care face obiectul unei implementări etapizate.

CAPITOLUL III

Planul de acțiune comun

Articolul 104

Domeniul de aplicare

(1)   Un plan de acțiune comun este o operațiune a cărei amploare este definită și care este gestionată în funcție de realizările și rezultatele pe care trebuie sa le obțină. Acesta conține un proiect sau un grup de proiecte care nu constau în furnizarea de infrastructură sub responsabilitatea beneficiarului, ca parte a programului sau programelor operaționale. Realizările și rezultatele unui plan de acțiune comun se stabilesc de comun acord între statul membru și Comisie și contribuie la obiectivele specifice ale programelor operaționale și alcătuiesc baza contribuției din partea fondurilor. Rezultatele se referă la efectele directe ale planului de acțiune comun. Beneficiarul unui plan de acțiune comun este un organism de drept public. Planurile de acțiune comune nu sunt considerate a fi proiecte majore.

(2)   Cheltuielile publice alocate unui plan de acțiune comun sunt de cel puțin 10 000 000 EUR sau 20 % din contribuția publică a programului sau programelor operaționale, în funcție de care dintre aceste sume este mai mică. Pentru a lansa un proiect-pilot, cheltuielile publice minime alocate unui plan de acțiune comun pentru fiecare program operațional pot fi reduse la 5 000 000 EUR.

(3)   Primul paragraf nu se aplică operațiunilor sprijinite în cadrul YEI.

Articolul 105

Pregătirea planurilor de acțiune comune

(1)   Statul membru, autoritatea de management sau orice organism desemnat de drept public poate depune o propunere de plan de acțiune comun, în același timp cu, sau ulterior depunerii programelor operaționale în cauză. Propunerea respectivă conține toate informațiile menționate la articolul 106.

(2)   Un plan de acțiune comun acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2023. Realizările și rezultatele unui plan de acțiune comun determină rambursarea doar în cazul în care sunt obținute după data deciziei de aprobare a planului de acțiune comun menționat la articolul 107 și înainte de sfârșitul perioadei stabilite de implementare definite in decizia respectiva.

Articolul 106

Conținutul planurilor de acțiune comune

Un plan de acțiune comun cuprinde:

1.

o analiză a necesităților de dezvoltare și a obiectivelor care îl justifică, ținând cont de obiectivele programelor operaționale și, după caz, de recomandările relevante specifice țării și de orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii, în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și de recomandările relevante ale Consiliului de care statele membre trebuie să țină seama în politicile lor de ocupare a forței de muncă în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE;

2.

cadrul care descrie relația dintre obiectivele generale și specifice din planul de acțiune comun, obiectivele de etapă și țintele privind realizările și rezultatele, precum și proiectele sau tipurile de proiecte avute în vedere;

3.

indicatorii comuni și specifici utilizați pentru a monitoriza realizările și rezultatele, dacă este cazul, pe axe prioritare;

4.

informații privind acoperirea geografică și grupurile țintă ale acestuia;

5.

perioada preconizată de implementare a acestuia;

6.

o analiză a efectelor acestuia asupra promovării egalității între bărbați și femei și a prevenirii discriminării;

7.

o analiză a efectelor acestuia asupra promovării dezvoltării durabile, după caz;

8.

dispozițiile de implementare a acestuia, inclusiv următoarele:

(a)

denumirea beneficiarului responsabil cu implementarea planului de acțiune comun, oferindu-se garanții privind competența acestuia în domeniul în cauză, precum și privind capacitatea sa administrativă și de gestionare financiară;

(b)

modalitățile privind coordonarea planului de acțiune comun, în conformitate cu articolul 108;

(c)

modalitățile de monitorizare și de evaluare a planului de acțiune comun, inclusiv modalitățile de asigurare a calității, a colectării și stocării datelor privind atingerea obiectivelor de etapă și obținerea realizărilor și rezultatelor;

(d)

măsurile care asigură difuzarea informațiilor și comunicarea în legătură cu planul de acțiune comun și cu fondurile;

9.

dispozițiile financiare ale acestuia, inclusiv următoarele:

(a)

costurile aferente atingerii obiectivelor de etapă și obținerii realizărilor și rezultatelor menționate la alineatul (2), pe baza metodelor prevăzute la articolul 67 alineatul (5) din prezentul regulament și la articolul 14 din Regulamentul privind FSE;

(b)

un calendar estimativ al plăților către beneficiar legate de obiectivele de etapă și de ținte;

(c)

planul de finanțare, pe program operațional și axe prioritare, inclusiv suma totală eligibilă și suma obținută din cheltuielile publice.

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a formatului pentru modelul planului de acțiune comun. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).

Articolul 107

Decizia privind planul de acțiune comun

(1)   Comisia evaluează planul de acțiune comun pe baza informațiilor menționate la articolul 106 pentru a determina dacă se justifică contribuția din partea fondurilor.

În cazul în care Comisia, în termen de două luni de la prezentarea unei propuneri de plan de acțiune comun, consideră că acesta nu îndeplinește cerințele de evaluare menționate la articolul 104, aceasta prezintă observații statului membru. Statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare solicitate și, dacă este cazul, revizuiește în consecință planul de acțiune comun.

(2)   Cu condiția ca toate observațiile să fi fost luate în considerare în mod corespunzător, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, de aprobare a planului de acțiune comun cel târziu la patru luni de la prezentarea acestuia de către statul membru, dar nu înainte de adoptarea programelor operaționale în cauză.

(3)   Decizia menționată la alineatul (2) menționează beneficiarul și obiectivele generale și specifice ale planului de acțiune comun, obiectivele de etapă și țintele privind realizările și rezultatele, costurile realizării respectivelor obiective de etapă și ținte privind realizările și rezultatele, precum și planul de finanțare pe program operațional și axe prioritare, inclusiv suma totală eligibilă și cuantumul cheltuielilor publice, perioada de implementare a planului de acțiune comun și, după caz, acoperirea geografică și grupurile țintă ale planului de acțiune comun.

(4)   În cazul în care Comisia refuză, prin intermediul unui act de punere în aplicare, să permită alocarea de contribuții din fonduri pentru un plan de acțiune comun, aceasta comunică motivele refuzului statului membru în termenul prevăzut la alineatul (2).

Articolul 108

Comitetul director și modificarea planului de acțiune comun

(1)   Statul membru sau autoritatea de management instituie un comitet director al planului de acțiune comun, distinct față de comitetul de monitorizare a programelor operaționale corespunzătoare. Comitetul director se întrunește de cel puțin două ori pe an și se subordonează autorității de management. Autoritatea de management informează comitetul de monitorizare corespunzător cu privire la rezultatele activității efectuate de comitetul director și la progresele realizate în ceea ce privește implementarea planului de acțiune comun în conformitate cu articolul 110 alineatul (1) litera (e) și cu articolul 125 alineatul (2) litera (a).

Compoziția comitetului director este stabilită de statul membru, de comun acord cu autoritatea de management corespunzătoare, respectându-se principiul parteneriatului.

Comisia poate participa la lucrările comitetului director, cu titlu consultativ.

(2)   Comitetul director îndeplinește următoarele activități:

(a)

analizează progresele înregistrate către realizarea obiectivelor de etapă, obținerea realizărilor și rezultatelor prevăzute în planul de acțiune comun;

(b)

analizează și aprobă orice propunere de modificare a planului de acțiune comun pentru a lua în considerare orice chestiuni care afectează evoluția acestuia.

(3)   Cererile de modificare a planurilor de acțiune comune prezentate de către un stat membru Comisiei sunt motivate în mod corespunzător. Comisia evaluează dacă cererea de modificare este justificată, ținând seama de informațiile furnizate de statul membru. Comisia poate face observații și statul membru furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare. Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cu privire la o cerere de modificare în termen de cel mult trei luni de la prezentarea oficială a cererii de către statul membru, cu condiția ca orice observații făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător. În cazul în care este aprobată, modificarea intră în vigoare de la data la care a fost luată decizia, cu excepția cazului în care se prevede altfel în decizie.

Articolul 109

Gestiunea financiară și controlul planului de acțiune comun

(1)   Plățile către beneficiarul unui plan de acțiune comun sunt tratate ca sume forfetare sau ca baremuri standard de costuri unitare. Pragul stabilit pentru sumele forfetare la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf litera (c) nu se aplică.

(2)   Gestiunea financiară, controlul și auditul planului de acțiune comun au drept scop exclusiv de a verifica îndeplinirea condițiilor de plată definite în decizia de aprobare a planului de acțiune comun.

(3)   Beneficiarul unui plan de acțiune comun și organismele care acționează sub răspunderea acestuia pot aplica propriile practici contabile în cazul costurilor operațiunilor de implementare. Respectivele practici contabile și costurile suportate efectiv de beneficiar nu fac obiectul auditului de către autoritatea de audit sau de către Comisie.

TITLUL III

MONITORIZAREA, EVALUAREA, INFORMAREA ȘI COMUNICAREA

CAPITOLUL I

Monitorizare și evaluare

Articolul 110

Funcțiile comitetului de monitorizare

(1)   Comitetul de monitorizare examinează în special:

(a)

orice probleme care afectează evoluția programului operațional;

(b)

progresele înregistrate în implementarea planului de evaluare și în transpunerea în practică a constatărilor evaluărilor;

(c)

implementarea strategiei de comunicare;

(d)

implementarea proiectelor majore;

(e)

implementarea unor planuri de acțiune comune;

(f)

acțiunile de promovare a egalității de șanse între femei și bărbați, a șanselor egale și a nediscriminării, inclusiv a accesibilității pentru persoanele cu handicap;

(g)

acțiunile menite să promoveze dezvoltarea durabilă;

(h)

în cazul în care condiționalitățile ex ante aplicabile nu sunt îndeplinite la data depunerii acordului de parteneriat și a programului operațional, progresele realizate în vederea îndeplinirii condiționalităților ex ante aplicabile;

(i)

instrumentele financiare.

(2)   Prin derogare de la articolul 49 alineatul (3), comitetul de monitorizare examinează și aprobă:

(a)

metodologia și criteriile folosite pentru selecția operațiunilor;

(b)

rapoartele de implementare anuale și finale;

(c)

planul de evaluare pentru programul operațional și orice modificare a planului, inclusiv dacă oricare dintre acestea face parte dintr-un plan comun de evaluare în temeiul articolului 114 alineatul (1);

(d)

strategia de comunicare a programului operațional și orice modificare a strategiei;

(e)

orice propunere înaintată de autoritatea de management pentru orice fel de modificare a programului operațional.

Articolul 111

Rapoarte de implementare pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă

(1)   Până la 31 mai 2016 și până la aceeași dată din fiecare an ulterior, inclusiv în 2023, statul membru prezintă Comisiei un raport anual de implementare în conformitate cu articolul 50 alineatul (1). Raportul prezentat în 2016 se referă la anii financiari 2014 și 2015, precum și la intervalul de timp cuprins între data de validare a eligibilității cheltuielilor și 31 decembrie 2013.

(2)   Pentru rapoartele depuse în 2017 și 2019, termenul menționat la alineatul (1) se stabilește la 30 iunie.

(3)   Rapoartele anuale de implementare prezintă informații privind:

(a)

implementarea programului operațional în conformitate cu articolul 44 alineatul (2);

(b)

progresele înregistrate în pregătirea și implementarea proiectelor majore și a planurilor de acțiune comune.

(4)   Rapoartele anuale de implementare prezentate în 2017 și 2019 stabilesc și evaluează informațiile solicitate în temeiul articolului 50 alineatele (4) și respectiv (5), informațiile menționate la alineatul (3) din prezentul articol, precum și următoarele informații:

(a)

progresele înregistrate în implementarea planului de evaluare și a măsurilor luate ca urmare a constatărilor evaluărilor;

(b)

rezultatele măsurilor de informare și de publicitate ale fondurilor, efectuate în temeiul strategiei de comunicare;

(c)

implicarea partenerilor în implementarea, monitorizarea și evaluarea programului operațional.

Rapoartele anuale de implementare emise în 2017 și 2019 pot, în funcție de conținutul și obiectivele programelor operaționale, să stabilească informații și să evalueze următoarele:

(a)

progresele înregistrate în implementarea abordării integrate a dezvoltării teritoriale, inclusiv a dezvoltării regiunilor care se confruntă cu dificultăți demografice și cu handicapuri naturale sau permanente, a dezvoltării urbane durabile și a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității în cadrul programului operațional;

(b)

progresele realizate în ceea ce privește implementarea acțiunilor menite să consolideze capacitatea autorităților statelor membre și a beneficiarilor de a administra și a utiliza fondurile;

(c)

progresele înregistrate în implementarea unor eventuale acțiuni transnaționale și interregionale;

(d)

după caz, contribuția strategiilor macroregionale și de bazin maritim;

(e)

acțiunile specifice luate pentru a promova egalitatea între bărbați și femei și pentru a preveni discriminarea, în special accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și măsurile implementate pentru a asigura integrarea dimensiunii de gen în programul operațional și în operațiuni;

(f)

acțiunile efectuate în vederea promovării dezvoltării durabile în conformitate cu articolul 8;

(g)

progresele realizate în implementarea acțiunilor din domeniul inovării sociale, după caz;

(h)

progresele realizate în implementarea unor măsuri care să răspundă nevoilor specifice din zonele geografice cele mai afectate de sărăcie sau ale grupurilor țintă expuse cel mai mult riscului de discriminare sau excludere socială, în special în ceea ce privește comunitățile marginalizate, persoanele cu handicap, șomerii de lungă durată și tinerii care nu au un loc de muncă, inclusiv, dacă este cazul, resursele financiare utilizate.

Prin derogare de la primul și de la al doilea paragraf, și în vederea asigurării unei consecvențe între acordul de parteneriat și raportul de progres, statele membre care au cel mult un program operațional pentru fiecare fond pot include informațiile referitoare la condițiile ex-ante menționate la articolul 50 alineatul (3), informațiile cerute la articolul 50 alineatul (4) și informațiile menționate la literele (a), (b), (c) și (h) din al doilea paragraf al prezentului alineat în raportul de progres în locul rapoartelor anuale de implementare prezentate în 2017 și 2019 și, respectiv, al raportului final de implementare, fără a aduce atingere articolului 110 alineatul (2) litera (b).

(5)   În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor pentru rapoartele anuale și finale de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).

Articolul 112

Transmiterea datelor financiare

(1)   Până la 31 ianuarie, 31 iulie și respectiv 31 octombrie, statul membru transmite în format electronic către Comisie, în scopul monitorizării, pentru fiecare program operațional și pe axe prioritare:

(a)

costurile publice eligibile și totale ale operațiunilor și numărul operațiunilor selectate să beneficieze de contribuții;

(b)

cheltuielile totale eligibile declarate de beneficiari către autoritatea de management.

(2)   În plus, transmiterea efectuată până la 31 ianuarie conține datele menționate anterior, defalcate pe categorii de intervenție. Această transmitere se consideră a îndeplini cerința de prezentare a datelor financiare prevăzută la articolul 50 alineatul (2).

(3)   O estimare a sumei pentru care statele membre preconizează să depună cererile de plată pentru exercițiul financiar în curs și pentru cel următor însoțește transmiterea rapoartelor care trebuie prezentate până la 31 ianuarie și respectiv 31 iulie.

(4)   Data limită pentru datele transmise în temeiul prezentului articol este sfârșitul lunii anterioare lunii de depunere.

(5)   În vederea asigurării condițiilor uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului de utilizat pentru prezentarea către Comisie a datelor financiare în vederea monitorizării. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

Articolul 113

Raportul privind coeziunea

Raportul Comisiei menționat la articolul 175 din TFUE cuprinde:

(a)

o evidență a progreselor realizate privind coeziunea economică, socială și teritorială, inclusiv situația și evoluția socio-economică a regiunilor, precum și integrarea priorităților Uniunii;

(b)

un bilanț al rolului fondurilor, al finanțării BEI și al altor instrumente financiare, precum și efectul celorlalte politici al Uniunii și politici naționale asupra progreselor înregistrate;

(c)

după caz, o mențiune a viitoarelor măsuri și politici de la nivelul Uniunii necesare pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și pentru realizarea priorităților Uniunii.

Articolul 114

Evaluarea

(1)   Autoritatea de management sau statele membre întocmesc un plan de evaluare pentru unul sau mai multe programe operaționale. Planul de evaluare este prezentat comitetului de monitorizare în termen de cel mult un an de la adoptarea programului operațional.

(2)   Până la 31 decembrie 2022, autoritățile de management prezintă Comisiei, pentru fiecare program operațional, un raport care sintetizează constatările evaluărilor efectuate în timpul perioadei de programare și principalele realizări și rezultate ale programului operațional, incluzând observații privind informațiile raportate.

(3)   Comisia efectuează evaluări ex post, în strânsă colaborare cu statele membre și autoritățile de management.

(4)   Alineatele (1) și (2) din prezentul articol nu se aplică programelor dedicate menționate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b).

CAPITOLUL II

Informare și comunicare

Articolul 115

Informare și comunicare

(1)   Statele membre și autoritățile de management sunt responsabile pentru:

(a)

elaborarea strategiilor de comunicare;

(b)

asigurarea înființării unui site internet unic sau a unui portal unic de internet care oferă informații și acces la toate programele operaționale din statul membru respectiv, inclusiv informații privind calendarele de implementare a programelor și orice procese conexe de consultare a publicului;

(c)

informarea potențialilor beneficiari despre oportunități de finanțare în cadrul programelor operaționale;

(d)

informarea cetățenilor Uniunii cu privire la rolul și realizările politicii de coeziune și al fondurilor prin acțiuni de informare și comunicare cu privire la rezultatele și impactul acordurilor de parteneriat, ale programelor operaționale și ale operațiunilor.

(2)   În vederea asigurării transparenței privind sprijinul acordat de către fonduri, statele membre sau autoritățile de management mențin o listă de operațiuni, defalcată pe programe operaționale și pe fonduri, sub formă de foaie de calcul cu date, care permite sortarea, căutarea, extragerea, compararea și publicarea cu ușurință a datelor pe internet, de exemplu în format CSV sau XML. Lista de operațiuni este accesibilă prin intermediul site-ului internet unic sau al portalului de internet unic și include o enumerare și o scurtă descriere a tuturor programelor operaționale din statul membru respectiv.

Pentru a încuraja utilizarea ulterioară a listei de operațiuni de către sectorul privat, societatea civilă sau administrația publică națională, site-ul poate indica in mod clar normele de autorizare aplicabile în temeiul cărora se publică datele.

Lista de operațiuni este actualizată cel puțin o dată la șase luni.

Informațiile minime care trebuie menționate în lista de operațiuni sunt prevăzute în anexa XII.

(3)   Normele detaliate privind măsurile de informare și comunicare adresate publicului și privind măsurile de informare adresate solicitanților și beneficiarilor sunt stabilite în anexa XII.

(4)   În vederea stabilirii unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare și comunicare referitoare la operațiune și instrucțiunile pentru crearea logo-ului și definirea culorilor standard. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

Articolul 116

Strategia de comunicare

(1)   Statul membru sau autoritățile de management întocmesc câte o strategie de comunicare pentru fiecare program operațional. O strategie comună de comunicare poate fi întocmită pentru mai multe programe operaționale. Strategia de comunicare ține seama de amploarea programului (programelor) operațional(e) vizat (e), în conformitate cu principiul proporționalității.

Strategia de comunicare cuprinde elementele prevăzute în anexa XII.

(2)   Strategia de comunicare este înaintată comitetului de monitorizare spre aprobare în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) litera (d) cel târziu la șase luni de la adoptarea programului (programelor) operațional(e) vizat(e).

În cazul în care aceeași strategie de comunicare se întocmește pentru mai multe programe operaționale și vizează mai multe comitete de monitorizare, statul membru în cauză poate desemna un singur comitet de monitorizare care să răspundă, în consultare cu alte comitete de monitorizare relevante, de aprobarea strategiei comune de comunicare și de aprobarea eventualelor modificări ale acelei strategii.

Atunci când este necesar, statul membru sau autoritățile de management pot modifica strategia de comunicare pe parcursul perioadei de programare. Autoritatea de management înaintează strategia de comunicare modificată comitetului de monitorizare spre aprobare, în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) litera (d).

(3)   Prin derogare de la alineatul (2) al treilea paragraf, autoritatea de management informează, în conformitate cu articolul 100 alineatul (1) litera (c), comitetul (comitetele) de monitorizare responsabil(e) cel puțin o dată pe an cu privire la progresele înregistrate în implementarea strategiei de comunicare menționată la articolul 110 alineatul (1) litera (c) și la analiza pe care a efectuat-o privind rezultatele, precum și cu privire la activitățile de informare și comunicare planificate, care urmează să se desfășoare în anul următor. Dacă consideră necesar, comitetul de monitorizare emite un aviz cu privire la activitățile planificate pentru anul următor.

Articolul 117

Responsabilii cu informarea și comunicarea, precum și rețelele acestora

(1)   Fiecare stat membru desemnează un responsabil cu informarea și comunicarea pentru a coordona acțiunile de informare și comunicare legate de unul sau mai multe fonduri, inclusiv de programele pertinente din cadrul obiectivului de cooperare teritoriala europeana, și informează Comisia în consecință.

(2)   Responsabilul cu informarea și comunicarea răspunde de coordonarea rețelei naționale formate din reprezentanți cu comunicarea din partea fondurilor, în cazul în care există o astfel de rețea, de crearea și întreținerea site-ului internet sau portalului de internet menționat în anexa XII și de prezentarea unei priviri de ansamblu asupra măsurilor de comunicare întreprinse la nivel de stat membru.

(3)   Fiecare autoritate de management desemnează o persoană responsabilă cu informarea și comunicarea la nivelul programului operațional și informează Comisia în acest sens. În cazul în care acest lucru este oportun, poate fi desemnată aceeași persoană pentru mai multe programe operaționale.

(4)   Comisia instituie rețele la nivelul Uniunii formate din membri desemnați de statele membre pentru a garanta schimbul de informații privind rezultatele obținute în urma implementării strategiilor de comunicare, schimbul de experiență cu privire la implementarea măsurilor de informare și de comunicare și schimbul de bune practici.

TITLUL IV

ASISTENȚA TEHNICĂ

Articolul 118

Asistență tehnică la inițiativa Comisiei

Fondurile, ținând cont de deducerile realizate în conformitate cu articolul 891 alineatul (3), pot sprijini asistența tehnică în limitele unui plafon de 0,35 % din alocarea lor anuală respectivă.

Articolul 119

Asistența tehnică a statelor membre

(1)   Valoarea fondurilor alocate pentru asistența tehnică se limitează la 4 % din cuantumul total al fondurilor alocate pentru programele operaționale dintr-un stat membru pentru fiecare categorie de regiune, dacă este cazul, din cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă.

Alocarea specifică pentru YEI poate fi luată în considerare de către statele membre în calculul limitei sumei totale a fondurilor alocate pentru asistență tehnică în fiecare stat membru.

(2)   Fiecare dintre fonduri poate finanța operațiuni de asistență tehnică eligibile în temeiul oricăruia dintre celelalte fonduri. Fără a aduce atingere alineatului (1), alocarea pentru asistență tehnică din partea unui fond nu depășește 10 % din suma totală alocată din acest fond pentru programele operaționale dintr-un stat membru, pentru fiecare categorie de regiune, dacă este cazul, din cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă.

(3)   Prin derogare de la articolul 70 alineatele (1) și (2), operațiunile de asistență tehnică pot fi implementate în afara zonei vizate de program, însă pe teritoriul Uniunii, cu condiția ca operațiunile respective să fie destinate programului operațional sau, în cazul unui program operațional de asistență tehnică, să fie destinate celorlalte programe vizate.

(4)   În cazul în care alocările din fondurile structurale menționate la alineatul (1) sunt utilizate pentru sprijinirea operațiunilor de asistență tehnică legate de mai multe categorii de regiuni, cheltuielile legate de operațiuni pot fi implementate în cadrul unei axe prioritare, combinând diferite categorii de regiuni, și atribuite proporțional, ținându-se seama de alocările pentru fiecare categorie de regiuni ca parte din alocările totale în folosul statului membru în cauză.

(5)   Prin derogare de la alineatul (1), atunci când suma totală a fondurilor alocate unui stat membru în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă este nu depășește 1 000 000 000 EUR, suma alocată asistenței tehnice poate crește până la 6 % din suma totală respectivă sau 50 000 000 EUR, în funcție de care dintre aceste sume este mai mică.

(6)   Asistența tehnică ia forma unei axe prioritare de tip monofond, în cadrul unui program operațional sau al unui program operațional specific ori ambele.

TITLUL V

CONTRIBUȚIA FINANCIARĂ DIN PARTEA FONDURILOR

Articolul 120

Determinarea ratelor de cofinanțare

(1)   Decizia Comisiei de adoptare a unui program operațional stabilește rata de cofinanțare și cuantumul maxim al contribuției din partea fondurilor pentru fiecare axă prioritară. În cazul în care o axă prioritară se referă la mai multe categorii de regiuni sau la mai multe fonduri, decizia Comisiei stabilește, dacă este cazul, rata de cofinanțare în funcție de categoria de regiuni și de fond.

(2)   Pentru fiecare axă prioritară, decizia Comisiei stabilește dacă rata de cofinanțare pentru axa prioritară se va aplica la:

(a)

cheltuielile eligibile totale, inclusiv cheltuielile publice și private; sau

(b)

cheltuielile publice eligibile.

(3)   Rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare și, unde este cazul, în funcție de categoria regiunii și a fondului a programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă nu este mai mare de:

(a)

85 % pentru Fondul de coeziune;

(b)

85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre în care PIB-ul mediu pe cap de locuitor în perioada 2007 - 2009 a fost sub 85 % din PIB-ul mediu în UE-27 din aceeași perioadă și pentru regiunile ultraperiferice, inclusiv alocările suplimentare pentru regiunile ultraperiferice în conformitate cu articolul 92 alineatul (1) litera (e) și articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind CTE;

(c)

80 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre, altele decât cele menționate la litera (b) și pentru toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor folosit ca criteriu de eligibilitate în perioada de programare 2007 - 2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25, dar al căror PIB pe cap de locuitor depășește 75 % din PIB-ul mediu al UE-27, precum și pentru regiunile definite la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1083/2006 care beneficiază de sprijin tranzitoriu pentru perioada de programare 2007 - 2013;

(d)

60 % pentru regiunile de tranziție, altele decât cele menționate la litera (c);

(e)

50 % pentru regiunile mai dezvoltate, altele decât cele menționate la litera (c).

Pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2014 și 30 iunie 2017, rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare pentru toate programele operaționale desfășurate în Cipru nu depășește 85 %.

Comisia realizează o evaluare pentru a analiza dacă menținerea ratei de cofinanțare menționată la al doilea paragraf se justifică și după 30 iunie 2017 și, dacă este cazul, prezintă o propunere legislativă înainte de 30 iunie 2016.

Rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare a programelor operaționale în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană nu depășește 85 %.

Rata maximă de cofinanțare de la primul paragraf literele (b), (c), (d) și (e) se majorează pentru fiecare axă prioritară de implementare a YEI și în cazurile în care o axă prioritară este dedicată inovării sociale sau cooperării transnaționale sau unei combinații a acestora. Majorarea respectiva se determină conform normelor specifice fondului.

(4)   Rata de cofinanțare a alocării suplimentare în conformitate cu articolul 92 alineatul (1) litera (e) nu depășește 50 % pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite în Protocolul nr. 6 la Actul de Aderare din 1994.

(5)   Rata maximă de cofinanțare în temeiul alineatului (3) la nivelul unei axe prioritare se majorează cu zece puncte procentuale, în cazul în care o axă prioritară în ansamblu este implementată prin intermediul instrumentelor financiare sau prin dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.

(6)   Contribuția din fonduri pentru fiecare axă prioritară nu poate fi mai mică de 20 % din cheltuielile publice eligibile.

(7)   O axă prioritară separată, cu o rată de cofinanțare de până la 100 %, poate fi stabilită în cadrul unui program operațional pentru operațiunile efectuate prin intermediul instrumentelor financiare înființate la nivelul Uniunii și gestionate, în mod direct sau indirect, de către Comisie. În cazul în care o axă prioritară separată este stabilită pentru acest scop, contribuția financiară în cadrul acestei axe nu poate fi executată prin niciun alt mijloc.

Articolul 121

Ajustarea ratelor de cofinanțare

Rata de cofinanțare din fonduri pentru o axă prioritară poate fi ajustată pentru a se ține seama de:

1.

importanța axei prioritare pentru strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, având în vedere anumite lacune care trebuie abordate;

2.

protecția și ameliorarea mediului, în special prin aplicarea principiului precauției, principiului măsurilor preventive și a principiului „poluatorul plătește”;

3.

rata de mobilizare a fondurilor private;

4.

gradul de acoperire a suprafețelor cu deficiențe naturale sau demografice grave și permanente, deficiențele fiind definite după cum urmează:

(a)

statele membre insulare eligibile pentru Fondul de coeziune și celelalte insule, cu excepția celor în care se situează capitala unui stat membru sau care au o legătură permanentă cu continentul;

(b)

zonele de munte astfel cum sunt definite prin legislația internă a statului membru;

(c)

zonele cu densitate slabă (de exemplu, cu mai puțin de 50 de locuitori pe km2) și foarte slabă (mai puțin de 8 de locuitori pe km2) a populației;

(d)

includerea regiunilor ultraperiferice, astfel cum sunt definite la articolul 349 din TFUE.

PARTEA A PATRA

DISPOZIȚII GENERALE APLICABILE FONDURILOR ȘI FEPAM

TITLUL I

GESTIUNE ȘI CONTROL

CAPITOLUL I

Sistemele de gestiune și control

Articolul 122

Responsabilitățile statelor membre

(1)   Statele membre se asigură că sistemele de gestiune și control ale programelor operaționale sunt stabilite în conformitate cu articolele 72, 73 și 74.

(2)   Statele membre au obligația de a preveni, detecta și corecta neregulile și recuperează sumele plătite necuvenit, împreună cu dobânzile eventuale de întârziere. Acestea informează Comisia de neregulile care depășesc 10 000 EUR în contribuții din fonduri și o mențin informată cu privire la evoluția semnificativă a procedurilor administrative și juridice.

Statele membre nu informează Comisia de neregulile care privesc următoarele cazuri:

(a)

cazurile în care neregulile consistă numai în neexecutarea, în totalitate sau parțial, a unei operațiuni care face parte din cofinanțarea programului operațional și care se datorează falimentului beneficiarului;

(b)

cazurile aduse în atenția autorității de management sau a autorității de certificare de către beneficiar în mod voluntar și înainte de constatarea efectuată de oricare dintre aceste autorități, indiferent dacă a avut loc înainte sau după plata contribuției publice;

(c)

cazurile care sunt depistate și corectate de autoritatea de management sau de autoritatea de certificare anterior includerii cheltuielilor în cauză într-o declarație de cheltuieli transmisă Comisiei.

În toate celelalte cazuri, în special în cele care preced un faliment sau în cazurile de suspiciuni de fraudă, neregulile detectate și măsurile de prevenire și de corecție aferente sunt raportate Comisiei.

În cazul în care sumele plătite în mod necuvenit unui beneficiar nu pot fi recuperate din cauza greșelii sau neglijenței unui stat membru, respectivul stat membru este responsabil de rambursarea sumelor în cauză către bugetul Uniunii. Statele membre pot decide să nu recupereze o sumă plătită în mod nejustificat dacă suma care trebuie recuperată de la beneficiar nu depășește 250 EUR în contribuție din fonduri, fără dobândă.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 de stabilire a normelor detaliate suplimentare privind criteriile de stabilire a neregulilor care trebuie raportate, a datelor care trebuie furnizate și privind condițiile și procedurile care trebuie aplicate pentru a stabili dacă sumele care nu pot fi recuperate sunt rambursate de către statele membre.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc frecvența raportărilor neregulilor și formatul raportărilor de utilizat. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).

(3)   Statele membre se asigură ca, până la 31 decembrie 2015 cel târziu, toate schimburile de informații între beneficiari și o autoritate de management, o autoritate de certificare, o autoritate de audit, precum și organismele intermediare să poată fi efectuate prin intermediul unor sisteme de schimb electronic de date.

Sistemele menționate în primul paragraf facilitează interoperabilitatea cu cadrele naționale și cel al Uniunii și permit beneficiarilor să prezinte într-o singură transmitere toate informațiile la care se face referire la primul alineat.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a normelor detaliate privind schimbul de informații în temeiul prezentului alineat. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

(4)   Alineatul (3) nu se aplică FEPAM.

CAPITOLUL II

Autoritățile de management și control

Articolul 123

Desemnarea autorităților

(1)   Fiecare stat membru desemnează drept autoritate de management, pentru fiecare program operațional, o autoritate publică națională, regională sau locală sau un organism public național, regional sau local sau un organism privat. Aceeași autoritate de management poate fi desemnată pentru mai multe programe operaționale.

(2)   Statele membre desemnează drept autoritate de certificare, pentru fiecare program operațional, o autoritate publică națională, regională sau locală sau un organism public național, regional sau local, fără a aduce atingere alineatului (3). Aceeași autoritate de certificare poate fi desemnată pentru mai multe programe operaționale.

(3)   Statul membru poate desemna pentru un program operațional o autoritate de management, care este o autoritate publică sau un organism public, pentru a exercita, în plus, funcțiile autorității de certificare.

(4)   Statele membre desemnează drept autoritate de audit, pentru fiecare program operațional, o autoritate publică națională, regională sau locală sau un organism public național, regional sau local, independent(ă) din punct de vedere funcțional de autoritatea de management și de autoritatea de certificare. Aceeași autoritate de audit poate fi desemnată pentru mai multe programe operaționale.

(5)   Pentru fondurile care au legătură cu obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și pentru FEPAM, cu condiția respectării principiului separării funcțiilor, autoritatea de management, autoritatea de certificare, dacă este cazul, și autoritatea de audit pot face parte din același organism sau autoritate publică.

Cu toate acestea, atunci când cuantumul total al contribuției din partea fondurilor la un program operațional depășește 250 000 000 EUR sau cuantumul total al contribuției din partea FEPAM depășește 100 000 000 EUR, autoritatea de audit poate face parte din același organism sau autoritate publică din care face parte autoritatea de management în cazul în care, în conformitate cu dispozițiile aplicabile pentru perioada de programare anterioară, Comisia a informat statele membre, înainte de data adoptării programului operațional respectiv, că se poate baza în principal pe opinia sa de audit sau în cazul în care Comisia are certitudinea, pe baza experienței perioadei de programare precedente, că organizarea și responsabilitatea instituțională a autorității de audit oferă garanții adecvate în ceea ce privește fiabilitatea și independența sa funcțională.

(6)   Statul membru poate să desemneze unul sau mai multe organisme intermediare pentru a desfășura anumite sarcini ale autorității de management sau ale autorității de certificare, sub răspunderea autorității respective. Acordurile corespunzătoare între autoritatea de management sau autoritatea de certificare și organismele intermediare se înregistrează oficial, în scris.

(7)   Statul membru sau autoritatea de management poate încredința gestionarea unei părți a unui program operațional unui organism intermediar prin încheierea unui acord scris între organismul intermediar și statul membru sau autoritatea de management („acord global de grant”). Organismul intermediar furnizează garanții de solvabilitate și de competență în domeniul în cauză, precum și în materie de capacitate de gestiune administrativă și financiară a acestuia.

(8)   Statul membru poate desemna, la propria inițiativă, un organism de coordonare a cărui responsabilitate este de a asigura legătura cu Comisia și de a-i transmite acesteia informații, de a coordona activitățile celorlalte organisme desemnate relevante și de a promova aplicarea armonizată a dreptului aplicabil.

(9)   Statul membru stabilește în scris reguli care reglementează relațiile sale cu autoritățile de management, autoritățile de certificare și autoritățile de audit, relațiile între aceste autorități, precum și relațiile dintre aceste autorități și Comisie.

Articolul 124

Procedura de desemnare a autorității de management și a autorității de certificare

(1)   Statul membru informează Comisia cu privire la data și forma desemnării, care se efectuează la un nivel corespunzător, a autorității de management și, după caz, a autorității de certificare, înainte de transmiterea către Comisie a primei cereri de plată intermediară.

(2)   Desemnarea menționată la alineatul (1) se întemeiază pe un raport și un aviz din partea unui organism de audit independent care evaluează îndeplinirea de către autorități a criteriilor privind mediul de control intern, gestionarea riscurilor, activitățile de control și gestiune și monitorizarea prevăzute în anexa XIII. Organismul de audit independent este autoritatea de audit sau un organism de drept public sau de drept privat care dispune de capacitatea de audit necesară, fiind independent de autoritatea de management și, după caz, de autoritatea de certificare, și care își desfășoară activitatea ținând seama de standardele de audit recunoscute la nivel internațional. În cazul în care organismul de audit independent concluzionează că partea sistemului de gestiune și control referitoare la autoritatea de management sau la autoritatea de certificare este, în esență, identică cu cea din perioada de programare anterioară și că, pe baza activității de audit desfășurate în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 și Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului (38), există dovezi privind funcționarea eficace a acesteia în perioada respectivă, acesta poate conchide că criteriile aplicabile sunt îndeplinite, fără a desfășura o activitate de audit suplimentară.

(3)   Atunci când cuantumul total al contribuției din partea fondurilor pentru un program operațional depășește 250 000 000 EUR din partea FEPAM pentru un program operațional depășește 100 000 000 EUR, Comisia poate solicita, în termen de o lună de la notificarea desemnării menționate la alineatul (1), raportul și opinia organismului de audit independent menționat la alineatul (2) și descrierea funcțiilor și a procedurilor existente care vizează autoritatea de management sau, după caz, autoritatea de certificare. Comisia ia decizia de a solicita sau nu documentele respective pe baza evaluării riscurilor, ținând seama de informațiile privind modificările semnificative cu privire la funcțiile și procedurile autorității de management sau, după caz, ale autorității de certificare în comparație cu cele în vigoare pentru perioada de programare anterioară, precum și de dovezi relevante privind funcționarea eficace a acestora.

Comisia poate formula observații în termen de două luni de la primirea documentelor menționate în primul paragraf. Fără a aduce atingere articolului 83, examinarea documentelor respective nu întrerupe tratarea cererilor de plăți intermediare.

(4)   Atunci când cuantumul total al contribuției din partea fondurilor pentru un program operațional depășește 250 000 000 EUR sau din partea FEPAM pentru un program operațional depășește 100 000 000 EUR și există modificări importante ale funcțiilor și procedurilor autorității de management sau, după caz, ale autorității de certificare în comparație cu cele în vigoare în perioada de programare anterioară, statul membru poate să transmită Comisiei, din proprie inițiativă, documentele menționate la alineatul (3) în termen de două luni de la notificarea desemnării menționate la alineatul (1). Comisia face observații cu privire la documentele respective în termen de trei luni de la primirea acestora.

(5)   În cazul în care rezultatele auditului și ale controlului arată că autoritatea desemnată nu mai îndeplinește criteriile menționate la alineatul (2), statul membru stabilește, la un nivel corespunzător, în funcție de gravitatea problemei, o perioadă de probă în cursul căreia se adoptă măsurile de remediere necesare.

În cazul în care autoritatea desemnată nu implementează în perioada de probă stabilită de statul membru măsurile de remediere prevăzute, statul membru decide, la un nivel corespunzător, încetarea calității de autoritate desemnată a acesteia.

Statul membru informează Comisia fără întârziere atunci când o autoritate desemnată este supusă unei perioade de probă, oferind informații cu privire la respectiva perioadă de probă, atunci când perioada de probă se încheie în urma implementării măsurilor de remediere, precum și atunci când încetează calitatea de autoritate desemnată a unei autorități. Notificarea privind plasarea de către statul membru a unui organism desemnat într-o perioadă de probă, fără a aduce atingere aplicării articolului 83, nu întrerupe tratarea cererilor de plăți intermediare.

(6)   În cazul în care încetează calitatea de autoritate desemnată a unei autorități de management sau a unei autorități de certificare, statele membre desemnează, conform procedurii prevăzute la alineatul (2), un nou organism care, în urma desemnării, preia funcțiile autorității de management sau ale autorității de certificare și informează Comisia cu privire la aceasta.

(7)   Pentru a stabili condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind modelul pentru raportul și opinia organismului de audit independent, precum și descrierea funcțiilor și a procedurilor în vigoare care vizează autoritatea de management și, după caz, autoritatea de certificare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

Articolul 125

Funcțiile autorității de management

(1)   Autoritatea de management este responsabilă de gestionarea programului operațional în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

(2)   În ceea ce privește gestionarea programului operațional, autoritatea de management:

(a)

sprijină activitatea comitetului de monitorizare menționat la articolul 47 și îi furnizează informațiile pe care le solicită pentru îndeplinirea sarcinilor sale, în special datele privind evoluția programului operațional în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, date financiare și date referitoare la indicatori și la obiectivele de etapă;

(b)

întocmește și prezintă Comisiei, după aprobarea comitetului de monitorizare, raportul anual și raportul final de implementare menționate la articolul 50;

(c)

pune la dispoziția organismelor intermediare și a beneficiarilor informații relevante pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin și implementarea operațiunilor, după caz;

(d)

instituie un sistem pentru a înregistra și stoca în format electronic datele referitoare la fiecare operațiune care sunt necesare pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificare și audit, inclusiv datele privind participanții la operațiuni, după caz;

(e)

garantează că datele menționate la litera (d) sunt colectate, înregistrate și stocate în sistemul menționat la litera (d) și că datele privind indicatorii sunt defalcate în funcție de sex în cazurile în care defalcarea este cerută în anexele I și II la Regulamentul privind FSE.

(3)   În ceea ce privește selectarea operațiunilor, autoritatea de management:

(a)

elaborează și, după aprobare, aplică proceduri de selecție adecvate și criterii care:

(i)

asigură faptul că operațiunile contribuie la îndeplinirea obiectivelor specifice și a rezultatelor din cadrul priorității în cauză;

(ii)

sunt nediscriminatorii și transparente;

(iii)

iau în considerare principiile generale stabilite la articolele 7 și 8;

(b)

garantează că o operațiune selectată intră în domeniul de aplicare al fondului sau al fondurilor în cauză și poate fi încadrată într-o categorie de intervenție sau, în cazul FEPAM, într-o măsură identificată în prioritatea sau prioritățile programului operațional;

(c)

garantează că beneficiarului i se oferă un document care stabilește condițiile aplicabile contribuțiilor pentru fiecare operațiune, inclusiv cerințele specifice privind produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate în cadrul operațiunii, planul de finanțare și data limită de execuție;

(d)

se asigură că beneficiarul are capacitatea administrativă, financiară și operațională pentru a îndeplini condițiile menționate la litera (c), înainte de aprobarea operațiunii;

(e)

se asigură că, în cazul în care operațiunea a început înainte de data de depunere a unei cereri pentru finanțare către autoritatea de management, legislația aplicabilă relevantă pentru operațiune a fost respectată;

(f)

se asigură că operațiunile selectate pentru contribuții din fonduri nu includ activități care au făcut parte dintr-o operațiune care a făcut sau ar fi trebuit să facă obiectul unei proceduri de recuperare în conformitate cu articolul 71 în urma transferului unei activități de producție în afara zonei vizate de program;

(g)

stabilește categoriile de intervenție sau, în cazul FEPAM, măsurile cărora se atribuie cheltuielile unei operațiuni.

(4)   În ceea ce privește gestiunea financiară și controlul programului operațional, autoritatea de management:

(a)

verifică furnizarea de produse și de servicii cofinanțate și faptul că cheltuielile declarate de beneficiari au fost plătite, precum și faptul că sunt în conformitate cu legislația aplicabilă, cu programul operațional și cu condițiile de acordare a contribuțiilor pentru operațiunea în cauză;

(b)

garantează că beneficiarii care participă la implementarea operațiunilor rambursate pe baza costurilor eligibile suportate în mod real dispun fie de un sistem contabil separat, fie de un cod contabil adecvat pentru toate tranzacțiile referitoare la o operațiune;

(c)

instituie măsuri eficace și proporționale de combatere a fraudelor, luând în considerare riscurile identificate;

(d)

stabilește proceduri pentru a se asigura de păstrarea tuturor documentelor privind cheltuielile și auditurile necesare pentru a se garanta o pistă de audit adecvată, în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 72 litera (g);

(e)

întocmește declarația de gestiune și rezumatul anual menționate la articolul 59 alineatul (5) literele (a) și (b) din Regulamentul financiar.

Prin derogare de la primul paragraf litera (a), Regulamentul privind CTE poate stabili norme specifice pentru verificările aplicabile programelor de cooperare.

(5)   Verificările efectuate în temeiul alineatului (4) primul paragraf litera (a) includ următoarele proceduri:

(a)

verificări administrative referitoare la fiecare cerere de rambursare efectuată de beneficiar;

(b)

verificări la fața locului ale operațiunilor.

Frecvența și gradul de acoperire a verificărilor la fața locului sunt proporționale cu suma contribuției publice pentru o operațiune și cu nivelul de risc identificat prin astfel de verificări și prin audituri efectuate de către autoritatea de audit pentru sistemul de gestiune și control, în ansamblu.

(6)   Verificările la fața locului ale operațiunilor individuale în conformitate cu alineatul (5) primul paragraf litera (b) pot fi realizate pe baza unui eșantion.

(7)   În cazul în care autoritatea de management este de asemenea și beneficiar al programului operațional, modalitățile de verificare menționate la alineatul (4) primul paragraf litera (a) trebuie să asigure separarea adecvată a funcțiilor.

(8)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a normelor care specifică informațiile în raport cu datele care trebuie înregistrate și stocate sub formă electronică în cadrul sistemului de monitorizare creat în temeiul alineatului (2) litera (d) din prezentul articol.

Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a specificațiilor tehnice ale sistemului creat în temeiul alineatului (2) litera (d) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

(9)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a cerințelor minime detaliate pentru pista de audit menționată la alineatul (4) primul paragraf litera (d) din prezentul articol cu privire la evidențele contabile care trebuie ținute și la documentele justificative care trebuie păstrate de autoritatea de certificare, de autoritatea de management, de organismele intermediare și de beneficiari.

(10)   Pentru a stabili condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare cu privire la modelul pentru declarația de gestiune prevăzută la alineatul (4) primul paragraf litera (e) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).

Articolul 126

Funcțiile autorității de certificare

Autoritatea de certificare a unui program operațional este însărcinată, în special, cu:

(a)

stabilirea și transmiterea cererilor de plată către Comisie, precum și cu certificarea faptului că acestea provin din sisteme contabile fiabile, se bazează pe documente justificative verificabile și au fost supuse unor verificări efectuate de autoritatea de management;

(b)

întocmirea conturilor menționate la articolul 59 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar;

(c)

atestarea caracterului complet, a exactității și veridicității conturilor și a faptului că cheltuielile înscrise în conturi sunt în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil și au fost suportate în legătură cu operațiuni selectate în vederea finanțării în conformitate cu criteriile aplicabile programului operațional și sunt în conformitate cu legislația aplicabila;

(d)

garantarea faptului că există un sistem care înregistrează și stochează, în format electronic, evidențele contabile pentru fiecare operațiune, și care conține toate datele necesare pentru întocmirea conturilor și a cererilor de plată, inclusiv înregistrări ale sumelor care pot fi recuperate, ale sumelor recuperate și ale sumelor retrase în urma anulării integrale sau parțiale a contribuției pentru o operațiune sau pentru un program operațional;

(e)

garantarea faptului că, pentru întocmirea și prezentarea cererilor de plată, a primit informațiile adecvate din partea autorității de management privind procedurile urmate și verificările efectuate cu privire la cheltuieli;

(f)

luarea în considerare, la momentul stabilirii și depunerii cererilor de plată, a rezultatelor tuturor auditurilor desfășurate de către sau sub responsabilitatea autorității de audit;

(g)

ținerea în format electronic a evidențelor contabile privind cheltuielile declarate Comisiei și contribuția publică aferentă plătită către beneficiari;

(h)

ținerea contabilității sumelor care pot fi recuperate și a sumelor retrase în urma anulării integrale sau parțiale a contribuției pentru o operațiune. Garantarea faptului că sumele recuperate se varsă la bugetul Uniunii, înainte de încheierea programului operațional, prin deducerea acestora din declarația de cheltuieli ulterioară.

Articolul 127

Funcțiile autorității de audit

(1)   Autoritatea de audit se asigură că se efectuează audituri ale bunei funcționări a sistemului de gestiune și control din cadrul programului operațional și ale unui eșantion adecvat de operațiuni pe baza cheltuielilor declarate. Cheltuielile declarate sunt auditate pe baza unui eșantion reprezentativ și, ca regulă generală, a metodelor de eșantionare statistice.

Metoda de eșantionare nestatistică poate fi utilizată în funcție de aprecierea profesională a autorității de audit, în cazuri justificate în mod corespunzător, în conformitate cu standarde de audit acceptate la nivel internațional și, în orice caz, atunci când numărul operațiunilor pentru un exercițiu contabil este insuficient pentru a permite utilizarea unei metode statistice.

În astfel de cazuri, eșantionul este suficient de mare pentru a permite autorității de audit să elaboreze un aviz de audit valabil în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul financiar.

Metoda de eșantionare nestatistică acoperă minimum 5 % dintre operațiunile pentru care cheltuielile care au fost declarate Comisiei pe parcursul unui exercițiu contabil și 10 % dintre cheltuielile care au fost declarate Comisiei pe parcursul unui exercițiu contabil.

(2)   În cazul în care auditurile sunt efectuate de un alt organism decât autoritatea de audit, autoritatea de audit se asigură că acest organism dispune de independența funcțională necesară.

(3)   Autoritatea de audit se asigură că lucrările de audit respectă standardele de audit recunoscute la nivel internațional.

(4)   Autoritatea de audit stabilește, în termen de opt luni de la data adoptării unui program operațional, elaborarea unei strategii de audit pentru efectuarea auditurilor. Strategia de audit stabilește metodologia de audit, metoda de eșantionare pentru auditurile operațiunilor și planificarea auditurilor pentru exercițiul contabil în curs și pentru cei doi ani contabili ulteriori. Strategia de audit se actualizează în fiecare an începând din 2016 până la 2024, inclusiv. În cazul în care un sistem comun de gestiune și control se aplică la mai multe programe operaționale, poate fi pregătită o strategie de audit unică pentru programele operaționale în cauză. Autoritatea de audit prezintă Comisiei strategia de audit, la cerere.

(5)   Autoritatea de audit elaborează:

(a)

o opinie de audit în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul financiar;

(b)

un raport de control în care sunt precizate principalele rezultate ale auditurilor desfășurate în conformitate cu alineatul (1), inclusiv rezultatele cu privire la deficiențele constatate în sistemele de gestiune și control și măsurile corective propuse și implementate.

În cazul în care un sistem comun de gestiune și control se aplică la mai multe programe operaționale, informațiile menționate la primul paragraf litera (b) pot fi reluate într-un raport unic.

(6)   Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor pentru strategia de audit, opinia de audit și raportul de control. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 150 alineatul (2).

(7)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 pentru a preciza sfera de aplicare și conținutul auditurilor operațiunilor și ale auditurilor conturilor, precum și metoda de selecție a eșantionului de operațiuni menționat la alineatul (1) din prezentul articol.

(8)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, pentru a stabili norme detaliate privind utilizarea datelor colectate cu ocazia auditurilor efectuate de funcționarii Comisiei sau de reprezentanții autorizați ai acesteia.

CAPITOLUL III

Cooperarea cu autoritățile de audit

Articolul 128

Cooperarea cu autoritățile de audit

(1)   Comisia cooperează cu autoritățile de audit în vederea coordonării planurilor și metodelor de audit ale acestora și a permiterii unui schimb imediat cu autoritățile respective de rezultate ale auditurilor efectuate cu privire la sistemele de gestiune și control.

(2)   Pentru a facilita cooperarea respectivă în cazul în care un stat membru desemnează mai multe autorități de audit, statul membru în cauză poate să desemneze un organism de coordonare.

(3)   Comisia, autoritățile de audit și orice organism de coordonare se reunesc în mod regulat și, de regulă, cel puțin o dată pe an, cu excepția cazului în care se convine altfel, pentru a examina raportul anual de control, opinia de audit și strategia de audit și pentru a face schimb de opinii cu privire la aspectele referitoare la îmbunătățirea sistemelor de gestiune și control.

TITLUL II

GESTIUNEA FINANCIARĂ, PREGĂTIREA, EXAMINAREA, ACCEPTAREA ȘI ÎNCHIDEREA CONTURILOR ȘI CORECȚIILE FINANCIARE

CAPITOLUL I

Gestiunea financiară

Articolul 129

Norme comune în materie de plăți

Statul membru se asigură că, până la data de încheiere a programului operațional, suma cheltuielilor publice plătite beneficiarilor este cel puțin egală cu contribuția din partea fondurilor acordată de Comisie statului membru.

Articolul 130

Norme comune în materie de calculare a plăților intermediare și de plată a soldului final

(1)   Comisia rambursează cu titlu de plăți intermediare 90 % din suma care rezultă din aplicarea ratei de cofinanțare pentru fiecare prioritate, stabilită în decizia de adoptare a programului operațional, la cheltuielile eligibile pentru prioritatea inclusă în cererea de plată. Comisia determină sumele restante de rambursat sub formă de plăți intermediare sau care trebuie recuperate în conformitate cu articolul 139.

(2)   Contribuția din partea fondurilor sau din partea FEPAM la o prioritate prin plăți intermediare și plata soldului final nu depășește:

(a)

cheltuielile publice eligibile indicate în cererea de plată pentru prioritate; sau

(b)

contribuția din partea fondurilor sau din partea FEPAM la prioritatea prevăzută în decizia Comisiei de aprobare a programului operațional.

Articolul 131

Cererile de plată

(1)   Cererile de plată includ, pentru fiecare prioritate:

(a)

cuantumul total al cheltuielilor eligibile suportate de beneficiari și plătite în cadrul implementării operațiunilor, astfel cum este înscris în sistemul contabil al autorității de certificare;

(b)

cuantumul total al cheltuielilor publice suportate în implementarea operațiunilor, astfel cum este înscris în sistemul contabil al autorității de certificare;

(2)   Cheltuielile eligibile incluse într-o cerere de plată sunt susținute prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare de dovadă echivalentă, cu excepția formelor de asistență prevăzute la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) și (d), articolul 68, articolul 69 alineatul (1) și articolul 109 din prezentul regulament, precum și la articolul 14 din Regulamentul privind FSE. În cazul acestor forme de asistență, sumele incluse într-o cerere de plată sunt costurile calculate pe baza aplicabilă.

(3)   În cazul schemelor de ajutor în temeiul articolului 107 din TFUE, contribuția publică aferentă cheltuielilor incluse într-o cerere de plată va fi fost achitată beneficiarilor de către organismul care acordă ajutorul.

(4)   Prin derogare de la alineatul (1), în cazul ajutorului de stat, cererea de plată poate include avansuri achitate beneficiarului de către organismul care acordă ajutorul în următoarele condiții cumulative:

(a)

avansurile respective să facă obiectul unei garanții oferite de o bancă sau de altă instituție financiară stabilită în statul membru sau să fie acoperite de o facilitate oferită ca garanție de o entitate publică sau de statul membru;

(b)

avansurile respective să nu depășească 40 % din valoarea totală a ajutorului care trebuie acordat unui beneficiar pentru o anumită operațiune;

(c)

avansurile respective să fie acoperite de cheltuielile achitate de beneficiari în procesul de punere în practică a operațiunii și sprijinite prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare justificativă echivalentă în termen de cel mult trei ani de la sfârșitul anului plății avansului sau cel târziu la 31 decembrie 2023, oricare dintre aceste date este mai apropiată, în caz contrar următoarea cerere de plată fiind corectată în consecință.

(5)   Fiecare cerere de plată care include avansuri de tipul celor menționate la alineatul (4) prezintă separat suma totală achitată din programul operațional sub formă de avans, suma care a fost acoperită prin cheltuielile achitate de beneficiari în termen de trei ani de la plata avansului, în conformitate cu alineatul (4) litera (c), precum și suma care nu a fost acoperită prin cheltuielile achitate de beneficiari și pentru care nu s-a încheiat încă intervalul de trei ani.

(6)   Pentru a stabili condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului pentru cererile de plată. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

Articolul 132

Plățile către beneficiari

(1)   Sub rezerva disponibilității fondurilor din prefinanțarea inițială și anuală și plățile intermediare, autoritatea de management să asigură că beneficiarul primește valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile datorate în întregime și cel târziu la 90 de zile de la data depunerii cererii de plată de către beneficiar.

Nu se procedează la niciun fel de deducere sau reținere și nici la vreun fel de taxă specifică sau cu efect echivalent care ar reduce sumele datorate beneficiarilor.

(2)   Termenul de plată menționat la alineatul (1) poate fi întrerupt de autoritatea de management în oricare dintre următoarele cazuri justificate corespunzător:

(a)

suma corespunzătoare cererii de plată nu este scadentă sau nu au fost furnizate documentele justificative aferente, inclusiv cele necesare pentru verificările gestiunii prevăzute la articolul 125 alineatul (4) primul paragraf litera (a);

(b)

a fost demarată o investigație în legătură cu o posibilă neregulă ce afectează cheltuielile în cauză.

Beneficiarul în cauză este informat în scris cu privire la întrerupere și motivele acesteia.

Articolul 133

Folosirea monedei euro

(1)   Statele membre care nu au adoptat moneda euro la data înaintării cererii de plată transformă în euro sumele cheltuielilor suportate în monedă națională. Sumele respective se convertesc în euro pe baza cursului de schimb contabil lunar al Comisiei valabil pe parcursul lunii în care s-au înregistrat cheltuielile respective în conturile autorității de certificare a programului operațional în cauză. Cursul de schimb se publică pe cale electronică de către Comisie în fiecare lună.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), Regulamentul privind CTE poate stabili norme specifice privind momentul conversiei în euro.

(3)   Atunci când euro devine moneda unui stat membru, procedura de conversie stabilită la alineatul (1) continuă să se aplice tuturor cheltuielilor înregistrate în contabilitate de către autoritatea de certificare înainte de data intrării în vigoare a cursului de schimb fix dintre moneda națională și euro.

Articolul 134

Plata prefinanțărilor

(1)   Suma prefinanțării inițiale este plătită în tranșe după cum urmează:

(a)

în 2014: 1 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare pentru programul operațional sau 1,5 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor și FEPAM pentru întreaga perioadă de programare pentru programul operațional atunci când un stat membru primește asistență financiară începând cu 2010 în conformitate cu articolele 122 și 143 din TFUE sau din partea Facilității europene de stabilitate financiară (FESF), ori primește asistență financiară la 31 decembrie 2013 în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE;

(b)

în 2015: 1 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare pentru programul operațional sau 1,5 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor și FEPAM pentru întreaga perioadă de programare pentru programul operațional atunci când un stat membru primește asistență financiară începând cu 2010 în conformitate cu articolele 122 și 143 din TFUE sau din partea FESF, ori primește asistență financiară la 31 decembrie 2014 în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE;

(c)

în 2016: 1 % din cuantumul sprijinului din partea fondurilor și din partea FEPAM pentru toată perioada de programare pentru programul operațional.

În cazul în care un program este adoptat în 2015 sau mai târziu, primele tranșe urmează a fi plătite în anul adoptării.

(2)   O sumă anuală de prefinanțare se plătește înainte de data de 1 iulie a anilor 2016 - 2023. Aceasta va reprezenta un procent din cuantumul contribuției din partea fondurilor și din partea FEPAM pentru toată perioada de programare, pentru programul operațional, după cum urmează:

2016: 2 %

2017: 2,625 %

2018: 2,75 %

2019: 2,875 %

2020 - 2023: 3 %.

(3)   Atunci când se calculează cuantumul prefinanțării inițiale menționat la alineatul 1, cuantumul sprijinului pentru întreaga perioadă de programare nu include sumele din rezerva de performanță care au fost alocate inițial programului operațional.

Atunci când se calculează cuantumul prefinanțării anuale menționate la alineatul (2) până în 2020 inclusiv, cuantumul sprijinului pentru întreaga perioadă de programare nu include sumele din rezerva de performanță care au fost alocate inițial programului operațional.

Articolul 135

Termenele limită de prezentare a cererilor de plată intermediară și pentru plata acestora

(1)   Autoritatea de certificare trimite periodic o cerere de plată intermediară în conformitate cu articolul 131 alineatul (1), care să acopere sumele înscrise în sistemul său contabil în exercițiul contabil. Cu toate acestea, este posibil ca, atunci când consideră că este necesar, autoritatea de certificare să includă astfel de sume în cererile de plată înaintate în anii contabili ulteriori.

(2)   Autoritatea de certificare depune cererea finală pentru o plată intermediară până la data de 31 iulie consecutivă încheierii exercițiului contabil precedent și, în orice caz, înainte de depunerea primei cereri de plată intermediară pentru următorul exercițiu contabil.

(3)   Prima cerere de plată intermediară nu se transmite înaintea notificării Comisiei cu privire la desemnarea autorităților de management și de certificare în conformitate cu articolul 124.

(4)   Plățile intermediare nu se efectuează pentru un program operațional decât în cazul în care raportul anual de implementare nu a fost trimis Comisiei, în conformitate cu normele specifice fondurilor.

(5)   Sub rezerva disponibilității fondurilor, Comisia efectuează plata intermediară în termen de cel mult 60 de zile de la data la care o cerere de plată este înregistrată de Comisie.

Articolul 136

Dezangajarea

(1)   Comisia dezangajează orice parte din suma aferentă unui program operațional, care nu a fost utilizată pentru prefinanțarea inițială și anuală și pentru plăți intermediare până la data de 31 decembrie a celui de-al treilea exercițiu financiar care urmează anului angajamentului bugetar în cadrul programului operațional sau pentru care nicio cerere de plată redactată în conformitate cu articolul 131 nu s-a transmis în conformitate cu articolul 135.

(2)   Partea de angajamente rămase deschise la 31 decembrie 2023 se dezangajează în cazul în care Comisia nu a primit niciunul dintre documentele prevăzute la articolul 141 alineatul (1) până la termenul-limită stabilit la articolul 141 alineatul (1).

CAPITOLUL II

Pregătirea, examinarea, și acceptarea conturilor, închiderea programelor operaționale și suspendarea plăților

Secțiunea I

Pregătirea, examinarea și acceptarea conturilor

Articolul 137

Pregătirea conturilor

(1)   Conturile menționate la articolul 59 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul financiar se prezintă Comisiei pentru fiecare program operațional. Conturile acoperă exercițiul contabil și includ la nivelul fiecărei axe prioritare și, după caz, la nivelul fiecărui fond și al fiecărei categorii de regiuni:

(a)

cuantumul total al cheltuielilor eligibile care au fost înregistrate în sistemele contabile ale autorității de certificare care au fost incluse în cererile de plată adresate Comisiei în conformitate cu articolul 131 și articolul 135 alineatul (2) până la data de 31 iulie care urmează sfârșitului exercițiului contabil, suma totală a cheltuielilor publice corespondente efectuate în cursul implementării operațiunilor și suma totală a plăților corespunzătoare efectuate către beneficiari în temeiul articolului 132 alineatul (1);

(b)

sumele retrase și recuperate pe parcursul exercițiului contabil, sumele care urmează a fi recuperate la sfârșitul exercițiului contabil, sumele recuperate în temeiul articolului 71, precum și sumele nerecuperabile;

(c)

cuantumurile prefinanțării plătite către instrumentele financiare în temeiul articolului 41 alineatul (1) și avansurile de ajutoare de stat menționate la articolul 131 alineatul (4);

(d)

pentru fiecare prioritate, o reconciliere între cheltuielile declarate în conformitate cu litera (a) și cheltuielile declarate pentru același exercițiu contabil în cererile de plată, însoțită de o explicație a oricăror diferențe.

(2)   În cazul în care cheltuielile incluse anterior într-o cerere de plată intermediară pentru exercițiul contabil sunt excluse din conturile sale de către un stat membru datorită unei evaluări în curs de desfășurare a legalității și a regularității respectivelor cheltuieli, oricare din acele cheltuieli sau toate acele cheltuieli care se dovedesc ulterior a fi legale și regulamentare pot fi incluse într-o cerere de plată intermediară legată de anii contabili ulteriori.

(3)   Pentru a stabili condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru stabilirea modelului pentru conturi menționat în prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 150 alineatul (3).

Articolul 138

Transmiterea informațiilor

Pentru fiecare an începând din 2016 până în 2025 inclusiv, statele membre prezintă, în termenul stabilit la articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar, documentele menționate în acel articol, și anume:

(a)

conturile menționate la articolul 137 alineatul (1) din prezentul regulament pentru exercițiul contabil precedent;

(b)

declarația de management și raportul anual de sinteză menționate la articolul 125 alineatul (4) primul paragraf litera (e) din prezentul regulament pentru exercițiul contabil precedent;

(c)

opinia de audit și raportul de control menționate la articolul 127 alineatul (5) primul paragraf literele (a) și (b) din prezentul regulament pentru exercițiul contabil precedent.

Articolul 139

Examinarea și acceptarea conturilor

(1)   Comisia examinează documentele prezentate de statul membru în temeiul articolului 138. La cererea Comisiei, statul membru oferă toate informațiile suplimentare necesare pentru a permite Comisiei să stabilească dacă respectivele conturi sunt complete, exacte și corecte, în termenul stabilit la articolul 84.

(2)   Comisia acceptă conturile în cazul în care este în măsură să conchidă că acestea sunt complete, exacte și corecte. Comisia ajunge la o astfel de concluzie în situația în care autoritatea de audit a prezentat o opinie de audit fără rezerve cu privire la integralitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor, cu excepția cazului în care Comisia are dovezi concrete ale faptului că opinia de audit referitoare la conturi nu este fiabilă.

(3)   Comisia informează statul membru vizat în termenul stabilit la articolul 84 dacă este sau nu este în măsură să accepte conturile.

(4)   Dacă, din motive ce pot fi atribuite statelor membre, Comisia nu este în măsură să accepte conturile până la termenul stabilit la articolul 84, Comisia notifică statelor membre acest lucru, precizând motivele în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol și acțiunile care trebuie întreprinse, precum și termenul de finalizare a acestora. La sfârșitul termenului de finalizare a acțiunilor în cauză, Comisia informează statul membru dacă este sau nu în măsură să accepte conturile.

(5)   Chestiunile legate de legalitatea și de regularitatea tranzacțiilor subiacente privind cheltuielile înregistrate în conturi nu se iau în considerare în vederea acceptării conturilor de către Comisie. Procedura de examinare și acceptare a conturilor nu întrerupe prelucrarea cererilor de plăți intermediare și nu duce la suspendarea plăților, fără a aduce atingere articolelor 83 și 142.

(6)   Pe baza conturilor acceptate, Comisia calculează suma exigibilă din partea fondurilor și a FEPAM pentru exercițiul contabil și ajustările care decurg de aici în raport cu plățile efectuate către statul membru respectiv. Comisia ia în considerare:

(a)

sumele înscrise în conturile prevăzute la articolul 137 alineatul (1) litera (a) și la care se aplică rata de cofinanțare pentru fiecare axă prioritară;

(b)

suma totală a plăților efectuate de Comisie în timpul exercițiului contabil în cauză, constând din:

(i)

suma de plăți intermediare plătite de către Comisie în conformitate cu articolul 130 alineatul (1) și cu articolul 24; și

(ii)

suma prefinanțării plătite anual în temeiul articolului 134 alineatul (2).

(7)   După realizarea calculării menționate la alineatul (6), Comisia închide prefinanțarea anuală respectivă și plătește eventualele sume suplimentare datorate în termen de 30 de zile de la acceptarea conturilor. În cazul în care există o sumă de recuperat din partea statului membru, aceasta face obiectul unui ordin de recuperare emis de Comisie, care se execută, atunci când este posibil, prin compensare cu sumele datorate statului membru în contul plăților ulterioare către același program operațional. O astfel de recuperare nu constituie o corecție financiară și nu reduce sprijinul acordat programului operațional din partea fondurilor. Suma recuperată constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 177 alineatul (3) din Regulamentul financiar.

(8)   În cazul în care, după aplicarea procedurii prevăzute la alineatul (4), Comisia nu este în măsură să accepte conturile, Comisia stabilește, pe baza informațiilor disponibile și în conformitate cu alineatul (6), suma exigibilă din partea fondurilor pentru exercițiul contabil și informează statul membru în cauză în acest sens. În cazul în care statul membru notifică Comisia cu privire la acordul său în termen de două luni de la transmiterea informațiilor din partea Comisiei, se aplică alineatul (7). În lipsa acestui acord, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în care stabilește suma exigibilă din partea fondurilor pentru exercițiul contabil. O astfel de decizie nu constituie o corecție financiară și nu reduce sprijinul acordat programului operațional din partea fondurilor. Pe baza deciziei respective, Comisia aplică ajustările plăților efectuate către statele membre în conformitate cu alineatul (7).

(9)   Acceptarea conturilor de către Comisie sau decizia Comisiei în temeiul alineatului (8) al prezentului articol nu aduc atingere aplicării de corecții în temeiul articolelor 144 și 145.

(10)   Statul membru poate înlocui sumele afectate de nereguli depistate după depunerea conturilor, prin efectuarea de ajustări corespunzătoare în conturile aferente exercițiului contabil în care se depistează neregula, fără a aduce atingere articolelor 144 și 145.

Articolul 140

Disponibilitatea documentelor

(1)   Fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie de ajutoare de stat, autoritatea de management se asigură că toate documentele justificative privind cheltuielile sprijinite din fonduri sau privind operațiunile pentru care cheltuielile totale eligibile se cifrează la mai puțin de 1 000 000 EUR sunt puse la dispoziția Comisiei și a Curții de Conturi Europene, la cerere, pe o perioadă de trei ani începând cu data de 31 decembrie de după data depunerii conturilor în care sunt incluse cheltuielile aferente operațiunii respective.

În cazul operațiunilor altele decât cele menționate la primul paragraf, toate documentele justificative sunt puse la dispoziție pe o perioadă de doi ani începând cu data de 31 decembrie de după data depunerii conturilor în care sunt incluse cheltuielile finale aferente operațiunii încheiate.

O autoritate de management poate decide să aplice în cazul operațiunilor cu cheltuieli eligibile totale mai mici de 1 000 000 EUR regula menționată la al doilea paragraf.

Perioada menționată la primul paragraf se întrerupe fie în cazul unor proceduri judiciare, fie în urma unei cereri motivate temeinic din partea Comisiei.

(2)   Autoritatea de management informează beneficiarii cu privire la data la care începe perioada menționată la alineatul (1).

(3)   Documentele se păstrează fie ca originale, fie sub formă de copii conforme cu originalele, pe suporturi de date acceptate de comun acord, inclusiv versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică.

(4)   Documentele sunt păstrate într-o formă care să permită identificarea datelor pentru o perioadă de timp care nu depășește durata necesară scopurilor pentru care au fost colectate datele sau pentru care acestea sunt ulterior prelucrate.

(5)   Procedura de certificare a conformității cu documentul original a documentelor stocate pe suporturi de date comun acceptate este stabilită de autoritățile naționale și urmărește să garanteze faptul că versiunile deținute respectă cerințele juridice naționale și sunt fiabile pentru efectuarea controalelor de audit.

(6)   Atunci când documentele există exclusiv în formă electronică, sistemele electronice utilizate îndeplinesc standarde de securitate acceptate care garantează faptul că documentele deținute respectă cerințele juridice naționale și sunt fiabile pentru efectuarea controalelor de audit.

Secțiunea II

Încheierea programelor operaționale

Articolul 141

Depunerea documentelor de încheiere și plata soldului final

(1)   În plus față de documentele menționate la articolul 138, pentru exercițiul contabil final de la 1 iulie 2013 la 30 iunie 2024, statele membre prezintă un raport final de implementare pentru programul operațional sau ultimul raport anual de implementare pentru programul operațional sprijinit de FEPAM.

(2)   Soldul final se plătește cel târziu la trei luni după data acceptării conturilor din ultimul exercițiu contabil sau o lună după data de acceptare a raportului final de implementare, în cazul în care această dată este ulterioară.

Secțiunea III

Suspendarea plăților

Articolul 142

Suspendarea plăților

(1)   Toate sau o parte din plățile intermediare la nivelul priorităților sau al programelor operaționale pot fi suspendate de către Comisie, dacă sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiții:

(a)

există o deficiență semnificativă în funcționarea eficace a sistemului de gestiune și control al programului operațional, care pune în pericol contribuția Uniunii la programul operațional și pentru care nu au fost luate măsuri de corecție;

(b)

cheltuielile dintr-o declarație de cheltuieli sunt legate de o neregulă care are consecințe financiare grave și care nu a fost corectată;

(c)

statul membru nu a reușit să ia măsurile necesare pentru remedierea situației care a dat naștere la o întrerupere în temeiul articolului 83;

(d)

există o deficiență semnificativă în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare sau a datelor privind indicatorii comuni și specifici;

(e)

nu sunt întreprinse măsuri pentru îndeplinirea unei condiționalități ex ante sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 19;

(f)

există dovezi care rezultă dintr-o analiză a performanței pentru o prioritate că a eșuat în mod grav atingerea obiectivelor de etapă referitoare la acea prioritate privind indicatorii financiari, indicatorii de realizare și etapele principale de implementare stabilite în cadrul de performanță, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 22.

Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili temeiuri specifice pentru suspendarea plăților, legate de nerespectarea normelor aplicabile în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie să fie proporționale, având în vedere natura, gravitatea, durata și recurența nerespectării.

(2)   Comisia poate decide, prin intermediul actelor de punere în aplicare, să suspende unele sau toate plățile intermediare, după ce a acordat statului membru posibilitatea de a-și prezenta observațiile.

(3)   Comisia încetează suspendarea plăților intermediare parțiale sau totale atunci când statul membru a luat măsurile necesare pentru a permite încetarea suspendării.

CAPITOLUL III

Corecțiile financiare

Secțiunea I

Corecții financiare efectuate de statele membre

Articolul 143

Corecții financiare efectuate de statele membre

(1)   Statele membre sunt în primul rând responsabile pentru investigarea neregulilor și pentru efectuarea corecțiilor financiare necesare, precum și pentru recuperarea creditelor. În cazul unei nereguli sistemice, statul membru își extinde investigațiile la toate operațiunile care ar putea fi afectate.

(2)   Statele membre efectuează corecțiile financiare necesare pentru neregulile individuale sau sistemice constatate în operațiuni sau în programele operaționale. Corecțiile financiare constau în anularea totală sau parțială a contribuției publice la un program operațional sau la o operațiune. Statul membru ține seama de natura și de gravitatea neregulilor și a pierderii financiare care rezultă pentru fonduri sau pentru FEPAM și aplică o corecție proporțională. Corecțiile financiare sunt înregistrate în conturi de către autoritatea de management pentru exercițiul contabil în care este decisă anularea.

(3)   Contribuția din partea fondurilor sau din partea FEPAM anulată în conformitate cu alineatul (2) poate fi reutilizată de către statul membru în programul operațional în cauză, sub rezerva dispozițiilor de la alineatul (4).

(4)   Contribuția anulată în conformitate cu alineatul (2) nu poate fi reutilizată pentru o operațiune care face obiectul corecției și, în cazul în care este efectuată o corecție financiară pentru o neregulă sistemică, contribuția nu se poate utiliza pentru nicio operațiune afectată de nereguli sistemice.

(5)   Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili temeiuri specifice pentru corecții financiare realizate de statele membre, legate de nerespectarea normelor aplicabile în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie să fie proporționale, având în vedere natura, gravitatea, durata și recurența nerespectării.

Secțiunea II

Corecții financiare realizate de comisie

Articolul 144

Criterii ale corecțiilor financiare

(1)   Comisia efectuează corecțiile financiare prin intermediul actelor de punere în aplicare, prin anularea, integrală sau parțială, a contribuției UE la un program operațional în conformitate cu articolul 85, în cazul în care, după efectuarea examinărilor necesare, ajunge la concluzia că:

(a)

există o deficiență semnificativă în funcționarea eficace a sistemului de gestiune și control al programului operațional, aceasta punând în pericol contribuția din partea Uniunii care a fost deja acordată pentru programul operațional;

(b)

un stat membru nu s-a achitat de obligațiile sale în temeiul articolului 143 înaintea deschiderii procedurii de corecție în temeiul prezentului alineat;

(c)

cheltuielile conținute într-o declarație de cheltuieli prezintă nereguli și nu au fost corectate de statul membru înainte de deschiderea procedurii de corecție în temeiul prezentului alineat.

Comisia își întemeiază deciziile privind corecțiile financiare pe cazurile individuale de nereguli identificate și ține seama de situația în care o neregulă este sistemică. În cazul în care nu este posibil să se cuantifice cu exactitate valoarea cheltuielilor care prezintă nereguli și care au fost imputate fondurilor sau FEPAM, Comisia aplică o corecție financiară forfetară sau extrapolată.

(2)   Comisia, în cazul în care decide asupra unei corecții, în conformitate cu alineatul (1), respectă principiul proporționalității, ținând seama de natura și de gravitatea neregulii, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale deficiențelor din sistemele de gestiune și control constatate în cazul programului operațional.

(3)   În cazul în care Comisia își întemeiază poziția pe rapoarte efectuate de alți auditori decât cei ai serviciilor sale, aceasta trage propriile sale concluzii în ceea ce privește consecințele financiare, după examinarea măsurilor luate de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 143 alineatul (2), a notificărilor trimise în temeiul articolului 122 alineatul (3), precum și a răspunsurilor din partea statului membru.

(4)   În conformitate cu articolul 22 alineatul (7), în cazul în care Comisia, pe baza examinării raportului final de implementare a programului operațional pentru fonduri sau ultimul raport anual de implementare pentru FEPAM, stabilește existența unui eșec grav în atingerea țintelor stabilite în cadrul de performanță, aceasta poate aplica unele corecții financiare în ceea ce privește prioritățile în cauză, prin intermediul actelor de punere în aplicare.

(5)   În cazul în care un stat membru nu își respectă obligațiile în temeiul articolului 95, Comisia poate să efectueze, în funcție de gradul de nerespectare a obligațiilor respective, o corecție financiară prin anularea totală sau parțială a contribuției din fondurile structurale în favoarea statului membru în cauză.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 pentru stabilirea unor norme detaliate privind criteriile pentru stabilirea deficiențelor semnificative în funcționarea eficace a sistemelor de gestiune și control, inclusiv principalele tipuri de astfel de deficiențe, criteriile de determinare a nivelului corecției financiare care trebuie aplicată și criteriile de aplicare a unor corecții financiare forfetare sau extrapolate.

(7)   Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili temeiuri specifice pentru procedurile de corecție financiară aplicate de Comisie legate de nerespectarea normelor aplicabile în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie să fie proporționale, ținând seama de natura, gravitatea, durata și recurența nerespectării.

Articolul 145

Procedură

(1)   Înainte de a lua o decizie privind o corecție financiară, Comisia deschide procedura prin informarea statului membru cu privire la concluziile sale provizorii, cerând statului membru să-și prezinte observațiile în termen de două luni.

(2)   În cazul în care Comisia propune o corecție financiară pe baza unei extrapolări sau a unei rate forfetare, statul membru are posibilitatea să demonstreze, prin examinarea documentelor în cauză, că nivelul real al neregulii este mai mic decât cel din evaluarea Comisiei. De comun acord cu Comisia, statul membru poate limita sfera de cuprindere a acestei examinări la o proporție corespunzătore sau la un eșantion adecvat din respectiva documentație. Cu excepția cazurilor justificate corespunzător, termenul acordat pentru această examinare nu depășește o perioadă suplimentară de două luni după termenul de două luni menționat la alineatul (1).

(3)   Comisia ia în considerare orice probă prezentată de statul membru în termenele prevăzute la alineatele (1) și (2).

(4)   În cazul în care nu acceptă concluziile provizorii ale Comisiei, statul membru este invitat de Comisie să participe la o audiere cu scopul de a se garanta că toate informațiile și observațiile relevante sunt disponibile și stau la baza concluziilor Comisiei privind aplicarea corecției financiare.

(5)   În cazul unui acord, fără a aduce atingere alineatului (6) din prezentul articol, statul membru poate reutiliza fondurile respective în conformitate cu articolul 143 alineatul (3).

(6)   În scopul aplicării corecțiilor financiare, Comisia ia o decizie, prin acte de punere în aplicare, în termen de șase luni de la data audierii sau de la data primirii informațiilor suplimentare, în cazul în care statul membru este de acord să prezinte astfel de informații suplimentare în urma audierii. Comisia ține cont de toate informațiile și observațiile prezentate pe parcursul procedurii. În cazul în care nu are loc nicio audiere, perioada de șase luni începe la două luni după data trimiterii de către Comisie a scrisorii de invitație la audiere.

(7)   În cazul în care Comisia, în exercitarea responsabilităților ce îi revin conform articolului 75, sau Curtea de Conturi Europeană detectează nereguli care demonstrează existența unei deficiențe semnificative în funcționarea sistemelor de gestiune și control, corecția financiară aferentă reduce contribuția din partea fondurilor la programul operațional.

Primul paragraf nu se aplică în cazul unei deficiențe semnificative în funcționarea eficace a unui sistem de gestiune și control care, înainte de a fi detectată de Comisie sau de Curtea de Conturi Europeană:

(a)

a fost identificată în declarația de management, raportul anual de control sau opinia de audit prezentată Comisiei în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar sau în alte rapoarte de audit ale autorității de audit prezentate Comisiei și au fost luate măsuri adecvate; sau

(b)

a făcut obiectul unor măsuri adecvate de remediere aplicate de statul membru.

Evaluarea deficiențelor semnificative în funcționarea eficace a unui sistem de gestiune și control se bazează pe legislația aplicabilă în momentul în care au fost depuse declarațiile de management, rapoartele anuale de control și opiniile de audit relevante.

Atunci când decide asupra unei corecții financiare, Comisia:

(a)

respectă principiul proporționalității, ținând seama de natura și gravitatea deficienței semnificative în funcționarea eficace a unui sistem de gestiune și control și de implicațiile ei pentru bugetul Uniunii;

(b)

pentru aplicarea unei corecții forfetare sau extrapolate, exclude cheltuielile neconforme detectate anterior de statul membru care au făcut obiectul unor ajustări în conturi în conformitate cu articolul 139 alineatul (10) și cheltuielile supuse unei evaluări în curs privind legalitatea și regularitatea lor în conformitate cu articolul 137 alineatul (2);

(c)

ține seama de corecțiile forfetare sau extrapolate aplicate cheltuielilor de statele membre pentru alte deficiențe semnificative atunci când determină riscul rezidual pentru bugetul Uniunii.

(8)   Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili norme de procedură suplimentare pentru corecțiile financiare menționate în articolul 144 alineatul (7).

Articolul 146

Obligațiile statelor membre

Aplicarea unei corecții financiare de către Comisie nu aduce atingere obligației statului membru respectiv de a trece la recuperări, în temeiul articolului 143 alineatul (2) din prezentul regulament și de a recupera ajutorul de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE și în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului (39).

Articolul 147

Rambursarea

(1)   Orice sumă care trebuie restituită către bugetul Uniunii este plătită înainte de scadența indicată în ordinul de recuperare întocmit în conformitate cu articolul 73 din Regulamentul financiar. Data scadenței este ultima zi a celei de-a doua luni următoare lunii în care a fost emis ordinul.

(2)   Orice întârziere a rambursării face obiectul plății unor dobânzi de întârziere, de la scadență până la data rambursării efective. Rata acestor penalități este cu un punct procentual și jumătate mai mare decât rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare în prima zi lucrătoare din luna în care este cuprinsă data scadenței.

TITLUL III

CONTROLUL PROPORȚIONAL AL PROGRAMELOR OPERAȚIONALE

Articolul 148

Controlul proporțional al programelor operaționale

(1)   Operațiunile pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depășește 200 000 EUR pentru FEDR și Fondul de coeziune, 150 000 EUR pentru FSE sau 100 000 EUR pentru FEPAM nu sunt supuse la mai mult de un audit efectuat de autoritatea de audit sau de către Comisie înainte de prezentarea conturilor pentru exercițiul contabil în care au fost înregistrate cheltuielile finale ale operațiunii finalizate. Alte operațiuni nu sunt supuse la mai mult de un audit pe exercițiu contabil de către autoritatea de audit sau de către Comisie înainte de prezentarea conturilor pentru exercițiul contabil în care au fost înregistrate cheltuielile finale ale operațiunii finalizate. Operațiunile nu sunt supuse niciunui audit efectuat de Comisie sau de autoritatea de audit într-un anumit exercițiu dacă în exercițiul respectiv s-a efectuat deja un audit de către Curtea de Conturi Europeană, cu condiția ca rezultatele activității de audit realizate de Curtea de Conturi Europeană cu privire la operațiunile respective să poată fi utilizate de autoritatea de audit sau de Comisie pentru a-și îndeplini sarcinile care le revin.

(2)   Pentru programele operaționale pentru care opinia celui mai recent audit indică faptul că nu există deficiențe semnificative, Comisia poate conveni cu autoritatea de audit, în cadrul reuniunii menționate la articolul 128 alineatul (3), că nivelul activității de audit necesare poate fi redus, astfel încât acesta să fie proporțional cu riscul determinat. În astfel de cazuri, Comisia nu efectuează propriile sale controale la fața locului decât în cazul în care există probe care sugerează deficiențe în sistemul de gestiune și control care afectează cheltuielile declarate Comisiei în exercițiul contabil pentru care conturile au fost acceptate de Comisie.

(3)   Pentru programele operaționale în cazul cărora Comisia ajunge la concluzia că se poate baza pe opinia autorității de audit, aceasta poate conveni cu autoritatea de audit să limiteze auditurile Comisiei la fața locului la auditarea activității autorității de audit, cu excepția cazului în care există dovezi ale unor deficiențe în activitatea autorității de audit într-un exercițiu contabil pentru care conturile au fost acceptate de Comisie.

(4)   Fără a aduce atingere alineatului (1), autoritatea de audit și Comisia pot efectua audituri ale operațiunilor în cazul în care o evaluare a riscurilor sau un audit al Curții de Conturi Europene detectează un anumit risc de nereguli sau de fraudă, în cazul existenței unor dovezi ale unor deficiențe semnificative în funcționarea eficace a sistemului de gestiune și control al programului operațional în cauză și în perioada menționată la articolul 140 alineatul (1). Pentru a evalua activitatea unei autorități de audit, Comisia poate verifica pista de audit a autorității de audit sau poate lua parte la auditurile la fața locului ale autorității de audit și poate efectua audituri ale operațiunilor atunci când acest lucru este necesar, în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internațional, pentru a obține asigurări cu privire la funcționarea eficace a autorității de audit.

PARTEA A CINCEA

DELEGAREA DE COMPETENȚE, DISPOZIȚII DE PUNERE ÎN APLICARE ȘI DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

CAPITOLUL I

Delegarea de competențe și dispoziții de punere în aplicare

Articolul 149

Exercitarea delegării

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 5 alineatul (3), articolul 12 al doilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolul 37 alineatul (13), articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 40 alineatul (4), articolul 41 alineatul (3), articolul 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 42 alineatul (6), articolul 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea și al șaptelea paragraf, articolul 63 alineatul (4), articolul 64 alineatul (4), articolul 68 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 101 al patrulea paragraf, articolul 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 125 alineatul (8) primul paragraf, articolul 125 alineatul (9), articolul 127 alineatele (7) și (8) și articolul 144 alineatul (6) se conferă Comisiei de la 21 decembrie 2013 la 31 decembrie 2020.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (3), articolul 12 al doilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolul 37 alineatul (13), articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 40 alineatul (4), articolul 41 alineatul (3), articolul 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 42 alineatul (6), articolul 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea și al șaptelea paragraf, articolul 63 alineatul (4), articolul 64 alineatul (4), articolul 68 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 101 al patrulea paragraf, articolul 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 125 alineatul (8) primul paragraf, articolul 125 alineatul (9), articolul 127 alineatele (7) și (8) și articolul 144 alineatul (6) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul la articolul 5 alineatul (3), articolul 12 al doilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolul 37 alineatul (13), articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 40 alineatul (4), articolul 41 alineatul (3), articolul 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 42 alineatul (6), articolul 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea și al șaptelea paragraf, articolul 63 alineatul (4), articolul 64 alineatul (4), articolul 68 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 101 al patrulea paragraf, articolul 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 125 alineatul (8) primul paragraf, articolul 125 alineatul (9), articolul 127 alineatele (7) și (8) și articolul 144 alineatul (6) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 150

Procedura Comitetului

(1)   La aplicarea prezentului regulament, a Regulamentului privind FEDR, a Regulamentului privind CTE, a Regulamentului privind FSE și a Regulamentului privind FC, Comisia este asistată de Comitetul de coordonare pentru fondurile ESI. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Atunci când comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare în ceea ce privește competențele de punere în aplicare menționate la articolul 8 al treilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al cincilea paragraf, articolul 38 alineatul (3) al doilea paragraf, articolul 38 alineatul (10), articolul 39 alineatul (4) al doilea paragraf, articolul 46 alineatul (3), articolul 96 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 115 alineatul (4) și la articolul 125 alineatul (8) al doilea paragraf și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011

CAPITOLUL II

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 151

Reexaminare

Parlamentul European și Consiliul revizuiesc prezentul regulament până la 31 decembrie 2020, în conformitate cu articolul 177 din TFUE.

Articolul 152

Dispoziții tranzitorii

(1)   Prezentul regulament nu afectează nici continuarea, nici modificarea, inclusiv anularea integrală sau parțială, a asistenței aprobate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 sau cu alte dispoziții legislative aplicabile acestei asistențe la 31 decembrie 2013. Regulamentul respectiv sau o astfel de legislație aplicabilă, continuă să se aplice în mod corespunzător după 31 decembrie 2013 asistenței sau operațiunilor în cauză până la finalizarea lor. În sensul prezentului alineat, asistența include programele operaționale și programele majore.

(2)   Cererile de asistență care sunt prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 rămân valabile.

(3)   În cazul în care un anumit stat membru uzează de opțiunea prevăzută la articolul 123 alineatul (3), acesta poate înainta Comisiei o cerere, solicitând ca autoritatea de management să îndeplinească funcțiile unei autorități de certificare, prin derogare de la articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, în ceea ce privește programele operaționale corespunzătoare puse în practică în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006. Cererea se înaintează împreună cu o evaluare efectuată de autoritatea de audit. În cazul în care, pe baza informațiilor puse la dispoziție de autoritatea de audit și a propriilor sale audituri, Comisia este încredințată de faptul că sistemele de gestiune și control ale respectivelor programe operaționale funcționează eficace și că funcționarea lor nu va fi afectată de îndeplinirea de către autoritatea de management a funcțiilor unei autorități de certificare, aceasta informează statul membru respectiv cu privire la acordul său în termen de două luni de la data primirii cererii.

Articolul 153

Abrogare

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 152, Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2014.

(2)   Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa XIV.

Articolul 154

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolele 20 - 24, articolul 29 alineatul (3), articolul 38 alineatul (1) litera (a) și articolele 58, 60, 76 - 92, 118, 120, 121 și 129 - 147 se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Articolul 39 alineatul (2) paragraful al șaptelea teza a doua și articolul 76 al cincilea paragraf se aplică de la data intrării în vigoare a modificării Regulamentului financiar referitoare la dezangajarea creditelor.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2013.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

R. ŠADŽIUS


(1)  JO C 191, 29.6.2012, p. 30, JO C 44, 15.2.2013, p. 76 și JO C 271, 19.9.2013, p. 101.

(2)  JO C 225, 27.7.2012, p. 58 și JO C 17, 19.1.2013, p. 56.

(3)  JO C 47, 17.2.2011, p. 1, JO C 13, 16.1.2013, p. 1 și JO C 267, 17.9.2013, p. 1.

(4)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 (A se vedea pagina 470 din prezentul Jurnal Oficial).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (A se vedea pagina 608 din prezentul Jurnal Oficial)

(7)  Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003.

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de 11 decembrie 2013 instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014 - 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (A se vedea pagina 104 din prezentul Jurnal Oficial).

(9)  Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (A se vedea pagina 289 din prezentul Jurnal Oficial).

(10)  Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 (A se vedea pagina 281 din prezentul Jurnal Oficial).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (A se vedea pagina 259 din prezentul Jurnal Oficial).

(12)  Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (FEADR) (A se vedea pagina 487 din prezentul Jurnal Oficial).

(13)  Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

(14)  Regulamentul (CE) nr. 105/2007 al Comisiei din 1 februarie 2007 de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unei nomenclaturi comune a unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 39, 10.2.2007, p. 1).

(15)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 - 2020 (A se vedea pagina 884 din prezentul Jurnal Oficial)

(16)  Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).

(17)  Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1).

(18)  Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 25).

(19)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(20)  Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (A se vedea pagina 549 din prezentul Jurnal Oficial).

(21)  Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010 privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (JO L 191, 23.7.2010, p. 28).

(22)  Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (JO L 308, 24.11.2010, p. 46).

(23)  Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis (JO L 379, 28.12.2006, p. 5).

(24)  Regulamentul (CE) nr. 1535/2007 al Comisiei din 20 decembrie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis în sectorul producției de produse agricole (JO L 337, 21.12.2007, p. 35).

(25)  Regulamentul (CE) nr. 875/2007 al Comisiei din 24 iulie 2007 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de minimis în sectorul pescuitului și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1860/2004 (JO L 193, 25.7.2007, p. 6).

(26)  Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO L 134, 30.4.2004, p. 114).

(27)  Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT); (JO L 210, 31.7.2006, p. 19).

(28)  Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(29)  Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cu condiția ca aceste modificări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).

(30)  Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară (JO L 118, 12.5.2010, p. 1).

(31)  Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului in 18 februarie 2002 de înființare a unui mecanism de asistență financiară pe termen mediu pentru balanțele de plăți ale statelor membre (JO L 53, 23.2.2002, p. 1).

(32)  Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (JO L 140, 27.5.2013, p. 1).

(33)  Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).

(34)  Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(35)  Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 26.6.2013, p. 338).

(36)  Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

(37)  Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul European de conturi naționale și regionale din Comunitate (JO L 310, 30.11.1996, p. 1).

(38)  Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit (JO L 223, 15.8.2006, p. 1)

(39)  Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, 27.3.1999, p. 1).


ANEXA I

CADRUL STRATEGIC COMUN

1.   INTRODUCERE

Pentru a promova dezvoltarea armonioasă, echilibrată și durabilă a Uniunii și a maximiza contribuția fondurilor ESI la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și misiunile specifice fondurilor ESI, inclusiv coeziunea economică, socială și teritorială, este necesar să se asigure că angajamentele politice asumate în contextul Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii sunt susținute de investiții prin fondurile ESI și alte instrumente ale Uniunii. Prin urmare, în conformitate cu articolul 10 și cu respectarea priorităților și a obiectivelor prevăzute în regulamentele specifice fondurilor, cadrul strategic comun (CSC) oferă principii de orientare strategică pentru a realiza o abordare integrată a dezvoltării utilizând fondurile ESI coordonate cu alte instrumente și politici ale Uniunii, în conformitate cu obiectivele strategice și cu obiectivele principale ale Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și, după caz, cu inițiativele emblematice, ținând cont de principalele provocări teritoriale și de contextele naționale, regionale și locale specifice.

2.   CONTRIBUȚIA FONDURILOR ESI LA STRATEGIA UNIUNII PENTRU O CREȘTERE INTELIGENTĂ, DURABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII ȘI COERENȚA CU GUVERNANȚA ECONOMICĂ A UNIUNII

1.

Pentru a sprijini atingerea efectivă a obiectivului privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în acordurile de parteneriat și în programe, prezentul regulament identifică unsprezece obiective tematice, menționate la articolul 9 primul paragraf, care corespund priorităților Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și care vor primi sprijin din fondurile ESI.

2.

În conformitate cu obiectivele tematice prevăzute la articolul 9 primul paragraf, pentru a asigura masa critică necesară creșterii și creării de locuri de muncă, statele membre concentrează sprijinul în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și cu normele specifice fondurilor privind concentrarea tematică și asigură eficacitatea cheltuielilor. Statele membre acordă prioritate cheltuielilor favorabile creșterii economice, inclusiv cheltuielilor în materie de educație, cercetare, inovare și eficiență energetică și cheltuielilor pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și pentru asigurarea durabilității în materie de mediu, gestionarea resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice, precum și pentru modernizarea administrației publice. Ele iau în considerare, de asemenea, menținerea sau consolidarea acoperirii și eficacității serviciilor de ocupare a forței de muncă și a politicilor active privind piața muncii pentru a combate șomajul, cu accent asupra tinerilor, precum și pentru a aborda consecințele sociale ale crizei și a promova incluziunea socială.

3.

Pentru a asigura consecvența cu prioritățile stabilite în contextul semestrului european, în pregătirea acordurilor lor de parteneriat, statele membre planifică utilizarea fondurilor ESI ținând seama de programele naționale de reformă, după caz, și de cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE și de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE în conformitate cu rolurile și obligațiile lor respective. Atunci când este necesar, statele membre iau, de asemenea, în considerare recomandările relevante ale Consiliului bazate pe Pactul de stabilitate și de creștere și pe programele de ajustare economică.

4.

Pentru a stabili modul în care fondurile ESI pot contribui cu cea mai mare eficacitate la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a ține cont de obiectivele tratatului, inclusiv de coeziunea economică, socială și teritorială, statele membre selectează obiectivele tematice pentru utilizarea planificată a fondurilor ESI în contextele naționale, regionale și locale adecvate.

3.   ABORDAREA INTEGRATĂ A FONDURILOR ESI ȘI DISPOZIȚII PRIVIND UTILIZAREA LOR

3.1   Introducere

1.

În temeiul articolului 15 alineatul (2) litera (a), acordul de parteneriat indică o abordare integrată a dezvoltării teritoriale. Statele membre se asigură că selecția obiectivelor tematice și a investițiilor, precum și prioritățile Uniunii abordează necesitățile de dezvoltare și provocările teritoriale într-un mod integrat, în conformitate cu analiza care figurează în secțiunea 6.4. Statele membre urmăresc să valorifice la maximum posibilitățile de a asigura utilizarea coordonată și integrată a fondurilor ESI.

2.

Statele membre și, după caz, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), regiunile se asigură că intervențiile sprijinite prin fondurile ESI sunt complementare și sunt implementate într-un mod coordonat, pentru a crea sinergii și a reduce costurile și sarcina administrativă pentru organismele de management și pentru beneficiari în conformitate cu articolele 4, 15 și 27.

3.2   Coordonare și complementaritate

1.

Statele membre și autoritățile de management responsabile de implementarea fondurilor ESI trebuie să conlucreze strâns la pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea acordului de parteneriat și a programelor. În special, ele trebuie să se asigure că sunt întreprinse următoarele acțiuni:

(a)

identificarea domeniilor de intervenție în care fondurile ESI pot fi combinate în mod complementar pentru realizarea obiectivelor tematice stabilite în prezentul regulament;

(b)

asigurarea, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6), a existenței unor dispoziții privind coordonarea eficace a fondurilor ESI pentru a spori impactul și eficacitatea fondurilor, inclusiv, după caz, prin utilizarea de programe finanțate din mai multe fonduri;

(c)

promovarea participării autorităților de management responsabile alte fonduri ESI și a ministerelor relevante la dezvoltarea unor regimuri de sprijin menite să asigure coordonarea și sinergiile și să evite suprapunerile;

(d)

stabilirea, dacă este necesar, de comitete de monitorizare comune pentru programele de implementarea fondurilor ESI și elaborarea altor măsuri de gestionare și de control comune pentru a facilita coordonarea între autoritățile responsabile de implementarea fondurilor ESI;

(e)

utilizarea unor soluții comune de e-guvernanță, care să-i poată asista pe solicitanți și beneficiari, și utilizarea la maximum a „ghișeelor unice”, inclusiv pentru consiliere privind oportunitățile de sprijin disponibile prin fiecare dintre fondurile ESI;

(f)

stabilirea unor mecanisme de coordonare a activităților de cooperare finanțate prin FEDR și FSE cu investiții sprijinite de programele legate de obiectivul „investiții pentru creștere și locuri de muncă”;

(g)

promovarea abordărilor comune între fondurile ESI în ceea ce privește orientările privind desfășurarea operațiunilor, cererile de propuneri și procesele de selecție sau alte mecanisme de facilitare a accesului la fonduri pentru proiecte integrate;

(h)