Asigurarea și reasigurarea

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva 2009/138/CE privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II)

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

Cunoscută ca Solvabilitate II, directiva le impune întreprinderilor de asigurare și reasigurare din Uniunea Europeană (UE) să dețină suficiente resurse financiare.
De asemenea, actul stabilește norme privind guvernanța, managementul riscurilor, transparența și norme prudențiale.

ASPECTE-CHEIE

Domeniul de aplicare

Directiva vizează societățile de asigurare și de reasigurare care oferă asigurări de viață și de altă natură.

Autorizarea

O societate de asigurare își poate desfășura activitățile după ce obține o autorizație din partea unei autorități de supraveghere din statul membru al UE în cauză. Autorizația este valabilă pe întregul teritoriu al UE.

Cerințe de capital

Întreprinderile de asigurare trebuie să dețină capital în funcție de profilurile de risc ale acestora, pentru a garanta că au resurse financiare suficiente pentru a face față unor dificultăți financiare. Întreprinderile trebuie să respecte următoarele cerințe de capital.

Cerința de capital minim. Nivelul minim de capital sub care deținătorii de polițe de asigurare ar fi supuși unui nivel ridicat de risc.
Cerința de capital de solvabilitate. Capitalul de care are nevoie o întreprindere de asigurare în cazurile în care este necesară absorbția unor pierderi semnificative. Suma capitalului se calculează ținând cont de diferite riscuri, cum ar fi:
- riscul de piață: riscul de pierdere sau de modificare a situației financiare care rezultă direct din fluctuații ale piețelor;
- riscul de asigurare sau riscul de subscriere: riscul să nu fi fost rezervată o sumă suficientă pentru a plăti solicitările de despăgubire sau prestațiile viitoare;
- riscul operațional: riscul de pierdere aferent unor procese interne inadecvate sau disfuncționale, personalului sau sistemelor ori evenimentelor externe.

Dacă o întreprindere de asigurare nu întrunește una dintre cele două sume de capital impuse, autoritatea de supraveghere trebuie să ia măsuri.

Condiții care reglementează activitatea de asigurare

Un sistem de guvernanță adecvat. Întreprinderile de asigurare trebuie să instituie un sistem de guvernanță adecvat și transparent, cu o împărțire clară a responsabilităților. Acestea trebuie să dețină capacitatea administrativă necesară pentru a face față diferitor aspecte, inclusiv managementul riscurilor, respectarea legislației și auditul intern.
Evaluarea internă a riscurilor și a solvabilității. Întreprinderile de asigurare trebuie să efectueze periodic evaluarea internă a riscurilor și a solvabilității. Aceasta presupune evaluarea necesităților generale privind solvabilitatea în funcție de profilurile de risc ale acestor întreprinderi, precum și evaluarea respectării cerințelor privind resursele financiare.

Supravegherea

Evaluarea de către autoritățile de supraveghere. Actul legislativ prevede un „proces de supraveghere prudențială” prin care autoritățile de supraveghere să poată analiza și evalua respectarea normelor de către întreprinderile de asigurare. În acest scop, întreprinderile de asigurare trebuie să raporteze autorităților de supraveghere informații detaliate cu privire la activitatea proprie și la riscuri. Obiectivul este de a ajuta autoritățile de supraveghere să identifice companiile care se pot confrunta cu dificultăți. De asemenea, întreprinderile de asigurare trebuie să publice anumite informații.
Supraveghetorul grupului. Fiecare grup de întreprinderi de asigurare trebuie să aibă un supraveghetor de grup cu responsabilități specifice în strânsă cooperare cu autoritățile naționale de supraveghere în cauză.

Modificări ale Directivei 2009/138/CE

Directiva 2009/138/CE a fost modificată în repetate rânduri.

Pentru a garanta concurența echitabilă între instituții, Directiva de modificare (UE) 2016/2341 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (a se vedea sinteza) prelungește perioada de tranziție, permițându-le întreprinderilor de asigurare care fac obiectul Directivei 2009/138/CE să își desfășoare activitatea de furnizare de pensii ocupaționale până la 31 decembrie 2022.
Regulamentul (UE) 2017/2402 privind securitizarea (a se vedea sinteza) modifică Directiva 2009/138/CE pentru a garanta coerența cu acest regulament a normelor legate de securitizare, al căror obiect principal este instituirea și funcționarea pieței interne, în special prin asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața internă pentru toți investitorii instituționali.
Directiva de modificare (UE) 2018/843 le impune întreprinderilor de asigurare să raporteze autorităților publice suspiciunile de spălare de bani sau de finanțare a terorismului, pentru a împiedica utilizarea sistemului financiar în aceste scopuri, în temeiul Directivei (UE) 2015/849 (a se vedea sinteza).
Directiva de modificare (UE) 2019/2177 acordă Autorității europene de asigurări și pensii ocupaționale (EIOPA) un rol mai important în contribuția la convergența în materie de supraveghere în domeniul modelelor interne. Aceasta stabilește cerințe mai stricte în cazul unor activități intense de asigurare transfrontaliere sau în situații de criză, precum și condițiile pentru constituirea unor platforme de cooperare* în cazul în care activitățile de asigurare transfrontaliere sunt semnificative.
Directiva de modificare (UE) 2022/2556 aliniază dispozițiile directivei, precum și alte câteva directive conexe, la cerințele privind riscul TIC pentru entitățile financiare prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2254 privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) (a se vedea sinteza).

Acte delegate și de punere în aplicare

Directiva Solvabilitate II îi conferă Comisiei Europene competența de a adopta acte delegate și acte de punere în aplicare. Acestea vizează aspecte precum standardele tehnice și informațiile pentru calcularea rezervelor tehnice și a fondurilor proprii de bază.
Regulamentul delegat (UE) 2015/35 (cunoscut ca regulamentul delegat Solvabilitate II și modificat în repetate rânduri) stabilește cerințe detaliate pentru aplicarea cadrului Solvabilitate II și reprezintă regulamentul prudențial unic pentru întreprinderile de asigurare și reasigurare. Regulamentul delegat Solvabilitate II tratează:
- evaluarea activelor și pasivelor, inclusiv măsuri de garanție pe termen lung;
- modalitatea de stabilire a nivelului de capital impus pentru clasele de active în care poate să investească un asigurător;
- eligibilitatea elementelor de fonduri proprii ale asigurătorilor pentru acoperirea cerințelor de capital;
- modalitatea în care ar trebui administrate și guvernate întreprinderile de asigurare;
- evaluarea echivalenței regimurilor de solvabilitate ale țărilor din afara UE cu normele UE;
- norme privind utilizarea modelelor interne pentru calcularea cerinței de capital de solvabilitate;
- norme specifice legate de grupurile de asigurare; și
- metode simplificate și exceptări pentru facilitarea aplicării normelor Solvabilitate II în cazul asigurătorilor mai mici și cu un grad redus de complexitate.

DE CÂND SE APLICĂ NORMELE?

Directiva 2009/138/CE a trebuit să fie transpusă în legislația națională până la 31 martie 2015. Aceste măsuri se aplică de la 1 ianuarie 2016.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

Societățile de asigurare și reasigurare – revizuirea normelor prudențiale (Directiva Solvabilitate II) (Comisia Europeană);
Solvabilitate II (EIOPA).

TERMENI-CHEIE

Platformă de cooperare. O astfel de platformă se constituie când EIOPA și autoritățile naționale de supraveghere competente consideră drept oportună consolidarea cooperării în cazul unor activități transfrontaliere intense, pentru a permite menținerea unei piețe interne robuste în UE. Platformele permit autorităților de supraveghere din statul membru de origine să valorifice experiența și cunoștințele autorităților de supraveghere din statul membru gazdă în legătură cu caracteristicile specifice ale pieței locale.

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (reformare) (JO L 335, 17.12.2009, pp. 1-155).

Modificările și corecturile succesive aduse Directivei 2009/138/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENTE CONEXE

Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 909/2014 și (UE) 2016/1011 (JO L 333, 27.12.2022, pp. 1-79).

Directiva (UE) 2022/2556 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE, 2014/65/UE, (UE) 2015/2366 și (UE) 2016/2341 privind reziliența operațională digitală pentru sectorul financiar (JO L 333, 27.12.2022, pp. 153-163).

Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, pp. 73-117).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de completare a Directivei 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 12, 17.1.2015, pp. 1-797)

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 20.06.2023

Top