Help Print this page 
Title and reference
Boala Alzheimer şi alte demenţe: o iniţiativă europeană

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Languages and formats available
BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV
HTML html ES html CS html DA html DE html EL html EN html FR html IT html HU html NL html PL html PT html RO html FI html SV
Multilingual display
Text

Boala Alzheimer şi alte demenţe: o iniţiativă europeană

Una dintre consecinţele îmbătrânirii populaţiei europene este creşterea numărului de boli neurodegenerative cum sunt boala Alzheimer sau alte forme de demenţă. Aceste boli implică costuri ridicate pentru societate, care pot fi reduse printr-o acţiune europeană comună.

ACT

Comunicare a Comisiei din 22 iulie 2009 către Parlamentul European şi către Consiliu referitoare la o iniţiativă europeană privind boala Alzheimer şi alte demenţe [COM(2009) 380 final - Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Această comunicare stabileşte punctele de reper ale unei iniţiative europene privind boala Alzheimer şi alte forme de demenţă.

Definiţii

Demenţa este o boală neurodegenerativă care afectează facultăţile mintale ca memoria, gândirea, judecata, mergând până la deteriorări ale personalităţii bolnavului.

Tipurile de demenţă cel mai răspândite sunt:

  • boala Alzheimer (între 50 şi 70 % din cazuri);
  • demenţa cauzată de accidentele vasculare cerebrale repetate (30 % din cazuri);
  • demenţa frontotemporală;
  • boala Pick;
  • boala Binswanger;
  • demenţa cu corpi Lewy.

Obstacole

Obstacolele care împiedică punerea în aplicare a unei iniţiative europene pentru combaterea formelor de demenţă constau în:

  • lipsa prevenirii şi a depistării precoce a bolii;
  • lipsa datelor epidemiologice, care limitează înţelegerea mecanismelor bolii;
  • lipsa schimburilor de bune practici între statele membre;
  • imaginea şi impactul negative ale bolii asupra populaţiei.

Primul obiectiv: prevenirea şi diagnosticarea precoce a bolii

Prevenirea bolii sau diagnosticarea precoce permit întârzierea progresului acesteia. Factorii de risc nu sunt însă identici pentru toate formele de demenţă. Este, de exemplu, mai uşor să se depisteze demenţa vasculară decât boala Alzheimer, în măsura în care factorii de risc ai demenţei vasculare sunt deja bine cunoscuţi:

  • hipertensiunea arterială;
  • nivelul crescut al colesterolului;
  • fumatul.

Statele membre dispun deja de piste care să permită dezvoltarea unei preveniri eficiente a bolii, în special prin:

  • promovarea şi stimularea activităţilor fizice şi mentale pe tot parcursul vieţii;
  • ţinerea sub control a factorilor de risc vascular menţionaţi anterior.

Pentru a atinge acest obiectiv de prevenire şi diagnosticare precoce, statele membre trebuie să pună în aplicare următoarele acţiuni:

  • promovarea sănătăţii cardiovasculare şi a activităţii fizice;
  • elaborarea unor recomandări pentru a informa publicul larg;
  • acordarea posibilităţii persoanelor în vârstă să beneficieze de un regim de pensionare flexibil pentru ca acestea să nu se retragă din viaţa activă.

Al doilea obiectiv: îmbunătăţirea cunoştinţelor epidemiologice

Comisia Europeană îşi propune să colecteze date privind impactul acestor boli prin intermediul proiectului „Colaborare europeană pe tema demenţei (EuroCoDe)”. Cadrul programului „Sănătate” poate, de asemenea, să fie utilizat pentru elaborarea unor noi criterii de stabilire a unui diagnostic precoce. Al şaptelea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (PC7) poate şi el să asigure un cadru eficient de cercetare a bolii Alzheimer şi a altor forme de demenţă.

În plus, este necesar să se armonizeze cadrele de cercetare deja existente atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, pentru a se elabora politici coerente. În acest scop, ar trebui:

  • să se utilizeze ancheta de examinare a stării de sănătate la nivel european pentru furnizarea de noi date din întreaga Europă privind prevalenţa cazurilor de deficienţe cognitive în stadiul incipient;
  • să se lanseze o iniţiativă-pilot de programare comună privind combaterea bolilor neurodegenerative.

Al treilea obiectiv: schimburile de bune practici

Schimburile de bune practici se pot realiza prin metoda deschisă de coordonare (MDC) pentru protecţie socială, incluziune socială şi îngrijire pe termen lung. În plus, Comisia poate furniza informaţii privind modul în care programele comunitare în curs pot finanţa aceste schimburi.

MDC poate contribui la definirea unor cadre de calitate pentru serviciile care asigură tratamentul şi îngrijirea persoanelor afectate de boală.

Planul european de acţiune pentru persoanele cu handicap (2003-2010) (PAH) (DE) (EN) (FR) poate, de asemenea, să fie utilizat pentru sprijinirea organizaţiilor de pacienţi.

Al patrulea obiectiv: respectarea drepturilor pacienţilor

Comisia intenţionează să creeze o reţea europeană pentru protecţia drepturilor şi demnităţii persoanelor care suferă de demenţă. Această reţea ar urma să se ocupe de chestiunile legate de demnitatea, autonomia şi incluziunea socială a pacienţilor.

Context

7,3 milioane de europeni cu vârsta cuprinsă între 30 şi 99 de ani sufereau de demenţă în 2006. Conform raportului „Dementia in Europe Yearbook (2008) (EN)”, costurile totale directe şi neoficiale ale bolii s-au ridicat în Uniunea Europeană în 2005 la 130 miliarde EUR. O acţiune coordonată la nivel european ar permite reducerea acestor costuri şi combaterea acestei probleme majore de sănătate.

See also

Ultima actualizare: 05.12.2009

Top