Help Print this page 
Title and reference
Crearea unei legături între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare (LRRD)

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Multilingual display
Text

Crearea unei legături între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare (LRRD)

SINTEZĂ PRIVIND:

Comunicarea COM(2001) 153 final a Comisiei: abordarea creării unei legături între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare

SINTEZĂ

CARE ESTE ROLUL ACESTEI COMUNICĂRI?

Operațiunile de acordare a ajutorului de urgență se ocupă de nevoile imediate, dar ar trebui să găsească și modalități de a spori reziliența în situația unor crize viitoare prin asigurarea unor beneficii de dezvoltare pe termen mai lung și prin consolidarea gestionării riscurilor. Această abordare poartă numele de crearea unei legături între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare (Linking Relief, Rehabilitation and Development – LRRD).

Discutând provocările care trebuie abordate de comunitatea internațională în situațiile postcriză, comunicarea identifică măsuri de îmbunătățire a contribuției Uniunii Europene (UE) și urmărește crearea unei legături eficace între asistența imediată și politicile de dezvoltare pe termen mai lung.

ASPECTE-CHEIE

Comunicarea face referire la trei categorii de crize:

catastrofe naturale, precum foametea, inundațiile și cutremurele. Ajutorul imediat este necesar, dar pregătirea pentru dezastre, cum ar fi sistemele de avertizare timpurie cu privire la foamete și plantarea în vederea prevenirii inundațiilor, reprezintă o provocare mai dificilă;

conflicte violente. Acestea pot constitui o provocare deosebit de dificilă, din cauza conflictelor de interese ale părților sau a instabilităților pe termen lung. UE trebuie să lucreze într-un context amplu, pentru că ajutorul riscă să provoace consecințe negative, cum ar fi corupția sau prelungirea conflictului;

crize structurale și de alte tipuri. În această categorie se înscriu țările care suferă de deteriorarea condițiilor politice, economice sau sociale, cum sunt Ucraina, Moldova și Belarus, unde ajutorul ar putea avea un efect de distorsionare prin crearea de dependență sau prin alimentarea tensiunilor. Ajutorul pentru dezvoltare poate fi util prin îmbunătățirea structurilor instituționale și eliminarea barierelor din calea producției și a comerțului.

Pentru a reacționa mai eficace la situațiile de postcriză se propune abordarea următoare.

Comisia Europeană trebuie să adopte de timpuriu un rol de coordonare și de colaborare, consolidând legătura dintre asistența umanitară și dezvoltare.

În țările predispuse la dezastre naturale trebuie să se acorde o atenție deosebită pregătirii și prevenirii, atât prin asistență umanitară, cât și prin strategii de cooperare pentru dezvoltare.

Strategiile de recuperare și de reabilitare în urma crizelor sau a dezastrelor ar trebui să încerce să abordeze cauzele vulnerabilității și să încorporeze reducerea riscurilor de dezastre și pregătirea – un proces denumit uneori „reconstrucție îmbunătățită”.

În situațiile de conflict, legătura dintre ajutorul de urgență și dezvoltare trebuie privită într-un context economic, social și politic mai amplu.

Asistența de urgență trebuie să fie în armonie cu obiectivele de dezvoltare pe termen lung.

Trebuie să se țină cont de parteneriatele pe termen lung, cum ar fi Acordul de la Cotonou, între țările în curs de dezvoltare și UE.

Inițiativele internaționale trebuie coordonate mai bine, inclusiv prin consolidarea abordării de tip „cerc de prieteni”*.

Comisia ar trebui să reducă întârzierile și să mobilizeze rapid resurse adecvate, asigurând implicarea partenerilor adecvați, un proces decizional mai suplu în cadrul UE și asumarea unui grad mai ridicat de risc tehnic.

Ca reacție la situațiile de criză trebuie întocmite programe de lucru, care să vizeze acțiunile și măsurile necesare și să elimine nevoia de aprobare individuală a proiectelor.

Procedurile de licitație și contractele ar trebui să fie mai flexibile în ceea ce privește reabilitarea, ajutorul acordat refugiaților, ajutorul alimentar și securitatea alimentară, precum și în ceea ce privește minele terestre.

Noile regulamente ar putea fi organizate mai bine pentru a viza aspectele referitoare la reabilitare, la ajutorul acordat refugiaților și la minele terestre.

Ar trebui să existe o discuție amplă privind ideile prezentate, în vederea sporirii în continuare a capacității UE de a influența în mod pozitiv rezultatele.

O parte a discuției din această comunicare este reluată și detaliată în comunicarea din 2012 a Comisiei intitulată Abordarea UE în materie de reziliență: să învățăm din crizele în domeniul securității alimentare.

CONTEXT

Reziliența și crearea unei legături între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare

TERMEN-CHEIE

*Abordarea de tip „cerc de prieteni”: o strategie a Organizației Națiunilor Unite cu scopul de a implica un număr cât mai mare de donatori care să își coordoneze acțiunile într-o anumită țară.

ACT

Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European: Crearea unei legături între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare – o evaluare [COM(2001) 153 final din 23.4.2001]

ACTE CONEXE

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Abordarea UE în materie de reziliență: să învățăm din crizele în domeniul securității alimentare [COM(2012) 586 final din 3.10.2012]

Data ultimei actualizări: 26.11.2015

Top