Help Print this page 
Title and reference
Fondurile speculative și fondurile de capital privat – norme pentru administratori

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Multilingual display
Text

Fondurile speculative și fondurile de capital privat – norme pentru administratori

SINTEZĂ PRIVIND:

Administratorii fondurilor de investiții alternative – Directiva 2011/61/UE

SINTEZĂ

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

Directiva instituie un cadru juridic pentru autorizarea, supravegherea și controlul administratorilor unei serii de fonduri de investiții alternative (AFIA), inclusiv fonduri speculative și fonduri de capital privat.

ASPECTE-CHEIE

Excluderi din domeniul de aplicare directiva enumeră mai multe entități cărora nu li se aplică, inclusiv:

holdingurile (conform definiției din directivă);

administrarea fondurilor de pensii;

schemele de participare sau de economii ale angajaților;

instituțiile supranaționale;

băncile centrale naționale; și

contractele de asigurări.

Pașaport: AFIA își pot presta serviciile în alte țări din Uniunea Europeană (UE) pe baza unei autorizări unice. Odată ce un AFIA este autorizat într-o țară a UE și respectă normele directivei, AFIA are dreptul de a administra sau a distribui fonduri unor investitori profesionali din întreaga UE.

Autorizări: pentru a-și desfășura activitatea în UE, administratorii de fonduri trebuie să obțină o autorizație de la autoritatea competentă din țara UE de origine. Pentru a obține autorizația, AFIA trebuie să dețină un nivel minim de capital sub formă de active lichide sau pe termen scurt.

Depozitarul: AFIA trebuie să se asigure că fondurile pe care le administrează numesc un depozitar independent, cum ar fi o bancă sau o firmă de investiții, responsabil de supravegherea activităților fondului și de asigurarea unei protecții adecvate a activelor fondului.

Gestionarea riscurilor și supravegherea prudențială: AFIA trebuie să întrunească cerințele autorității competente privind strictețea procedurilor interne referitoare la gestionarea riscurilor. Acest lucru include cerința de a comunica periodic principalele piețe pe care operează și instrumentele principale pe care le tranzacționează, principalele expuneri și concentrările riscului.

Tratamentul investitorilor: pentru a încuraja diligența în rândul investitorilor, AFIA trebuie să prezinte o descriere clară a propriei politici de investiții, inclusiv a tipurilor de active și a utilizării efectului de levier. La cerere, investitorilor trebuie să le fie pus la dispoziție un raport anual pentru fiecare exercițiu financiar.

Fonduri cu efect de levier: directiva introduce cerințe specifice privind efectul de levier, adică utilizarea creditelor pentru finanțarea de investiții. Autoritățile competente au dreptul de a stabili limite privind efectul de levier, pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar.

Fonduri de capital privat: dacă un FIA obține controlul asupra unei societăți necotate sau asupra unui emitent, AFIA este supus prevederilor împotriva dezmembrării activelor. Timp de doi ani, AFIA trebuie să împiedice distribuția, reducerea capitalului, răscumpărarea de acțiuni și/sau achiziționarea de acțiuni proprii de către societatea în cauză.

Fondurile și administratorii din țări din afara UE: în temeiul condițiilor stabilite în directivă, „pașaportul” poate fi acordat, de asemenea, pentru AFIA din afara UE și pentru distribuirea de fonduri din afara UE care sunt administrate de AFIA din UE sau din afara UE.

Derogări pentru fonduri mai mici: Țările UE pot alege să nu aplice directiva în cazul AFIA mai mici, adică al fondurilor cu active administrate având o valoare mai mică de 100 de milioane EUR, dacă aceștia utilizează efectul de levier, sau mai mică de 500 de milioane EUR, dacă nu îl utilizează. Fondurile mai mici fac însă obiectul unor cerințe minime privind înregistrarea și raportarea.

Mai multe măsuri delegate și de punere în aplicare, adoptate ulterior de Comisia Europeană, oferă orientări tehnice privind aplicarea directivei.

DE CÂND SE APLICĂ DIRECTIVA?

Începând cu 21 iulie 2011.

Directiva a trebuit transpusă în legislația națională a țărilor UE până la 22 iulie 2013.

CONTEXT

ACT

Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010 (JO L 174, 1.7.2011, pp. 1-73)

Modificările și corecturile succesive aduse Directivei 2011/61/UE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

ACTE CONEXE

Regulamentul delegat (UE) nr. 231/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 de completare a Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește derogările, condițiile generale de operare, depozitarii, efectul de levier, transparența și supravegherea (JO L 83, 22.3.2013, pp. 1-95)

Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la exercitarea delegării de competențe către Comisie pentru adoptarea de acte delegate în conformitate cu articolul 56 din Directiva 2011/61/UE din 8 iunie 2011 (COM(2015) 383 final, 3.8.2015)

Data ultimei actualizări: 28.10.2015

Top