Help Print this page 

Summaries of EU Legislation

Title and reference
Protecția fizică a materialelor nucleare și a facilităților nucleare

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Languages and formats available
Multilingual display
Text

Protecția fizică a materialelor nucleare și a facilităților nucleare

Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare și a facilităților nucleare urmărește să protejeze materialele și facilitățile nucleare și să stabilească sancțiuni în cazul infracțiunilor în acest domeniu. De asemenea, aceasta urmărește încurajarea cooperării între statele semnatare ale convenției.

SINTEZĂ

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DECIZII?

  • Decizia aprobă aderarea Comunității Europene a Energiei Atomice la Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare și a facilităților nucleare.
  • Convenția urmărește:
    • protejarea materialelor și a facilităților nucleare;
    • stabilirea unor norme privind penalitățile aplicate în cazul încălcărilor în acest domeniu;
    • încurajarea cooperării între statele semnatare.

ASPECTE-CHEIE

Noua convenție privind protecția fizică a materialelor nucleare și a facilităților nucleare vizează să asigure o protecție fizică efectivă în timpul utilizării, depozitării sau transportării materialelor utilizate în scopuri pașnice, precum și să prevină și să combată infracțiunile legate de aceste materiale și facilități. Ea se bazează pe Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare (CPPNM). Toate țările UE sunt părți semnatare ale CPPNM.

Fiecare stat semnatar trebuie să stabilească și să pună în aplicare măsuri destinate să asigure această protecție efectivă cu scopul de a preveni, în special, furtul sau dispariția materialelor nucleare asupra cărora dețin responsabilitatea, precum și sabotajul facilităților nucleare care se află pe teritoriul lor. Tratatul Euratom este mai amplu, deoarece enunță că țările UE trebuie să prevină ca utilizarea materialelor nucleare să fie deturnată spre alte scopuri decât cele cărora le sunt destinate.

În aplicarea convenției, statele semnatare trebuie să respecte anumite principii fundamentale, în special principiul responsabilității statului și a deținătorilor de licențe, al culturii securității, al garantării și al confidențialității.

Statele semnatare trebuie să se asigure că materialele nucleare pe care le importă, le exportă sau le acceptă în tranzit pe teritoriul lor sunt protejate în conformitate cu nivelul de securitate care le este aplicabil.

Statele semnatare trebuie să definească o autoritate competentă însărcinată cu punerea în aplicare a convenției, precum și un punct de legătură care să comunice cu celelalte țări semnatare în mod direct sau prin Agenția Internațională a Energiei Atomice. De asemenea, trebuie să coopereze în caz de furt, de sabotaj sau când există pericolul de furt sau de sabotaj. Această cooperare se realizează în special sub forma unui schimb de informații, cu respectarea confidențialității acestor informații față de părți terțe.

Statele semnatare trebuie să aplice anumitor infracțiuni pedepse adecvate și proporționale cu gravitatea acestor infracțiuni. Sunt pedepsibile, în special, fapta de a acționa fără autorizație într-o manieră care cauzează sau riscă să cauzeze decesul sau vătămări grave ale unei persoane, furtul de materiale nucleare, sabotarea unei facilități nucleare, amenințarea de a utiliza materiale nucleare pentru a provoca decesul sau vătămări grave ale unei persoane sau pentru a aduce deteriorări semnificative bunurilor, precum și tentativa de a comite unul dintre aceste acte, participarea la comiterea unuia dintre aceste acte, precum și organizarea unor astfel de acte.

Fiecare stat semnatar este responsabil să cunoască infracțiunile comise pe teritoriul său sau la bordul unei nave sau aeronave înmatriculate pe teritoriul său, precum și infracțiunile ale căror presupus autor este un resortisant al respectivului stat. Aceste infracțiuni sunt, printre altele, cazuri de extrădare între statele semnatare. De asemenea, acestea din urmă trebuie să își acorde, într-o măsură cât mai mare, ajutor judiciar reciproc când este vorba despre aceste infracțiuni. Motivațiile politice ale infracțiunii nu reprezintă o cauză pentru refuzul extrădării sau întrajutorării judiciare.

Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare (CPPNM) a fost adoptată în 1979 și a intrat în vigoare în 1987. Ea a fost modificată în 2005 în cadrul unei conferințe destinate să consolideze dispozițiile sale. O conferință care să vizeze revizuirea convenției modificate trebuie organizată după cinci ani de la intrarea în vigoare a modificărilor asupra cărora s-a convenit în 2005.

DE CÂND SE APLICĂ DECIZIA?

Decizia a intrat în vigoare la 10 iulie 2007.

CONTEXT

Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare (CPPNM) și modificarea acesteia

ACT

Decizia 2007/513/Euratom a Consiliului din 10 iulie 2007 de aprobare a aderării Comunității Europene a Energiei Atomice la Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare și a facilităților nucleare modificată – Declarația Comunității Europene a Energiei Atomice în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) și articolul 17 alineatul (3) din CPPNM (JO L 190, 21.7.2007, pp. 12-14)

Data ultimei actualizări: 13.12.2015

Top