Help Print this page 
Title and reference
Practicile comerciale neloiale

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Languages and formats available
BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV
HTML html ES html CS html DA html DE html EL html EN html FR html IT html HU html NL html PL html PT html RO html FI html SV
Multilingual display
Text

Practicile comerciale neloiale

Consumatorii europeni sunt protejaţi împotriva practicilor comerciale neloiale, indiferent dacă acestea sunt înşelătoare sau agresive. UE asigură acelaşi grad de protecţie tuturor consumatorilor, indiferent de locul de achiziţionare sau de vânzare din UE.

ACT

Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă faţă de consumatori şi de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE şi 2002/65/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (Directiva privind practicile comerciale neloiale).

SINTEZĂ

Prezenta directivă defineşte practicile comerciale interzise în Uniunea Europeană (UE). De asemenea, directiva protejează interesele economice ale consumatorilor înaintea, în timpul şi ulterior desfăşurării unei tranzacţii comerciale.

Practicile comerciale neloiale sunt practici care:

  • nu respectă cerinţele diligenţei profesionale
  • sunt de natură să denatureze în mod semnificativ comportamentul economic al consumatorului mediu .

Anumite segmente de populaţie trebuie să fie protejate în mod special, dată fiind vulnerabilitatea lor specială la practica sau produsul respectiv, vârsta lor (copii sau persoane în vârstă), credulitatea sau o infirmitate mintală sau fizică.

Directiva integrează dispoziţiile directivelor privind publicitatea înşelătoare, contractele la distanţă şi comercializarea la distanţă a serviciilor financiare.

PRACTICILE ÎNŞELĂTOARE

Acţiuni înşelătoare

O practică comercială este înşelătoare în cazul în care conţine informaţii false sau mincinoase sau dacă poate induce consumatorul mediu în eroare, chiar dacă informaţiile oferite pot fi corecte, şi dacă poate să determine consumatorul să ia o decizie comercială pe care nu ar fi luat-o în altă situaţie. Printre exemplele de asemenea acţiuni se numără informaţiile false sau înşelătoare cu privire la:

  • existenţa sau natura produsului;
  • principalele caracteristici ale produsului (disponibilitatea, beneficiile, riscurile, compoziţia, originea geografică, rezultatele aşteptate în urma utilizării etc.);
  • amploarea implicării comerciantului;
  • preţul sau existenţa unui avantaj specific în ceea ce priveşte preţul;
  • necesitatea unui serviciu sau a unei reparaţii.

Omisiuni înşelătoare

Acestea apar atunci când sunt omise informaţii semnificative de care consumatorul mediu are nevoie în contextul respectiv pentru a lua o decizie comercială în cunoştinţă de cauză sau când aceste informaţii sunt furnizate într-o manieră neclară, neinteligibilă, ambiguă sau nepotrivită, fapt ce determină (sau poate determina) consumatorul respectiv să ia o decizie de cumpărare pe care nu ar fi luat-o în alte împrejurări.

PRACTICILE COMERCIALE AGRESIVE

Deciziile comerciale ale consumatorilor trebuie să fie libere. Ele nu pot fi luate ca urmare a utilizării unei hărţuiri, constrângeri sau influenţe nejustificate .

Astfel, trebuie luate în considerare mai multe elemente pentru a stabili dacă este vorba despre o practică comercială agresivă. Printre acestea se numără:

  • natura, locul şi durata practicii agresive;
  • eventuala folosire de limbaj şi comportament ameninţător;
  • exploatarea de către comerciant a unei circumstanţe particulare care afectează consumatorul cu scopul de a influenţa decizia acestuia;
  • eventuale condiţii necontractuale disproporţionate impuse consumatorului care doreşte să-şi exercite drepturile contractuale (cum ar fi dreptul de a rezilia contractul sau de a se orienta spre un alt produs sau comerciant).

Anexa I a directivei conţine o listă cu 31 de practici comerciale care ar trebui considerate ca neloiale în toate împrejurările.

REFERINŢE

Act

Intrarea în vigoare

Termen de transpunere în legislaţia statelor membre

Jurnalul Oficial

Directiva 2005/29/CE

12.6.2005

12.6.2007

JO L 149 din 11.6.2005

ACTE CONEXE

Comunicarea Comisiei din 14 martie 2013 privind aplicarea directivei privind practicile comerciale neloiale: Atingerea unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor şi consolidarea încrederii în piaţa unică [ COM(2013)138 final - nepublicată în Jurnalul Oficial] şi

Primul raport privind aplicarea Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă şi de modificare a Directivelor 97/7/CE şi 2002/65/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (Directiva privind practicile comerciale neloiale) [ COM(2013)139 final - nepublicat în Jurnalul Oficial].

Raportul prezintă o primă evaluare a modului în care statele membre aplică directiva, precum şi o descriere generală a acţiunilor necesare pentru a maximiza beneficiile acesteia.

Graţie directivei, autorităţile naţionale au reuşit să descurajeze un spectru larg de practici comerciale neloiale, cum ar fi furnizarea unor informaţii neadevărate către consumatori sau utilizarea unor tehnici de marketing agresive pentru a influenţa alegerile acestora. Cadrul juridic al directivei se dovedeşte adecvat pentru asigurarea corectitudinii noilor practici online care se dezvoltă în paralel cu evoluţia tehnicilor de tehnicilor publicitare de vânzări.

Cu toate acestea, evaluarea Comisiei arată că sunt necesare acţiuni suplimentare pentru a garanta un nivel înalt de protecţie a consumatorilor, în special în comerţul transfrontalier. Prin urmare, sunt necesare măsuri de aplicare mai stricte şi coerente.

Comunicarea identifică 5 domenii-cheie în care ar trebui intensificată aplicarea: călătoriile şi transporturile, mediul digital şi online, serviciile financiare şi bunurile imobiliare. Printre priorităţile-cheie privind acţiunile se numără completarea periodică a documentului orientativ, extinderea bazei de date juridice a Directivei privind practicile comerciale neloiale, organizarea unor ateliere tematice cu autorităţile naţionale de asigurare a respectării legislaţiei în domeniile de importanţă-cheie pentru consumatori şi iniţierea unor proceduri privind încălcările în situaţiile în care Comisia are confirmarea că statele membre nu îşi respectă în mod adecvat obligaţiile de transpunere şi de aplicare.

Ultima actualizare: 25.02.2014

Top