Recunoașterea reciprocă a măsurilor de probațiune și a sancțiunilor alternative

Decizia-cadru urmărește extinderea principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești la punerea în aplicare a pedepselor neprivative de libertate.

ACT

Decizia-cadru 2008/947/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești și al deciziilor de probațiune în vederea supravegherii măsurilor de probațiune și a sancțiunilor alternative

SINTEZĂ

Decizia-cadru urmărește extinderea principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești la punerea în aplicare a pedepselor neprivative de libertate.

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DECIZII-CADRU?

Decizia-cadru stabilește normele pe care trebuie să le urmeze fiecare țară a UE pentru a recunoaște hotărârile judecătorești și a supraveghea măsurile de probațiune (care permit eliberarea înainte de termen) și sancțiunile alternative (care impun alternative la detenție) emise de o altă țară UE. Decizia urmărește:

• sporirea șanselor de reintegrare socială a persoanelor condamnate, asigurând continuarea măsurilor impuse în țara UE în care persoanele sunt stabilite;
• îmbunătățirea protecției victimelor;
• facilitarea aplicării măsurilor de probațiune și a sancțiunilor alternative dacă infractorul nu locuiește în țara de condamnare.

ASPECTE-CHEIE

Măsurile de probațiune și sancțiunile alternative

Decizia-cadru enumeră o serie de măsuri pe care fiecare țară UE trebuie să le poată supraveghea (cum ar fi necesitatea de a se prezenta în fața autorității de executare, de a repara prejudiciul cauzat, de a nu vizita anumite locuri, de a evita contactul cu persoanele sau cu obiectele, de a presta activități în folosul comunității etc.).

Procedurile, termenele și motivele de refuz

Hotărârea judecătorească (sau decizia de probațiune) însoțită de un certificat este transmisă de autoritatea competentă a țării de condamnare direct autorității competente a țării de executare.

În termen de 60 de zile de la primirea hotărârii judecătorești sau a măsurilor de probațiune și a certificatului, țara de executare trebuie să decidă dacă recunoaște hotărârea judecătorească sau măsurile de probațiune și dacă își asumă responsabilitatea de monitorizare a executării acesteia; decizia-cadru enumeră câteva dintre motivele pentru care o țară poate refuza să recunoască o hotărâre judecătorească.

Legea țării de executare se aplică supravegherii și aplicării măsurilor de probațiune și a sancțiunilor alternative.

Autoritatea competentă a țării de executare:

• poate adapta măsurile când, din cauza naturii sau a duratei lor, acestea sunt incompatibile cu legislația sa națională. Autoritatea trebuie să informeze autoritatea de condamnare despre orice adaptare propusă și să se asigure că măsurile sunt cât se poate de consecvente cu cele impuse de țara de condamnare;
• este responsabilă pentru luarea oricărei decizii ulterioare în legătură cu supravegherea și cu executarea pedepsei: modificarea obligațiilor, eventuala prelungire a perioadei de probațiune și revocarea suspendării.

Într-un raport publicat în 2014, Comisia a solicitat țărilor UE care nu au acționat încă în acest sens să ia rapid măsurile necesare în vederea transpunerii acestei decizii-cadru.

CÂND SE APLICĂ DECIZIA-CADRU?

Decizia-cadru a trebuit să fie transpusă până cel târziu la 6 decembrie 2011.

CONTEXT

În fiecare an, zeci de mii de cetățeni ai UE sunt urmăriți pentru presupuse infracțiuni penale sau sunt condamnați într-o altă țară a UE. Recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești este piatra de temelie a cooperării judiciare în materie penală în cadrul Uniunii.

ACTE CONEXE

Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind transpunerea de către statele membre a deciziilor-cadru 2008/909/JAI, 2008/947/JAI și 2009/829/JAI privind recunoașterea reciprocă în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate, în cazul deciziilor de probațiune și al sancțiunilor alternative și în cazul măsurilor de supraveghere judiciară ca alternativă la arestarea preventivă [COM(2014) 57 final, 5.2.2014 - nepublicat în Jurnalul Oficial].

Data ultimei actualizări: 03.03.2015