Help Print this page 
Title and reference
Măsuri antisubvenție

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Languages and formats available
BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV
HTML html ES html CS html DA html DE html EL html EN html FR html IT html HU html NL html PL html PT html RO html FI html SV
Multilingual display
Text

Măsuri antisubvenție

Acest regulament transpune dispozițiile Acordului privind subvențiile* și măsurile compensatorii încheiat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) în legislația Uniunii Europene (UE), în scopul de a asigura o aplicare adecvată și transparentă a normelor antisubvenție.

ACT

Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (Versiune codificată).

SINTEZĂ

Acest regulament stabilește normele UE privind impunerea unor taxe compensatorii*. Scopul acestora este de a compensa orice subvenție acordată, direct sau indirect, la fabricarea, producția, exportul sau transportul oricărui produs originar dintr-o țară din afara UE a cărui diseminare pe piața UE cauzează un prejudiciu concurenților.

Acest regulament se aplică în paralel cu Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 („Regulamentul antidumping* de bază”). Prin urmare, dispozițiile privind stabilirea existenței unui prejudiciu, definiția industriei UE, inițierea procedurii, ancheta, măsurile provizorii și definitive și încheierea procedurii sunt, cu excepția câtorva particularități, foarte similare în ambele regulamente.

Definiția unei subvenții

Se consideră că există o subvenție dacă, în primul rând, există o contribuție financiară a unei autorități publice (inclusiv organisme publice) în țara de origine sau de export, sau dacă există vreo formă de susținere a veniturilor sau a prețurilor în sensul articolului XVI din Acordul General pentru Tarife și Comerț din 1994 (GATT 1994) și, în al doilea rând, dacă astfel se conferă un avantaj.

Subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii

Subvențiile fac obiectul unor măsuri compensatorii doar dacă sunt specifice unei întreprinderi sau industrii sau unui grup de întreprinderi sau de industrii. Ele sunt specifice în cazurile în care autoritatea care le acordă limitează, în mod expres, accesul anumitor întreprinderi la o subvenție. În unele cazuri, subvențiile care par a fi nespecifice, pot fi specifice în practică și, prin urmare, pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

Calcularea valorii subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii

Această valoare este calculată în termeni de avantaj conferit beneficiarului pentru perioada în care se efectuează ancheta. Acest regulament stabilește următoarele reguli de calculare a avantajului conferit beneficiarului:

se consideră că o cotă de participare a autorităților publice la capitalul social al unei întreprinderi conferă un avantaj dacă investiția poate fi considerată incompatibilă cu practica obișnuită privind investițiile investitorilor privați în țara de origine sau exportatoare;

se consideră că un împrumut acordat de autoritățile publice conferă un avantaj dacă există o diferență între suma pe care întreprinderea beneficiară o plătește pentru împrumutul acordat de autoritățile publice și suma pe care ar plăti-o pentru un împrumut comercial comparabil pe care l-ar putea obține efectiv pe piață;

se consideră că o garanție la împrumut acordată de autoritățile publice conferă un avantaj dacă există o diferență între suma pe care întreprinderea beneficiară a garanției o plătește pentru împrumutul garantat de autoritățile publice și suma pe care ar plăti-o pentru un împrumut comercial comparabil în absența acestei garanții;

se consideră că furnizarea sau achiziționarea de bunuri de către autoritățile publice conferă un avantaj dacă furnizarea se efectuează prin intermediul unei remunerații mai mici decât ar fi adecvată sau dacă achiziționarea se efectuează prin intermediul unei remunerații mai mari decât ar fi adecvată în raport cu condițiile predominante existente pe piață în țara respectivă.

Valoarea subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii se calculează pe unitate de produs subvenționat exportat către Uniunea Europeană. Unele elemente pot fi deduse din subvenția totală, cum ar fi orice taxe sau costuri suportate pentru a avea drept la subvenție sau taxele de export, impozitele sau alte costuri suportate la exportul produsului către UE destinate compensării subvenției. În cazul în care subvenția nu este acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate, valoarea subvenției care face obiectul unor măsuri compensatorii se determină prin repartizarea valorii subvenției totale la nivelul producției, al vânzării sau al exporturilor produsului în cursul perioadei în care se efectuează ancheta.

Stabilirea existenței unui prejudiciu

Stabilirea existenței unui prejudiciu se bazează pe probe pozitive și implică o examinare obiectivă a următoarelor elemente:

volumul importurilor care fac obiectul unor subvenții;

efectul importurilor care fac obiectul unor subvenții asupra prețurilor produselor similare pe piața UE;

impactul acestor importuri asupra industriei UE în cauză.

Inițierea procedurii

Se inițiază o procedură în urma înaintării în scris a unei plângeri de către orice persoană fizică sau juridică sau de către orice asociație care nu are personalitate juridică, care acționează în numele unei industrii a UE. În cazul în care, în absența unei plângeri, un stat membru este în posesia unor dovezi suficiente referitoare la subvenții și la un prejudiciu pentru industria Uniunii Europene care rezultă din aceasta, le poate comunica de îndată Comisiei. Plângerea trebuie să conțină dovezi cu privire la existența unei subvenții care poate face obiectul unor măsuri compensatorii (care să conțină, pe cât posibil, valoarea subvenției), a unui prejudiciu și a unei legături de cauzalitate între aceste două elemente.

Se consideră că plângerea a fost depusă de industria UE sau în numele acesteia în cazul în care ea este susținută de producători din UE ale căror producții comune reprezintă în total mai mult de 50 % din producția totală a produsului similar realizată de industria UE care își exprimă susținerea sau opoziția față de plângere. Cu toate acestea, nu se poate deschide o anchetă în cazul în care producătorii din UE care susțin în mod expres plângerea reprezintă mai puțin de 25 % din producția totală a produsului similar în UE.

Măsuri provizorii

Se pot impune taxe provizorii în cazul în care:

a fost deschisă o anchetă, a fost publicat un aviz în acest sens și părților interesate li s-au oferit posibilități adecvate de a da informații și de a formula observații;

o constatare preliminară pozitivă a stabilit că produsul importat beneficiază de o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii și că rezultă un prejudiciu pentru industria UE;

este în interesul UE să intervină pentru a împiedica producerea unui astfel de prejudiciu.

Impunerea de taxe compensatorii definitive

În cazul în care din constatarea faptelor reiese că există subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii și un prejudiciu care rezultă din acestea și că interesul Uniunii Europene necesită o intervenție, Comisia impune o taxă compensatorie definitivă. Valoarea taxei nu trebuie să depășească valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii și trebuie să fie mai mică, dacă este suficientă pentru a elimina prejudiciul adus industriei UE.

TERMENI-CHEIE

Antidumping: o acțiune întreprinsă pentru a împiedica o întreprindere să exporte produse la prețuri mai mici decât valoarea lor normală pe piața internă.

Antisubvenție: o acțiune întreprinsă (sub forma unei taxe compensatorii) pentru a compensa faptul că fabricarea unui produs a fost asistată financiar printr-o subvenție din partea unui organism public.

Taxă compensatorie: producătorii care beneficiază de subvenții au un avantaj neloial față de concurenții lor. O taxă compensatorie este o taxă la import aplicată asupra bunurilor pentru a compensa faptul că producția acestora a fost subvenționată și pentru a ridica prețul acestora la nivelul la care ar fi dacă nu ar fi existat nicio subvenție.

REFERINȚE

Act

Intrarea în vigoare

Termen de transpunere în legislația statelor membre

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Regulamentul (CE) nr. 597/2009

7.8.2009

-

JO L 188 din 18.7.2009, pp. 93-126.

ACTE CONEXE

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene și a Regulamentului (CE) nr. 597/2009 al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (COM(2013)192 final din 10.4.2013).

Comisia propune următoarele modificări ale actualelor norme antidumping și antisubvenții:

părțile interesate vor fi informate cu privire la intenția de a impune măsuri provizorii cu două săptămâni înainte. Atunci când se decide să nu se impună măsuri provizorii, ci să se continue ancheta, părțile interesate vor fi informate asupra intenției de a nu se impune măsurile cu două săptămâni înaintea termenului limită de impunere;

pentru a asigura o protecție eficientă a producătorilor din UE împotriva amenințărilor cu măsuri de retorsiune, se poate considera că acestea constituie circumstanțe speciale care justifică deschiderea din oficiu a unei anchete de către Comisie;

eliminarea „regulii taxei celei mai mici” în cazuri de eludare sau dacă s-a constatat existența unor denaturări structurale privind materiile prime, precum și în cazuri de subvenționare;

taxele percepute pe parcursul unei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor ar trebui să fie rambursate importatorilor în cazul în care măsurile nu se prelungesc după finalizarea anchetei.

Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind modernizarea instrumentelor de protecție comercială Adaptarea instrumentelor de protecție comercială la necesitățile actuale ale economiei europene. (COM(2013)191 final din 10.4.2013).

Comisia descrie mediul economic în continuă evoluție și explică de ce propune modificarea normelor de reglementare a instrumentelor de protecție comercială (IPC) ale UE. Comisia consideră că IPC ale UE ar trebui îmbunătățite într-un mod pragmatic și echilibrat, în beneficiul producătorilor, al importatorilor și al utilizatorilor.

Ultima actualizare: 10.04.2014

Top