Help Print this page 
Title and reference
Procedura europeană de somație de plată

Summaries of EU legislation: direct access to the main summaries page.
Languages and formats available
BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV
HTML html ES html CS html DA html DE html EL html EN html FR html IT html HU html NL html PL html PT html RO html FI html SV
Multilingual display
Text

Procedura europeană de somație de plată

Regulamentul stabilește o procedură europeană de somație de plată. Procedura este menită să simplifice, să accelereze și să reducă costurile litigiilor transfrontaliere referitoare la creanțe pecuniare necontestate în materie civilă și comercială. Somația europeană de plată este recunoscută și are o valoare executorie în toate țările Uniunii Europene (UE), cu excepția Danemarcei, fără a fi necesară o declarație de constatare a forței executorii.

ACT

Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somație de plată.

SINTEZĂ

Regulamentul, care se aplică din 2008, stabilește o procedură europeană pentru somațiile de plată. Procedura este menită să simplifice, să accelereze și să reducă costurile litigiilor transfrontaliere referitoare la creanțe pecuniare necontestate. Regulamentul asigură libera circulație a somațiilor europene de plată în toate țările Uniunii Europene (UE) prin stabilirea unor standarde minime a căror respectare elimină necesitatea oricăror proceduri intermediare în statul membru de executare înaintea recunoașterii și executării.

Aplicarea procedurii în materie civilă și comercială

Procedura europeană de somație de plată se aplică în materie civilă și comercială în litigiile transfrontaliere, indiferent de natura instanței. Un litigiu transfrontalier este un litigiu în care cel puțin una din părți are domiciliul sau reședința obișnuită într-un stat membru, altul decât statul membru al instanței sesizate. Regulamentul se aplică tuturor țărilor UE, cu excepția Danemarcei.

Procedura nu se aplică în materie fiscală, vamală sau administrativă și nu reglementează nici răspunderea statului pentru acțiuni sau omisiuni comise în exercitarea puterii publice (acta iure imperii).

De asemenea, sunt excluse de la aplicarea regulamentului:

  • regimurile matrimoniale;
  • falimentele, concordatele și alte proceduri similare;
  • asigurările sociale;
  • creanțele care decurg din obligații necontractuale, cu excepția situațiilor în care acestea au făcut obiectul unui acord între părți sau există o recunoaștere a datoriei sau se referă la datorii lichide care decurg din proprietatea comună asupra unui bun.

Introducerea unei cereri de somație europeană de plată

Regulamentul include un formular, formularul tip A din anexa I, care trebuie utilizat pentru a introduce o cerere de somație europeană de plată. O creanță pecuniară trebuie să fie lichidă și exigibilă la data la care se introduce cererea de somație europeană de plată.

Competența jurisdicțională se determină în conformitate cu normele de drept comunitar aplicabile în materie, în special Regulamentul (CE) nr. 44/2001. În cazul în care creanța se referă la un contract încheiat de către un consumator pentru o folosință care poate fi considerată ca neavând legătură cu activitatea profesională a acestuia și în cazul în care acest consumator este pârâtul, competența aparține numai instanțelor din statul membru în care pârâtul își are domiciliul.

Instanța sesizată cu o cerere de somație europeană de plată examinează, în cel mai scurt termen, dacă sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate (natura transfrontalieră a litigiului în materie civilă și comercială, competența jurisdicțională a instanței în cauză etc.) și dacă cererea este întemeiată.

În cazul în care formularul de cerere nu conține toate informațiile necesare, instanța oferă reclamantului posibilitatea de a completa sau de a rectifica cererea într-un anumit termen, cu excepția cazului în care aceasta este în mod vădit nefondată sau inadmisibilă. În acest sens, se va folosi formularul B din anexa II la regulament.

În cazul în care condițiile prevăzute sunt îndeplinite numai pentru o parte a cererii, instanța poate propune modificarea cererii. În acest sens, se va folosi formularul C din anexa III la regulament. Reclamantul este invitat să accepte sau să refuze o propunere de somație europeană de plată pentru suma stabilită de instanță într-un anumit termen. Reclamantul trebuie să fie informat cu privire la consecințele deciziei sale. Reclamantul transmite răspunsul său prin intermediul formularului tip.

În cazul în care reclamantul acceptă propunerea instanței, aceasta emite o somație europeană de plată pentru partea din cerere care a fost acceptată de reclamant. Urmările care decurg din aceasta pentru restul cererii inițiale sunt reglementate de legislația națională. În cazul în care reclamantul nu trimite răspunsul în termenul stabilit de instanță sau refuză propunerea acesteia, instanța respinge în întregime cererea de somație europeană de plată.

Instanța informează reclamantul cu privire la motivele pentru care cererea sa a fost respinsă utilizând formularul D (anexa IV). Respingerea cererii nu poate fi atacată cu recurs. Totuși, respingerea cererii nu îl împiedică pe reclamant să-și valorifice creanța printr-o nouă cerere de somație europeană de plată sau prin orice altă procedură prevăzută de legislația unui stat membru al UE.

Emiterea unei somații europene de plată

În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de introducere a unei cereri de somație europeană de plată, instanța emite somația în cel mai scurt termen și, în principiu, în termen de treizeci de zile de la introducerea cererii. În calculul termenului de treizeci de zile nu este cuprins și termenul necesar reclamantului pentru a completa, rectifica sau modifica cererea.

Somația europeană de plată este emisă numai pe baza informațiilor furnizate de reclamant și nu este verificată de către instanță. Somația devine executorie, cu excepția cazului în care pârâtul face opoziție la aceasta pe lângă instanța de origine.

Regulamentul elimină procedura de exequatur, astfel că o somație europeană de plată este recunoscută și are o valoare executorie în celelalte state membre, fără a fi necesară o declarație de constatare a forței executorii și fără ca recunoașterea acesteia să poată fi contestată. Procedurile de executare a somației europene de plată sunt reglementare de legislația națională a statului membru în care se solicită executarea acesteia.

Comunicarea sau notificarea unei somații europene de plată pârâtului

Somația europeană de plată este comunicată sau notificată pârâtului în conformitate cu legislația națională a statului în care trebuie efectuată comunicarea sau notificarea. Regulamentul stabilește norme procedurale minime pentru comunicarea sau notificarea cu sau fără confirmare de primire din partea pârâtului.

Comunicarea sau notificarea însoțită de confirmare de primire:

  • comunicare sau notificare personală: pârâtul semnează o confirmare de primire care conține data primirii;
  • comunicare sau notificare personală: persoana competentă care a efectuat comunicarea sau notificarea semnează un document datat, care menționează că pârâtul a primit actul sau că a refuzat să îl primească fără niciun motiv legitim;
  • pârâtul semnează și trimite înapoi o confirmare de primire datată atunci când primește somația europeană de plată prin poștă sau prin mijloace electronice, de exemplu prin fax sau e-mail.

Comunicarea sau notificarea neînsoțită de confirmare de primire:

  • comunicare sau notificare personală: la adresa personală a pârâtului sau unor persoane care locuiesc sau sunt angajate la această adresă;
  • comunicare sau notificare personală: în cazul în care pârâtul desfășoară o activitate independentă sau este persoană juridică, în localurile comerciale ale pârâtului, unor persoane angajate de acesta;
  • depunerea somației în cutia poștală a pârâtului;
  • depunerea somației la un oficiu poștal sau la autoritatea publică competentă și comunicare scrisă cu privire la această depunere în cutia poștală a pârâtului, menționând natura juridică a actului;
  • prin mijloace electronice cu confirmare de primire automată, cu condiția ca pârâtul să fi acceptat în prealabil acest mod de comunicare sau notificare.

Comunicarea sau notificarea unei somații europene de plată nu este admisibilă în cazul în care adresa pârâtului nu este cunoscută cu certitudine. Comunicarea sau notificarea se poate face, de asemenea, unui reprezentant al pârâtului.

Opoziția la o somație europeană de plată

Persoana care primește o somație europeană de plată, adică pârâtul, poate face opoziție la aceasta pe lângă instanța care a emis somația de plată. Opoziția se trimite în termen de treizeci de zile de la data comunicării sau notificării somației către pârât. Opoziția se introduce utilizând formularul F din anexa VI, care îi este transmis pârâtului odată cu somația europeană de plată. Pârâtul indică în opoziție faptul că contestă creanța, fără a fi obligat să precizeze motivele acestei contestații.

Atunci când pârâtul introduce o opoziție, procedura continuă în fața instanțelor competente din statul membru de origine, în conformitate cu normele de procedură civilă de drept comun, cu excepția cazului în care reclamantul a cerut în mod expres ca procedura să ia sfârșit în acest caz.

După expirarea termenului de treizeci de zile pentru introducerea unei opoziții, regulamentul prevede că pârâtul are dreptul să ceară reexaminarea somației europene de plată în fața instanței competente din statul membru de origine, în cazul în care:

  • comunicarea sau notificarea somației de plată s-a făcut fără o confirmare de primire din partea pârâtului și comunicarea sau notificarea nu a intervenit în timp util pentru a-i permite să-și pregătească apărarea;
  • pârâtul a fost împiedicat să conteste creanța de cauze de forță majoră sau datorită unor circumstanțe extraordinare;
  • somația de plată a fost emisă în mod eronat.

În cazul în care instanța respinge cererea pârâtului, somația europeană de plată rămâne valabilă. În schimb, în cazul în care instanța hotărăște că se justifică o reexaminare, somația europeană de plată devine nulă și neavenită.

De asemenea, la cererea pârâtului, instanța competentă din statul membru de executare refuză executarea în cazul în care somația europeană de plată este incompatibilă cu o hotărâre pronunțată sau o somație emisă anterior în orice stat membru sau într-o țară terță. Hotărârea pronunțată sau somația emisă anterior trebuie să privească aceleași părți într-un litigiu având același obiect și să fie recunoscută în statul membru de executare.

REFERINȚE

Act

Intrarea în vigoare

Termen de transpunere în legislația statelor membre

Jurnalul Oficial

Regulamentul (CE) nr. 1896/2006

31.12.2006

-

JO L 399 din 30.12.2006

Modificările și corecturile succesive aduse Regulamentului (CE) nr. 1896/2006 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

ACTE CONEXE

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Către un cadru orizontal la nivel european pentru acțiunile colective [ COM(2013) 401 final din 11.6.2013 - nepublicată în Jurnalul Oficial].

Acest document prevede o serie de principii comune neobligatorii pentru mecanismele de acțiune colectivă din statele membre, astfel încât cetățenii și companiile să își poată impune drepturile care le revin în baza legislației UE în cazurile în care acestea au fost încălcate.

Obiectivul este de a asigura o abordare coerentă în ceea ce privește acțiunile colective în UE, fără armonizarea sistemelor statelor membre. Ar trebui să fie disponibile mecanisme naționale privind acțiunile colective în diferite domenii în care legislația UE acordă drepturi cetățenilor și companiilor, cum ar fi în domeniul protecției consumatorilor și al serviciilor financiare. Aceste mecanisme ar trebui să îmbunătățească accesul la justiție, asigurând totodată garanții procedurale adecvate pentru a evita introducerea abuzivă de litigii.

Recomandarea prevede ca țările din UE să introducă măsuri adecvate în termen de doi ani. Comisia va analiza apoi situația, pe baza rapoartelor anuale ale statelor membre, astfel încât să evalueze necesitatea unor măsuri suplimentare de consolidare a abordării orizontale.

Ultima actualizare: 08.04.2014

Top