Help Print this page 
Title and reference
Acreditare şi supraveghere a pieţei - EUR-Lex

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Languages and formats available
BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV
HTML html ES html CS html DA html DE html EL html EN html FR html IT html HU html NL html PL html PT html RO html FI html SV
Multilingual display
Text

Acreditare şi supraveghere a pieţei - EUR-Lex

Regulamentul are ca scop asigurarea unui cadru comun pentru acreditare în Uniunea Europeană (UE) şi, prin urmare, facilitarea circulaţiei mărfurilor între statele membre. Acreditarea este ultima etapă de control public în cadrul sistemului de evaluare a conformităţii şi reprezintă o atestare a competenţei tehnice a organismelor de evaluare a conformităţii.

Regulamentul stabileşte, de asemenea, cadrul pentru supravegherea produselor pe piaţa europeană pentru a garanta conformitatea acestora cu cerinţele menite să asigure un nivel înalt de protecţie a intereselor publice. Regulamentul include şi norme privind marcajul CE.

ACT

Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (Text cu relevanţă pentru SEE)

SINTEZĂ

Regulamentul stabileşte norme clare privind organizarea şi funcţionarea acreditării, în statele membre, a organismelor de evaluare însărcinate cu desfăşurarea de activităţi de evaluare a conformităţii cu cerinţele aplicabile.

Este important să se garanteze un nivel ridicat de supraveghere a pieţei, pentru a îndeplini cerinţele de protecţie a intereselor publice precum sănătatea şi siguranţa în general, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, protecţia consumatorilor, protecţia mediului şi securitatea.

Aceste reguli consolidează sistemul deja existent, fără a slăbi instrumentele actuale cum ar fi Directiva privind siguranţa generală a produselor, care a avut, în general, rezultate bune.

Acreditarea

Prezentul regulament instituie un cadru pentru politica europeană în materie de acreditare. Regulamentul stabileşte pentru prima oară o bază juridică comună în ceea ce priveşte acreditarea şi asigură astfel un cadru juridic complet care reglementează organizarea acreditării în cadrul Spaţiului Economic European (SEE), de la 1 ianuarie 2010.

Acreditarea, indiferent că este voluntară sau obligatorie, este recunoscută ca fiind nivelul ultim de control public al gradului de adecvare a organismelor de evaluare a conformităţii. Acreditarea nu are vocaţie comercială, în măsura în care acest lucru i-ar ştirbi din valoare şi din credibilitate.

Acreditarea prezintă următoarele caracteristici:

  • nu există decât un singur organism de acreditare în fiecare stat membru;
  • nu există concurenţă între organismele de acreditare şi organismele de evaluare a conformităţii;
  • acreditarea este o activitate efectuată de o autoritate publică;
  • organismele de acreditare nu au un scop lucrativ şi respectă principiile imparţialităţii şi al obiectivităţii.

Cooperarea europeană pentru acreditare (EA) (EN) este responsabilă cu gestionarea evaluării la nivel de omologi, prin care se monitorizează competenţele şi funcţionarea organismelor naţionale de acreditare. Prin intermediul mecanismului de evaluare la nivel de omologi, EA contribuie la calitatea serviciilor organismelor naţionale de acreditare şi deci la acceptarea reciprocă a certificatelor de conformitate în întreaga Uniune Europeană şi în restul lumii.

Supravegherea pieţei

Statele membre garantează o supraveghere eficientă a pieţei lor interne. Ele trebuie să organizeze şi să efectueze controale amănunţite, astfel încât produsele reglementate de legislaţia comunitară de armonizare să corespundă cerinţelor de protecţie a intereselor publice cum ar fi, în special, sănătatea sau siguranţa.

Autorităţile de supraveghere a pieţei competente în fiecare stat membru asigură supravegherea produselor pe piaţa comunitară. Acestea trebuie să asigure:

  • controlul de conformitate la cerinţele în materie de siguranţă a produselor;
  • urmărirea reclamaţiilor sau a rapoartelor privind riscurile legate de produse;
  • monitorizarea accidentelor şi a vătămărilor aduse sănătăţii despre care se suspectează că au fost provocate de aceste produse;
  • verificarea măsurilor corective;
  • urmărirea şi actualizarea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice privind chestiunile de securitate;
  • monitorizarea notificărilor privind produsele periculoase în RAPEX.

Statele membre trebuie să coopereze între ele şi să asigure schimbul de informaţii între ele, Comisie şi agenţiile comunitare relevante.

Autorităţile de supraveghere a pieţei verifică în mod corespunzător caracteristicile produselor – prin verificări ale documentaţiei, verificări fizice şi încercări de laborator – şi pot solicita operatorilor economici să le pună la dispoziţie informaţiile necesare şi să le permită accesul în incintele lor pentru a-şi îndeplini mai bine, în mod total independent, obligaţia de supraveghere.

Atunci când identifică un produs care prezintă un risc, autorităţile alertează utilizatorii, luând măsurile adecvate. În cazul în care produsul prezintă un risc grav, statele membre asigură că:

  • informaţiile privind produsul sunt notificate în RAPEX;
  • produsul este rechemat sau retras de pe piaţă;
  • produsul este modificat şi riscul este suprimat.

În caz de risc, statele membre le comunică fără întârziere decizia operatorului economic în cauză şi Comisiei, enunţând cu precizie motivele care stau la baza acestei decizii.

În ceea ce priveşte controalele produselor care intră pe piaţa comunitară, statele membre le acordă autorităţilor vamale mijloacele necesare pentru a asigura verificările adecvate privind siguranţa produselor înaintea punerii în liberă circulaţie a acestora. În cazul unui risc grav, presupus sau real, sau în lipsa documentaţiei care trebuie să însoţească produsul conform legii, autorităţile vamale suspendă punerea în liberă circulaţie a acestuia.

Autorităţile de supraveghere a pieţei şi autorităţile vamale colaborează pentru a asigura un control efectiv al siguranţei produselor.

Marcajul CE este singurul marcaj care atestă conformitatea unui produs cu legislaţia europeană atunci când acest marcaj este necesar. Responsabilitatea aplicări marcajului îi revine producătorului, care garantează astfel respectarea cerinţelor normative. Sunt prevăzute sancţiuni, inclusiv sancţiuni penale, în cazul unei utilizări necorespunzătoare a marcajului.

Anumite activităţi prevăzute pentru punerea în aplicare a prezentului regulament pot fi finanţate de Uniunea Europeană.

Prezentul regulament abrogă Regulamentul (CEE) nr. 339/93 începând cu 1 ianuarie 2010.

Referinţă

Act

Intrarea în vigoare

Termen de transpunere în legislaţia statelor membre

Jurnalul Oficial

Regulamentul (CE) nr. 765/2008

2.9.2008

-

JO L 218 din 13.8.2008

ACTE CONEXE

Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind supravegherea pe piaţă a produselor şi de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului, a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 1999/5/CE, 2000/9/CE, 2000/14/CE, 2001/95/CE, 2004/108/CE, 2006/42/CE, 2006/95/CE, 2007/23/CE, 2008/57/CE, 2009/48/CE, 2009/105/CE, 2009/142/CE, 2011/65/UE şi a Regulamentelor (UE) nr. 305/2011, (CE) nr. 764/2008 şi (CE) nr. 765/2008 ale Parlamentului European şi ale Consiliului - [COM(2013) 75 final]: Comisia propune revizuirea normelor în vigoare prevăzute de Directiva 2001/95/CE privind siguranţa generală a produselor (DSGP, de Regulamentul (CE) nr. 765/2008 privind supravegherea pieţei şi de legislaţia sectorială de armonizare. Suprapunerile în materie de norme generează confuzie în rândul operatorilor economici şi al autorităţilor naţionale. Propunerea Comisiei vizează simplificarea sistemului actual de supraveghere a produselor de consum nealimentare pe piaţa internă, pentru a unifica, pe cât posibil, normele aplicabile tuturor produselor. Principalele obiective sunt:

  • reunirea normelor privind supravegherea pieţei într-un singur instrument juridic aplicabil tuturor sectoarelor;
  • evitarea duplicărilor în viitoarele dispoziţii;
  • organizarea unei proceduri unice de supraveghere: propunerea favorizează o notificare de alertă unică prin intermediul sistemului de informare rapidă al Uniunii (RAPEX) pentru produsele periculoase;
  • definirea clară a procedurii de supraveghere a pieţei, cu o distincţie cronologică între diferitele etape ale procedurii (aspectele dreptului natural, publicarea de informaţii, notificarea etc.).

Regulamentul (CE) nr. 764/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a unor proceduri de aplicare a anumitor norme tehnice naţionale pentru produsele comercializate în mod legal în alt stat membru şi de abrogare a Deciziei nr. 3052/95/CE (Text cu relevanţă pentru SEE) [Jurnalul Oficial L 218 din 13.8.2008].

12.11.2013

Top