Help Print this page 
Title and reference
Reguli generale: siguranța produselor

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Multilingual display
Text

Reguli generale: siguranța produselor

Legislația europeană asigură o protecție ridicată și uniformă a sănătății și siguranței consumatorilor. Produsele puse în circulație pe piața internă trebuie să fie conforme cu cerințele generale de siguranță. Uniunea Europeană (UE) a instituit, de asemenea, un sistem de avertizare rapidă (RAPEX) privind produsele care prezintă un grad mare de risc pentru consumatori.

ACT

Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor [Jurnalul Oficial L 11 din 15.1.2002].

SINTEZĂ

Această directivă se aplică în absența unor reglementări europene specifice privind siguranța anumitor categorii de produse sau dacă aceste reglementări specifice (sectoriale) sunt insuficiente. Mai mult, aceasta se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 85/374/CEE privind răspunderea pentru produsele cu defect.

Cerință generală de siguranță

Directiva impune o cerință generală de siguranță pentru orice produs introdus pe piață și destinat consumatorilor sau care poate fi utilizat de aceștia, incluzând produsele utilizate de consumatori în cadrul unui serviciu. Această cerință nu se aplică bunurilor de ocazie care au valoare de antichitate sau celor care trebuie reparate.

Un produs sigur este acela care nu prezintă niciun risc sau care prezintă riscuri reduse, compatibile cu utilizarea produsului și acceptabile în ceea ce privește menținerea unui nivel ridicat de protecție pentru sănătatea și siguranța persoanelor.

Un produs este considerat a fi sigur dacă respectă dispozițiile privind siguranța prevăzute în legislația europeană sau, în absența acestora, dacă respectă reglementările naționale specifice ale statului membru în care este comercializat. Produsul este, de asemenea, considerat sigur dacă este conform cu o normă europeană stabilită în temeiul acestei directive. În absența unor astfel de reglementări sau norme, conformitatea produsului este apreciată după cele de mai jos:

  • normele naționale facultative (care transpun alte norme europene relevante), recomandările Comisiei (care stabilesc liniile directoare privind evaluarea siguranței produselor);
  • normele statului membru în care produsul este fabricat sau comercializat;
  • codurile de bună practică în materie de siguranță sau de sănătate;
  • starea actuală a cunoștințelor sau a tehnicii;
  • așteptările consumatorilor în ceea ce privește siguranța.

Obligațiile producătorilor și distribuitorilor

Producătorii trebuie să pună pe piață produse care respectă cerința generală de siguranță. În plus, ei trebuie:

  • să furnizeze consumatorului informații utile pentru a evalua riscurile inerente prezentate de un produs, atunci când acestea nu sunt evidente în mod direct;
  • să ia măsuri adecvate pentru a evita aceste riscuri (de exemplu, retragerea produselor de pe piață, avertizarea consumatorilor, rechemarea de la consumatori a produselor deja furnizate etc.).

Distribuitorii au totodată următoarele obligații:

  • să furnizeze produse care respectă cerința de siguranță generală;
  • să monitorizeze siguranța produselor introduse pe piață;
  • să furnizeze documentele necesare care garantează că originea produselor poate fi depistată.

Dacă producătorii sau distribuitorii constată că un produs este periculos, trebuie să notifice autoritățile competente și, dacă este necesar, să colaboreze cu acestea. Această obligație de informare este clarificată în anexa I la directivă.

Obligațiile statelor membre

Statele membre trebuie să se asigure că producătorii și distribuitorii respectă obligațiile care le revin. Ele trebuie să creeze structuri însărcinate cu:

  • controlarea conformității produselor cu cerința de siguranță;
  • luarea unor măsuri adecvate în cazul produselor care prezintă riscuri (de exemplu, interzicerea comercializării) și informarea Comisiei despre acestea.

Statele membre stabilesc reguli de sancționare a infracțiunilor și iau măsuri astfel încât consumatorii să beneficieze de un sistem de monitorizare a reclamațiilor.

Rolul Comisiei

Comisia ține seama de cerința generală de siguranță pentru definirea mandatelor acordate organismelor europene de standardizare și publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene trimiterile la standardele europene în baza cărora se poate stabili conformitatea cu cerința generală de siguranță. Comisia gestionează sistemul de avertizare rapidă RAPEX și poate să adopte măsuri de urgență în cooperare cu statele membre.

Sistemul RAPEX: intervenții rapide în cazul produselor care prezintă un risc major

Statele membre identifică produsele care prezintă un risc major pentru sănătate și siguranță. Ele iau măsuri de intervenție rapidă pentru a proteja consumatorii. În acest caz, statele membre informează imediat Comisia prin intermediul sistemului RAPEX, un mijloc de schimb de informații rapid între statele membre și Comisie. Acest sistem permite restrângerea sau prevenirea distribuției produselor periculoase. Procedurile de funcționare a sistemului RAPEX sunt descrise în anexa II la directivă.

Produsele alimentare, farmaceutice și medicale sunt gestionate prin alte sisteme de intervenție.

În cazul utilizării sistemului RAPEX, statele membre trebuie să transmită Comisiei cel puțin informațiile următoare:

  • informațiile care permit identificarea produsului;
  • descrierea riscului pe care îl prezintă produsul și orice document cu ajutorul căruia poate fi evaluat;
  • măsurile deja luate;
  • informațiile privind distribuția produsului.

La nivel european, Comisia poate, de asemenea, să ia măsuri rapide în situațiile în care are informații că un produs prezintă riscuri majore. După consultarea cu statele membre, Comisia poate adopta decizii cu valabilitate de un an, cu posibilitatea de a le prelungi cu perioade de aceeași durată. Aceste decizii pot îndeosebi:

  • să impună cerințe de siguranță specifice;
  • să interzică utilizarea anumitor substanțe; sau să
  • oblige fabricanții să atașeze avertismente pe produse.

Procedura comitetelor

Comisia beneficiază de sprijinul unui comitet de reglementare privind siguranța produselor de consum, atunci când sunt luate măsuri de urgență și decizii referitoare la standardizare.

Comisia beneficiază totodată de sprijinul unui comitet consultativ privind siguranța produselor de consum pentru celelalte aspecte legate de directivă.

Transparența

Publicul trebuie să aibă acces la informațiile referitoare la riscurile pe care le prezintă produsele. Secretul profesional este limitat la cazurile justificate în mod corespunzător.

Context

Această directivă ia în considerare Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 29 martie 2000 privind experiența dobândită în aplicarea Directivei 92/59/CEE privind siguranța generală a produselor. Aceasta abrogă Directiva 92/59/CEE privind siguranța generală a produselor, începând cu data de 15 ianuarie 2004.

REFERINȚE

Act

Intrarea în vigoare

Termen de transpunere în legislația statelor membre

Jurnalul Oficial

Directiva 2001/95/CE [adoptare: codecizie COD/2000/0073]

15.1.2002

15.1.2004

JO L 11 din 15. 1.2002

Act(e) de modificare

Intrarea în vigoare

Termen de transpunere în legislația statelor membre

Jurnalul Oficial

Regulamentul (CE) nr. 765/2008

1.1.2010

-

JO L 218 din 13.8.2008

Regulamentul (CE) nr. 596/2009

7.8.2009

-

JO L 188 din 18.7.2009

ACTE CONEXE

Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2001/95/CE a Parlamentuluiși a Consiliului privind siguranța generală a produselor (Text cu relevanță pentru SEE) [Jurnalul Oficial C 38 din 17.2.2009].

Comisia publică titlurile standardelor armonizate prin Directiva 2001/95/CE, precum și trimiterile la acestea.

Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 14 ianuarie 2009 privind punerea în aplicare a Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor [ COM(2008) 905 final - Nepublicat în Jurnalul Oficial].

Eficacitatea cadrului comunitar pentru siguranța produselor s-a îmbunătățit datorită punerii în aplicare a Directivei 2001/95/CE. Sistemul european de informare și de avertizare a facilitat retragerea de pe piață a unui număr mare de produse periculoase. Cu toate acestea, anumite aspecte pot fi îmbunătățite pentru a putea garanta protecția totală a consumatorilor. Acest raport identifică domeniile prioritare:

  • siguranța produselor de consum, cu precădere din punct de vedere al trasabilității, subliniind obligația producătorilor sau a distribuitorilor de a identifica produsele;
  • supravegherea pieței, pe de o parte, datorită unei mai bune coordonări între statele membre, bazată pe schimburi de informații și de bune practici (inclusiv în materie de cooperare vamală); pe de altă parte, prin deschiderea sistemului RAPEX participării organizațiilor internaționale, regionale sau naționale din țările terțe;
  • standardizarea, prin simplificarea procedurilor privind anumite categorii de produse și prin instituirea unei prezumții de conformitate a acestor norme cu cerințele generale de siguranță;
  • măsuri de urgență luate în cadrul sistemului de avertizare rapidă, care pot fi definitive în scopul de a retrage produsele periculoase.

Domeniul de aplicare al Directivei 2001/95/CE cuprinde, de asemenea, siguranța serviciilor prestate consumatorilor. Aceasta a fost transpusă în toate statele membre.

RAPEX

Decizia 2010/15 a Comisiei din 16 decembrie 2009 de stabilire a unui ghid de utilizare a Sistemului Comunitar de Informare Rapidă (RAPEX) înființat în temeiul articolului 12 și a procedurii de notificare stabilite în temeiul articolului 11 din Directiva 2001/95/CE (Directiva privind siguranța generală a produselor) [Jurnalul Oficial L 22 din 26.1.2010].

Comisia adoptă noi linii directoare care trebuie să faciliteze gestionarea sistemului RAPEX și procedura de notificare a produselor periculoase. Aceste linii directoare sunt destinate autorităților naționale responsabile de supravegherea pieței.

PLAYERE AUDIO PERSONALE

Decizia 2009/490/CE a Comisiei din 23 iunie 2009 privind cerințele de siguranță care trebuie îndeplinite de standardele europene pentru playere audio personale în temeiul Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE) [Jurnalul Oficial L 161 din 24.6.2009].

Comisia a stabilit o cerință de siguranță menită să prevină afectarea auzului utilizatorilor de playere audio personale din cauza nivelului de sunet emis de acestea în condiții previzibile în mod normal. Trebuie să se țină seama de această cerință în procesele de proiectare și fabricare a playerelor audio personale. Aceasta servește la stabilirea standardelor adecvate de către organismele de standardizare. Trebuie, totodată, adăugate avertismente pe produse, în scopul informării consumatorilor cu privire la riscurile existente.

BRICHETE

Decizia 2009/298/CE a Comisiei din 26 martie 2009 de prelungire a validității Deciziei 2006/502/CE prin care se solicită statelor membre să adopte măsuri prin care să se asigure că doar brichetele care prezintă caracteristici de siguranță pentru copii sunt introduse pe piață și să interzică introducerea pe piață a brichetelor fantezie [notificată cu numărul C(2009) 2078] (Text cu relevanță pentru SEE).

Decizia 2006/502/CE (modificată prin Deciziile 2007/231/CE și 2008/322/CE) a Comisiei din 11 mai 2006 de obligare a statelor membre să adopte măsuri prin care să se asigure că nu se pot introduce pe piață decât brichete cu caracteristici de siguranță pentru copii și să interzică introducerea pe piață a brichetelor fantezie (Text cu relevanță pentru SEE) [Jurnalul Oficial L 198 din 20.7.2006].

Utilizarea necorespunzătoare a brichetelor – ca jucării – de copiii mici provoacă între 1 500 și

1 900 de leziuni și între 34 și 40 de decese pe an în UE. Pentru a preveni astfel de accidente, există mecanisme de asigurare a siguranței copiilor, a căror aplicare este obligatorie de zece ani în Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă. Instituirea cerințelor de siguranță a copiilor în Statele Unite a avut ca efect o scădere cu 60 % a numărului de accidente.

Pentru a preveni noi accidente, Comisia a adoptat, în data de 11 mai 2006, Decizia 2006/502/CE de obligare a statelor membre să adopte măsuri prin care să se asigure că nu se pot introduce pe piață decât brichete cu caracteristici de siguranță pentru copii și să interzică introducerea pe piață a brichetelor fantezie.

Decizia 2008/357/CE a Comisiei din 23 aprilie 2008 privind cerințele specifice referitoare la siguranța copiilor care trebuie îndeplinite de standardele europene relative la brichete în temeiul Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului [Jurnalul Oficial L 120 din 7.5.2008].

Cerințele referitoare la siguranța copiilor care trebuie îndeplinite de brichete trebuie stabilite în temeiul dispozițiilor articolului 4 din Directiva 2001/95/CE, în scopul de a solicita organismelor de standardizare revizuirea standardului EN 13869 și de a permite publicarea trimiterii la standardul revizuit în Jurnalul Oficial.

Această decizie stabilește cerințele de siguranță pe baza cărora organismul european de standardizare CEN (Comitetul European de Standardizare) trebuie să revizuiască standardul EN 13869 referitor la siguranța brichetelor și la metodele de testare.

ȚIGĂRI

Decizia 2008/264/CE a Comisiei din 25 martie 2008 privind cerințele referitoare la siguranța împotriva incendiilor care trebuie îndeplinite de standardele europene relative la țigări în temeiul Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului [Jurnalul Oficial L 83 din 26.3.2008].

Țigările aprinse și lăsate nesupravegheate constituite un risc important pentru siguranța consumatorilor. Se estimează că, în Uniunea Europeană, în jur de 1 000 de decese pe an sunt provocate de acestea. Există însă soluții tehnice de încetinire a arderii țigărilor sau de a provoca stingerea lor, prin integrarea unor benzi de hârtie în hârtia țigării. Datorită acestei tehnici, focul țigării nesupravegheate se stinge în majoritatea cazurilor, din cauza lipsei de aer.

Această decizie stabilește cerințele de siguranță pe baza cărora organismul european de standardizare CEN (Comitetul European de Standardizare) respectă solicitarea de adoptare a unui standard pentru reducerea tendinței de aprindere a țigărilor. Această cerință referitoare la siguranța țigărilor se bazează pe Directiva 2001/95/CE.

Eficacitatea acestui standard va fi verificată prin controlul unor eșantioane de țigări comercializate, obiectivul fiind ca cel mult 25 % din țigări să ardă pe întreaga lungime a lor.

SUGARI ȘI COPII MICI

Decizia 2010/9/UE a Comisiei din 6 ianuarie 2010 privind cerințele de siguranță care trebuie îndeplinite de standardele europene pentru țarcurile de îmbăiat, suporturile pentru îmbăiat, căzile pentru îmbăiat și suporturile acestora destinate sugarilor și copiilor mici în temeiul Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2009) 10290] (Text cu relevanță pentru SEE).

Produsele destinate îmbăierii sugarilor și a copiilor mici trebuie să fie conforme cu cerința generală de siguranță a produselor. În acest sens, organismele europene de standardizare trebuie să stabilească standarde de siguranță privind:

  • scaunele de baie: utilizate numai pentru copiii care pot să stea în poziție șezândă, dar care nu știu să stea în picioare;
  • suporturile pentru îmbăiat: care servesc la menținerea corpului copiilor în poziție semișezândă sau culcată, începând de la naștere și până când aceștia pot să se așeze singuri;
  • căzile pentru îmbăiat destinate copiilor cu vârsta între 0 și 12 luni: și anumite produse plasate în interiorul unei căzi obișnuite, fixate pe marginile acesteia sau pe podea, sau combinate cu suporturi.

Decizia 2010/11/UE a Comisiei din 7 ianuarie 2010 privind cerințele de siguranță care trebuie îndeplinite de standardele europene pentru dispozitivele de blocare a ferestrelor și a ușilor de balcon împotriva accesului copiilor, instalate de consumatori, în temeiul Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2009) 10298] (Text cu relevanță pentru SEE).

Anumite dispozitive utilizate pentru blocarea unei deschideri sau a trecerii copiilor prin fața unei ferestre se vând ca piese separate, instalate de consumatori. Este necesar să se adopte standarde de siguranță specifice pentru aceste mecanisme, destinate copiilor cu vârsta sub 51 de luni.

PRODUSE BIOCIDE

Decizia 2009/251/CE a Comisiei din 17 martie 2009 prin care se solicită statelor membre să se asigure că produsele care conțin produsul biocid dimetil fumarat nu sunt introduse sau puse la dispoziție pe piață [Jurnalul Oficial L 74 din 20.3.2009] (Text cu relevanță pentru SEE).

Dimetilul fumarat (DMF) este un produs biocid destinat conservării anumitor bunuri de consum pe durata depozitării sau transportării lor (mobilier, încălțăminte, îmbrăcăminte din piele etc.). DMF poate provoca reacții cutanate grave (dermatite de contact), efectele sale nocive fiind stabilite prin studii clinice.

Începând cu 1 mai 2009, statele membre se asigură că introducerea și punerea la dispoziție pe piață a produselor care conțin DMF sunt interzise. Produsele care sunt deja disponibile pe piață trebuie retrase și consumatorii trebuie informați cu privire la riscurile prezentate de aceste produse. Un produs care conține DMF conține peste 0,1 mg DMF pe kg de produs sau pe kg de parte din produs.

Decizia se aplică până la 15 martie 2010 și poate fi prelungită dacă este cazul.

PROPUNERE

Propunere de regulament al Parlamentului Europeanși al Consiliului privind siguranța produselor de consumși de abrogare a Directivei 87/357/CEE a Consiliuluiși a Directivei 2001/95/CE [ COM(2013)78 - nepublicată în Jurnalul Oficial].

Scopul propunerii este de a înlocui Directiva 85/357/CEE privind produsele care imită alimentele și Directiva 2001/95/CE privind siguranța generală a produselor cu un nou regulament privind siguranța produselor de consum. Regulamentul propus păstrează principiul de bază al legislației existente ca toate produsele de consum să fie sigure atunci când sunt puse la dispoziție pe piață. Acesta pune însă un accent sporit pe o mai bună identificare și trasabilitate a produselor. Procedurile de dezvoltare a unor standarde noi sau de actualizare a standardelor existente sunt simplificate semnificativ, crescând rolul standardelor în domeniul siguranței produselor de consum.

Propunerea face parte din pachetul privind siguranța produselor și supravegherea pieței care include, de asemenea, propunerea de regulament unic privind supravegherea pieței și un plan de acțiune multianual pentru supravegherea pieței în perioada 2013-2015. Actul privind piața unică II, adoptat în 2012, confirmă că pachetul privind siguranța produselor și supravegherea pieței este o acțiune-cheie pentru îmbunătățirea siguranței produselor care circulă în UE.

Ultima actualizare: 21.01.2014

Top