Ajutorul de stat pentru promovarea investiţiilor cu capital de risc în IMM-uri

Aceste orientări stabilesc condiţiile în care ajutorul de stat pentru promovarea investiţiilor cu capital de risc sunt compatibile cu piaţa comună.

ACT

Community guidelines of 18 August 2006 on state aid to promote risk capital investments in small and medium-sized enterprises [Official Journal C 194 of 18.8.2006] (Orientările comunitare din 18 august 2006 privind ajutorul de stat pentru promovarea investiţiilor cu capital de risc în întreprinderile mici şi mijlocii).

SINTEZĂ

Piaţa capitalului de risc suferă de un deficit de fonduri proprii care penalizează întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile), în special cele cu un înalt potenţial de creştere şi cele din sectorul de înaltă tehnologie. Finanţarea din capitalul propriu este esenţială pentru dezvoltarea întreprinderilor, în special în etapele următoare constituirii lor. Acest deficit de fonduri proprii poate deci, în anumite condiţii, justifica acordarea de ajutoare de stat menite să faciliteze accesul la capitalul de risc. Aceste orientări se referă la ajutoarele pentru sistemele de investiţii de capital de risc acordate IMM-urilor. Acestea nu se aplică ajutoarelor acordate pentru întreprinderile din sectorul construcţiilor navale, din industria cărbunelui şi oţelului şi nici întreprinderilor aflate în dificultate.

TEST COMPARATIV

Consolidarea abordării economice este esenţială pentru analiza ajutorului de stat. În consecinţă, se va utiliza un test comparativ al potenţialelor efecte pozitive şi negative. Testul comparativ este compus din trei etape, pentru a afla dacă ajutorul:

• urmăreşte un obiectiv de interes comun, de exemplu mediul, creşterea economică, ocuparea forţei de muncă şi coeziunea;
• este conceput pentru a atinge un obiectiv de interes comun;
• provoacă denaturări ale concurenţei şi ale comerţului.

Disfuncţionalitatea pieţei

Nu există o disfuncţionalitate generalizată a pieţei de capital de risc în Europa. Cu toate acestea, există lacune ale pieţei în anumite stadii ale dezvoltării întreprinderilor, care sunt percepute ca un deficit de fonduri proprii şi prezintă provocări atât pentru investitor, cât şi pentru beneficiar. Pentru a remedia această situaţie, investitorii trebuie să analizeze garanţiile oferite şi strategia întreprinderii, să monitorizeze punerea în aplicare a acestei strategii şi să îşi programeze retragerea asigurându-se că beneficiază de un randament al investiţiilor lor. Întreprinderea trebuie să partajeze luarea deciziilor cu investitorul extern şi să înţeleagă beneficiile şi riscurile legate de acest tip de investiţie.

Efectul stimulativ şi proporţionalitatea ajutorului

Ajutorul de stat pentru capitalul de risc vizează creşterea investiţiilor private. Acesta are un efect stimulativ dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute în acest document. Necesitatea de a prevedea stimulente depinde de amploarea disfuncţionalităţii pieţei. Criteriile selectate sunt nivelurile tranşelor de investiţii pe întreprindere-ţintă, gradul de implicare a investitorilor privaţi, dimensiunea întreprinderii şi stadiul de dezvoltare finanţat.

Ajutorul de stat este necesar dacă vizează crearea de stimulente pentru a aduce fonduri proprii pentru IMM-uri în etapele de concepere, de constituire şi de început al activităţii. Acesta este inutil dacă depăşeşte ceea ce este necesar pentru a încuraja aportul de capital de risc.

APLICABILITATEA ARTICOLULUI 107 ALINEATUL (1) DIN TFUE

Comisia determină prezenţa unui ajutor de stat ţinând seama de ajutorul acordat investitorilor, unui fond de investiţii, unui vehicul de investiţie sau managerului acestuia şi întreprinderilor în care se realizează investiţia.

Finanţarea acordată sub formă de capital de risc care reprezintă ajutor de minimis nu intră în domeniul de aplicare a articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) [fostul articol 87 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (TCE)].

EVALUAREA COMPATIBILITĂŢII AJUTORULUI

Un ajutor menit să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi economice este compatibil cu piaţa comună în cazul în care nu afectează în mod negativ condiţiile de comerţ într-o asemenea măsură încât să fie contrar interesului comun. Această secţiune stabileşte criteriile de evaluare a compatibilităţii respective.

Forma de ajutor

Fiecare stat membru al Uniunii Europene (UE) alege forma de ajutor acordată. Comisia evaluează opţiunea respectivă, stabilind dacă aceasta încurajează investitorii sau dacă este orientată spre profit. Există patru criterii de evaluare:

• constituirea de fonduri de investiţii la care statul este partener, investitor sau participant;
• garanţii acordate investitorilor sau fondurilor de capital de risc care să acopere o parte din pierderile lor sau legate de împrumuturi;
• instrumente financiare în favoarea investitorilor, pentru a-i încuraja să furnizeze capital suplimentar;
• stimulente fiscale pentru investitori, pentru ca aceştia să efectueze investiţii.

Condiţii de compatibilitate

Pentru a fi compatibilă, o măsură privind capitalul de risc trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

• tranşele de investiţii să nu depăşească 2,5 milioane EUR pe întreprindere pe an;
• ajutorul de stat trebuie acordat până la stadiul de extindere sau de începere a activităţii IMM-urilor;
• cel puţin 70 % din bugetul total al măsurii privind capitalul de risc trebuie să fie sub formă de instrumente de capital sau de cvasicapital pentru investiţii în IMM-uri;
• cel puţin 50 % din finanţare trebuie să fie furnizată de investitori privaţi (30 % pentru IMM-urile situate în zone asistate);
• caracterul orientat spre profit al deciziilor de investiţii;
• gestionarea comercială este efectuată pe baze comerciale.

EVALUARE AMĂNUNŢITĂ A COMPATIBILITĂŢII AJUTORULUI

Măsuri de ajutor care fac obiectul unei evaluări detaliate

Măsurile de ajutor care fac obiectul unei evaluări detaliate sunt cele care prevăd următoarele:

• tranşele de investiţii depăşesc 2,5 milioane de EUR pe întreprindere pe an;
• finanţare pentru stadiul de extindere a întreprinderilor mijlocii în zonele neasistate;
• investiţii ulterioare în întreprinderile care au primit deja fonduri proprii;
• sprijin din partea investitorilor privaţi de sub 50 % în zonele neasistate şi de sub 30 % în zonele asistate;
• furnizarea de capital de lansare pentru IMM-uri, caracterizată printr-o participare mai redusă a investitorilor privaţi sau prin predominanţa instrumentelor de investiţii de tip credit faţă de cele în fonduri proprii;
• implicarea unui vehicul de investiţii;
• costuri de prospecţie legate de prima examinare a întreprinderilor, în vederea finalizării investiţiilor, până la faza de control prealabil.

Efectele pozitive şi negative ale ajutorului

Efectele pozitive ale ajutorului cuprind dovezi ale disfuncţionalităţii pieţei pentru investiţiile care depăşesc 1,5 milioane EUR pe IMM pe an. Comisia poate solicita dovezi suplimentare, cum ar fi prezenţa unui comitet de investiţii, volumul măsurii sau al fondului, prezenţa investitorilor providenţiali sau efectul stimulativ.

Comparare şi decizie

În fiecare caz, analiza se bazează pe o evaluare generală a efectelor pozitive şi negative preconizate ale ajutorului de stat. Pe această bază, Comisia hotărăşte dacă denaturările posibile ar putea afecta în mod negativ condiţiile de comerţ într-o asemenea măsură încât acest ajutor să fie contrar interesului comun.

Aceste orientări se aplică până la 31 decembrie 2013. În 2010, Comisia a publicat o comunicare de actualizare a acestor orientări.

Ultima actualizare: 25.10.2011